joi, martie 28, 2024

Cântarea Moldovei, un exemplu pentru România lui Johannis

“În contextul slăbiciunilor Rusiei … Occidentul … a preluat România în NATO şi UE şi, în numai zece ani, cu o viteză inimaginabilă la scară istorică, a terminat-o! I-a luat sub control resursele naturale, distribuţiile de energie, băncile, pădurile, pământurile, industriile care îi erau de folos (pe restul dându-le la fier vechi), retailul, întregul rulaj al banului. N-a mai rămas nimic important (strategic cum se spune) în mâna românilor! Din punctul de vedere al controlului economic, românii au ajuns străini în propria ţară: un exemplu, pentru cărţile de istorie, de cucerire cu eficienţă de către străini a unui teritoriu, chiar dacă încă numit ţară!”

Acest pasaj punctat cu multe semne de exclamare, marcă neîndoioasă a scriiturii analitice, aparţine economistului Ilie Şerbănescu (vezi aici). L-am citat aici nu ca să dau atac la persoană, cum e obiceiul pe la noi, ci fiindcă mi se pare ilustrativ pentru modul cum gândesc mulţi români; mi-e şi frică să mă gândesc câţi. Cu alte cuvinte, îl iau pe om în serios, ca economist ce se află – ceea ce eu nu sunt.

Şi ce să vezi? Luând întrebarea de cercetare a dl Şerbănescu la microscop şi făcând ochii roată în regiunea noastră, descoperim că un asemenea tărâm fericit, pe care Rusia, în ciuda slăbiciunilor ei pasagere, nu l-a pierdut de sub protecţie, deci perfidele NATO şi UE nu l-au putut termina economic ca pe România, există în realitate. Acest pământ binecuvântat se cheamă Republica Moldova şi el reprezintă contrafactualul perfect pentru a judeca cum ar fi putut şi România să fie, fără aceste cedări istorice laşe şi catastrofale. Faptul că Johannis a vizitat Moldova săptămâna trecută, chiar dacă evenimentul ca atare n-a putut acoperi mediatic păţaniile cu sutienul dnei Udrea, e un prilej să aruncăm şi noi o privire invidioasă peste gard.

In acest stat mic, dar vioi, neatârnat şi neprăduit de Occident, pădurile, pământurile şi rulajul banului sunt strict în mâna poporului, deoarece n-au existat nici restituiri de proprietate păgubitoare, nici vreo înrobire (încă) faţă de finanţa vestică, deci moldoveanul de rând n-are de ce să se simtă străin în propria ţară, ca românul de la noi. Distribuţiile de energie şi băncile, adică lucrurile importante şi strategice, au fost ferite de vreo atingere cu capitalul de multinaţională, fiind păstrate cu grijă în mânuşiţa grijulie a celui autohton, conform cunoscutei teorii de mare succes regional “prin noi înşine”.

Resursele naturale, aşijderea, au rămas sub controlul strict al poporului suveran, prin reprezentanţii săi aleşi, care le-au administrat patriotic şi productiv, iar nu în bătaie de joc, cum s-a întâmplat în România aservită corporaţiilor. In retail, cum îi zice cu un termen în limba barbarilor cuceritori dl Şerbănescu comerţului cu amănuntul, nu s-au făcut decât cedări minime, ici colo, câte unui lanţ de mâna a doua precum Metro, rămânând în principal tot în ograda moldovanului gospodar, spre mulţămirea tuturor cu produse bune, multe şi ieftine, inclusiv a magazinelor locale tip mom-and-pop.

Mai mult: chiar în vremuri incerte, precum aceşti ani din urmă cu regim (vezi Doamne) pro-UE, conducătorii de la Chişinău au avut inteligenţa şi diplomaţia de a juca pe degete pe subversivii reprezentanţi ai Uniunii şi cozile lor de topor din România, care, terminând de supt sângele norodului dincoace de Prut, ar fi vrut fireşte să întindă ţeava de supt şi dincolo. Dar guvernarea abilă şi patrioată din Moldova a mers inteligent la două capete, spunând vesticilor tot ce voiau ei să audă, dar, pe la spate, vânzând activele importante, strategice, precum aeroportul Chişinău, unor druji de-ai lor mai puţin implicaţi în cercurile corupte ale businessului internaţional, oameni de nădejde de prin regiune, pe care te poţi baza că n-o să fugă cu el în spinare la Washington.

Iar ghinionul a făcut să pice fostul guvern Leancă tocmai când se anunţase o nouă mişcare strategică: privatizarea căii ferate cu un holding de profil din Est, specializat în eficientizare prin management patriotic. Dar nu e timpul pierdut deoarece noul premier e un tânăr dinamic, pilot de raliu în privat, care a fost manager de firmă pe zona Azerbaidjan, deci există şansa ca planul să nu moară, nici să nu deraieze – sa zic aşa – în direcţii dăunătoare.

Oricum, bine este să nici nu se privatizeze tare mult, ci puţintel şi selectiv, că e păcat să se piardă cultura instituţională şi managementul performant acumulat în atâtea decenii de întreprinderile de stat şi obşteşti ale Moldovei care aduc atâta folos, de la bombonele, brutării şi şcoli de şoferi, până la administrarea de imobile. Evitarea privatizărilor şi legarea de Est, acest spaţiu de securitate, bunăstare şi stabilitate monetară, va asigura şi pe mai departe cetăţeanul moldovean că ţara sa nu va avea trista soartă a României, ajunsă un stat fascist, autoritarist şi în disoluţie, unde omul bugetar nu mai are somn de zăngănitul cătuşelor; o adevărată republică a procurorilor.

Sigur, nimic nu-i perfect pe lume şi există mici dificultăţi de parcurs, cum ar fi aceea că la început de 2015 s-a stârnit în Moldova o mare panică valutară, generată de căderea bruscă a leului cu până la 40% şi creşterea corespunzătoare a preţurilor câtorva articole de consum, cum ar fi hrana zilnică. Sau că aceste nefericite trenduri, ce vor fi rezolvate amuş amuş de guvern, le urmăresc în oglindă pe cele ale rublei ruseşti, de care partidul cu cele mai multe voturi la urne propunea ca Moldova să-şi lege soarta, întru bunăstare şi propăşire, nu mai departe de noiembrie trecut.

Sau că în 2014 investitorii autohtoni se zice că ar fi scos ilegal din sistemul bancar (şi din ţară) vreun miliard euro, adică 15% din PIB. O calomnie: dacă i-au scos, înseamnă că le-a trebuit lor la ceva, că nu se îngroapă nimeni cu atâta bănet. Staţi liniştiţi că o să-i aducă îndărăt când nu le mai trebuie, deoarece capitalul naţional nu face porcării din astea CA BANCILE OCCIDENTALE care au ruinat România, Polonia, Ungaria şi alte ţări aservite, după cum vă spune orice analist de bună credinţă pe Facebook, Russia Today sau alte reţele matrimoniale. Important e, cum ar zice dl Şerbănescu, că poporul suveran, deşi a pierdut la moment din buzunar bănuţii, a rămas stăpân de necontestat pe rulajul lor.

Ar mai fi şi măruntul detaliu că în 1990 România şi Moldova plecau la drum cu aprox 1000 dolari per capita PIB, iar azi România încălecată, aservită, prăduită de Occident, cu norodul păşind pe ulicioară cocoşat, umilit şi înstrăinat, a ajuns la 12.000 dolari. Iar Moldova, suverană şi ferită de toxinele corporatiste vestice, a urcat spectaculos la 2.000 dolari. Să nu uităm însă că banii nu-s totul în viaţă, nu aduc fericirea, ba chiar uneori aduc tot felul de necazuri, deci e bine ca omul să fie mulţămit cu ce are, că se ştie stăpân pe ograda şi saraiul lui. Să-şi mai înalţe gândul de-acuma şi la cele sfinte, că dacă dă D-zeu ploaie la vreme, n-om muri noi de foame nici anul ăsta, cum n-am murit nici pân-acum.

Articol publicat in prima versiune in Revista 22

Distribuie acest articol

51 COMENTARII

  1. Dupa datele pe care le-am gasit eu, la o cautare sumara:

    In 1990, Romania avea un PIB/locuitor de cca 2300 usd (http://ro.wikipedia.org/wiki/Produsul_intern_brut_al_Rom%C3%A2niei), ceea ce, tinand cont de inflatia US, echivaleaza cu aproape 4400 usd din 2013 (http://www.usinflationcalculator.com/).

    In 2013, Romania avea un PIB/locuitor de cca 9000 usd (http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_%28nominal%29_per_capita), ceea ce corespunde unei cresteri medii anuale de 3% in cei 24 de ani luati in calcul.

    Ar mai fi de vazut cat din aceasta crestere provine din scaderea populatiei, din remiterile romanilor plecati si din schimbarea modalitatii de calcul a PIB. Tare mi-e ca, dupa ce luam in calcul si acesti factori, ramanem cu o crestere medie anuala de sub 1%.

    Nu stiu de unde va luati datele, dar stiu sigur ca, daca vrei sa demonstrezi ceva, iti poti aproape intotdeauna aranja datele astfel incat sa-ti sustina teoria.

    • Tot de acolo, doar ca la nivel de 1991-92 ca sa putem compara cu Moldova dupa caderea URSS.
      Iar pe 2013, trebuia sa va uitati in tabelul cu PPP, fata de care estimarea mea e modesta. Media ar fi pe la 15.000 usd/cap in Romania. Daca mai puneti si scaderea populatiei, chiar mai mult….
      Scadere de populatie, remitente, etc, are si Moldova, chiar mai abitir, deci lucrurile raman comparabile

    • Am citit recent o analiza in care se spunea ca Romania a avut o crestere medie anuala de 1,6 % pe an .
      Polonia a fost campioana regiunii , cu o crestere anuala de 3,2 % pe an .

        • Domnul Ionita de fapt este retinut.
          Daca am face calculele doar din 1996 ( pentru ca pana atunci Romania si Moldova au mers pe acelasi drum, al status-quo-ului postsovietic) cresterea Romaniei ar aparea si mai spectaculoasa.
          Si trebuie sa tinem cont ca asta s-a petrecut mai degraba in ciuda politicienilor decat multumita lor. Cu niste politicieni mai eficienti rezultatele ar fi fost si mai bune.
          Si as vrea sa insist putin legat de capitalul autohton. Da, evident ca ponderea lui a scazut, cresterea s-a bazat pe investitii straine. Pe de alta parte, dadea un comentator exemplul Electroputere: uite ca niste oameni plecati din Electroputere au reusit sa construiasca din nimic la Craiova o fabrica de locomotive, unde, in afara de vechile proiecte au reusit sa proiecteze un tren nou de la zero. Capital integral romanesc, e bine?
          Va mai dura pana cand capitalul autohton va reusi sa se maturizeze suficient. O perioada am crezut ca „privatizarile dubioase” vor ajuta la consolidarea acestuia, insa m-am inselat:: beneficiarii au dovedit ca sunt incapabili sa valorifice resursele eficient ( ceea ce nici nu-i de mirare, ei provenind din randul celor care au pus si economia socialista pe butuci pe vremea cand o conduceau :) ) . Conteaza mai putin provenienta capitalului cat abilitatea statului de a pastra profitul ( taxe , impozite) in visteria proprie, lucru unde mai avem de lucrat ce e drept, de aici si nemultumirile multora.

      • Ne-ati mai facut sa-i dam si clickuri pe fituicile lui. Apropo, daca te uiti la comentariile de acolo te iei cu mainile de cap. ce ne facem dom’le cu astia? Cred ca-s tot astia care tipa sus si tare ca vor religie obligatorie in scoli.

  2. 1.Prof. Ilie Serbanescu, este analistul economic profund si realist, care a evidentiat toate neajunsurile patrunderii ,,fara limite” in peisajul economic romanesc, a capitalului strain, care nu avea o astfel de intrare fara a fi sub ,,pulpana” UE.Capitalul strain si UE, sint doua lucruri diferite.Capitalul strain inseamna increngaturi industriale si financiare impersonale si ,,ne-nationale”, cumparind, ocupind, scotind profit din orice zona sau tara inapoiata fara sa-l intereseze dezastrul economic lasat in urma.Vezi Romania lipsita de industria si averea nationala, cu minus 5 milioane de locuri de munca, cu datorie externa imensa, cu exodul populatiei active, care face imposibila in viitor, insasi reconstructia economica si industriala! Acest lucru s-a intimplat in toate tarile in care capitalul autohton nu exista ori avea o slaba prezenta financiara.A constatat cineva afara de prof. I. Serbanescu vreun interes fata de aceasta situatie, pentru care ,,merita” sa fie ,,atacat” personal, eventual de UE si beneficiarii straini sau nationali, ai integrarii?
    2.Problema care sta ACUM in fata Romaniei si mai ales a UE, este in ce masura, UE ca ,,reprezentanta generala”, politica, economica si financiara a CAPITALULUI financiar si industrial strain, se simte responsabila si poate compensa acapararea averii nationale a tarilor integrate, care este viziunea si proiectele nationale si ale UE, capabile de a asigura un echilibru intre ce au ,,cedat”(si cedeaza in continure) si ce se primeste in ,,contrapartida” de la UE.Intrebarea exista, deoarece s-a cedat totul si nu s-a primit nimic deocamdata.
    3.Comparatia Romania – R.Moldova nu spune mare lucru, deoarece PIB-ul de 12 mii de Euro, nu este al Romaniei, ci al intreprinderilor industriale si mol-urilor straine din tara, care se adauga in mod ARTIFICIAL (si uzantelor ,,statistice” UE) la PIB-ul Romaniei.Venituri, profit, cercetare si inovatia industriala, etc., totul pleca din Romania, unde ramin salariile celor 3 milioane de salariati, cu minimul pe economie.Plus o parte infima din impozite pe profit.
    4.Trebuie sa gindim corect economic si national, fiindca nu sintem ,,incalziti” cu nimic de ,,statistica” (aceasta perversa), nici de apartenenta la o UE, incipienta. UE nu are instrumentarul de TRANZITIE ECONOMICA SI CONSTRUCTIE INDUSTRIALA a Romaniei, pina la crearea (peste 50 de ani) a Statele Unite ale Europei, pentru a ne scoate din FAZA I-a, perdanta a integrarii, cea dintre 2004 – 2014, de colonie moderna, dupa pierderea economiei si averii nationale, urmata de exodul masiv al populatiei.
    5.Cred ca este momentul sa dam nastere unori viziuni si unor proiecte nationale de dezvoltare economica, sustinute masiv de UE.In loc de a analiza ,,interesant”, ar trebui sa aducem in dezbatere ce anume trebuie sa faca Romania si UE, pentru ca integrarea sa devina profitabila, ca Romania sa beneficieze de un decolaj economic major, pe baza unui ,,proiect economic postaderare”, care sa puna la dispozitia UE si ,,capitalului” strain, instrumentarul si tehnicile unei dezvoltari industriale rapide a Romaniei
    6.In masura in care Romania are nevoie de un proiect de dezvoltare postaderare si R. Moldova are nevoie de unul de ,,aderare”, care sa-i asigure ,,constructia economica, industriala si agricola, care sa o faca ,,eligibila” in UE.Aceasta necesitate nu este inteleasa, decit de cei care cunosc „Programul economic al R.Moldova – 2012 -2020″, care este formal, fara continut pro-activ economic, incapabil de fi un ,,manual de buna guvernare”, care sa o duca vreodata in UE!
    7.Daca guvernul ar avea decenta sa prezinte si PIN (produsul intern net) al Romaniei, probabil ca asa cum arata d-l MP, am avea o cadere de PIB de 1 la suta anual, ca urmare a dezintegrarii industriale, datorata lipsei de 8 ani, a investitiilor straine in domeniu.PIB-ul fiind orientat statistic mai ales catre zona retail strain, este firesc sa avem o crestere de 2 la suta, a intreprinderilor strine, cuprinsa in PIB.Aceasta statistica nu face decit sa ascunda ineficienta guvernarii si efectele negative ale patrunderii capitalului strain in comert si lipsa lui aprope absoluta in zona industriala.Ce dovada mai concludenta avem in acest sens, decit constructia noii uzine Renault in Maroc, iar nu in Romania?

    • mare analist. intr-adevar de provincie. va amintiti de serbanescu asta in guvernarea CD? Pai atunci s-a facut prima mare reforma si „dezindustrializare” a tarii romanesti. Cum de e asa de inversunat acum oare?
      Vad ca oameni ca tine sau el nu pricep, cu toate cunostintele lor economice ca: Pastele Mare inghite pestele Mic. Atat de simplu.
      Romania peste mic: industrie NEPERFORMANTA (nu veniti cu blabla-uri ca vindeam tractoare U650 in nu stiu ce gubernie africana ca nu mai tine acum) dublata de o masa critica de romani retarzi care nu pricepeau nimic si care au creditat si validat in fruntea lor pe binecunoscutii actori politici care au furat cu cele mainile si picioarele.
      Deci…pestele mare s-a orientat…vbazut degringolada si actionat. E si normal. Si tu, analist de provincie…si Romania ca tara si oricine era in pozitia de pradator ar fi facut-o. Acum, important e de vazut cum s-a facut praduiala si daca altfel de praduiala ar fi fost mai benefica pentru Romania.
      Cum se face ca Petromul tinut de romani neaosi mergea pe minus..a.dik cersea bani de la buget in timp ce acelasi petrom vandut si tinut de capital vestic aduce venit la PIB dupa ce priofit gras merge si la ei.
      Deci, despre ce mai vorbiti aici? Bine ca suntem „devalizati” de o lume cat de cat mai normala, cu niste norme mai sanatoase si cu perspective pentru vootir decat sa fii furat ep fata de niste barbari din Est.

    • in 1990 mai putin de un roman din 20 avea un autoturism (care, in 90% din cazuri, era romanesc, cumparat la preturi romanesti, iar la nevoie putea fi reparat cu cea mai la indemina bucata de sirma). in 2015 aproximativ un roman din 4 are un autoturism (care, in majoritatea cazurilor, este occidental, cumparat la preturi occidentale si poate fi reparat doar ducind mina la buzunar).

      pai sa nu-ti stea mintea-n loc cind te gindesti cu ce perversa viclenie trag pielea de pe noi bampirii astia de capitalisti occidentali?

    • S-ar putea raspunde la tot ce scrieti punct cu punct dar e nevoie de foarte mult timp. Noi, astia, care lucram in corporatiile straine suntem, din pacate, foarte ocupati. Doar cateva mici observatii:
      – corporatiile respective sunt inregistrate in Romania – in tara nu raman doar salariile angajatilor si impozitul pe profit dar si: profitul reinvestit (masiv), impozitele pe salarii, CAS-ul, contributia la pensii… Apropo de acest ultim punct, imi e teama ca majoritatea pensiilor sunt platite tot de angajatii acestor hulite corporatii.
      – acesti angajati nu au salariul minim pe economie, nu stiu de unde va luati datele dar acest lucru se intampla de obicei la mici firme romanesti.
      – cu tot regretul, inovarea a venit de cele mai multe ori din exterior, in 1989 Romania era complet desprinsa de economia globala, facultatile romanesti (mai ales cele cu profil economic) erau de un nivel foarte scazut, daca acum putem efectiv sa exportam knowledge asta este gratie firmelor straine care au adus acest knowledge din Olanda, Franta, Anglia…

      In fine, un singur punct, orice statistica ati lua, si cred ca paritatea puterii de cumparare ar fi cea mai corecta, situatia de acum este indisputabil superioara celei din 1989. De asemenea, statistica din 1989 este, zic eu, inselatoare, pentru ca nivelul de trai al romanilor era, de fapt, mult mai scazut. Eu imi amintesc noptile de iarna, in centrul Bucurestiului cu 12 grade in apartament. Nu, nu am uitat… Nu am uitat faptul ca nu aveam acces la cultura si la gandirea contemporana. Nu am uitat nimic. Toate aceste lucruri conteaza si statistica nu le ia in calcul. Dar chiar si asa, pe aceasta statistica falsa, umflata cu pompa in 1989 si tot este evident progresul. Si, da, singurele lucruri care conteaza pentru mine sunt nivelul de trai si libertatea. Treaba unui stat este sa asigure aceste lucruri nu sa traiasca pentru sine insusi. Un stat nu exista pentru el insusi, exista pentru cetatenii sai. Statul comunist a fost un esec total.

    • hop si national comunistul ceausistoid de serviciu. Sa discuti cu unul din asta e ca si cum ai vrea sa lamuresti o baba cu patru clase adusa de ceasca de la tara ca religia, si in special ceea ce numeste ea religie, n-are ce cauta in scoala. Absurd e un cuvint blind.

  3. In 1989 Romania avea zero miliarde dolari datorii (si cateva de primit) acum are $ 134 miliarde datorie pe care le lasam copiilor nostrii (aia care or mai fi ca dupa 1989 am intrat in colaps demografic la care s-a adaugat pierderea de populatie tanara prin emigrare, ce continua).

    • Asa este, Romania avea zero miliarde datorii in 1989. Cred ca putem ajunge inapoi la zero miliarde datorii, dar ati fi de acord cu urmatoarele: doar 2 ore de current pe zi, coada de 4 ore la carne, ulei si zahar pe cartela, la fel si benzina; copii cu SIDA netratati, orfani legati de paturi, lipsa libertatii de expresie si a altor libertati precum libertatea de circulatie (inclusiv interna, de vaut filmul Buletin de Bucuresti), limitarea dreptului la proprietate, lipsa caldurii in scoli, etc, etc. Deci ce preferati?

      PS. datoria publica este mult mai mica decat cifra avansata de dvs.

    • Daca mistocareala ar avea cautare pe piata, romanii ar fi cei mai bogati oameni din lume.
      Dincolo de ea, problema ramane neatinsa. Facand misto de ea nu facem decat sa o ocolim, sa pretindem ca nu exista.
      Ce ne spui tu, Emil, este in esenta ca traim pe datorie (una tot mai mare) si ca e foarte bine asa si s-o tinem tot inainte, spre victoria finala… desi nu se stie a cui victorie.
      Asta era (si probabil continua sa fie) si parerea grecilor. Diferenta e doar una de timp, 10 sau 20 de ani, sau cu cat sunt grecii „inaintea” noastra. Cand datoria n-o sa mai fie 100 de miliarde, sau cat e, ci o sa fie 300 sau 500 (in caz ca o sa mai fie ceva de vanzare cat sa acopere asa suma), probabil ca si optimismul o sa se mai vestejeasca.
      Ca unul care si-a impartit toata viata intree Bucuresti si mediul rural (unul despre care cred ca am vb in oarecare amanunt chiar pe blogul tau), am pretentia ca am o vedere ceva mai cuprinzatoare. Nu intamplator dl. Caliman este mai sceptic – tocmai pentru ca e din provincie, posibil una nu foarte apropiata de Bucuresti si celelalte cateva centre urbane mari care au absorbit aproape toata aceasta bunastare „de import”.
      Am trait si cele 12 grade in centrul Bucurestilor despre care vb cineva mai sus, si ratia de un kil de cartofi tip nuca pe saptamana, si statul la cozile la care „se dadea ceva”, fara sa stii ce, atunci cand te asezai la coada etc. In ultimii ani ai deceniului 9 aveam doi copii f. mici, asa ca inclin sa cred ca eram mai disperat si am trait mai dur acei ani decat majoritatea celor de-aici.
      Pe de alta parte, vad acum brava lume noua care se construieste (termenul e nepotrivit, dar, deh, n-am gasit alta rima) mai ales in mediul rural romanesc, dar si in multe orase-orasele mai mici, de provincie – analfabetism tot mai raspandit (si nu doar functional, ci si de-ala propriu-zis), stare de sanatate generala tot mai precara, abandonuri si tot felul de alte drame familiale, devastarea tuturor resurselor locale ca si cum maine n-ar mai exista, lipsa aproape oricaror perspective pentru copii si tineri… o lume care-si taraie viata de pe o zi pe alta, „finantata” cu precadere din pensiile celor care au muncit in economia aia neperformanta, respectiv din ce mai trimit acasa cei alungati de saracie pe meleaguri straine. O lume pe care, daca n-ar exista telefoanele mobile si (inca) electricitatea, ai putea-o crede intr-o perioada oarecare din evul mediu.
      Asa ca lucrurile nu-s doar albe sau negre. E posibil ca, daca ai beneficiat – prin sansa si/sau merit personal si cat se poate de legitim, honi soit qui mal y pense – de o parte disproportionat de mare din alea 100 de miliarde „importate”, in vreme ce altii au acumulat, simetric, doar pasivele corespunzatoare, e posibil ca lucrurile sa arate bine. Cu siguranta vezi viata altfel pe fereastra unei vilute – nu extravaganta, ci doar decenta, cu garaj pentru numai doua masini – dintr-unul din noile cartiere rezidentiale bucurestene – decat o vede printr-o ferestruica, si aia plesnita, o baba singura in cocioaba ei dintr-un sat pierdut printre dealurile Moldovei, a carei singura grija e ca iarna nu se mai termina si n-are ce mai pune pe foc.
      Sigur ca exista si posibilitatea – evocata recent de nu stiu care politician, parca dl. Predoiu – sa ignoram complet aproape acea jumatate de Romanie care nu da bine in poza si sa postulam ca Romania e doar a celor cu geanta de laptop pe umar dimineata si care fac jogging seara. Atunci, intr-adevar, e bine, chiar foarte bine.

      • Interesante aceste polemici prietenoase și de bun simț. Din păcate trebuie să întreb: câți le citesc și mai ales câți trag concluzii ajutătoare măcar? Dacă procentul ar fi de minimum 10% din populație am fi pe drumul cel bun. Zic și eu!

  4. Stimate,
    Razvan A.
    d-le analist,
    Fara a face polemica, I. Serbanescu a fost citeva luni secretar de stat, mai mult decit ministru, iar politica de privatizare/devalizare nu se facea la acest nivel, ci la acela la care se luau bani buni, pentru activele din utilitati.Spuneti acest lucru, la fel ca treaba ca toti am fost membri de partid, pentru a nu face distinctia de nomenclaturisti, a simplului muncitor, membru de partid.
    Cu alte cuvinte, praduirea averii nationale nu se putea face, fara ,,aportul” celor mari in politica, care au avut rolul lor in instrainarea averii nationale, cita n-a fost devalizata in mod direct, de acestia.
    Problema este ca industria si utilitatile se afla in mina strainilor, iar intreprinderile straine au o pondere de 90 la suta la export.Industria si economia nationala au disparut, iar acest lucru a fost ,,favorizat” de cele straine.Altfel, ele nu puteau dispare.Punct.
    Acelasi Petrom care aduce acum profit, era muls si capust, oare nu de aceeasi politic de virf, prin baietii destepti?
    Este adevarat, ca atunci, altul era pretul benzinei si motorinei, care mai putea fi tinut in friu!
    Acum putem fi fericiti ca sintem devalizati de o lume normala fiindca ,,lumea aceea” nu ne restituie nimic din ce beneficiaza, iar UE care o reprezinta nu face nimic pentru ca noile investitii sa se localizeze in Romania, ca beneficiu pentru ce ne-a luat.
    Asta-i problema de FOND, iar nu statutul de pradator universal, al oricui putea sa ne ,,cumpere tara”.Ideea este ca acest capital strain, reprezentat politic si administrativ de UE, nu se indura sa faca cooperari industriale, sa vizeze o dezvoltare economica articulate intre firme straine si romanesti, nu construieste nimic in Romania, ci in diverse marocuri!Pe de alta parte avem restrictii la orice.Nu putem pune taxe vamale, trebuie sa platim totul in Euro, desi avem salarii in lei, nu putem trata separat pentru gaze, fiindca ,,vin rusii”, nu avem locuri de munca,dar AJOFEM-urile anunta locuri de capsunari in UE, raminem fara doctori, ca-i preia spitalele vestice pe gratis, etc.Guvernul si clasa politica pot vegeta in liniste, fiindca se ofera locuri de munca (in Vest), situatie care ar fi de neimaginat, fara UE.
    In concluzie, fara UE nu ne vindeam tara, aveam locuri de munca, fie zburau de la guvernare partide intregi, la protestele contra somajului.
    UE ar ajuta Romania, dar fara un proiect national, postaderare, care sa se articuleze cu proiecte punctuale,la care sa fie invitate firmele straine, ce sa ne faca UE, altceva, decit sa raminem devalizati ,,de o lume cit de cit mai normala …decit sa fimi furati pe fata de niste barbari din Est”.

    • E prea mult de comentat, domn’ analist, dar ma opresc asupra a cateva aspecte:
      „iar UE care o reprezinta nu face nimic pentru ca noile investitii sa se localizeze in Romania, ca beneficiu pentru ce ne-a luat.”
      HAHAHAHA
      Ce sa faca UE??? Ca doar nu-i stat centralist socialist care directioneaza banii investitorilor PRIVATI?. Si investitorul privat nu vine cand gaseste aici o infrastructura de 2 bani (umana si fizica), cand pontache si altii baga taxe peste noapte, cand atatea si atatea alte neasteptate surprize ii vor capusa. Ca au mai venit unii…obesrvati…MARI. Sunt doar corporatii mari pentru ca alea isi permit eventuale pierderi, care au influenta, posibilitate de a se lupta cu birocratiile si magariile sistemului.
      Deci investitiile, locurile de munca sunt create de noi, nu de EU sau de straini. Ai posibilitate sa aplici pentru fonduri europene daca vrei, ai posibilitatea sa te deschizi ca tara, cu taxe mici, cu facilitati fiscale. Altii au facut-o: Irlanda, Bulgaria chiar. Romanii nu…asteapta sa le pice, de la UE, de la ceausescu.
      Industria distrusa era in mare parte nefolositoare, energofaga si parazitara. Nu intelegeti?
      In concluzie: da, vor pleca in Maroc si Dacia si altii atuinci cand muncitorii de la Pitesti se cred atat de neinlocuibili si smecheri ca sa o tot puna de greve. Intr-o lume globalizata, asta e. Educa-ti tu oamenii sa consume local, sa produca local si lucrurile vor fi bune. Pana atunci, te uiti la buzunar si cumperi „Made in China”.

      • Există o chestiune obiectivă, de natură geografică: România nu face parte din ”Banana Albastră”, coloana vertebrală a Europei industrializate. Zona de est a României se află la peste 1.000 km de Viena, în condițiile în care nici măcar Viena nu este încadrată în ”Banana Albastră”.

        Putem să construim autostrăzi și căi ferate de mare viteză, o mare parte din banii pentru asta pot veni din partea Uniunii Europene, dar România va rămâne tot periferie în cursul vieții noastre. Europa continentală dezvoltată are la bază cei 1.000 de ani ai Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (așa se explică diferența între nordul și sudul Italiei, de exemplu) iar România va avea nevoie de cel puțin 200 – 300 de ani pentru a compensa această diferență.

        Până atunci, va rămâne în continuare periferie, indiferent dacă nouă ne place asta sau nu. O perifierie pentru care cea mai bună soluție a fost aderarea la NATO și UE, însă această aderare nu avea cum să facă din România o nouă Germanie. Cel puțin nu mai devreme de câteva sute de ani.

  5. Stimate,
    Razvan A.
    analist,
    Fara a face polemica, I. Serbanescu a fost citeva luni secretar de stat, mai mult decit ministru, iar politica de privatizare/devalizare nu se facea la acest nivel, ci la acela la care se luau bani buni, pentru activele din utilitati.Spuneti acest lucru, la fel ca treaba ca toti am fost membri de partid, pentru a nu face distinctia de nomenclaturisti, a simplului muncitor, membru de partid.
    Cu alte cuvinte, praduirea averii nationale nu se putea face, fara ,,aportul” celor mari in politica, care au avut rolul lor in instrainarea averii nationale, cita n-a fost devalizata in mod direct, de acestia.
    Problema este ca industria si utilitatile se afla in mina strainilor, iar intreprinderile straine au o pondere de 90 la suta la export.Industria si economia nationala au disparut, iar acest lucru a fost ,,favorizat” de cele straine.Altfel, ele nu puteau dispare.Punct.
    Acelasi Petrom care aduce acum profit, era muls si capust, oare nu de aceeasi politic de virf, prin baietii destepti?
    Este adevarat, ca atunci, altul era pretul benzinei si motorinei, care mai putea fi tinut in friu!
    Acum putem fi fericiti ca sintem devalizati de o lume normala fiindca ,,lumea aceea” nu ne restituie nimic din ce beneficiaza, iar UE care o reprezinta nu face nimic pentru ca noile investitii sa se localizeze in Romania, ca beneficiu pentru ce ne-a luat.
    Asta-i problema de FOND, iar nu statutul de pradator universal, al oricui putea sa ne ,,cumpere tara”.Ideea este ca acest capital strain, reprezentat politic si administrativ de UE, nu se indura sa faca cooperari industriale, sa vizeze o dezvoltare economica articulate intre firme straine si romanesti, nu construieste nimic in Romania, ci in diverse marocuri!Pe de alta parte avem restrictii la orice.Nu putem pune taxe vamale, trebuie sa platim totul in Euro, desi avem salarii in lei, nu putem trata separat pentru gaze, fiindca ,,vin rusii”, nu avem locuri de munca,dar AJOFEM-urile anunta locuri de capsunari in UE, raminem fara doctori, ca-i preia spitalele vestice pe gratis, etc.Guvernul si clasa politica pot vegeta in liniste, fiindca se ofera locuri de munca (in Vest), situatie care ar fi de neimaginat, fara UE.
    In concluzie, fara UE nu ne vindeam tara, aveam locuri de munca, fie zburau de la guvernare partide intregi, la protestele contra somajului.
    UE ar ajuta Romania, dar fara un proiect national, postaderare, care sa se articuleze cu proiecte punctuale,la care sa fie invitate firmele straine, ce sa ne faca UE, altceva, decit sa raminem devalizati ,,de o lume cit de cit mai normala …decit sa fimi furati pe fata de niste barbari din Est”.

  6. Sorin,

    Am facut cu ceva vreme (pe cand pica Ianukovici) o comparatie Romania – Ucraina; Ucraina fiind la ora aia tot asa ca Moldova, neatarnata intereselor UE sau NATO. Desi cu Ucraina cea mai buna este comparatia Ucraina – Polonia 1989 – 2014 intrucat in 1989 aveau cam acelasi PIB / locuitor iar acum in Polonia este de 4 – 8 ori mai mare (depinde unde se opreste Hrivna din cadere).

    http://www.emilstoica.ro/pib-locuitor-romania-vs-ucraina-1987-2013-ce-vad-manifestantii-din-kiev-cu-ochii-lor.html

  7. Bine spus, d-le Caliman, iar acest proces va continua si se va amplfica pe masura ce ce pierdem oamenii tineri si inteligenti/educati ce parasesc tara in lipsa locurilor de munca si a unui viitor -a unui proiect national pe fundalul caruia sa isi proiecteze viitorul propriu.
    In lipsa acestor oameni, ce in mod normal asigura succesiunea generatiilor si a elitelor tehnice si economice- o sa regresam la nivelul unei populatii africane, cu aceasi medie de inteligenta si educatie.
    Ne-am distrus singuri neamul si tara in doar 25 de ani.

    • Tinerii au plecat din cauza celor ca voi, cei care plang o industrie falimentara in care un sef politic „le dadea de lucru” la o mana de tarani orasenizati si totul era pace si armonie. Tinerii n-au mai vrut pacea, armonia, dar mai ales „egalitatea”, nedreptatea si retardarea locala. Si au plecat. Nu e normal? Bine ca au avut sansa asta. Pentru astea sa-i multumim Vestului. Altfel lucra ca sclav la Nastase la Cornu sau la Vadim la redactie. Ori poate in schimbul 3 la Oltchimul capusat. Nu, multumesc.

  8. D-le Ionita,
    Sa intelegem ca daca nu cadeam in plasa UE+NATO eram acum ca Moldova? Asta incercati sa spuneti? Altfel spus, sa nu comentam (mai ales in termenii folositi de Ilie S.) pentru ca iata ce s-ar fi ales de noi. Imi pare usor manipulativa introducerea articolului.
    Fara sa fim de meserie analisti economici cu diploma evident ca vedem o crestere a nivelului general de trai (casa, masa, bunuri de consum, masina, excursii etc..). Adaugam libertate de exprimare, democratie, drepturi individuale samd.. Astea sunt cu semnul plus. Dumneavoastra ce ati adauga in partea de tabel cu semnul minus? Regasiti ceva din lista lui Serbanescu (cea enuntata in introducerea articolului)?

    • E posibil sa fi fost si mai rau decat Moldova. Probabil ca si Ucraina. Schindata intre anumite valori de care unii se dezic mai greu decat altii. Ce, nu va vine sa credeti? Ce credeti ca ar reprezenta Romania? Sau, ma rog, ce ar fi reprezentat Romania aceea slaba si pricajita a anilor 90?
      Bine c-am picat in plasa asta. Altfel baronetul local, reginal, securitatea de tip vechi si alte „vlori” de tip rusesc erau stapane azi pe tarisoara asta.
      Hai, DNA/CIA…scapa-ne si de ultimii „”investitori locali” -securisti si politicieni de 2 bani si sa dam „reset”. Mai e o sansa.

    • Nu sugerez, dear Gore, o spun de-a dreptul. Mai precis aduc un exemplu are infirma o teorie, cea implicita in textul lui Serbanescu. Sensul fiind ca lumea sa reflecteze la validitatea teoriei, nu sa-mi puna intrebati colaterale, fara legatura cu subiectul, cum fac multi pe aici. Nu suspectez rea vointa, doar un pic de indisciplina in gandire

  9. Domnule Sorin Ionita,

    Ce gaselnita ati gasit: sa ne comparam cu Republica Moldova. De ce ce nu cu Gabon?
    Aveti un still iscusit de a ocoli unele adevaruri neconvenabile prin omisiuni. Hai sa vedem:

    1. Trebuie sa evaluam performanta Romaniei de azi cu ce s-ar fi intamplat daca UE ar fi produs politici mai inspirate. Nu am avut norocul
    a. Inainte de criza, UE a incurajat exuberanta irationala (comparabila cu vanzarea de droguri) si a omis transferul de resurse (vezi Jacques Rupnik), reusind partial doar transfer de institutii
    b. Dupa criza, UE a impus o politica dezastruosa bazata pe doi piloni: austeritatea severa si simultana si reforme structurale reduse la privatizare ideologica ( sfiidand stiinta economica) + flexibilizarea pietelor muncii ( un eufemism pentru protejarea angajatorilor in dauna angajatilor. Rezulatatul: stagnare economica, somaj mare, datoriii insolvabile, dar mai ales aparitia urii intre natiuni, cu partide extremiste xenofobe, un recul teribil pentru democratie.
    2. Comparatia Romaniei de azi trebuie facuta cu Romania probabila de maine. Costul prosperitatii relative ( si asta f inegal distribuita, cu zone de saracie lucie) este: 100 miliarde euro datoria ( publica + privata) si pierderea masiva de active / capital, principala sursa de prosperitate viitoare ( inclusiv pierderea masiva a capitalului uman, scoala e la pamant). Prevad replica Dvs asa ca fac anticipat remarca: nu e grav daca vinzi active ( si americanii o fac masiv), ci faptul ca nu cumperi nimic in schimb. Asta inseamna venit national viitor doar din munca, nu din capital, un fel de lagar de munca. Elocventa este pozitia investitionala neta, singurul indicator la care stam prost in tabloul de bord pentru dezechilibrele macroeconomice intocmit de Comisia Europeana, dar cel mai important indicator care arata de fapt starea de dependenta fara speranta.

    • „Ce gaselnita ati gasit: sa ne comparam cu Republica Moldova. De ce ce nu cu Gabon?”

      E atat de greu de inteles? Ne comparam cu o tara din estul Europei, care semana cu noi in 1990: abia iesita din communism, incercand sa iesim din influenta imperiului sovietic, cu problem asemanatoare. Nu are niciun rost sa ne comparam cu Gabonul, ca iesim mai prost la productia de banana.

      E exact ce spune autorul: o analiza contrafactuala. Ce ar fi fost daca..

      Si asta se poate face chiar si intern, ca vad mai sus pe cineva ca are nemultumiri legate de investitorul Renault.

      Eu pot face o comparatie cu uzina unde am lucrat in tinerete: Electroputere Craiova. Care a fost blocata de la privatizare mai mult de 15 de ani, ca „e absurd sa vindem o companie asa buna, ca ar trebui sa avem si noi o companie de stat, cum are statul francez Renault” (Iliescu+Vacaroiu dixit 1993). Desi era nevoie ca de aer de un investitor, pentru bani, tehnlogie si management inca de la inceputul anilor 90. Pentru ca Electroputere producea chestii depasite tehnologic total (locomotivele erau produse dupa licente ABB din perioada 1966-1970, asta ca sa nu isi inchipuie cineva ca noi proiectasem acele locomotive), iar managementul si cercetarea erau o gluma proasta.

      Rezultatul? Dacia Pitesti exista si acum si sunt pline soselele de masini gen Logan sau Duster. Electroputere Craiova e in plin process de lichidare, se vinde terenul parcela cu parcela, pentru investitii imobiliare, iar in sectia de electroaparataj s-a facut un mall cam hidos.

      Astea au fost alternativele. Singurele. Daca cineva visa la a treia cale, sa viseze in continuare la ea, ca a treia cale nu exista in conditiile date.

      • Comparatia mea nu este intre UE si non-UE, ci intre UE bun si UE defect. Performanta Romaniei este dependenta puternic de performanta UE. Din pacate, UE merge prost si se incapatineaza sa continue pe acelasi drum. E prinsa in ceea ce se numeste „cognitive capture”.

        Wolfgang Munchau merge mai departe si scrie in Financial Times ca pentru prima oara de la infiintarea UE se poate pune legitim intrebarea daca e mai bine in UE sau in afara lui.

        As adauga ca Republica Moldova nu e departe nici ea de modelul UE via Rusia. Cititi programul economic al lui Putin (pe la inceputul lui decembrie 2014) aceleasi politici neoliberale, dar mai severe decat in UE. Daca Rusia ar fi In UE ar fi laudata de Comsia Europeana pentru liberalizare, privatizare si dereglementare. Oligarhii lor se simt excelent la Londra.

        • Daca ala e subiectul care va intereseaza, va sugerez sa scrieti un articol separat, cu cap si coada. Al meu are alt subiect, iar din 2-3 vorbe aruncate intr-un subsol nu se intelege ce anume doriti

  10. Conform raportarilor oficiale la ONU, a proaspatului stat membru, rep.MOLDOVA – la a carui nastere Romania a asistat pasiv (vezi Macedonia-Grecia), cand RSSMoldoveneasca se transforma in fluturash -, PIB-ul in 1991-1992 ea de FIX:
    3830$ pe cap de locuitor – probabil calculat inainte de inceperea si terminare conflictului cu regiunea transnistreana;
    iar al superdezvoltatei Romanii care face de toate – inclusiv Casa Poporului -, in afara de cele cu adevarat importante pt existenta ei pe harta lumii ca stat civilizat, pana si AZI, la momento!
    de doar 1640$!

    (nu au rusii nici azi atatea topoare cate cozi de topor sunt in Pomania care desi membrana e sub turCIA la toate capitolele
    …oare da ce?!

  11. Este (cel putin) o dovada de naivitate sa mai crezi ca, in lumea de azi, un stat cu pozitia, suprafata, populatia, armata, flota si tehnologia Romaniei poate fi 100% „independent si suveran”. Suntem obligati sa ne cumparam linistea si securitatea. Iar variantele nu-s multe: Occident, Rusia, China. Totul se reduce, cred, la a alege o varianta. Poate ca niciuna nu-i de dorit, cu adevarat, dar trebuie sa alegi. Cam ca la prezidentialele de anul trecut. :)
    Asa ca „patriotii” cu spume la gura ce latra impotriva Occidentului si mor de grija „tarisoooaaarei” noastre, ori sunt rupti de realitate, ori doar castiga si ei, cum pot, o paine mai alba.

  12. Ma declar mandru de a fi provocat aceasta discutie care arata inca o data cat de putin conteza realitatile si dovezile empirice pentru modul cum se invart rotitele in capul oamenilor si, in general, cat de mare este gradina lui D-zeu.

    • Elanul dumneavoastră comparativ ar fi util, dacă aveți vreme, între România anului 2008 și cea a anului 2015. Vedem acum prețuri în scădere la bunuri de larg consum, deci aparentă creștere a nivelului de trai (apropo de observațiile empirice) și atunci ne întrebăm de ce au fost așa mari până acum?? Iar în 2008 vedeam creșteri de venituri (mai mari decât creșterile de prețuri la bunurile „mai vizibile“), deci aparentă creștere a nivelului de trai, totuși ne-a lovit criza. Simplist, putem ocoli (cum se scrie pe aici) problema, de pildă declarând că pur și simplu că modelul matematic aplicat în economie este complicat, punctele critice chiar nestructurate nu se văd cu ochiul liber, așa că burta pe carte, stimați concetățeni, corporatiști ori free-lancer-i dacă vreți să înțelegeți câte ceva…

  13. Ilie Serbanescu mai spune ca mai avem ceva din pamant si munca, munca este a noastra.UE se clatina. S-ar putea sa revenim toti la statul natiune. Patrimopnial ce va avea Romania ca sa subziste ca stat natiune ?

    • Sincer, n-am prea inteles ce ziceti. PIB/PNB sunt indicatori nationali, arata starea economiei de aici, nu din alte parti. La ce altceva ar trebui sa ma uit pentru statul natiune, ca nu pricep?

  14. Stimate domnule Ioniță, apreciez și respect poziția dumnevoastră în schimb cred că comparația cu Moldova e cam nefericită de asemena PIB-ul ca metru de măsură. Dacă acesta ar fi principalul indiciu de bunăstare și satisfacție a unui popor ar însemna că un cetățean mediu din Romania (12.722 dolari pro capite pe an) este aproape de patru ori mai satisfăcut decât un cetățean mediu din Moldova (3.378 dolari) iar un cetățean SUA (51.704 dolari) este de 15 ori mai fericit decât unul din Moldova (în cazul ăcesta adio Europa, Moldova vrea în SUA). Datele sunt din 2012 dar proporțiile presupun au rămas cam astea. Dealtfel articolul reflectă viziunea paleo-liberală (și liberistă) deci e coerent. Unele teorii astăzi s-au demonstrat a fi cam depășite când nu complect false sau construite în apărarea anumitor interese, dar omul se afecționează teoriilor învățate și rar e critic cu adevărat și autocritic. Apreciez efortul unui Georgescu-Roegen pe care sigur îl cunoașteți. Dacă Moldova este un exemplu negativ pentru Romania atunci exemplul României ar fi încurajant pentru parcursul european a Moldovei, din păcate nu pare a fi așa. În cea ce privește conducerea Moldovei aveți deplină dreptate, spre est sau spre vest tot vânduți sunt, ne-au vândut unde au putut sărmanii (dealtfel sunt aproape toți bravi fii a părinților lor care au păpat sănătos pe seama acestui biet popor lăsat la margină). Și cei aparent pro-europeni sunt mișcați de interese personale nu de convingeri politice înrădăcinate sau de patriotism (doamne ferește). Analize prea simpliste sunt ieftine și atrăgătoare, realitatea ne cere să fim mai profunzi.

  15. Articolul e, fara exagerare, fabulos. Incepusem sa-l citesc fara sa dau atentie numelui autorului si pe masura ce avansam cu lectura imi crestea si incantarea. Speram sa fie semnat de un autor din stanga Prutului pe care, iata, l-as fi descoperit in premiera pe Contributors. Pacat ca nu sunt mai multi autori ca dvs., dl Ionita. Inca si mai mare pacat ca, din motive care imi scapa complet, un procent ingrijorator din populatie s-a trezit brusc anti-americana si hranind sentimente de duiosie fata de marele prieten de la rasarit.

  16. D-le Ionita,
    Intr-o tara in care e disparut economia si industria nationala, statistica este un instrument de imagine politica”, de natura a evidentia o crestere economica INEXISTENTA!
    PIB -ul contine rezultatele economice ale intreprinderilor industriale, de servicii industriale si comerciale (supermarketuri) straine.
    Daca am vorbi la realitate, ar fi nevoie de indicatorul PIN, adica produs intern NET, care sa evidentieze ce ramine in tara, dupa munca nationala!
    In rest, povesti despre PIB-ul de 12,7 mii de euro pe locuitor, care pleaca, in tarile dezvoltate, unde au sediul firmele straine.
    PIN ul national, este dat de regii si intreprinderi nationale falimentare sau capusate, care este undeva la un continuu ,,minus” in buzunarele romanului!A mai batut vreodata ca acum, vintul prin buzunarele omului simplu, urmare a cresterii continue de preturi si impozite???

      • De fapt este vorba de VNB -venitul national brut – pe baza caruia se calculeaza contributia statelor membre la bugetul UE. Asta se face din 2001 sau 2002, la cererea Irlandei, unde VNB este sensibil mai mic decat PIB. Banuiesc ca si in Romania dinamica VNB este sub dinamica PIB. Este o tacere suspecta privind VNB. Se poate gasi daca se cauta atent prin statistici, eventual calcule proprii pentru a le putea compara.

        • in Pomania &Vulgaria si shomajul e de 10%, desi din totalul de pesre 13 milioane de pop activa, virtual care poate participa in piata muncii, doar 4 milioane lucreaza efectiv cu acte in regula – fapt care nu poate fi justificat de pop imbatrinita din rural nici de nimic altceva.
          (poi, alea 4,5 de mil de locuri de mc, nu sunt muncite si de cei cu doua-trei gioburi?
          rezulta ca doar o treime din cetatenii romani cu drept la mc muncesc in Pomania
          si nimeni nu stie cati din alte tari muncesc lu acte in regula si cati dintre ei se vor mai intoarce vreodata pacilea!
          = o minciuna totala premargatoare disparitiei statale inexor abile care se va traduce in viitoarele decenii.

          Periferia UE se va transforma radical, in urmatoarele decenii, multe state vor disparea pentru totdeauna de pe harta Europei – nicio sansa pentru ROMANIA!
          (NICI DE INTEGRARE EFECTIVA, nici de iesire, nici de adancire a vreunei integrari si apartenente = un fel de hotel calif ornia = fase state/ pseudoentitati politice la periferia periferiilor lumii imposibil de dezvoltat in viitoarele secole

          iar, apoi, ce conteaza nu e pibul si exportul pe care il fac altii, prin pomania, ci banii care intra efectiv la bug statului pomanagiu – deci nu banii facuti prin pomania care intra ca venituri lui renault! creind o crestere fictiva de pib in vagaunile si fundaturile europei din transilvania-mpadurita si tzara lui banKiMoon cu capitala la CraCRAcraiova-cimishoarea!

  17. PIN-ul (sau mai corect VNB-ul), este undeva la 50 la suta din PIN, ceeace exprima situatia sociala si personala generala dezastruoasa a rominilor, cu cca. 4,6 milioane de locuri de munca efective, in tara cu o populatie activa de 12 milioane de persoane.In orase si la sate, locurile de munca lipsesc cu desavirsire.Asa ca, prezentarea cresterii economice, prin etalarea PIB-ului, este un fals informational, prezentat drept indice al starii economice si al cresterii nivelului de trai.Propaganda politica trebuie sa tina locul realitatii caderii economice, intr-o tara in care a disparut ,,economia si industria nationala”, laudindu-ne cu ceeace cistiga strainii, in Romania!

  18. Domnul Serbanescu este probabil putin cam obosit. Sau a fost intodeauna, numstiu si nici nu mamintereseaza. In nici un fel nu vreau sa ii iau apararea pentru ce a spus. In fond, comparatia era poate mai buna cu Romania comunista, cand „totul” apartinea romanilor si legile erau facute fara implicatie europeana.

    Si discutia despre Moldova e interesanta si utila.

    Dar sa nu cadem in caricatura si sofism. Daca A implica B nu inseamna ca B implica A ci ca non B implica non A. Faptul ca Moldova e unde e nefiind afiliata UE nu inseamna ca Romania e unde e fiindca e afiliata UE. Nu inseamna nici contrariul. Articolul in sine e interesant, dar referirea la dl Serbanescu il compromite. Mai bine era sa fie doua articole, unul despre MD si altil despre RO si corelata in timp dintre apropierea de UE si reusita sa economica, legala, poate si (incetul cu incetul) sociala.

  19. Foarte plictisitoare analiza și chiar incorectă. Dl Ioniță nu remarcă un lucru… prosperitatea în zona UE scade pe măsură ce te apropii de periferie: Cehia si Polonia sunt mai bogate ca România, Transilvania este mai bogată ca Muntenia care este mult mai bogată ca Moldova (provincia).
    Să compari Rep Moldova cu 3 mil de locuitori cu România de 20+ mil de locuitori, cu infrastructură corespunzătoare, acces la Dunăre și Marea Neagră, cu resurse naturale (gaz) cu Rep Moldova care este o țară agricolă, înseamnă că nu știi cu ce se mănâncă economia (adică dl Ioniță).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro