vineri, aprilie 19, 2024

Cicerone Ioniţoiu – in memoriam.Despre curaj şi memorie

În tumultul grotesc al României de astăzi, obsedată de zăpezi şi de gimnastica demagogică a guvernării, moartea lui  Cicerone Ioniţoiu la Paris, pe 26 ianuarie, nu a avut parte de cronici sau de momente de breaking news. Dispariţia s-a petrecut în tăcerea demnă pe care destinul o hărăzeşte celor ce întruchipează curajul, în epoca ticăloşiei şi a laşităţii.

Naţional-ţărănist,  deţinut politic şi exilat, Cicerone Ioniţoiu este, alături de Remus Radina, una dintre  personalităţile ce au evocat, în emigraţie, jertfa pentru libertate din anii comunismului. Plin de energie, înfruntând izolarea şi solitudinea, Cicerone Ioniţoiu a dus o luptă contra uitării. Dicţionarele şi enciclopediile pe care le-a iniţiat, documentele pe care le-a salvat, memoriile pe care le-a scris sunt expresia acestei vocaţii de martor al veacului prin care a trecut.Îndărătnicia nobilă a lui Cicerone Ioniţoiu nu a avut nimic donchişotesc. Ea a fost forma prin care supravieţuitorul a omagiat amintirea celor care nu mai sunt. În anii de după 1990, asemeni lui Constantin Ticu Dumitrescu, Cicerone Ioniţoiu a refuzat să cedeze,a refuzat să uite, a refuzat să colaboreze cu cei care au torturat şi ucis. Singura sa ambiţie a fost aceea de a duce mai departe un travaliu al memoriei şi al curajului.

În secolul XX, al trădărilor şi fanatismelor, Cicerone Ioniţoiu ( 1924/2014) a rămas de partea libertăţii, democraţiei şi demnităţii. Credinţa în fibra etică care trebuie să definească viaţa noastră în cetate este cea mai importantă moştenire a sa.  Exemplaritatea sa discretă   ne poate inspira, în clipele în care simţim că suntem goliţi de speranţă. Generaţia lui Cicerone Ioniţoiu, a celor care au  aveau 20 de ani în august 1944,  nu a ezitat să confrunte tirania. Cuvintele au fost înnobilate de ei cu tăria  asumării cotidiene.  Acolo unde ei nu au s-au îndoit de valoarea libertăţii, nici  noi nu avem dreptul de a ne îndoi. Dumnezeu să îl odihnească  în pace!

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Din nefericire, domnule Profesor, unii români nu-şi cunosc personalităţile, martirii.

    Nu mă mai miră nimic. Nici faptul că victimele cancerului comunist mor uitate, nedreptăţite, nici că turnătorii ne conduc, iar torţionarii îşi văd nestingheriţi de viaţă.

    Şova vorbea ieri despre Schoah, iar fătucile prompteriste n-au făcut legătura cu ceea ce s-a întîmplat acum 69 de ani. Dintr-odată, hărnicia micului negaţionist a devenit în ochii privitorilor informaţi o bilă albă, iar oportunismul lui acurateţe şi certitudinea, că şi-ar fi invăţat lecţia din pedeapsa sponsorizată de români la Muzeul Holocaustului. Trist.

    Vă mulţumesc pentru editorial.

  2. Dumnezeu sa-l ierte . Din pacate , in 26 ianuarie , o parte a poporului , relicva regimului criminal comunist isi omagia „idolul” N. Ceausecu.

  3. Ce destin pentru romanii de azi:
    ii omagiem peste tot in mass-medie pe talhari, derbedei si criminali, iar pe adevaratii eroi ai neamului i-am uitat sau am fost constransi la uitare.
    Chapeau in fata distinsului Ioan Stanomir!
    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe Cicerone Ionitoiu!

    PS
    Mi-as dori sa vad un cartier nou din Pipera sau alta comuna suburbana capitalei cu strazi care sa poarte numele celor care si-au jertfit viata pentru democratie si statul de drept, care au luptat impotriva tiraniei comuniste.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro