Home » Fără categorie » Citesti:

Cu bacul incotro ? (2)

Mihai Damian iulie 8, 2011 Fără categorie
6 comentarii 1,937 Vizualizari

In articolul precedent cu acelasi titlu Miron Damian face o analiza a ceea ce multe ziare au numit “dezastrul de la bac”.  Analizand pe rand responsabilitatile actorilor implicati, elevi, profesori, parinti, minister, Miron demonstreaza ca nici unul dintre ei nu poate fi socotit  vinovat pentru ceea ce s-a intamplat. Mai mult, asigurarea desfasurarii unor examene  corecte este un prealabil pentru orice solutie a problemelor cu care se confrunta invatamantul romanesc. Subscriu la cele afirmate in acest articol. Dar as vrea sa merg putin  mai departe si sa vorbesc despre ceea ce ar trebui facut pentru ca sa nu mai traim o astfel de “rusine nationala”.

Pentru a raspunde la intrebare ar trebui mai intai  sa stabilim daca procentajul de 44% de promovabilitate este unul rusinos. Putem sa privim problema in termeni relativi si sa comparam cu rezultatele precedente. Dar daca judecam onest, trebuie mai degraba sa spunem ca rusinoase erau procentele de peste 80% care se inregistrau in unele judete in anii trecuti. Cine a crezut vreodata in valabilitatea acestor rezultate asemanatoare cu productivitatile la hectar raportate pe vremea lui Ceausescu ? Dar nu ne-am rusinat sau indignat in legatura cu ele sau atunci cand am facut-o ne-a trecut repede. De altfel, si in acest an, harta promovabilitatii pe judete  arata o corelatie evidenta intre procente si prezenta camerelor de luat vederi ; n-ar trebui atunci sa ne rusinam de rezultatele prea bune din unele locuri ?

Putem de asemenea sa facem o comparatie cu rezultatele din alte tari, unde “masacrul de la bacalaureat” * de la noi a fost relatat in ziare. Am citit o comparatie cu bacalaureatul francez unde promovabilitatea este mult mai ridicata. Ar trebui insa atunci sa comparam cele doua sisteme de invatamant, unul cu traditie si altul care este in permanenta tranzitie, supus la nenumarate reforme contradictorii in ultimii ani. Sau sa vorbim despre faptul ca procentul bugetului alocat Invatamantului in Franta este in jur de 20% !! Comparatia nu ne poate avantaja in nici un chip. Dar revenind strict la examenul de bacalaureat, daca aveti curiozitatea sa comparati subiectele la matematica, veti descoperi ca al nostru acopera o programa mult mai larga si este mai dificil. Curios, nu ?  Exigenta in ceea ce priveste nivelul subiectelor este ridicata, dar se trece cu vederea faptul ca se triseaza de dragul de-a avea rezultate bune.

In fine, putem sa analizam si la modul absolut si sa spunem ca o promovabilitate atat de mica este in sine dezastruoasa. Asa sa fie ? Raspunsul la intrebare depinde de ceea ce dorim sa reprezinte diploma de bacalaureat. O diploma este cu atat mai importanta cu cat se obtine mai greu. Si in consecinta o diploma accesibila unui numar larg de elevi are putina valoare pe piata muncii. Spre exemplu bacalaureatul francez ofera foarte putine posibilitati de angajare daca nu este completat de alte studii. Aceasta este tendinta si in Romania, unde facultatile  de abia asteapta sa-i primeasca pe proaspetii absolventi. Cu deosebirea ca la noi sunt o sumedenie de posibilitati de-a obtine diplome universitare in schimbul unor sume frumusele. Cu alte cuvinte elevii care obtin bacalaureatul devin materie prima pentru industria universitara de diplome. Privata si de stat. Iar problemele se deplaseaza din zona bacalaureatului in cea universitara unde sunt mai greu de controlat si de rezolvat. Nu se pot pune camere de luat vederi in toate salile de examen.  Iar singura dificultate de-a face o lucrare  de diploma este eventual de ordin financiar  (cautati pe Internet !).

Daca este ceea ce vrem, daca consideram ca un procentaj mare de elevi in posesia bacalaureatului este ceea ce dorim de la invatamantul romanesc, atunci va trebui sa adaptam nivelul exigentelor (subiecte, barem)  la cel  al elevilor de azi. Si sa ne rugam ca reforma sistemului universitar propusa de ministrul Funeriu sa dea rezultate. Daca din contra, dorim ca bacalaureatul sa fie mai selectiv, atunci trebuie sa construim alte filiere pentru cei care nu au nivelul cerut de acest examen. Pe vremea cand invatamantul nostru nu fusese inca afectat de diversele reforme, existau scoli profesionale. Astazi avem licee cu orientare profesionala cu reusita zero la bacalaureat, am progresat oare  ?  Cand vom avea astfel de filiere profesionale paralele procentul admisilor la bacalaureat va capata o alta semnficatie, si ne vom putea ingrijora daca valoarea sa va fi apropiata  celei de acum.

Concluzie. Dezbaterile pe subiecte de interes public sunt importante, dar ele sunt lipsite de utilitate daca nu conduc la masuri concrete. De ani de zile subiectul fraudei la bacalaureat este discutat la toate televiziunile vreme de cateva zile dupa examene. Cand in sfarsit un ministru si-a propus sa schimbe aceasta stare de fapt, s-a trezit criticat din toate partile. E normal ?

In aceeasi ordine de idei, unii pot considera rezultatele bacalaureatului rusinoase sau dezastruoase. Eu cred dimpotriva  ca ele sunt un formidabil prilej de-a regandi sistemul nostru de invatamant liceal si in particular rolul si importanta bacalaureatului. Pentru ca energia consumata in aceste dezbateri sa nu fie irosita in zadar.

* titlu din “Courrier International”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. pehash spune:

    Daca astazi ai o odrasla care tocmai a terminat 8 clase si este evident ca nu vrea si nici impins de la spate nu va face performanta la un liceu teoretic, ce optiuni ai? Daca l-ai da la o scoala de meserii si ar iesi un electrician bun, mecanic auto, instalator, zidar… ar putea dupa 2-3 ani (da, la 16-17 ani) sa munceasca, si-ar gasi cu siguranta de lucru si ar fi o . Unde gasim asa ceva azi? Exista astfel de institutii de invatamant? Daca exista, cat de bine pregatesc ele copiii?

  2. Liviu spune:

    Prima poveste: in Romania meseriasii din ziua de azi, cu putine exceptii, sint calificati “la locul de munca”, adica trag cu ochiul la cei cu experienta si practica la diversi clienti care nu observa lipsa lor de indeminare. De curind un “meserias” de 18 ani mi-a tencuit un perete in mod neuniform, a lasat plasa de suport a tencuielii neacoperita in unele locuri, si a murdarit totul in jur. A doua poveste: intr-o alta tara am intilnit in tren elevi de scoala profesionala care aveau examen de zidarie si repetau din carti in timp ce calatoreau cu trenul. Aveau in jur de 16-17 ani. Am tras cu ochiul la cartile lor: imagini cu caramizi zidite in toate felurile, sscule, etc. Intre ei discutau despre diferite tehnici de zidarie si erau increzatori si siguri pe ei si pe talentele lor. In plus, angajatorul nu are voie sa angajeze zidari fara diploma de zidar.

    Ma intreb cit de usor este pentru un antreprenor sa infiinteze o scoala de meserii in Romania? O scoala simpla si la obiect pentru fiecare meserie, cu diplome acreditate. Toata lumea ar avea de cistigat. Meseriasii ar fi priceputi si bine platiti, pentru ca s-ar ocupa cu ceea ce le place, iar clientii ar fi multumiti pentru ca lucrarile ar fi executate de calitate.

  3. bbbb spune:

    “Cand in sfarsit un ministru si-a propus sa schimbe aceasta stare de fapt, s-a trezit criticat din toate partile. E normal ?”
    Din toate partile, asta … depinde la ce parti ne uitam.

    HN tocmai a publicat un sondaj IRES, la pag.9:
    83% dintre cei intervievati nu au avut pe cineva in familie care sa fi sustinut acest examen in acest an.

    In pag.12, cei mai multi dintre respondenti (42%) identifica principalii vinovati: elevii.

    Concluzia mea ar fi ca actualul ministru beneficiaza de sustinerea publicului.

  4. Christi spune:

    Și până acuma cine ne-a oprit să regândim sistemul de învățământ? Ca să nu fie irosită energia în zadar ar trebuii în primul rând văzut ce am aflat nou în actuala situație.
    Ceea ce se vede în urma rezultatelor, este că la bac nu s-a testat ceea ce a putut școala să-i învețe pe domnii și doamnele elevi(e) – în cel puțin 55% din cazuri, dar ar fi de analizat și câți din cei trecuți s-au descurcat fără meditații (adică fără să iasă din sistemul școlar oficial). Întrebarea mea este, dacă adaptăm sistemul la testul final (cum se sugerează în aproape toate comentarile citite de mine până acuma), sau stabilim în funcție de alte criterii de ce pregătire e nevoie, și adaptăm testarea finală la asta? Iar de aicia se poate dezvolta discuția.

    Pentru mine de exemplu sunt două lucruri greu de înțeles în privința a ceea ce testează bacul (am dat bacul în Elveția):
    1. La cât de mari sunt diferențele între școli, clase și elevi, cum de singurul moment în care se cere o uniformizare este fix ultimul, și anume acela în care rămâne fiecare pentru el. N-ar fi mai normal să se încerce ridicarea elevilor și școlilor cu probleme la un anumit nivel (față de ceilalți și față de anumite criterii stabilite) pe tot parcursul? Iar dacă tot acceptăm anumite diferențe în evoluția liceeală, n-ar fi normal să acceptăm variații și în modul de a testa abilitățile oamenilor? De exemplu să aibă și profesorii, care cunosc mai bine proprii elevi și pe alocuri sunt în stare de evaluări mai nuanțate, un rol în testarea finală.
    2. De ce se pune atâta accent pe memorarea unor lucruri pe care le uiți foarte repede după examen, ba chiar de ce nu se permit oficial fițuici în anumite examene (cazul meu)?

    Și o mică remarcă despre fraudă: devine o obsesie! Încetul cu încetul nu mai e loc de dezbateri raționale pentru că la prea mulți le e prea la îndemână să explice orice situație prin furt și corupție fără să se gândească că astea sunt simptomele problemei, nu cauza. De-a dreptul îngrijorător mi se pare când văd că și politicieni (de regulă corupți) folosesc aceeași retorică ca să-și explice acțiunile și rezultatele. În cazul lui Funeriu este al doilea an consecutiv în care explică la fel rezultatele de la bac și pare vesel și mulțumit când o face (n-ar trebuii să fie el cel mai șocat și primul care să sară cu propuneri și soluții?).
    În plus mă cam intrigă niște numere în toată povestea: Ni se zice că copiatul era regula, dar acuma cu înăsprirea Orwelliană a controlului au fost prinși în total 661 de elevi din 200.000 care încercau să copieze?! Numărul celor cu 10 a scăzut de la aprox. 130 la 65, adică numai vreo 70 din zecile de mii de elevi și profesori care fraudau sistemul erau suficient de nesimțiți să fure chiar tot ce se putea? Cred că mai merită identificate și alte cauze (de exemplu nu s-au mai putut alege discipline de profil la liceele tehnologice – unde au fost și cele mai mari probleme).

  5. Mihai Damian Mihai Damian spune:

    bbbb. Ai dreptate, vorbeam de atacurile din partea mass-media (vezi si articolul pe aceasta tema al lui DP. Aligica)

    pehash. Existau Scolile Profesionale in trecut, dar s-au desfiintat !

    christi. 1. Din cate stiu exista inca “tezele unice” din gimnaziu, deci nu se testeaza uniform pentru prima oara la bacalaureat. Un bacalaureat diferentiat est o solutie foarte buna si sper ca se va apela la ea. In schimb, a acorda profesorilor un rol la testarea propriilor elevi este de neconceput deoarece aceasta testare n-ar fi obiectiva.

    2. Se pune foarte mult accent pe memorare din inertie, sau din traditie, cum vrei s-o iei. O schimbare in aceasta privinta ar fi binevenita. Acestea fiind zise, un examen “cu fituicile la vedere” este in mod evident mult mai greu decat unul obisnuit : e mai usor sa memorezi decat sa rationezi.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Damian


Mihai Damian

Conferentiar la Facultatea de Matematica din Strasbourg, colaboreaza cu analize la doc.hotnews.ro. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)