Home » Fără categorie » Citesti:

Cultivăm poporu’ cu televizorul

Radu Popa mai 13, 2011 Fără categorie
Deocamdata nu sunt comentarii 1,319 Vizualizari

După  ce domnul deputat Socaciu s-a alarmat tot pe motiv că suntem pe cale de a ne pierde proprietățile expresivității autohtone și că am putea ajunge la confuzii lingvistice pentru că urmărim prea multe telenovele, luminatele minți ale Senatului României au decis că suntem o adunătură de inculți. Sau, mă rog, insuficient culturalizați. Și în toată providența ei obtuză, înalta autoritate a considerat favorabilă adoptarea unei legi care ne-ar face cu cel puțin o jumătate de oră mai deștepți.  E vorba despre proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii 504/2002 a audiovizualului, propus de domnul deputat din partea PNL, Gheorghe-Mirel Taloș. Tot respectul pentru inițiativă. Altminteri, pe aceeași linie culturală, domnia sa este cunoscut pentru un alt proiect de lege destinat înființării unui salon de artă pentru tinerii debutanți (numai că tinerii au cam trecut de la șevalet la tabletă, iar proiectul nu s-a mai concretizat, după câte am înțeles, decât virtual – www.salonuldebutantilor.ro).

Despre ce se vorbește în proiect? Succint, televiziunile generaliste vor fi nevoite să aloce săptămânal cel puțin 120 de minute pentru emisiunile cu conținut cultural sau educativ, iar cele de știri vor trebui să intercaleze măcar 30 de minute cu astfel de programe. În expunerea de motive ale proiectului se vehiculează concepte pentru care nici sociologia ori antropologia culturală nu au ajuns să puncteze definiții univoce. “Cultură” și “gust public” sunt două dintre cele mai halucinante. Prima noțiune, cel puțin, e cât se poate de generoasă. Culturală poate fi o emisiune despre artă, cum, la fel de bine, poate fi și una culinară sau despre muzică contemporană (chiar și manele). Ideea e că (spune sociologia) aproape orice poate fi “cultural” atâta vreme cât vorbim de o serie de valori sau noțiuni validate de un număr cât mai mare de indivizi. Așadar, după rațiunea asta, prostul gust poate fi ridicat lejer la rangul de cultură. Cealaltă noțiune e cu atât mai apetisantă, dar nu voi insista acum asupra semanticii sintagmei, cât asupra mecanismului de formare a “gustului” menționat. Ei bine, domnilor senatori, tocmai media astea pe care vă străduiți acum să le redresați sunt cele care au format de la bun început apetențe pentru tot soiul de programe, oricare altele decât cele culturale. Probabil sunt sau nu de blamat, acum contează doar efectul, dar într-o societate capitalistă nu și-au urmărit decât interesele financiare, și cum cultura e greu de digerat, s-au limitat la nivelul acesibilului pentru publicurile lor.

Și, până la urmă, ce dacă televiziunea nu încurajează decât un singur pasaj din articolul 33 al Constituției? Ce dacă “dezvoltarea creativității contemporane” este doar singurul palier de care se preocupă media? Ce dacă prin această creativitate se înțelege senzaționalizarea derizoriului și apoteozarea faptului divers? Noi încă nu aveam puse la punct reglementări care să depolitizeze și să “de-mogulizeze” trusturile de presă pentru a asigura o corectă informare a publicului, dar ne preocupă micile detalii de planificare a programelor. Bine că e publicul informat, dar rămas incult. Aici era hiba. Onorabili guvernanți, și cultura socială, și formele de cultivare a responsabilității civice sunt la fel de bine dimensiuni ale culturii mari, decente, pe care un stat onorabil ar trebui să le încurajeze. Ba, mai mult, ce treabă are cultura cu prefectura, când principalele instituții destinate asigurării ei nu sunt trusturile media (care au doar rol adiacent în acest plan), ci școala și familia? Greșit, domnule Taloș, să credeți că sporirea numărului de programe culturale ar suplini educația tinerilor din zonele defavorizate! Greșit să credeți că o cultură întreagă poate fi sintetizată în juma’ de ceas pe săptămână! Problema e în altă parte. Inspirație vă doresc!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro





Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Popa


Radu Popa

Analist de politică externă în domeniul guvernamental, absolvent de Comunicare și Relații Publice și, în prezent, masterand al SNSPA - Analiza și soluționarea conflictelor... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)