vineri, martie 29, 2024

Chestiunea deficitului

Traian Băsescu a propus introducerea unui deficit maxim de 3% în Constitutie. Lideri opozitiei nu au întârziat să spună că ideea e o “uriasă prostie”. Deficitul e aliatul populismului si, s-ar întelege din ce spun unii politicieni, că un deficit mare e în interesul celor multi. Oare?
România a avut în 2010 un PIB de aproape 511,6 miliarde de lei. Adică am produs bunuri si servicii în valoare de 1,4 miliarde de lei pe zi. Încasările bugetare pe 2010 au fost estimate la 168,6 miliarde de lei, adică 33% din PIB, în timp ce cheltuielile au atins 201 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anuntat pentru 2010 este de 6,5% din PIB. Adicăde 33 de miliarde de lei. (Sursa: MFP)

Ce mai e un miliard în ziua de azi? Cifrele mari încep să nu ne mai spună nimic, de aceea e bine să le punem în context.   Iată realitatea: Guvernul nostru a cheltuit în fiecare oră în 2010 (într-un an de austeritate maximă) cu 3,8 milioane de lei mai mult decât a încasat. La fiecare 2 secunde guvernul a consumat pe datorie întreg salariul lui Emil Boc pe un an de zile. Deficitul ne-a costat 5 km de autostradă în fiecare zi sau 1825 km de autostradăîn 2010.
Dacă sunt bani cheltuiti, atunci sunt bani reali, nu niste cifre pe hârtie. De unde vin ei? Din împrumuturi. Fiecare milion de euro împrumutat ne costă în medie, 50.000 de euro pe an (la o dobândăde medie de 5%). Doar deficitul pe 2010, adică 8,4 miliarde de euro, ne costă 420 milioane de euro pe an. Tradus în termeni “umani”, statul s-a comportat în 2010 ca un individ care a făcut credite pentru a cumpara un apartament de doua camere in Bucuresti la fiecare 5 minute.

Pentru cei tentati de promisiunile fanteziste ale politicienilor care cu ochii la 2012 promis măiri de pensii si salarii, ar fi interesantă urmatoarea perspectivă: Deficitul pentru 2010 reprezintă 7300 de lei pentru fiecare salariat, ceea ce la un salariu mediu net de 1500 de lei înseamnă aproape 5 salarii! Datoria publică rambursată prin bani strânsi din taxe si impozite. Fie că e vorba de impozit pe venit, TVA, accize si alte taxe, salariatii sunt principalii contributori. Ideea de a taxa patronii e la fel de proastă pentru salariati pentru că duce la înghetarea salariilor, diminuarea lor sau chiar somaj**.

Una peste alta, cele 5 salarii medii de cap de salariat împrumutate de Stat în 2010 vor fi rambursate tot de salariat. Pe termen mediu, fiecare salariat va fi primit în 2010 doar 6 salarii medii în loc de 12.
Cu alte cuvinte datoria publică contractată în 2010 înjumătateste pur si simplu cîstigul mediu al salariatului român. O nouă guvernare de 4 ani în care deficitul ar exploda din nou are toate sansele să mai ia din buzunarul salariatului încă două salarii medii. Pe termen scurt, măiri de salarii, plasme, veselie! (Ce s-a mai râs si prin 2007, vă amintiti?) Pe termen lung, cu totii – si bugetari, si angajati în privat – vom munci 12 luni si vom rămâne cu banii pentru 4. Cam atât despre grija pentru soarta clasei muncitoare a celor care acuză ideea deficitului maxim de 3% de “idee antinatională .
Austeritatea nu e un concept inventat de FMI pentru a face românul muncitor să sufere. E tocmai singura garantie că pe termen mediu, nu vor fi tocmai salariatii cei care plăesc oalele sparte.

––
Apropos de deficit si fiscalitate, pe 31 martie se lansează Asociatia pentru Reformarea Sistemului de Impozite si Taxe. ARSIT este o organizatie ne-politică si ne-partizană a plăitorilor de taxe care urmăeste reforma administrativă si legislativă a fiscalitătii. Pentru detalii si anunturi vă puteti înscrie aici: http://arsit.org.ro
––-
*Indiferent de la ce partid e politicianul, mai ales că unii membri de vază ai PDL cocheteazădeja cu ideea.
** Calculul nu e riguros matematic, mai ales pentru că impozitele indirecte (TVA, accize) si taxele locale sunt dificil de modelat iar contributiile la asigurăile sociale au un statut incert. E important însă de întrles că grosul veniturilor statului provine din impozitarea veniturilor si consumului salariatilor iar cresterile de taxe au efecte inflationiste care lovesc tot în marea masă a salariatlor. (Anuntul recent despre rata mare a inflatiei în 2010 demonstrează exact asta, cresterea TVA a creat inflatie) IMM-urile si corporatiile au mecanisme de a evita taxarea excesivă fie că e vorba de artificii contabile, de paradisuri fiscale sau, pur si simplu, de delocalizare. Salariatul sfârseste prin a plăti.

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Că într-o ţară membră UE a anului 2011 este nevoie de pledoarii detaliate, cu exemple date la epiderma portofelului, pentru ca cetăţeanul să se dumireasca de faptul că nu e bine să ai datorii, iar statul trebuie să se ferească de deficit bugetar (un alt cuvânt pentru datorii), pare absurd, o glumă sinistră, dar la noi nimic nu-i imposibil.

    Lucruri care în ţarile civilizate fac parte din cunoştinţele şi adevărurile de la sine înţelese, libere de demonstraţie, la noi trebuie să-şi facă un drum lung şi anevoios în minţile oamenilor.

    În ţara unde 42% din populaţie crede că soarele se-nvârte în jurul pământului, iată ca trebuie să-ţi spargi plămânii cu demonstraţii despre perniciozitatea deficitului bugetar… Asteptăm un şir de conferinţe despre utilitatea spălatului pe dinţi (nu râdeţi tovarăşi, c-aşa e !)

    Am găsit pe internet un fragment, dar nu ştiu de unde e, poate m-ajutaţi:

    “această stare de lucruri este intolerabilă! Până când să n-avem şi noi deficit bugetar ?… Anglia-şi are deficitul ei, Franţa-şi are deficitul ei, până şi chiar Austria are deficit, în fine oricare naţiune, oricare popor, oricare ţară are deficitul ei bugetar … Numai noi să n-avem deficitul nostru !?… Cum zic: această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura!…”

  2. Citeva date, in Germania exista Asociatia platitorilor de taxe http://www.steuerzahler.de/
    Der Bund der Steuerzahler (1949 gegründet) ist ein eingetragener Verein mit über 300.000 Mitgliedern. ist überparteilich, unabhängig und gemeinnützig.

    Este format in 1949, are peste 300000 de membrii si e INDEPENDENT si FARA PARTID.

    Ma-ntreb in ce masura nea Florin, //, poate sa joace rolu independentului? Nu cu mult timp in urma nea Florin nu atingea nici cu o floare subiecte economice, ce io fi venit acum? Astenia de primavara? ///
    P.S Datoria Germaniei creste in fiecare SECUNDA cu 2.279 Euroi.

    • Draga neamtule,

      Daca te referi la activitatea mea de pe Blogary, afla ca m-am retras de acolo in momentul in care a demarat ARSIT, tocmai pentru a evita orice fel de discutii legate de politic. Pe de alta parte, nu cred ca a avea o opinie politica incalca vreun principiu al platitorilor de taxe. Fiecare e indreptatit la propria opinie. Eu chiar ma astept sa avem membri activi din tot spectrul politic si te asigur ca le voi respecta optiunile. Importante sunt principiile care stau in spatele ARSIT, nu simpatiile politice. Cat despre eleganta exprimarii si insinuarile tale, sa trecem…

      • nea Florine, cineva care doreste sa infiinteze o asociatie independenta si-si incepe pledoaria cu „Traian Băsescu a propus introducerea unui deficit maxim de 3% în Constitutie.”, nu poate in nici un caz sa fie credibil.

        Ti-am dat linku cu asociatia germana, citeste regulamentu, tradu-l cu google, poate vei intelege ce ar avea de facut o asemenea asociatie. Asa cum te exprimi dai impresia ca nu vrei altceva decit sa sustii tezele din ianuarie pina-n decembrie a mult iubitului conducator.

        Faptu ca te astepti sa ai membrii din tot spectru politic si ca, vezi Doamne, in marinimia mata, chiar le vei respecta optiunile este o chestie extrem de laudabila.

        Nea Florine iti repet, e vorba de o asociatie apartinica, nu e vorba de salate de boef…

        • Grundgesetz. Artikel 109.
          Tradu-l tu si pentru ”Nea Florin”.
          In umila mea opinie nu-i nevoie de o asociatie de sute de mii de oameni ca sa emiti o opinie si sunt convins ca mareata asociatie germana nu a fost infiintata din start de aia 300k membri, mai mult de atat, fondatorii i-au convins pe ceilalti sa adere prin acelasi tip de mesaje ca si Florin. Am impresia ca tu ai fost educat sa dormitezi in ultima banca si sa comentezi doar cand iesi in pauza. Fa un efort de vointa si zi ceva constructiv daca tot vrei sa-l critici pe om.

  3. 1. Cifra de 3% rezultă din care formulă? Sigur a fost corect aplicată formula? Nu e cumva 2,9% sau 0,54% sau 3,(3) %?
    2. Dacă se întîmplă să ne lovească vreun tzunami mai e valabilă formula ori se aplică alta?
    3. „Deficitul ne-a costat 5 km de autostradă în fiecare zi sau 1825 km de autostradăîn 2010.” – asta e comică rău, fiindcă autostrazile se construiesc de la buget, deci contribuie și ele la deficit.
    4. De ce ar împiedica un deficit fix, de 3%, acțiunile populiste ale Guvernului?! Poate tăia toate investițiile, cheltuind totul pentru protecție socială, și să mențină un deficit și de 0% un an, doi, pînă cîștigă alegerile.
    Una peste alta, mi se pare școlărească, dacă nu cumva chiar copilărească, perspectiva asta. Responsabilitatea fiscală, firește, trebuie să stea la baza oricărei politici, fie ea de dreapta sau de stînga. Însă un deficit rezonabil trebuie să fie o consecință a ei și nu esența ei. Problema nu e că plătim 5% pentru fiecare euro împrumutat, ci că nu avem un profit de cel puțin 5% pentru fiecare euro împrumutat. Cu toate tăierile din ultima vreme, nu am deloc senzația că statul e mai responsabil fiscal.
    Concentrîndu-se toată atenția pe deficitul bugetar, se dă senzația că toate cheltuielile statului sînt un fel de bir la Înalta Poartă, o fatalitate, pe care, dacă nu o putem elimina, trebuie să o limităm măcar. Iar asta îi salvează tocmai pe incompetenți pentru că îi absolvă de obligația de a fi productivi. E ca și cum ai spune că nu ne putem permite 12 bugetari incompetenți, ci doar 6. Absurd.
    Măsurile de austeritate sînt necesare. Dar nu sînt cea mai bună ieșire din criză. Ideal ar fi fost ca Statul și economia romanească să fi fost suficient de credibile pentru a se putea împrumuta rezonabil fără aceste măsuri de austeritate. De ce ar fi fost rău un deficit bugetar de 10% dacă am fi avut certitudinea unei creșteri economice corespunzătoare în anii care urmează? Măsurile de austeritatea sînt necesare, dar optim ar fi fost ca această criză să poată fi depășită prin creșterea deficitului bugetar. E o iluzie că dacă atingem o țintă de 3% deficit, am rezultat problema. Deficitul bugetar, de fapt, se transferă în costuri sociale, care greu pot fi evaluate în bani. Iar Guvernul și politicienii în general le ignoră.

    • 3% e regua pt. INTRARE in zona euro. 3% parca era si limita Masstricht. 3% este dorinta CE din 2012 pt. avizul pe buget. In Franta, la local limita este ZERO. Ti se pare iar un populism ???? Vad ca aperi dezmatul bugetar!?!

  4. Parcă m-am lungit prea mult în comentul anterior. Un bețiv care-și cheltuie tot salariul pe băutură, dar nici un leu mai mult, nu e responsabil fiscal. Cineva care se împrumută pentru a-și izola termic locuința, e responsabil fiscal. Exagerînd puțin, s-ar putea spune că idealul dreptei actuale e insul care bea, e drept, dar bea pe banii lui.

  5. @fem!:
    – dacă te referi la cei 3% propusi de Basescu, e bine sa-l intrebi pe el. Sunt insa convins ca cifra are o logica si are legatura cu ce se intampla in UE, Pactul de Stabilitate si altele.
    – nu argumentez aici pentru introducerea in Constitutie a limitei de deficit. Evident, ridica probleme (ai dreptate cu catastrofele) si ele sunt de competenta altora, in special juristi. Eu nu despre asta am scris. Am plecat de la reactia deplasata a unor oameni politici care, in loc de argumente au raspuns cu fantezii belicoase.
    – autostrazile: e cat se poate de limpede. Cand ma imprumut, pot face mai multe lucruri cu banii. Noi am fost nevoiti sa facem altceva decat autostrazi, daca nu aveam cheltuieli dezechilibrate fata de venituri puteam face 1825 de km de autostrada si sa ramanem cu acelasi deficit. Am bagat autostrazile in consum.
    – repet, articolul nu e un argument pentru introducerea in Constitutie a limitei de 3%. E un argument pentru a intelege ca exact cei care cred ca profita de deficit sunt cei care ajung sa-l plateasca.

    In rest cred ca ai dreptate, nu e sanatos sa gandim numai in termeni de taieri. E vorba de responsabilitate. Toti asteptam asta, oameni politici mai responsabili.

    Si pentru ca ti-am vazut al doilea comentariu: Deocamdata avem un betiv care se imprumuta ca sa bea. A refuza sa-l mai imprumuti poate fi un prim pas spre vindecare si spre momentul in care ai sa-l imprumuti sa-si puna termopane. E oricum mai bine, desi departe de ideal.

  6. de acord cu fem.
    -problema e cum s-a spus mai sus ce faci cu banii, nu cat e deficitul.
    -faptul ca boc a taiat salariile in sectorul bugetar nu a facut decat sa produca doua mari chestii:unu,faptul ca profesionistii au plecat spre alte slujbe(chiar emigratie) lasand administratia si serviciile prestate de catre stat, pe mana incompetentilor si doi, s-a multiplicat coruptia.
    orice functionar public acum sta cu mana intinsa ca sa-si rotunjeasca veniturile si ca sa se „razbune” pe cei care l-au „jefuit”.
    sunt 10 miliarde de euro care sunt furati anual si care nu ajung in buget,asta e problema principala a guvernarii,cum sa faca sa aduca cat mai multi din ei si sa-i foloseasca spre investitii in infrastructura.
    astea cu arestam vamesii si politistii de frontiera ca iau spaga ca-i lasa pe unii sa treaca cu cartusele de tigari, dar nu-i luam pe aia care trec cu trenul ,cu vaporu si pe cei care le permit asta ,e gargara.nu facem legea pentru declararea si controlul tuturor averilor si bagam texte din astea cu deficitul de 3% prevazut in constitutie. praf in ochii prostilor.
    in senat, coalitia abia daca mai are majoritate de un vot si i-ar trebui 2/3 ca sa treaca asa ceva sau daca nu trece,atunci i- ar trebui ca 3/4 din totalul parlamentarilor sa fie de acord.ori psd are 35% singur si vad ca basescu are grija sa-i transmita lu ponta ca nu e in stare sa conduca un autoturism de 3 m,in aceeasi emisiune unde face propunerea de limitare a deficitului si prevederea acestui fapt in constitutie.
    acu si matale si basescu, cred ca ne luati de prosti..si in loc sa scrii de blejnar de caracatita coruptiei, matale ii dai cu caracatita paul..
    las-o jos ca macane!

    • ai si argumente ogice sau numai pareri de stanga! A. inainte de taierea cu 25%, diferenta de salariu nominal nu era tot ABISALA intre Germania si RO? Si spun salariul nomina, pt. ca se pare ca la tine „disposable income” este OZN. B. Migratia fortei de munca spre „pajisti mai verzi” a fost inventata de Basescu? Brain drain iti spune ceva? Sub Tariceanu (deja intrati in UE, mai putine obstacole legale) nu a existat migratia fortei de munca? C. Dezmat bugetar este numai portocaliu? Din 41 CJ PSD domina 21, din 3300 primari numai 1000 sunt PDL. D. Functionarii publici stau cu mana intinsa de a 01.07.2010? PS. ascunde tu ratza,caci chiar macane.

      • mai fratele meu.
        -nu pricep daca te miri sau intrebi.
        -am zis eu ceva de germania?
        -drenarea creierelor se manisfesta in toata europa.dar e o diferenta intre ce am zis eu si ce ai priceput tu..eu am pus in paranteza” si emigratia” ..
        -una sa existe o migratie naturala(sub tariceanu) sau fortata.( sub boc).
        ia vezi tu cat reprezinta sumele repartizate la bugetele locale alocate catre pd si cat catre partidele din opozitie.
        -ce am zis eu de functionarii publici si ce ai priceput tu..
        -de ce nu te referi la problemele importante..coruptie,evaziune,nepotism?
        -de ce nu amintesti de legea controlului averilor?
        esti un fanatic portocaliu..sau mai rau..unu platit in ieuro..

  7. Un articol plin de tot felul de ineptii cum ar fi ca in Romania singurii care contribuie la buget sunt salariatii (i-auzi Frantz?, sa mori matale?) sau ca deficitul „costa” km de autostrada(??).

    In primul rand un considerent de ordin practic: deficitul bugetar depinde de DOUA chestiuni: CHELTUIELI, care sunt reglementate prin legea bugetului si VENITURI care sunt chiar si in cazul unor estimari bine intentionate cel mult aproximative. De cazul mai degraba obisnuit la guvernantii acestei tari cand se previzoneaza cai verzi pe pereti nici nu mai vorbesc ca n-are sens, ati prins ideea.

    Si atunci, dincolo de „ce bine-ar fi sa fie bine”, la concret, cum aplicam noi prevederea asta mirifica? Punem sa-si de a Curtea Constitutionala cu parerea daca veniturile estimate in buget sunt realiste? Amendam guvernul post factum? Anulam separatia puterilor si demitem guvernul prin hotarare CC daca a depasit IN PRACTICA, plafonul de deficit? Si daca a fost seceta? E caz de forta majora sau trebuia sa se prevada? Voi totusi nu observati ca e un pic cum a zis Ponta adica absurd?

    PS Da, in Germania exista o prevedere constitutionala care interzice DE PRINCIPIU complet landurilor sa faca deficit si limiteaza deficitul federal la 3,5%. Prevederea este extrem de vaga in ceea ce priveste definitia exceptiilor: catastrofe naturale (asta e clar) dar si „conjuncturi nefavorabile” (asta poate insemna orice) si nu prevede decat ca bugetul nu poate planifica un deficit mai mare nu si sanctiuni daca din motive de venituri reduse el totusi se produce. Una peste alta prevederea e una mai degraba de fatada. E drept ca pana acum n-au incalcat-o din cate stiu.

    • @momo: 1. N-am spus nicaieri ca salariatii sunt singurii care contribuie la buget. Am spus ca firmele au solutii, legale sau nu, de a ocoli impozitarea atunci cand ea e excesiva pe cand salariatii nu au. De aceea salariatii duc greul cresterilor de impozite si sunt, in esenta, cei care returneaza datoriile statului cand ele se fac prin cresteri de taxe. 2. Bine ca nu ai spus ca am afirmat ca deficitul ne costa salarii de-ale lui Boc. Sau apartamente in Bucuresti. 3. In Germania nu au nevoie de „pedepse” pentru un motiv simplu: asociatia lor de contribuabili are 350.000 de membri cotizanti (http://www.steuerbar.de/webcom/show_page.php/_c-1596/_nr-1/_lkm-1360/i.html) iar un guvern care ar incalca prevederea pe care tu o numesti „de principiu” ar avea niste probleme serioase. 4. Repet, am impresia ca multi citesc in diagonala, acest articol nu e un argument pentru introducerea celor 3% in Constitutie. Nu exista un singur rand in care sa pledez pentru asta. In rest, ai dreptate.

  8. In primul rand un considerent de ordin practic: deficitul bugetar depinde de DOUA chestiuni: CHELTUIELI, care sunt reglementate prin legea bugetului si VENITURI care sunt chiar si in cazul unor estimari bine intentionate cel mult aproximative. De cazul mai degraba obisnuit la guvernantii acestei tari cand se previzoneaza cai verzi pe pereti nici nu mai vorbesc ca n-are sens, ati prins ideea.

    Si atunci, dincolo de “ce bine-ar fi sa fie bine”, la concret, cum aplicam noi prevederea asta mirifica? Punem sa-si de a Curtea Constitutionala cu parerea daca veniturile estimate in buget sunt realiste? Amendam guvernul post factum? Anulam separatia puterilor si demitem guvernul prin hotarare CC daca a depasit IN PRACTICA, plafonul de deficit? Si daca a fost seceta? E caz de forta majora sau trebuia sa se prevada? Voi totusi nu observati ca e un pic cum a zis Ponta adica absurd?

    PS Da, in Germania exista o prevedere constitutionala care interzice DE PRINCIPIU complet landurilor sa faca deficit si limiteaza deficitul federal la 3,5%. Prevederea este extrem de vaga in ceea ce priveste definitia exceptiilor: catastrofe naturale (asta e clar) dar si “conjuncturi nefavorabile” (asta poate insemna orice) si nu prevede decat ca bugetul nu poate planifica un deficit mai mare nu si sanctiuni daca din motive de venituri reduse el totusi se produce. Una peste alta prevederea e una mai degraba de fatada. E drept ca pana acum n-au incalcat-o din cate stiu.

  9. In ceea ce priveste chestiunea de fond, deficitul si toxicitatea lui, aici sunt chestiuni de opinie si, intr-o oarecare masura, doctrina.

    In orice caz argumentele la nivelul de pregatire de sculer-matriter si gospodina de tipul: nu e bine sa cheltuiesti mai mult decat castigi nu isi au rostul.

    Din principiu si eu sunt impotriva statului invaziv, de tip big government, dar Romania este intr-o pozitie in care, in opinia mea, are nevoie ca statul sa impinga economia de la spate. Pentru ca este mult in urma.

    Sa nu ne comparam cu Germania. La ei impunerea unui plafon de deficit este absolut rezonabila pentru ca Germania nu mai are nevoie sa se dezvolte accelerat. Din toate punctele de vedere nemtii sunt acolo unde isi doresc sa fie adica in topul mondial. Pentru ce sa se imprumute? E ca si cum o companie lider de piata, cu o situatie financiara buna si un profit frumos s-ar apuca sa se imprumute in nestire pe la banci. Ca sa ce? In schimb situatia Romaniei e cu totul alta, suntem din mai toate domeniile codasi, avem nevoie sa ne dezvoltam cat mai repede. Cum face o companie aflata in situatia noastra? Imprumuta cat poate de mult ca sa se dezvolte cat mai repede. Sigur ca daca nu are un management competent care sa gestioneze cum trebuie cash flowul in asa fel incat sa nu se inece in dobanzi poate falimenta. Dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa se imprumute ci doar ca trebuie sa o faca cu cap si sa isi programeze returnarea datoriior in timp suficient.

    In incheiere as concluziona ca si cel mai prost manager din lume poate sa cheltuie doar cat are, dar un manager bun este cel care se imprumuta cu cap si isi dezvolta compania pe credit.

    • 1. O asociatie serioasa a platitorilor de impozite ár fi binevenita. Sarcina principala a acesteia ar fi sa supravegheze modu in care se cheltuie banii publici. De ex. e oare in regula sa se cheltuie bani publici pt. constructia de sali de sport? Sau piste de schi? De fapt asa e in Germania. In nici un caz aceasta asociatie nu trebe sa inlocuiasca guvernu.
      2. Celebra prevedere din Grundgesetzu german, „wenn die Einnahmen aus Krediten 0,35 vom Hundert im Verhältnis zum nominalen Bruttoinlandsprodukt nicht überschreiten.
      E vorba de luarea creditelor, respectiv DATORII NOI, nu de deficit, si anume se limiteaza creditele NOI la 0.35% din BIP.

      De altfel in planu de budget pe 2011, publicat ieri se vorbeste de
      „Die Neuverschuldung soll demnach 2012 auf 31,5 Mrd EUR sinken. Vorgesehen sind Ausgaben von 303,8 Mrd EUR. ” Datoriile NOI ar urma in 2012 sa scada la 31.5. Probabil ca prin inchiderea centralelor atomice, care aduceau multe miliarde la budget, datoriile noi, respectiv deficitu va creste considerabil.

      Deci in Constitutia germana nu exista nici o prevedere privind deficitu de o anumita valoare din PIB.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Florin Cojocariu
Florin Cojocariu
Absolvent de fizică cu o lungă experiență în publicitate și marketing între 1993 și 2007. Implicat în mai multe inițiative legate de comunicare și internet între 2007 și 2010. Agricultor la CAP Gurbănești din 2011.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro