joi, martie 28, 2024

Aproape un sfert de milion de romani traiesc in Canada

Anul acesta Canada a sărbătorit 150 de ani de la formarea statului modern, prin unirea într-o Confederație a coloniilor britanice din America de Nord, la 1 iulie 1867. Tânăra țară a cunoscut un proces de continuă expansiune teritorială, de dezvoltare economică și socială, ajungând printre cele mai dezvoltate state ale lumii. A doua țară a lumii ca suprafață, Canada s-a dezvoltat atât de rapid datorită resurselor naturale bogate și imigrației susținute. La aceasta s-a adăugat, în ultimii 150 de ani, protecția strategică a marelui vecin de la sud, Statele Unite ale Americii, cele două țări împărtășind profunde legături istorice, socio-culturale, politice și economice.

Originarii din România s-au numărat și ei printre imigranții care au contribuit la clădirea visului canadian, primii imigranți din țara noastră (de origine evreiască) sosind pe teritoriul canadian în 1884, în orașele Montreal și mai târziu Toronto, unde au construit primele sinagogi din aceste orașe, ambele numite Rumanishe Shul (Sinagoga românească).

Ulterior, români din Bucovina s-au stabilit în Regina, capitala provinciei Saskatchewan, unde în 1902 s-a construit prima biserică ortodoxă română din Canada. Un grup compact de români bucovineni s-a stabilit în provincia Alberta, şi a întemeiat satul Boian, unde și astăzi mai trăiesc persoane cu ascendenţă română. În aceeași perioadă (cca. 1886-1900), comunități românești similare au fost întemeiate la Hamilton și Windsor, în provincia Ontario. Aceste comunităţi aparţin primului val de imigranţi români în Canada, sosiți în Lumea Nouă înaintea Primului Război Mondial. Marea majoritate a acestora au emigrat din motive de ordin economic, principala lor ocupație fiind agricultura. Au format comunități relativ omogene din punct de vedere etnic și social, construind școli comunitare și biserici, fapt ce a contribuit la păstrarea conștiinței apartenenței românești vreme de mai multe generații.

În perioada interbelică a urmat un nou val de emigranţi originari din România, sosiți în Canada în majoritate până în 1929, anul declanșării marii crize economice mondiale. Noii veniţi au continuat să lucreze preponderent în agricultură, dar au început să se înregistreze și angajări în industrie și comerţ, în orașele mai mari precum Montreal, Toronto și Windsor.

Începând cu anul 1938 și până în 1989, regimurile dictatoriale succesive din România i-au determinat pe mulţi români să emigreze. Cei care au emigrat în Canada în această perioadă, au constituit un al treilea val, a cărui motivaţie principală era uneori și de ordin politic.

După 1990, a urmat ultimul și cel mai masiv val de emigraţie, format în principal din reprezentanți ai populației active, preponderent tineri atrași de oportunitățile economice, profesionale și sociale din Canada.

La data de 25 octombrie 2017 Agenţia federală de statistică canadiană (Statistics Canada – www.statcan.gc.ca) a dat publicităţii o nouă parte din rezultatele Recensământului populaţiei desfăşurat în 2016, respectiv datele privind imigraţia și diversitatea etnoculturală (locul naşterii, cetăţenia, originea etnică, minorităţile vizibile, limbile vorbite de locuitorii Canadei)[1]

Populația Canadei a crescut cu 5% în 5 ani, ajungând de la 33.476.688 de locuitori în 2011 la 35.151.728 de locuitori în 2016.

Noua imagine a imigrației și diversității etnoculturale a Canadei așa cum a fost surprinsă de Recensământul din 2016 relevă că imigranții reprezintă 21.9% din populația de Canadei.

Între 2011 și 2016 s-au stabilit în Canada 1.212.075 de noi imigranți, care reprezintă 3.5% din totalul populației la momentul recensământului și 72.36% din totalul creșterii cu 5% a numărului de locuitori în 5 ani (sporul natural al populației în Canada este relativ redus datorită fertilității scăzute și numărului mare de decese datorat creșterii speranței medii de viață – 82,14 ani în 2015 ). Majoritatea acestor noi imigranți (60.3%) au fost admiși pe criterii economice, 26.8% s-au alăturat familiilor aflate deja în țară iar 11.6% au fost admiși în Canada ca refugiați (provenind în special din Siria).

Asia, Africa și Europa sunt primele trei continente de origine a noilor imigranți, majoritatea noilor veniți (61.8%) fiind născuți pe continentul asiatic, incluzând Orientul Mijlociu. Marile metropole Toronto, Vancouver și Montreal sunt principalele destinații pentru mai bine de jumătate dintre noii veniți (56.0%) dar din ce în ce mai mulți imigranți se stabilesc în provinciile din centrul și estul Canadei. În anul 2016, imigranții reprezentau 46.1% din populația orașului Toronto, 40.8% în Vancouver și 23.4% în Montreal.

Conform datelor din 2016, în Canada locuiesc 7.540.830 de persoane născute în străinătate și sosite prin procesul de imigrație, reprezentând peste o cincime din totalul populației canadiene (21.9%). Potrivit proiecțiilor Statistics Canada, proporția persoanelor născute în afara Canadei va atinge până în 2036 între 24.5% și 30.0% din totalul populației.

Principala noutate pentru publicul român este că numărul cetăţenilor canadieni şi rezidenţilor permanenţi originari din România se ridica la 238.050 în 2016, crescând constant de-a lungul timpului, de la 24.405 în 1971, 42.140 în 1991, 192.170 în 2006 și 204.625 în 2011, conform datelor recensămintelor generale anterioare.

Din totalul celor 238,050 de persoane declarate de origine etnică română în 2016, 96.910 aveau origine etnică unică iar 141.145 origine etnică multiplă.

Așa cum alți autori au semnalat anterior, trebuie precizat că în Canada sunt circa 500.000 de persoane care au o ascendență românească însă din păcate sentimentul apartenenței la România este conștientizat/ împărtășit de mult mai puțini, așa cum o reflectă și recensămintele populației.

S-au înregistrat și 14.915 de persoane care s-au declarat “moldoveni”, din care 7.415 au origine etnică unică iar 7.500 origine etnică multiplă. Nu s-au înregistrat însă vorbitori de “limba moldovenească”.

Recensământul general din anul: 1971 1991 2006 2011 2016
Nr. total al populaţiei canadiene 21.961.999 28.031.394 31.241.030 33.476.688 35.151.728
Nr. total originari din România 24.405 42.140 192.170 204.625 238.050
Origine etnică multiplă 30.525 112.515 121.635 141.145

În ceea ce privește distribuția pe generații a originarilor din România aflați în Canada, 83.400 dintre aceștia sunt la a treia sau mai multe generații de imigranți, majoritatea acestora având origine etnică multiplă (78.910), 56.040 sunt la a doua generație de imigranți iar 98.615 sunt la prima generație de imigranți, majoritatea acestora având origine etnică singulară (75.065).

Etnicii români din Canada – Distribuția pe generații de imigranți
Distribuția pe generații de imigranți Total Origine etnică singulară Origine etnică multiplă
A treia sau mai multe generații 83,400 4,490 78,910
A doua generație 56,040 17,360 38,675
Prima generație 98,615 75,065 23,560

În ceea ce priveşte vorbitorii de limba română ca limbă maternă, numărul acestora a ajuns la 100.610 în 2016, în creștere față de 93.135 în 2011 și 80.245 în 2006. Cei mai mulţi vorbitori de limba română locuiesc în provinciile Ontario, Quebec, British Columbia şi Alberta.

Spre deosebire de recensămintele din trecut, nu au fost publicate date privind religia dar conform datelor de la recensământul din 2011, peste jumătate din canadieni se identificau drept creştini în vreme ce un sfert nu aveau nici o apartenenţă religioasă. Din 550.690 de creştini ortodocşi înregistrați în Canada în 2011, 207.480 nu şi-au declarat afilierea la vreo biserică ortodoxă şi doar 7.090 au menţionat apartenenţa la Biserica Ortodoxă Română.

Între 1980 și 2016 au imigrat în Canada 83.595 de persoane din România, vârful fiind atins în deceniul 2001-2010, când au imigrat 36.025 de persoane. După aderarea României la Uniunea Europeană imigrările cetățenilor români în Canada au scăzut progresiv. Dacă în intervalul 2001-2005 s-au înregistrat un maxim de 23.355 de imigranți români, în 2006-2010 s-au înregistrat 12.670 iar în 2011-2016, 7.610.

Distribuţia geografică pe provincii relevă faptul că majoritatea originarilor din România s-au stabilit în provinciile Ontario (98.235 ) şi Quebec (53.060), datorită dezvoltării economice a primei provincii, respectiv, facilităţilor oferite imigranţilor francofoni în cea de-a doua. Ontario rămâne provincia în care se stabilesc aproape jumătate din noii veniți în Canada în ultimii douăzeci de ani.

Imigranții români nu fac excepție de la acest curent general, dar pe lângă tendinţa mai veche de stabilire în provincia Ontario a imigranţilor veniţi iniţial în Quebec, în ultimii ani se înregistrează şi creşterea interesului pentru provinciile Alberta (34.225) şi British Columbia (31.250), datorată oportunităţilor economice de aici.

Distribuția geografică în Canada a originarilor din România
Provincia/ Teritoriul 1991 2006 2011 2016
Newfoundland și Labrador 0 150 190 185
Insula Prințul Edward 0 85 115 125
Nova Scotia 55 1.050 1.095 1.190
New Brunswick 75 435 870 945
Quebec 12.530 40.320 41.605 53.060
Ontario 21.695 80.710 85.115 98.235
Manitoba 1.190 5.020 5.175 5.835
Saskatchewan 1.335 11.615 12.455 12.730
Alberta 2.635 26.870 29.425 34.225
British Columbia 2.600 25.675 28.330 31.250
Yukon 10 120 105 130
Northwest Territories 15 105 120 120
Nunavut 10 25 20
Total 42.140 192.170 204.625 238.050

Astfel, principalele orașe din Canada în care locuiesc etnicii români sunt: Toronto (50.520), Montreal (47.985), Vancouver (17.485), Calgary (13.590) și Edmonton (11.605). În general numărul românilor din marile orașe a crescut constant, excepție făcând-o aglomerarea urbană Kitchener-Cambridge-Waterloo unde în 2016 mai locuiau 9.690 de români față de circa 15.000 la începutul anilor 2000, explicația constând probabil în diminuarea oportunităților economice din această regiune.

Orașul Total – origine etnică singulară și multiplă origine etnică singulară origine etnică multiplă
Toronto 50,520 24,775 25,745
Montréal 47,985 30,125 17,855
Vancouver 17,485 7,155 10,335
Calgary 13,590 4,725 8,860
Edmonton 11,605 2,790 8,815
Kitchener-Waterloo 9,690 5,675 4,020
Ottawa-Gatineau 7,900 3,195 4,705
Hamilton 6,095 2,525 3,570
Windsor 5,610 2,565 3,050
Regina 5,140 605 4,535
Winnipeg 4,145 680 3,465
London 2,955 895 2,055
Saskatoon 2,740 515 2,230
St. Catharines – Niagara 2,665 625 2,045
Victoria 2,345 345 2,000

În ceea ce privește locul nașterii și cetățenia[2], se înregistrau 91.560 de persoane născute în România, 80.215 dintre aceștia având cetățenie canadiană (36.995 doar cetățenie canadiană, 43.220 cu cetățenie dublă româno-canadiană [3]), iar 11.350 doar cetățenie română [4]

Având în vedere cele expuse, putem concluziona că în Canada există o comunitate de origine română consistentă numeric – 238.050 de persoane, din care două cincimi se află la prima generație de imigranți – 98.615, iar o altă parte, de pondere numerică relativ apropiată, a emigrat de trei sau mai multe generații și aproape că nu mai vorbește limba română – 83.400. În timp ce generațiile mai noi de imigranți din România sunt majoritar de etnie română, generațiile mai vechi au o ascendență etnică multiplă.

Principalul pericol pentru apartenența la identitatea culturală românească a imigranților și originarilor din România îl reprezintă pierderea limbii române la a doua generație, fapt ce a determinat reacția membrilor comunităților românești locale care, prin propriile eforturi, au impulsionat crearea unei rețele destul de dezvoltată de cursuri de limba română în școlile publice din Canada.

Aceste cursuri suplimentare sunt finanțate de către autoritățile provinciale canadiene, prin intermediul inspectoratelor școlare regionale. De asemenea, autoritățile române, prin Institutul Limbii Române, susțin funcționarea singurului Lectorat de Limba Română din Canada, deschis din 2011 la Glendon College, York University, Toronto.

Principalul avantaj pentru România și Canada îl constituie faptul că această comunitate de peste 238.050 de persoane reprezintă o punte de legătură solidă între două culturi diferite, între două țări îndepărtate geografic dar apropiate prin apartenența la un set de valori democratice comune.

Încheierea Acordului economic şi comercial complet dintre Canada și Uniunea Europeană (CETA), ridicarea obligativității vizei canadiene pentru cetățenii români începând cu 1 decembrie 2017, anunțul guvernului canadian privind admiterea unui milion de imigranți în următorii trei ani și introducerea zborurilor directe România-Canada începând cu iunie 2018 reprezintă noi oportunități pentru dezvoltarea relațiilor româno-canadiene.

Opiniile autorului sunt exprimate în nume personal și nu reflectă o poziție oficială a autorităților românești.

NOTE________________________
1. http://www.statcan.gc.ca/daily-quotidien/171025/dq171025b-eng.htm.
2. Conform legii canadiene a cetățeniei, copii născuți pe teritoriul canadian dobândesc automat cetățenia canadiană (Jus soli).
3. Din anul 1977, Canada a permis cetățenia multiplă, iar imigranții care au obținut cetățenia canadiană după această dată au avut dreptul să își păstreze cetățenia anterioară.
4. Diferența dintre totalul cifrele menționate se datorează fie unei erori de raportare, fie faptului că a fost vorba de cetățeni români născuți în altă țară decât România.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Eu am plecat acum douazeci de ani in Canada si nu regret nici o clipa. Felicitari guvernantilor canadieni pentru ca stiu sa-si creasca tara in liniste, libertate si democratie. :) PS: Sint unul dintre cei care l-au primit cu „drag” pe Iliescu si sluga lui Razvan Teodorescu in Montreal. Sloganul „Noi suntem aici pentru ca voi sinteti acolo”, huiduielile si fluieraturile i-au facut sa o stearga cu cozile intre picioare, fara sa-si mai tina adunarea. PSD (si aproape toate celelalte partide) e in aceeasi situatie si acum, o clica de condamnati, anchetati sau (inca) neprinsi.
    http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1257087-iliescu-fost-huiduit-injurat-lovit-sul-carton.htm

  2. Canada e un model de stat prosper, liberal cu o societate „deschisă“ bazată pe principiul de „includere“. Limbile locale, de cartier, etc. sunt respectate şi promovate de administrația locală. Deci se poate. De ce Canada e un succes pentru locuitori şi statul multilinguistic Canada?
    De ce e cu totul altfel în statele naționale noi (1919/1945) din estul Europei?

    …“…Din 550.690 de creştini ortodocşi înregistrați în Canada în 2011, 207.480 nu şi-au declarat afilierea la vreo biserică ortodoxă şi doar 7.090 au menţionat apartenenţa la Biserica Ortodoxă Română… „….

    La aniversarea 2018 pe malurile Dâmboviței se sărbătoreşte principiul de „excluziune“? Statul național unitar centralizat 1918-1939-1989 a eliminat ca un „monstru rece“ o parte a locuitorilor „minoritari“ care 1919 formau 30% din populație (Legea românizare 1941- expropierea, deportarea şi eliminarea evreilor).

    … „… Originarii din România s-au numărat și ei printre imigranții care au contribuit la clădirea visului canadian, primii imigranți din țara noastră (de origine evreiască) sosind pe teritoriul canadian în 1884, în orașele Montreal și mai târziu Toronto, unde au construit primele sinagogi din aceste orașe, ambele numite Rumanishe Shul (Sinagoga românească)… „…

    Ce se poate prelua în țară din prezentarea excelentă a autorului? E ceva util pentru România Europeana din această prezentare migăloasă a autorului, pentru țara care a aderat 2007 la UE şi a preluat acel AUIS COMMUNAUTAIRE, deja însusit şi respectat în vestul continentului de 60 de ani? In Canada şi în occidentul Europei locuitorii au reușit în 72 ani de pace să cunoască belșug și bunăstare. Locuitorii Canadei, vechi şi noii veniți, sunt multumiți cu soarta şi țara lor care le-a oferit condiții bune de trai. Ce se sărbătoreşte 2018 în țara care și-a vândut cetățenii evrei, saşi, şvabi în naționalcomunism pentru dolari? Ce se sărbătoreşte 2018 în țara din care au emigrat 1990- 2017 peste 3 milioane locuitori?
    Sentimentul apartenenței? Brain drain …. .. Canada ?…

    • Mare dreptate aveti Kurt ur!

      Romania ar trebuii intr-adevar sa urmeze luminosul exemplu canadian in ce priveste tratamentul minoritatilor etnice:
      – Cate 2-3 ore pe saptamana in scolil de stat in limba materna + 1-2 catedre ce ofera cursuri optionale in acelasi limbi.
      – Fiecare poate folosi limba materna dupa pofta inimii, chiar daca nu-l intelege nimeni. Nimeni nu se supara nicuunde (nici in administratie si nici in justitie) daca minoritarul isi aduce dupa el un translator. in anumite situatii tribunalele chiar au translatori in anumite limbi.

      E ceea ce va doriti ?! :P

      Statul national roman asa suferind de boala excluziunii cum e el ofera totusi minoritarilor scoala in limbla materna de la prescolari pana la universitate + slujbe in administratie ce necesitae educatie superioara chiar si celor ce nu sunt capabili sa utilizeze limba oficiala. Sunt tare curios daca in toleranta si multiculturala Canada, ungurul ce in Romania pretinde o slujba de stat pe seama calificarii sale fara a fi capabil sa utilizeze limba oficiala si-ar gasi o slujba ce necesita educatie superioara fara a stapani engleza sau franceza (in Quebec). Dumneavoastra cam ce credeti?! :D Nu va sfiiti!

      P.S. : Asa ca o observatie persoanala, ungurii din Canada si SUA (in ambele cazuri in numar aproape dublu fata de romani din aceleasi tari) nu au nici un fel de greturi in a invata rapid si eficient limba oficiala a tarii, chestie la care fac nazuri si se simt adanc raniti atunci cand traiesc in Romania, Serbia sau Slovacia. De ce oare?! :D

        • Nope. Locuiesc în SUA ( vreo 3 ore de condus de frontiera canadiană) de la începtutul deceniului trecut. Am cetățenia americană de vreo 10 ani. Călătoresc frecvent în Canada cu diverse ocazii.

      • @Josef Svejk

        Incerc sa raspund la intrebarea dumneavoastra din PS. E o diferenta mare intre imigranti si cei care apartin unor minoritati nationale. Primii au ajuns in situatia de minoritari pentru ca s-au deplasat (ei sau parintii/bunicii/etc). Ceilalti au devenit minoritari pentru ca s-au schimbat granitele in jurul lor. De aceea e legitim ca ei sa primeasca mai multe drepturi.

        Daca, Doamne fereste, miine va va cuceri Quebecul, nu cred ca o sa va convina sa fiti obligat sa invatati limba lor :)

        • Aha! Adică în opinia dumneavoastră oamenii nu sunt egali uni cu alții?! Dumneavoastră realizați în ce hal vă aberați?! Se pare că nu, așa că hai să încerc să vă luminez:

          Ungurii au venit pe teritoriul de azi al României acum peste 1100 de ani. Turcii au venit în Germania de acum 60 de ani iar ungurii au început să ajungă în Canada și în SUA acum 150 de ani. Cât timp trebuie să treacă de la venirea ungurilor în Canada și SUA respectiv de la venirea turcilor în Germania ca să merite să aibă privilegii egale cu ale ungurilor din România respectiv să evolueze de la statutul de imigranți la cel de minoritate etnică?! :P Cu cuvintele dumneavoastră… :D

          Dacă românii se lasă cuceritți de quebecoși păi n-au decât să învețe gaboneza quebecoasă :P Francezii dn metropolă numesc cu condescendență franceza vorbită în afara Franței „la gabonaise” (gaboneza). De regulă adaugă și precizarea geografică deci franceza vorbită în Quebec e numită „la gabonaise quebecoise”.

          P.S. Între 1940 și 1944 peste 200000 de maghiari din Ungaria (pe atunci o țară extrem de săracă) de azi s-au stabilit în porțiunea Transilvaniei ocupată în epocă de Ungaria. Marea majoritate au rămas acolo după retragera administrației maghiare în toamna anului 1944, astfel încât la recensământul din 1956 maghiarii ajunseseră la 9% in populația României. Conform definiției dumneavoastră descendenții lor nu sunt „minoritate etnică” ci „imigranți”. Ar trebui cumva guvernul Românieie să se apuce să-i identifice pe aia veniți după 1940 și să le taie dreptul la educațe în lmba maternă ?! :D

          • Ok, haideti sa nu vorbim de drepturi, ca e un subiect controversat – sint intr-adevar tari, precum Franta, care invoca principiul egalitatii ca sa nege existenta oricarei minoritati nationale, pe cind alte tari le recunosc fara probleme.

            Eu m-am referit mai degraba la cum se poate explica atitudinea subiectiva a minoritarilor fata de majoritate.

            Si evident ca nu trebuie sa privesti fiecare persoana in mod individual (cind a venit fiecare pe teritoriul ala), ci sa vezi daca, la momentul schimbarii frontierei, exista deja o comunitate constituita cultural sau daca sintem intr-o faza anterioara ordinii politice moderne. Sigur ca asta e ceva relativ si cu cit mergem mai mult in trecut, cu atit criteriul asta devine mai slab.

            Imigrantii si urmasii lor sint in general interesati sa se integreze in cultura majoritatii. Cel putin limba tarii gazda cam e stiuta bine de la a doua generatie incolo si multi imigranti isi boteaza copiii cu nume ale culturii gazda, etc.
            Unii reusesc sa isi pastreze foarte bine identitatea initiala (ex. evreii), altii si-o pierd rapid, inclusiv limba, si mai pastreaza eventual vagi reminiscente culturale (sarbatori, retete culinare, etc).

            In cazul celor care nu s-au deplasat (ca grup, nu vorbim de indivizi), problema se pune in termeni de „sa nu ne lasam asimilati de cotropitori”. Unii reusesc, altii mai putin. Depinde de cit de indirjiti isi apara identitatea si de cit de toleranti sint cei din „noul” grup dominant.

            In functie de multi factori, se poate ajunge la o recunoastere politica a „drepturilor minoritatilor” sau macar a unui statut special al lor (cum mi se pare ca au indienii „natives” in SUA).

            Mai conteaza si numarul – hispanicii in SUA sint in categoria „imigranti”, dar limba lor ar putea deveni egala ca statut cu engleza in viitor.

            Deci nu exista un model unic si clar si sint multe solutii posibile dar, ca sa revin de unde am plecat, eu inteleg de ce ungurii devin usor americani dar refuza sa devina romani sau slovaci.

            • Așa și?!

              Ați revărsat o grămadă de cuvinte și tot n-ați răspuns la întrebarea simplă pe care unt nevoit să o repet : Când, sau după cât timp devine imigrantu’ ungur minoritar cu drept la educație în limba maternă etc, acolo unde ajunge ?! În Transilania de azi au venit ca imigranți acum peste 1100 de ani. În SUA și Canada au început să vnă acum 150 de ani. În Transilvania a mai venit un val masiv de imigranți maghiari acum 75 de ani. Care e cifra magică?! :P

              Puteti să explicați în mod coerent și simplu de ce imigranții maghiari din Transilvania veniți acum 75 de ani sut îndrptățiți la tot soiul de pomeni de stat pentru prezervarea limbii materne iar cei venitți în SUA acum 150 de ani sunt OK daca nu primesc nici un cent de la guvernul american în același scop?! Că până la urmă la asta se reudce totul; La sifonarea banului public pe motiv de protecție a minorităților. Nu-i așa?

            • @Josef Svejk

              Credeam ca va prindeti mai repede :)

              Celor carora migreaza catre o cultura deja constituita si dominanta pe un anumit teritoriu nu ar trebui sa li se acorde niciodata drepturi lingvistice/culturale/etc.

              Insa cind ungurii au venit prima data in Transilvania, nu exista acolo o cultura dominanta (chiar daca probabil ca existau deja comunitati de protoromani latinofoni), asa incit ungurii sint cei care au creat-o, integrind-o in regatul maghiar. De-aia comunitatea maghiara din Romania nu vrea sa fie asimilata astazi, cind este minoritara si dominata.
              Daca acceptam sa acordam un statut special acestei comunitati, orice ungur din Transilvania se poate integra in aceasta, beneficiind astfel de statutul ei, indiferent daca s-a nascut aici sau a venit recent – de-aia se vorbeste in domeniul asta de „drepturi colective” si nu conteaza comportamentul fiecarui membru individual.

              Deci e important cine e primul care creeaza o cultura dominanta pe un teritoriu. In SUA de exemplu, lucrul asta l-au facut englezii, in America Latina spaniolii. Cei care au venit ulterior in America sint „imigranti” si ei urmeaza sa se integreze in cultura anglo-saxona sau hispanofona, iar limbile si culturile lor nu trebuie prezervate, indiferent cit timp va trece.

              Si nu, drepturile minoritatilor nu se reduc la sifonarea banilor publici – multe dintre ele s-ar putea asigura fara niciun fel de interventie financiara din partea statului. Daca ii recunosti astfel de drepturi, poti foarte bine sa ii ceri comunitatii respective sa-si faca singura rost de mijloacele necesare pentru a asigura educatia in limba materna.

            • @marian

              Văd că dumneavoastră prindeți greu și scăpați ușor reușind în același timp cu iscusință să vă încurcați ca broasca-n păr în sofisme ieftine.:P

              Primo. Ce înseamnă „cultură deja onstituită”. Cine îi acordă unei culturi anume calificativul de „deja constituită” :P ?! Maghiarii găsesc de alfel în Transilvania o cultură constituită și-i adoptă cutumele. Se creștinează în masă (asemeni românilor care sunt deja creștinați de câteva secole) și renunță la traiul nomadic devenind agricultori sedentari, asemeni populației locale. Deci criteriul ăsta nu stă în picioare.

              Secundo.. Păreți a fi scufundat în mentalitățile evului întunecat și fundamntal incapabil să înțelegeți noțiunea de egalitate a oamenilor, ce o fi fost o noutate cu ocazia revoluției franceze pe la 1789, dar acum suntem totuși în 2017 :D . Din nou, de ce îi refuzați turcului născut în Germania sau ungurului de a 3-a generație născut în Canada (botezat Attila – cunosc un caz :P) privilegiile ungurului născut în Transilvania și ai cărui bunici au imigrat acolo neinvintați de nimeni în 1941?! În definitiv părinții turcului născut în Germania au fost invitați de germani acolo la fel cum buncii lui Attila au fost invitți să viă în Canada așa cum sunt o bună parte a imigranților canadieni?!

              Tertio.. Exact asta e problema. Business-ul cu prezervara culturilor minoritare e în fapt o escrocherie cam la fel de hidoasă atât la Miercurea Ciuc HR cât și în Tucson AZ, sau Winnipeg, MB. Ca orice afacere cu banii statului generează corupție, fraudă instituționalizată și risipă demențială. ub o formă sau altatoți acești luptători pentru privilegiile minorităților vor în final parale în mod direct sau indirect. Nici unul dintre ei nu se zbate pe gratis. Un singur exemplu, dacă e să ne referim la minoritatea maghiară din România: Dintre miile de universități private de acolo nu există NICIUNA în limba maghiară. De ce oare?! Universitatea Sapientia ce operrează în Transilvania în limba maghiară și are regim de universitate privată e de fapt finanțată exclusiv de guvernul maghiar. Deci ăia sifonează paralele guverului de la Budapesta tot așa cum diversele catedre de limbă maghiară ale universităților de stat românești sifonează paralele guvernului de la București.

              Deci rămâne exact așa cum am stabilit :D

    • Curat murdar

      Are dreptate domnul Svejk și domnul Victor Ponta/PSD: după 700 de ani președintele ales cu 6 milioane voturi e un „străin“, nu e, nu poate fi „român ortodox“. Jos cu el cum cere PSD-ALDE?

      Are dreptate domnul Schwejk și tovarăsul Corneliu Vadim Tudor(+)/PRM partidul România Mare: ungurii sunt o gaură în harta României, de o mie de ani….

      Legea românizare 1941- un model autohton … anti-canadian?: expropierea, deportarea și eliminarea evreilor (a scris deja I.L. Caragiale…. cu religia lor nu merge …. evreii – moldoveni, regățeni- nu pot sa fie cetățeni români și mosaici… vezi: Publicistica, volumul 3 Aademia Româna… „chestia evreiască“…. ).

      Continuitate în naționalcomunismul dâmbovițean: vânzarea cetățenilor evrei, sași, șvabi pentru dolari….. stat național unitar (etnic?) centralizat…

      Cred că emigrarea a peste 3 milione de locuitori 1990- 2017 dă de gândit. Sau?
      Tradiția, limba, credința, felul de a trăi în România nu trebuie schimbate de nimeni. UE nu impune ceva statelor partenere. Are un AQUIS COMMUNAUTAIRE pe care acum noul președinte francez E. Macron îl impune într-un cerc mai restrâns ZE.19 în loc de UE.19. NU stiu ce va urma. România a aderat voluntar 2007 la UE și a preluat acel AQUIS COMMUNAUTAIRE, da sau ba?

      In rest … lectură: Stau pe treptele vântului, Rolf Bossert
      Regele se închină și ucide/ Patria mea e un sâmbure de măr/ Leagănul respirației, Herta Müller
      Constrângerea memoriei, Willam Totok

      Să renunțăm deci la limbile literare „minoritare“ în țară?
      Românizare 1918- 2018 în loc de maghiarizare… ?
      Curat murdar

      Sentimentul apartenenței scrie A. Pleșu de la Dinkelsbühl Sachsentreffen… Canadienii, Elvețienii nu fug din țara lor….
      Prefer pluralitate, diversitate, muiltilinguism, programul și baza UE de la început

      • Uram,

        V-ați luat așa de tare cu darea în gât a blestemățiilor valahilor încât ați uitat să răspudeți la întrebarea care contează: V-ați dori ca ungurii din România să aibă aceleași doar acele drepturi etnice pe care le au ungurii din Canada?! :D Că văd că lăudați Canada și înjurați România când vine vorba de tratamentul minorităților.

        Într-adevăr comuniștii români i-au vândut pe bani pe evrei Israelului iar pe germani Germaniei. Nici nu se compară cu generozitatea ungurior care i-au trimis în 1944 pe toți evreii pe care i-au putut înhăța pe gratis la Auschwitz iar pe germanii din Cislaitania (zona de la frontiera dintre Austria și Ungaria unde trăia o importantă minoritate germană azi dispărută) tot gratis în Siberia, câțiva ani mai târziu.

        Cât despre Iohannis a fost ales cu o majoritate zdrobitpare de 55% (cu un avans de peste 1 milion de voturi), așa neamț cum e, președinte al României. Puteți să ne dați un singur exemplu de oficial maghiar care nu e etnic maghiar și care a fost ales democratic de unguri în Ungaria?! Puteți să mergeți în urmă pân[ la Attila hunul :P

        Nu în ultimul rând, spuneați că trăiți n Germania. Puteți să ne expicați cum puteți îndura situația inacceptabilă de acolo?! Atâta amar de unguri binecuvântează Germania cu prezența lor, iar germanii în schimb refuză școală ungurească, limbi minoritare. etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că germanii nu tolerează nicio formă de învățământ de stat în limba turcă, cu toate că proporția turcilor în Germania e mai mare ca cea a ungurilor din România. Mă așteptam să protestați 24/7 în greva foamei legat cu lanțuri de ușa Bundestag-ului :P Cum de v-au scăpat aceste nedreptăți îngrozitoare?!

      • Kurt,
        Cunosc Banatul meu natat foarte bine. Tot atat de bine ca si tine, cred. Ma refer… la aproape toate asezarile mai mari prin care , de bine de rau, am avut ”norocul” sa calc. Din Caras ,Timis , Arad, Hunedoara…Mai concret, ca sa zic așa, De la Gârda la Sântana, de la Biled la Zabrani, de la Lenauhiem la Periam, de la Sâmpetru German la Glogovatz,de la Sânnicolau Mare la Sebeș, de la Timișoara la Sibiu etc etc .Da, m-am simtit foarte bine cu nemtii mei consateni sau neconsateni. Printre ei, copii fiind cu totii, am invatat șvăbeasca si îmi pare rau ca nu am învțat ca lumea limba germana. i Si mai mult îmi pare f,rau ca nu am ascultat povața preotului lutheran neamt din comuna mea cu care eram vecini si care m-a condus pe cand eram in clasa a VII-a la scoala română, in biblioteca lui si mi-a spus …”aici nu e limba șvăbească pe care o vorbești tu,aici e limba germana pe care o vorbesc toții nemtii , Asta să vrei să o înveți”. Am ramas uimit cand am aflat mai apoi de Schiller, de Goethe, de Lenau, de… Adam Muller Gutenbrun…. Sincer îți spun , m-am simtit mic , tare mic și neajutorat..Mai departe însă …să-mi deapăn amintirile. Mergeam la Halmagiu (sunt sigur ca stii unde este ) la bunica mea dinspre mama. In vacante. Acolo, în …”soba mare ” trona un ditamai tulnicul cu tricolor romănesc alaturi de un bust cioplit din briceag al lui Avram Iancu,Iar sub el un opaiț a carui flacaruie nu se stingea nicidecum..Odata, am indraznit sa intreb: ”Va inchinati la el ? ”Unchiul meu, învațător aproape de pensie, m-a privit lung si mi-a zis( în ungureste ) ” TE BUDOS KIS OLAH ! Aici esti in casa de romani, nu de unguri! ” . dupa care a inceput sa cante,” Isten algyameg a magyart”. A continuat si imediat mi-a recitat pe de rost – ”La noi sunt codrii verzi de brad si campuri de mătase/ la noi atatia fluturi sunt si-atâta jale-n case…” Am tacut si n-am mai indraznit sa… ”deschid” subiectul niciodata.Peste niste ani, citind din biblioteca lui poezii de Lucian Blaga în editia Fundatiilor Regale, ferit de toti ochii lumii, bunica mi-a spus, dupa ce mi-a …dat la citit (!) ”QUO VADIS ,DOMINE” Tare l-ai mai suparat pe unchiul tau, dumnezeu sa-l ierte, atunci… cu imnul maghiarilor. Îti mai amintesti ?”Mi s-au inmuiat picioarele. Imi aminteam, cum sa nu-mi mai amintesc ? Ridicandu-mi vinovat ochii, dintr-o data am observat ca din ”soba mare” lipsea tulnicul si … Avram Iancu. Era în 1959 , august.,la sfârșit. Urma al doilea an .Ca student.. Si pentru ca aveam la mine micul HOHNER cu 48 de bași primit cadou de la parintele lutheran H. SCH. ( odihneasca -se in pace ) cu vreo luna înainte de plecarea definitiva in Germania, am început sa cânt. Landler. Le știam bine. După …știme, nu după ureche. El mi-a pus portativul sub ochi.

    • @ Kurt (22/11/2017 la 16:02)

      ” Limbile locale, de cartier, etc. sunt respectate şi promovate de administrația locală.”

      Puteti sa fiti mai explicit ? Cum le definiti si cum sunt promovate? Cel mai bine – atat pentru dvs, cat si pentru mine (noi) cititor(i) – sa prezentati cateva exemple.

      Eu stiu ca in Canada sunt numai doua limbi oficiale: enegleza si franceza care sunt folosite in administratie (locala, provinciala sau federala) si as fi recunascator daca m-ati ajuta sa-mi imbunatatesc cunostintele despre aceasta tara.

  3. Cum adica sa regrete ca au plecat? Cum adica sa apartina BOR? Si cum adica sa numeasca casa tara asta? Oamenii au plecat sa le fie bine, sa devina canadieni, si nu sa regrete vreo ceva. Si mai ales nu sa regrete de unde au plecat. Gata, „c’est fout tout” cu banii trimisi „acasa”, oamenii au prins radacini si se bucura de viata, asa cum si trebuie, nicidecum sa serveasca pe altii. Intr-adevar, unii din ei sau predecesorii lor au avut ghinionul sa se nasca in republica bananiera romanistan, dar si-au luat soarta in maini, nu au asteptat ajutor social de la nimeni si acum le este bine. De aici pana la „acasa” e cale lunga.

  4. Si eu sint in Alberta de peste 20 de ani.
    Un singur lucru regret, ca n-am venit mai devreme in aceasta minune de tara.

  5. 1. Autorul ofera o imagine matematica a Canadei.
    2. Autorul mentine o atitudine neutra.
    3. Cu toate acestea, cititorul poate crede ca raiul pe pamint e in Canada.
    4. Citeva corectii sint necesare.
    5. Nu exista rai pe pamint, nu exista loc perfect, peste tot sint plusuri si minusuri – truismele astea au rostul de a-i potoli pe cei gata sa-si faca bagajele – daca citesc acest comentariu.
    6. Canada nu e nici SUA si nici Germania.
    7. Este un loc, ca peste tot, unde poti trai foarte bine sau foarte prost.
    8. Canada are, inca, o organizare riguroasa, de tip britanic, birocratia functioneaza si nu exista coruptia care otraveste Romania.
    9. Este foarte greu sa gasesti un loc de munca bine platit, pentru ca economia nu este diversificata.
    10. Medicii au sanse minime sa-si practice meseria ca atare.
    11. Casele sint ingrozitor de scumpe, o casa oarecare (vorbesc de centre urbane majore, unde se mai poate gasi de lucru) a ajuns peste 1 milion, iar o casa care pe care sa ti-o doresti e + 2.5-3 milioane.
    12. Un salariu bun e de la 60000/an inainte de taxe.
    13. Un salariat bine platit ajunge si la 120000/an, dar asta e rar.
    14. Salvarea vine repede, dar la urgente, daca vii pe picioare poti astepta si 2 zile; normal, astepti 4-8 ore.
    15. O programare la MRI dureaza 4-6 luni, depinde de boala.
    16. Un singur spital a tratat anul trecut + 4600 de pacienti pe holuri – paturi pe holuri.
    17. Spitalele n-au gindaci, sobolani si personalul e atent- nu exista ca un pacient sa sune noaptea si sa nu apara o sora.
    18. Personal, cred ca politica de emigratie nu va mai aduce mari beneficii Canadei, pentru ca multi dintre cei calificati ajung in Canada, dar aleg sa plece in SUA, unde salariile sint mult mai ridicate si, in general, se traieste mai bine. O casa onorabila, la Chicago, costa 250000; aceeasi casa in Toronto e 2 milioane, dar pe un lot mult mai mic.
    19. Asa ca, fiecare cu norocul lui.
    20. Cel mai important lucru care face diferenta intre Canada si Romania sint tigania si coruptia.

    • Ai uitat sa vorbesti despre clima… culese din net:

      12. Aug.
      – Ne-am cumparat o casa noua in Canada. Sunt foarte emotionat. Aici e atat de frumos. Muntii sunt de o splendoare nedescrisa. Abia astept sa ii vad acoperiti de zapada.

      14. Oct.
      – Canada. E cea mai frumoasa tara de pe Pamant. Frunzele au primit toate acele minunate nuante de culoare galbena si portocalie. M-am plimbat cu masina prin natura si am vazut cativa cerbi. Sunt atat de gratiosi. Cerbii sunt cele mai frumoase animale. Cred ca am ajuns in paradis. Iubesc Canada…

      11. Nov.
      – Ziua sarbatorii nationale. In curand incepe vanatoarea cerbilor. Nu imi vine sa cred ca cineva poate sa ucida un animal atat de frumos. Sper ca va ninge in curand. E atat de frumos aici.

      2. Dec.
      – Azi noapte a nins pentru prima oara. M-am sculat si am vazut ca este alb peste tot ca in cele mai frumoase vederi. Am iesit afara, am curatat in fata casei si apoi ne-am batut cu bulgari de zapada (eu am castigat). Cand a trecut masina de curatat zapada am curatat din nou in fata curtii. Tara deosebita! Iubesc Canada!

      12. Dec.
      – Azi noapte a nins iarasi. Masina a curatat zapada din nou. Ne-a blocat intrarea in curte. Aici e splendid.

      19. Dec.
      – Azi noapte a nins iarasi. N-am putut sa scot masina sa merg la lucru. Aici e intr-adevar foarte frumos numai ca sunt obosit de curatat zapada (lopatarie). Din nou masina aia blestemata.

      22.Dec.
      – Cacatul asta alb nu s-a oprit toata noaptea. Am bataturi la maini de la lopata si ma doare spatele. Aceasta maimuta cu masina parca se ascunde dupa colt si numai asteapta sa termin de curatat in fata curtii. La naiba.

      25. Dec.
      – Craciun Fericit pe naiba. A nins din nou zapada asta nenorocita. Daca il prind pe obsedatul ala cu masina il omor. Fu.. le. .. ca nu arunca mai multa sare (pt. topit zapada) pe sosele.

      27. Dec.
      – Azi noapte iarasi zapada. Nu ies de trei zile din casa doar ca dau cu lopata intr-una dupa ce trece masina. Nu pot pleca nicaieri, auto este blocat sub un deal de zapada si mai e si foarte frig pe deasupra. Au spus ca la noapte va mai cadea inca 30 cm de cacatul asta de zapada.

      28. Dec.
      – Prognoza a fost proasta. S-au mai depus 50 cm nu 30 cm. Daca se continua asa nu se va topi pana la vara. Masina de curatat a ramas blocata si maimutoiul a venit la mine sa imi ceara lopata. I-am spus ca am rupt deja 6 curatand rahatul ce mi l-a aruncat in fata curtii. Era cat pe ce sa ii dau in cap cu lopata.

      4. Jan.
      – Am iesit din casa in sfarsit. M-am dus pana la alimentara sa cumpar de mancare si la intoarcere am lovit un cerb. Auto avariat in valoare de $3000. Bestiile de cerbi trebuie omorate. Sunt peste tot. De ce oare nu i-au omorat vanatorii toamna trecuta?

      3. Mai
      – Am dus masina la mecanic. Incredibil cat de mult a ruginit de la sarea aia nenorocita care se arunca peste tot, tot timpul iernii ca sa topeasca zapada si tot degeaba.

    • @Liviu (22/11/2017 la 22:02)

      1. – 5. De acord.

      6. De acord: sunt tari diferite cu toate ca toate trei sunt in NATO si Grupul G7.

      7. Asa este dar depinde in primul rand de tine. Nu merge ca stiu sa fac “orice”.

      8. De acord bine punctat: “nu exista coruptia care otraveste Romania.”

      9. Nu-i usor dar daca ai experienta profesionala in companii cu renume; eu cred ca economia este destul de diversificata: aviatia (al treilea producator de avioane din lume), automotive, electronica/avionica, transporturi, industie militara, turism .

      10. De accord. Medicii au sanse minime (spre zero) si doar ca medici de familie sau psihologi dupa examene foarte grele si un nou rezdentiat. Se pare ca-I mai usor in Manitoba si Saskatchewan.

      11. Nu-i chiar asa: depinde de ce multi factori: oras (Vancouver a.k.a Hongcouver, este cel mai scump intr-adevar de la 1 milion), zona, numar de camera, suprafata etc. Trebuie mentionat ca peste 50 % din populatie locuieste cu chirie. Canadienii nu sunt ca romanii; sa se sacrifice pentru casa, iar credite/mortgage/ipoteca se acorda doar in limita a mximum 1/3 din venitul anual (PERMANENT PROBAT pe baza income tax) al familiei

      12. “Un salariu bun e de la 60000/an inainte de taxe”. Depinde de provincie: in Quebec poate fi bun, nu la fel in Alberta sau Ontario.

      13. La fel ca mai sus (12).

      14. “Salvarea vine repede” de multe ori (aproape) concomitent cu pompieri. De urgente n-am vreo experienta si nu doresc deloc sa am; prefer preventia: medic de familie,medic specialist, tratament ambulatoriu.

      15. Am auzit dar nu pot confirma personal sau din experienta altor din apropiati/colegi.

      16. Puteti sa numiti acel spital; nu e reclama (negativa) si nu-I interzis prin nici o lege. Stiu ca spitalele reduc la minim internarea. Am facut o angiograma in spital: m-am prezenta la ora 8 si la pranz am luat taxiul spre casa (n-aveam voie sa conduc). De asemenea am facut o colonoscopie intr-un medical center in circa doua ore.
      Oricum am da-o sistemul de sanatate din Canada (nu este perfect) este total diferit de cel din Romania.

      17. Pot confirma doar din auzite.

      18. Personal, cred ca politica de emigratie este singura fezabila pentru Canada. Plecatul in USA nu-i chiar asa simplu si se complica daca NAFTA se re-negociaza in termenii impusi de americani.

      “O casa onorabila, la Chicago, costa 250000; aceeasi casa in Toronto e 2 milioane, dar pe un lot mult mai mic.” Puteti sa dati ceva detalii:detached, semi-detached, nr. Bedrooms, suprafata camerelor, zona:central, ultra, suburbie ?

      Preturile in Toronto au fost calmate (la fel ca in Vancouver) prin introducerea unei taxe suplimentare de 15% pentru non-rezidientii canadieni (multi din Asia). Am lucrat si in Montreal (3 ani, 2011-2013) si in comparatie cu Toronto chiriile erau cu 30-40% mai reduse iar preturile caselor erau cam 50%.

      19. De accord dar norocul si-l face si omul cu mana lui.

      20. Total de acord.

  6. Citeva precizari valabile tuturor potentialilor emigranti, valabile pentru toate tarile:

    1. Nimeni nu are nevoie de voi ! Va amagiti daca credeti ca veti fi primiti cu bratele deschise; asta ca idee, asa, ca sa nu incercati sa incoltiti pe ala care vrea sa va dea de lucru.

    2. Odata angajat, tineti-va de treaba si nu va aventurati in nici un fel de comentarii – orice spuneti, se poate intoarce impotriva voastra. Nu uitati, sint alte mii de nefericiti care nu au avut sansa voastra sa gaseasca de lucru.

    3. Cineva afirma ca ajutorul social te ajuta sa traiesi mai bine ca-n Romania, daca muncesti. Nimic mai departe de adevar. Ajutorul social e atit de mic ca nu ajunge pentru chirie si mincare – nu mai zic de Internet…

    4. Daca ati fuserit treaba prin Romania, sa nu credeti ca puteti face acelasi lucru in Vest – daca nu stiti meserie, ramineti acasa, altfel va veti chinui toata viata la periferia societatii. Un imigrant nu se poate astepta la compasiune sau mila.

    5. In rest, fiecare cu norocul lui, dar sa stiti, numarul „ghinionistilor” il depaseste pe al „norocosilor”.

    6. Foarte importanta este sansa, norocul, bafta ! De fapt, probabil e vorba de atitudine si realism…

    7. In Canada exista prea putine locuri de munca care cer calificare foarte inalta si speciala – daca sinteti supercalificati (doctorat in ceva serios), aveti sanse mai multe/bune in SUA.
    Exista la Waterloo – un orasel la 100 km de Toronto o grupa de canadieni care dezvolta aplicatii de mecanica fluidelor pentru Ansys – CFX (masini rotative), mai exista Pratt & Whitney, dar nu stiu daca dezvoltarea se face local.
    Spun lucrurile astea pentru ca trebuie sa va orientati spre companii mari – astea mici sint fragile si dau ortul popii foarte repede si iar va treziti pe drumuri !

    • @Liviu

      Absolut de acord cu tot.
      Dupa 25 de ani in Quebec, as mai adauga:
      – rasismul mascat care guverneaza piata muncii;
      – corectitudinea politica care controleaza societatea, media, mintile oamenilor;
      – un PM care omagiaza post-mortem un dictator precum Castro si acorda premii/compensatii de milioane de dolari unor teroristi dovediti;
      – poate in vestul Canadei nu se aplica in aceeasi masura, dar in Quebec majoritatea francofonilor descendenti din Champlain si Jacques-Cartier sunt convinsi ca marxismul si bastardul lui comunismul au fost o idee buna si generoasa, din pacate prost aplicata. Nu si-au pierdut definitiv speranta s-o aplice ei cum se cuvine, in Republica Suverana Quebec…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Doru Liciu
Doru Liciu
Doru Liciu este diplomat în cadrul Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe, fost cadru didactic al Facultății de Litere și Istorie, Universitatea din Craiova, fost analist de informații în cadrul Serviciului Român de Informații. Între 2008 si 2016 a fost consul al României la Toronto, Canada. Licențiat în Istorie și Limba și Literatura Spaniolă al Facultății de Litere și Istorie, Universitatea din Craiova (1997), masterand în Drept Internațional Umanitar al Facultății de Drept și Științe Politice, Université de Bourgogne, Dijon (2002), doctor în Istorie al Universității din Craiova (2005). Autor de volume și studii privind relațiile româno-spaniole, istoria diplomației, a războiului rece și a emigrației din România. Textele autorului sunt publicate în nume propriu și nu reprezintă o poziţie oficială.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro