Home » Fără categorie » Citesti:

Discriminarea de gen la ea acasa

Liana Rusu decembrie 18, 2013 Fără categorie
33 comentarii 1,757 Vizualizari

În avalanșa de evenimente sociale și politice în care suntem prinși la acest sfârșit de an, mici și “suave” încălcări ale legislației care prevede interzicerea discriminării de gen se pierd ușor, chiar dacă ele sunt clar reflectate în mass-media, video, audio sau negru pe alb. E ușor să nu le observi, e drept – ce se întâmplă în rest e important și chiar dramatic și ne acaparează toată atenția.

Totuși, ca femeie trecută prin câteva astfel de episoade în care am regretat că nu m-a făcut mama băiat, nu pot să nu empatizez cu femeile victime ale discriminării de gen sau ale mentalităților misogine pur și simplu, și să nu mă revolt.

Două exemple relativ recente demonstrează că interzicerea discriminării de gen nu este o prevedere legislativă cunoscută nici măcar în mediile educate/ informate, ori că este ignorată cu bună știință sau chiar sfidată.

Situațiile despre care vorbesc au fost trecute cu vederea de multă lume pentru că subiectul principal al întâmplărilor era cu totul altul ambele dăți. Iată exemplele, luate nu din altă parte, ci de “la stat”, care ar trebui să fie garantul implementării egalității de gen:

1. Consiliul de supraveghere provizoriu al Hidrolelectrica se întrunea în ședință pe 22 octombrie în acest an pentru a discuta printre altele semnarea unui contract păgubos pentru companie, propus de fostul director Eugen Brădean, care ceruse încheierea acestei tranzacții. A doua zi, atât Eugen Brădean, cât și un membru al consiliului de supraveghere, Ioan Mihăila, au fost reținuți în cazul unui dosar de mită primite de la compania care dorea încheierea acestui contract cu Hidrolelectrica. Acesta a fost subiectul expus pe larg în știri și comentat, de altfel pe bună dreptate.

Ce au trecut mulți cu vederea, însă, au fost unele elemente ale discuției din cadrul ședinței consiliului provizoriu de supraveghere, în cadrul căreia, Oana Truță, membru al consiliului și reprezentant al Fondului Proprietatea, a îndrăznit să ceară demiterea lui Eugen Brădean. Ea a spus [1]:

“…este extrem de grav că ai supus aprobării directoratului și consiliului o astfel de ofertă [... Începând de astăzi, vreau să nu mai propui nicio vânzare în compania asta"; ulterior a cerut introducerea pe ordinea de zi a ședinței propunerea de revocare a lui Brădean și a unui alt director care se abținuse de la vot în cazul contractului în discuție. Ea a adăugat:

"Nu am văzut în viața mea o astfel de propunere pentru o companie care tocmai s-a aflat în insolvență".

Ei bine, e uluitor că cele spuse de Oana Truță nu au găsit mare sprijin la ceilalți membri ai consiliului, cu excepția președintelui Remus Borza, ei rămânând relativ tăcuți la o neregulă flagrantă. Mai mult, membrul consiliului cel mai vocal în sprijinul contractului și al lui Eugen Brădean, Ioan Mihăilă, a încercat să o oprească abrupt pe Oana Truță:

"Doamna Truță sau domnișoara, nu știu ce sunteți că nu am verificat, a venit amărâtul ăsta cu o propunere și acum îl strângem de gât, îl dăm afară?"

și a continuat în aceeași notă, vădit misogină:

"Nu ridicați fustița la oricine. Nu este cazul să vă duceți imediat la FMI, la Guvern, la .."

Ca să nu las cititorii în suspans, membrii consiliului au decis "curajos" amânarea deciziei asupra demiterii lui Brădean pentru altă dată, demisie grăbită totuși de reținerea acestuia de către DNA pe 23 octombrie, a doua zi după ședință.

Aș remarca trei aspecte:

  • Oanei Truță, care a invocat argumente profesionale în discursul său, i s-a vorbit în nota pomenită pentru a fi umilită și descurajată, cu bună știință, pentru a o reduce la tăcere, că doar femeile sunt mai sensibile și mai impresionabile. Unui bărbat nu i s-ar fi vorbit astfel (și în fapt, nu i s-a vorbit, că doar și Remus Borza s-a opus contractului). Dovada discriminării de gen este evidentă.
  • Tăcerea restului membrilor consiliului de supraveghere este deprimantă - nu au protestat împotriva contractului păgubos sau al îndrăznelii de a fi fost propus spre semnare și nici împotriva modului misogin în care i s-a vorbit unei colege. S-ar putea spune că au fost părtași la discriminarea de gen practicată de unul dintre membrii consiliului. Și aș mai observa că din cei 7 membri ai consiliului provizoriu, mai erau două doamne pe lângă cea în cauză, care au tăcut.
  • Să nu uităm că Hidroelectica este o companie cu capital deținut în majoritate de stat. Statul este garantul drepturilor cetățenilor săi, printre care, al interzicerii discriminării (în cazul de față, a celei de gen), consființite de mai multe legi.

2. Cum spuneam, nu ne îndepărtăm, al doilea exemplu de discriminare venind tot de "la stat", mai precis, din inima democrației românești - Parlamentul.

Ei bine, una dintre ședințele recente ale comisiilor de buget-finanțe, pe lângă enervare și supărare cauzate de procentele din PIB alandala alocate, ne-a prilejuit și întâlnirea neplăcută cu niște remarci discriminatorii.

Subiectul principal al dezbaterilor era evident bugetul țării pentru 2014, politicienii s-au enervat, și-au aruncat cuvinte dure despre competență sau lipsa ei, despre rea voință sau rea intenție sau ...ambele. Cum dovedește experiența, nu puteau să nu se strecoare și niște remarci sexiste, așa că am reținut spre exemplificare și dovadă una. Voi ignora însă apartenența politică a protagoniștilor, ea neavând legătură cu subiectul.

La tirul de întrebări formulate de deputata Andreea Paul cu privire la cifre, taxe, creșteri, previziuni etc., exasperat (nu se știe de ce, scopul întrunirii comisiilor fiind tocmai dezbaterea pe marginea bugetului propus de guvern), deputatul Vasile Popeangă a remarcat cu ..."trimitere", care nu prevestea nimic bun:

"Ăsta-i preludiul"...

La insistențele doamnei deputat, domnul deputat Popeangă a răbufnit:

"Nu cred că o doamnă poate să-și bată joc de o comisie la această oră. De ce să fiu calm? Să asist la toate prostiile dumneata?" [2]

..De unde deducem: o doamnă nu poate să-și bată joc de o comisie, …dar un domn poate că da? Pentru o (adevărată) doamnă nu e acceptabil să îi facă pe colegi “să asiste la prostiile …dumisale”, dar pentru un domn e probabil ok. O doamnă își pierde evident calitatea de doamnă, dacă pune întrebări, în viziunea deputatului Popeangă … deși doamna e îndreptățită și doar acesta-i motivul prezenței domniei sale la acea ședință. Totuși, e descalificată ca doamnă. Dacă era o doamnă, tăcea, înțelegem și speculăm noi.

Of, Doamne!

Dincolo de ilaritatea acestor schimburi de replici, transpare mentalitatea vădit discriminatorie a domnului deputat. Dacă situația nu pare chiar atât de rea, cum probabil veți replica (și probabil așa e), să nu uităm unde are loc întâmplarea: în Parlamentul României, principalul organ legislativ al țării, autorul moral al Constituției, garantul drepturilor noastre fundamentale. Inclusiv al egalității de gen.

***

Aceste exemple ne arată cam pe unde se află România la capitolul implementat drepturi fundamentale (că tot am celebrat recent 65 de ani de la semnarea Declarației Universale a Drepturilor Omului) [3]. Nu sunt printre nihiliști, deci nu voi spune “la piciorul broaștei”, ci voi schimba unitatea de măsură (sic!) și voi spune că suntem la ceva ani-lumină de o punere în practică impecabilă, înțeleasă și asumată de fiecare cetățean.

Iar în materie de discriminare de gen, chiar după atâția ani de feminism, egalitate în drepturi între femei și bărbați și interzicerea discriminării consemnate prin lege, sunt zile și momente în România când ca femei, încă ne simțim mici și insignifiante, tratate ca și cum am fi copii și cu aceleași drepturi și obligații ca și aceștia: de a fi cuminți, de a asculta și de a mânca tot din farfurie.

________________________________________________________

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "33 comments" on this Article:

  1. Bug spune:

    Din pacate sint si femei, si nu putine, aflate in diverse posturi de conducere care se comporta asemanator cu barbatii misogini din exemplele de mai sus. Scopul lor este de a opri din fasa orice pozitie critica a vreunei subalterne!

    Ba mai mult, au mare grija cum se comporta cu barbatii subalterni, cum “ii cumpara” pe unii pentru ca nu cumva acestia sa “se trezeasca luind apararea vreunei colege” sau cum ii minimalizeaza pe altii pentru a le inchide gura (nu cumva sa riposteze si sa spuna ceva sexist).
    Eu muncesc intr-un asfel de mediu! Deprimant, jignitor, “pumni in gura”!
    Pretentiile ar trebui sa fie pentru ambele sexe, dar intr-o societate ce musteste de discriminari nu prea putem face mare lucru!

    • Liana Rusu Liana Rusu spune:

      Realitatea este ca am cautat exemple pentru discriminare de gen care sa aiba barbatii ca victime, dar nu am gasit. Da, in principiu, discriminarea de gen merge in ambele sensuri, insa cele discriminate sunt de regula femeile. E trist in ambele cazuri. Si e ilegal, sa nu uitam!

      • irma faiter spune:

        Nelegal! Ilegalul, te trece in alta sfera (penala)/ Nelegalul te lasa pe la contraventii …

      • Harald spune:

        Realitatea e că ar trebui să citiți Disclosure, de Michael Crichton, ca să înțelegeți că astfel de lucruri nu au legătură cu sexul persoanei, ci cu poziția ei în cadrul organizației. Realitatea e că ar trebui să mergeți prin sălile de judecată, să vedeți judecători-femei adresându-se condescendent justițiabililor-bărbați și adresându-se prietenos și cald justițiabililor-femei. Realitatea e că ar trebui să mergeți prin sălile de clasă, să vedeți cadrele didactice-femei cum se adresează elevilor-băieți și cum se adresează elevilor-fete.

        Aflate în poziții de putere, femeile sunt în general mult mai ”slobode” în a-și manifesta incorect și sexist puterea. Multe dintre ele consideră asta justificat, invocând motive puerile de genul agresiunilor suportate de femei din partea bărbaților, de-a lungul generațiilor trecute. Inclusiv articolul dvs.e scris dintr-o perspectivă feministă.

        • Liana Rusu Liana Rusu spune:

          @Harald – multumesc pentru recomandare. Voi citi cartea.
          Stiti, perspectiva feminista o puteti avea si dumneavoastra daca sunteti de acord cu principiul ca femeile au aceleasi drepturi ca si barbatii si ca sunt egali din punct de vedere intelectual. Asta inseamna pe scurt sa fii feminist.
          @irma faiter – nu inteleg nuanta cu legalitatea. Am folosit “ilegal” cu sensul “care incalca legea”, ceea ce este exact ce vroiam sa subliniez…
          @Andrei George – doamna Paul punea intrebari legate de buget, subiectul discutiei. Absurd, i s-a replicat ca nu este o doamna (in alte cuvinte), ceea ce muta discutia in cu totul alta zona. Din nou, va propun sa lasam deoparte afilierea politica a participantilor la intamplarea evocata.

          Va multumesc mult pentru comentarii.

          • Harald spune:

            Femeile au aceleași drepturi cu bărbații și sunt egale intelectual. Bărbații la care faceți dvs.referire în articol îi desconsideră și pe alți bărbați, nu doar pe femei. Iar comentarii cu tentă sexuală depreciativă aud și bărbații, din partea altor bărbați. Așa cum și femeile își adresează una alteia injurii în care este implicat și sexul. Puteți găsi exemple memorabile pe unele forumuri :)

          • iosiP spune:

            In realitate, discutia este mult mai complexa: este vorba despre “egalitatea de drepturi” vs. “egalitatea de resurse” vs. “egalitatea de oportunitati”.

            Cred ca de aici porneste confuzia, si tot aici se nasc diferendele de opinie.

      • George spune:

        Va dau eu exemple de discriminari de gen contra barbatilor cate doriti. Eu am fost victima acestora si doresc sa povestesc macar una din acestea.
        Nr contact 0767 517 837

  2. irma faiter spune:

    Stimata Doamana,
    ceea ce vi s-a intamplat dvs., precum si cazurile relatate (Hidroelectrica si Popeneaga), releva altceva decat misoginismul (n’asa?), bine predat de catre stimate doamne profesoare, invatatoare, diriginte, …etc. .
    Releva un filtru de acces in profesii si promovare foarte slab, permitand astfel tuturor grobienilor care habar nu au de stilistica, estetica si kalokagathon, sa profeseze (la modul “mistret”).
    Au, oare dnele. profesoarele de arte frumoase, de literatura, de filozofie, logica, .. etc. ce or fi facut? Cele de pedagogie, din facultate,(optionala fiind materia pe vremea lor, dar unii au facut-o) ce or fi pazit?
    Stimatele si gingasele doamne judecator, atunci cand uniii dintre acesti oameni erau in instante si zanganeau tencuiala cu pledoariile convingatoare despre Electrica, oare ce o fi facut? Gefierele si colegele (Euroinsol – dna. Maier), oare ce or fi facut?
    Nevestele, fiicele, nurorile in fata carora se sparg in figuri de 01 si 08 martie, ce or fi pazit?
    Societatea feminina (de la vanzatoare de Carrefour, barmanite, librarese, … etc.), cu care acesti tyrex-i au venit in contact, cum le-or fi mangaiat grobianismele ?
    Farmacistele ce le-au dat aspirine contra durerilor de cap si faringosept (ca sa grohaie mai bine), cum i-or fi alintat si incurajat atitudinile, conduitele?
    Vedeti dar doamna, ca nu ei au devenit grobieni. Nu, li s-a permis, intai cu titlu de teribilism juvenil (trasul de sutien si mangaitul fesier), iar duap aceea au crezut ca totul este permis si posibil. Asa ca se autoservesc. Din plin !
    Filtrati stimate doamne, si corectati! La timp si eficient.

  3. Andrei George spune:

    1- Da, 2-Ba. Dna. Paul este tratată în ton cu prestația domniei sale.

  4. iosiP spune:

    Femeile discrimineaza altfel, nu prin iesiri violente.

    De exemplu, am avut o “adversara” de afaceri extrem de inteligenta, bine pregatita profesional si foarte atragatoare (intr-un domeniu in care femeile nu prea abunda, iar cele atragatoare sunt la fel de rare ca zapada ih Kalahari).
    Atunci cand negocia cu un barbat nu ramanea in spatele biroului ci se aseza pe unul dintre scaunele pentru vizitatori, cu fata la interlocutor. Intre timp, bluza de la tinuta business (altminteri impecabila) era deschisa la suficienti de multi nasturi pentru a permite scurte aparitii ale sutienului cand se apleca peste dosar, iar picioarele erau incrucisate destul de sus pentru a oferi o perspectiva “interesanta”. A incercat strategia si cu mine iar la a doua intalnire am inceput sa ma joc (oarecum absent) cu verigheta. A avut un suras amuzat, si-a “rectificat” pozitia si am trecut la business.

    Prin urmare, fiecare gen lupta cu armele proprii.

    P.S. Ulterior am devenit colegi, si chiar ne-am amuzat impreuna analizantd “strategia” sa de negociere, dupa ce am avut ocazia ca nu o aplica si fata de persoanele de sex feminin.
    Pozitia sa a fost extrem de pragmatica (citez din memorie): “Pai ce-o sa faca un barbat, sa se planga ca arat bine? Tot el pica de fraier, ca nu-i in stare sa discute afaceri daca vede un pic de dantela”.
    Am replicat ca merita sa incerc si eu – imi deschid camasa pe abdomen, sa mi se vada burta, si ma aplec ca sa-mi arat chelia.

    • Harald spune:

      E un joc de putere destul de întâlnit la femeile ”de carieră”, dar e practicat de persoane lipsite de stimă de sine. Mie mi s-a întâmplat să întreb direct: ”nu e cam scurtă fusta aia pentru un interviu?”. Iar fetele din birou mi-au reproșat ulterior că am fost nepoliticos :D

    • Liana Rusu Liana Rusu spune:

      @iosiP – Simpatica povestea. Am intalnit cazuri. Dar unde e discriminarea..?? :)

      • iosiP spune:

        Simplificand, daca o doamna/domnisoara imi baga “balcoanele” sub nas, e business as usual…
        In schimb, daca eu o complimentez pentru aceleasi “balcoane” e hartuire sexuala.

        Eu unul ma bazez strict pe expertiza profesionala pentru a negocia, daca “genul proxim” se bazeaza pe atribute fizice cred ca este o oarecare doza de ipocrizie sa se planga ca sunt judecate dupa acestea ;)

    • George Gafencu spune:

      Domnule, IosiP,

      O astfel de atitudine pe care o descrieti mai sus este de neacceptat in SUA.

      Toate marile corporatii care se respecta au adoptat un cod de conduita si cod de tinuta la locul de munca.

      Pur si simplu e de neacceptat o femeie sa apara cu un decolteu prin zona buricului si o fusta pe post de guleras. Supervizorul respectivei are tot dreptul sa o trimita acasa cand observa o astfel de tinuta ca sa se schimbe si chiar are dreptul sa sesizeze resursele umane privitoare de la abaterea de la codul de conduita.

      Mai mult, firmele americane cotate la bursa specifica foarte clar ce fel de comportamente sunt acceptabile sau nu.

      Chiar si o gluma mai deocheata insa spusa in public la locul de munca poate aduce o sanctiune daca deranjeaza pe cineva.

      La chestiile de hartuire firmele nu glumesc deloc. O tipa care isi vantura “bunurile” in timpul unei discutii poate fi acuzata de hartuire sexuala. Chiar si o imbratisare care nu e acceptata de celalalt sau o atingere in zone chiar decente neacceptata si repetata.

      Motivul pentru care este asa sunt legile foarte severe impotriva discriminarii in SUA. Daca firma nu face nimic sa rezolve plangerea, victima se poate adresa tribunalului si cere daune morale foarte mari pentru incalcarea demnitatii.

      De asta unele firme au toleranta zero chiar si pentru abateri in afara locului de munca. Acum vreo zece ani a fost notoriu cazul unui executiv de la firma Sprint care s-a dus in vacanta in Florida si se dadea la o receptionista de hotel care nu ii primea avansurile. Tipa s-a plans la politie si ca rezultat executivul si-a pierdut locul de munca, chiar daca era in alt stat.

      Si acuzatiile de hartuire nefondate sunt tot la fel de bine investigate si documentate, nu si pedepsite.

      Daca faci greseala sa iti bati nevasta sau chiar copiii in SUA, vecinii or sa cheme politia si mergi la zdup chiar daca nevasta nu se plange.

  5. Compatimiti frustatii in minoritate ! spune:

    Stimata doamna,
    suferiti de un sidrom raspandit intr-u procent mare in randul romanilor, mania persecutiei .
    Personajele din textul dvs, sufera de nesimtire si grobianism.
    Ne baga mana in buzunar furandu-ne fara nici un fel de consideratiune (la factura si din buget), jignesc tot, dar absoltut tot : femei, batrani, copii, consumatori Hidroelecrica, de gaz, … . Intr-un cuvant sunt niste “zoaie” cum bine cataloga cineva acum niste ani .
    Intr-adevar componenta unui astfel de exercitiu, pe sexul feminin, poarta denumirea de misoginism, insa ei se manifesta in toate sfere, cu toti oamenii, indiferent de varsta, sex, religie … .

    In speranta ca veti intelege ca nu sunteti singura ce va simtiti umilita, alaturi si de noi batranii, copii, nepotii, adventistii si musulmanii, … toata lumea “atinsa” de aceasta plaga la a carei aparitie si dezvoltare am participat cu totii (activ – voluntar / involuntar sau pasiv), va rog sa nu mai vedeti doar componenta antifeminina a unor astfel de inutili social, si mai ales sa nu va simtiti jignita de ceva. Sunt ca un gunoi pe langa care treci. Put si ocupa spatiu. Poti sa ii dai foc sau sa torni acid, dar nu stiu de ce nu o faci .La fel si frustatii acestia (mai ales cei sexual).

  6. anonim spune:

    Am ascultat inregistrarea sedintei de la Hidroelectrica si mi s-a parut de neacceptat lasitatea barbatilor care nu au reactionat la argumente rationale.

    Personal cred ca societatea romaneasca este una in care se cultiva misoginismul, in tot spectrul lui: de la atitudini agresive fizic (violenta domestica), trecand prin zona agresivitatii verbale(mistoul la adresa Oanei Truta, baietii de cartier care se iau de femei pe strada sau in mijloacele de transport) pana la atitudini pasiv agresive (vedeti cum Oana Truta este lipsita de sustinere desi are argumente cat se poate de rationale). Radacinile sale sunt adanc implantate in traditie, in special in ortodoxie, care pune femeia intr-o pozitie ingrata: este cea care poarta stigmatul pacatului original. Pentru a sustine in fapt acest concept s-au inventat si reguli special dedicate femeii: nu are voie sa intre in biserica daca este in “perioada aceea a lunii” sau dupa ce a nascut, trebuie sa fie supusa barbatului “care-i este cap”. Apoi educatia “sanatoasa romaneasca” transmite(verbal sau prin exemplul din familie) ca femeia trebuie sa aiba grija de copii si casa, iar barbatul are obligatia “sa puna slana pe masa” si ca premium are voie sa mai si calce stramb iar femeia trebuie sa accepte.

    Pentru a se implini sau doar pentru a supravietui femeile au invatat de-a lungul timpului sa se descurce cum pot. Unele suporta acasa si defuleaza la servici, altele se folosesc de un decolteu mai larg, altele apeleaza la mijloace “politice” fie ca sunt la servici sau acasa. Asta insa nu justifica o atitudini de genul ”nu putem face nimic”, ”tot femeile sunt sursa misoginismului” etc Pe de alta parte agresivitatea femeii nu este justificata de ce au suportat generatiile trecute(experienta generatiilor trecute trebuie sa ramana in trecut si nu sa si-o asume ca fiind a lor).

    Nu mi se pare o atitudine buna sa incercam sa gasim ”vinovatul”(subliniez singularul) de aceasta situatie sau sa avem atitudini partinitoare.
    Putem aduce exemple de discrimare in ambele sensuri, in functie de ce vrem sa demonstram, insa asta nu va schimba statisticile care arata in mod clar lipsa de promovare a femeilor in posturi de decizie sau cu responsabilitate ridicata (google ”statistica raport femei barbati in posturi de conducere”). Barbatii si femeile au drepturi egale la implinire, au drepturi egale la a-si asuma responsabilitati daca asta isi doresc. Miscarea feminista a aparut ca o reactie naturala la o stare de fapt in societate, nu este o inventie artificiala. Si a pune eticheta feminista cuiva ar trebui sa-ti dea de gandit: oare de ce se simte cineva atacat in calitatea sa de femeie? De ce e nevoie sa fie feminista?

    Am descoperit o problema, o situatie care nu ne convine. Intrebarile pe care ar trebui sa ni le punem, indiferent din ce parte privim lucrurile, sunt: vrem sa schimbam situatia curenta? ce trebuie sa facem pentru ca lucrurile sa se schimbe, sa se amelioreze? Ce trebuie sa schimbam in educatie pentru ca oamenii in devenire sa aiba o atitudine diferita fata de semenii lor, indiferent de sex?

    Suntem in urma la acest capitol, oricine a fost prin ”vest” poate sa confirme aceasta din ce vede pe strada, insa important este sa vrem mai mult de la noi si sa nu ne ascundem in spatele istoriei.

    • Harald spune:

      Dvs.încercați să promovați modelul suedez, care transformă tații în mame și mamele în tați. Rezultatul fiind că ei devin homosexuali, iar ele fac turism sexual în țările mediteraneene. Părerea mea ar fi să mai vedeți și ce spun psihologii despre creșterea copiilor pe domenii de vârstă, când trebuie să fie mama lângă ei și când trebuie să fie tata etc. etc.

      O surpriză plăcută e Norvegia, care după două generații de ”emancipare”, a început să revină la normal. Fetele norvegiene care au 20-25 de ani astăzi nu mai vor profesii masculine, ca mama și bunica, au început să redescopere feminitatea și profesiile feminine. România are două generații întârziere.

      • anonim spune:

        V-as fi recunoscator daca mi-ati putea recomanda o carte pe tema grupelor de varsta vs parintele ingrijitor. Multumesc anticipat. Si da, sunt de acord ca fiecare isi are rolul sau in viata unui copil.

        Nu cred ca am vrut sa promovez un model sau altul, ci doar sa avem o atitudine mai proactiva, mai constienta in ce priveste problemele de care se lovesc femeile/barbatii si sa le rezolvam, daca se poate fara a merge la extreme, fara a standardiza relatiile. Pe mine ce ma deranjeaza cel mai mult sunt situatiile in care si unii si altii isi pierd umanitatea, isi pierd respectul pentru celalalt; in Romania mi se pare (!?), ca barbatii o fac mai des decat femeile. Daca exista studii care sa ma contrazica sunt deschis sa aflu mai multe. Feminismul dus la extrem ca si grobianismul perpetuat prin traditie mi se par pericole reale pentru o societate in care fiecare respecta rolul, dorintele si deciziile celuilalt.

        Pana la urma relatiile dintre barbati si femei sunt un joc in care se intra mai mult sau mai putin constient, care face parte din viata si o face mai interesanta, mai colorata. Si asta ar fi pacat sa pierdem.

        • Harald spune:

          Femeile sunt în mod natural mai înclinate spre compasiune, în timp ce bărbații sunt în mod natural mai înclinați spre agresiune. Nu e nimic de corectat în asta, educația poate face ca manifestările să fie mai civilizate, însă empatia nu se poate obține prin educație. O ai dacă te-ai născut cu ea sau nu o ai, dacă nu te-ai născut cu ea. Așa cum spuneam, dvs.încercați să transformați tații în mame și mamele în tați.

          Despre copii: sentimentele și emoțiile se învață de la mamă, responsabilitatea și autoritatea se învață de la tată. Dpdv tehnic, tatăl poate schimba pampers foarte bine (iar multe femei vor fi încântate de perspectivă). Însă vă las să vă imaginați singur cum va evolua un bebeluș de sex masculin care învață să primească afecțiune de la un bărbat, nu de la o femeie.

  7. iosiP spune:

    Cred ca problema principala rezida in definitia juridica a discriminarii:
    “Orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagiaoasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a dreoturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.”

    Ei bine, eu unul cred ca aceasta definitie este incompleta. Practic, as adauga la sfarsit textul:
    “in masura in care indeplinirea criteriului respectiv nu afecteaza exercitarea drepturilor sau libertatilor supuse restrangerii”.

    In absenta acestei completari, multe decizii rezonabile devin “discriminatorii”.

  8. Catelu spune:

    Ii supraestimati. Atat dl Mihaila cat si dl Popeanga sunt niste grobieni ajunsi intamplator pe pozitiile respective, care, evident, ii depasesc.
    In momentul in care intelectul si experienta nu le-a permis sa vina cu argumente, au recurs la tertipurile astea clasice legate de gen sau varsta. Dar nu pentru ca ar desconsidera tinerii sau femeile, ci doar pentru atat ii duce capul.

  9. Ilona spune:

    Felicitari pentru articol, doamna Rusu. Daca am avea un C.N.C.D functional, poate s-ar pune niste bariere discriminarii de gen. Referitor la prima discutie, un prim pas ar fi inlaturarea distinctiei doamna/domnisoara din formulare si inlocuirea cu apelativul doamna, asa cum s-a intamplat in alte tari. Nu intereseaza pe nimeni daca un barbat este sau nu casatorit, dar ca femeie trebuie sa-ti precizezi statutul marital pe orice formular.

    • iosiP spune:

      Am cunoscut persoane de sex feminin – de regula aflate la o varsta respectabila – care insistau sa fie numite “domnisoare” (daca nu fusesera casatorite, desigur).

      • Ilona spune:

        @iosiP Femeile respective pot cere sa li se spuna oricum, atata vreme cat si anturajul e de acord, nu vad unde e problema. Asta nu inseamna ca eu trebuie sa fiu obligata sa-mi declin statutul marital in orice formular si in situatii in care acest statut nu are nicio relevanta. Aici nu e vorba despre cum vreau sa mi se spuna, ci de dreptul meu la viata privata.

  10. VasileM spune:

    Stimata autoare face o mare confuzie – una e comportamentul porcesc si alta e discriminarea institutionalizata. Replicile de neam prost ale unora nu inseama ca la Hidroelectrica sau in parlament discriminarea de gen e la ea acasa. Discriminare era daca doamnele citate erau respinse la candidatura. In cazurile aduse ca exemplu maxim ne putem gindi la hartuire sexuala putind aduce in context un raport de forte disproportionat, dar va fi un caz taare tras si-mpins intr-o directie nefireasca. NU spun ca discriminarea nu exista in institutiile amintite, doar ca exemplele aduse nu sunt bune.
    Stimata Doamna, isteriile unor -isme nu fac decit rau cauzei. Sunt tata de fata si-mi doresc din toata inima sa fie ferita de discriminare, dar va asigur ca astfel de articole nu fac decit sa cada si mai mult in derizoriu feminismul.
    VM

    • Alexandra spune:

      Cum sa nu fie vorba de discrminare de gen o aluzie la “fustita”? E un atentat direct la intimitate, la viata privata. Femeia respectiva nu a fost ironizata si jignita cu privire la competenta sa sau la inteligenta, ci chiar la cailtatea sa de femeie. Mesajul subliminal al dialogului este “tu nu ai dreptul sa vorbesti, nu pentru ca esti incompetenta, nepregatita, etc., ci pentru ca esti femeie”! De cate ori ati auzit o femeie facand aluzie la viata privata a unui barbat in timpul unei sedinte publice? De cate ori comportamentul unui barbat este judecat in public, in timpul unei sedinte, chiar si de cea mai grobiana dintre femei, in termeni de “asta nu a mai facut de mult sex” sau “asta e la andropauza” sau are “disfunctii erectile”? ca sa iau cateva exemple care ar echivala cu ridicatul fustitei. De cate ori ati auzit o femeie facand aluzii intr-o disputa publica, la felul cum e imbracat un barbat? Si pe scurt, de cate ori ati auzit intr-o discutie publica o femeie facand aluzii la ceea ce tine de viata privata a unui barbat si la calitatea lui de barbat?

      • Harald spune:

        Indignarea dvs.feministă e deplasată. Dacă era un bărbat în locul doamnei respective, ”barosanul” i s-ar fi adresat folosind un diminutiv de 6 litere cu referire directă la organul sexual masculin. În astfel de cazuri nu e nicio discriminare de gen, problema reală e modul cum se raportează ”barosanul” la ceilalți, desconsiderându-i.

        În State a avut loc recent un proces, în care acuzatul a fost condamnat la plata unei amenzi de 250.000 de dolari pentru folosirea termenului ”nigger”, deși el însuși era tot afro, la fel ca și cea pe care o jignise.

      • Harald spune:

        Scopul existenței prevederilor legale împotriva discriminării nu e acela de a obliga bărbații să se comporte ”cavalerește” cu femeile, chiar dacă feministele așa interpretează. Aveți mai sus un comentariu al dl. Gafencu, lămuritor la capitolul ăsta.

        • Me spune:

          A, daca un barbat nu-i spune unei femei ca-si ridica fustita in timpul unei sedinte publice, inseamna ca se comporta “cavalereste”! E o definitie a cavalerismului pe care nu o stiam. Iar acum stam sa construim ipoteze cu ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost un barbat in locul doamnei respective. Culmea e ca la sedinta au fost si barbati care au sustinut puncte de vedere diferite fata de domnul in cauza si nu au fost gratulati cu cuvinte din 6 litere (citez din articol “Unui bărbat nu i s-ar fi vorbit astfel (și în fapt, nu i s-a vorbit, că doar și Remus Borza s-a opus contractului)”).

    • MariaR spune:

      @VasileM : pe principiul asta incadram orice la “lipsa de politete”, pentru ca asta nu poate fi sanctionata si dam deplina libertate oricarei aluzii sexiste.

      • VasileM spune:

        O invit pe Liana Rusu (as face-o eu, dar spatiul unui comentariu nu este pentru asa ceva) sa-si imagineze trei situatii – de discriminare, de hartuire sexuala si de lipsa de politete. Apoi sa caute in dictionare si in lteratura de specialitate (juridica in special) definitiile celor trei, sa conceptualizeze cele trei cazuri imaginate conform definitiilor si, la sfirsit, sa-si testeze conceptele cu cele doua exemple din articolul “discriminarea la ea acasa”. Daca iese discriminare de gen ma oblig sa-i fac curat in casa doua saptamini.
        MariaR, Alexandra, prin textul de mai sus am fost nepoliticios? Sau prin atitudinea mea superioara am hartuit-o putin pe LR? Ori prin ” isteriile unor -isme nu fac decit…” am indus subliminal ca femeile sunt isterice si am facut discriminare de gen?
        VM

  11. Vali spune:

    @VasileM : la noi nu exista asemenea diferente in legislatie. In schimb, in Franta va fi introdusa in noul cod penal diferenta intre sexism / discriminare. Sexismul va fi definit ca “orice gest sau verbal sau de altă natură, prin care se exprimă în mod clar dispreț pentru o persoană, pe baza sexului ei, sau prin care o persoană este considerată ca inferioară sau redusă la dimensiunea ei sexuală, şi care aduce prejudicii grave demnitătii pesoanei in cauza”.

    Discriminarea nu implica neaparat sexismul. De pilda un angajator poate discriminare o femeie care poate sa ramana insarcinata, la angajare, dar fara sa manifeste o atitudine sexista (nu o considera incopententa sau mai slaba decat un barbat ci nu doreste sa plateasca un concediu de maternitate).

    In cazul discutiei de fata, este mai degraba vorba de sexism, nu de discriminare. Dar tot cu un comportament pasibil de sanctiuni. Iar daca am fi intr-o tara civilizata, acele sanctiuni ar fi legale.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Liana Rusu


Liana Rusu

Liana Rusu lucrează în domeniul comunicării și al relațiilor publice din 1999. Este absolventă a Facultății de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)