joi, martie 28, 2024

Economie, criza, economisti: Suntem pe maini bune

Suntem pe maini bune. Combinatia de economisti priceputi in managementul unor economii nationale, continentale, globale si cosmice si politiceni dedicati salvarii noastre individuale si colective, ne face sa fim linistiti. Gestionarea profesionista a “echilibrelor financiare si macroeconomice” este asigurata cu rigoare, pe baze strict cantitative si precis modelate.

Urmarim cu mare atentie discutiile curente legate de Summitul UE, Uniunea Europeana, viitorul euro, solutiile economice si politice la problemele ridicate de criza samd. Si bine facem. E un spectacol in sine. Cata stiinta! Cata precizie! Ce limbaj si ce vocabular, ce maiestrie in vehicularea termenilor tehnici, ce analogii si ce metafore! Si ce bine le calculeaza ei! Le da si cu virgula. Ei, asa da precizie! Stiinta si precizie. Previziune si arta. Cunoastere si dexteritate.

Cand ajungem la estimari in care conteaza masiv diferente de 0,5% dintr-un agregat statistic ce vrea sa reflecte dinamica unei economii cu milioane de decidenti, decizii si tranzactii, ajungi sa zici: jos palaria! Cum sa nu fie economiile nationale (si Europa insasi!) bine guvernate cand guvernarea se bazeaza pe sfatul expert al unor asemenea tehnicieni ai actului economic, chirurgi ai detaliului statistic, farmacisti ai combinatiilor infinitezimale fiscal-monetare?! Si ce bine proiecteaza dinamicile viitoare! Cum stiu cu exactitate nu numai cum vine treaba cu deficitele si cu balantele dar stiu cu precizie si cum pot fi (si vor fi) acestea calibrate la mustata!

Da, eu si dumneata ezitam o secunda, ne punem intrebari. Nu ei. Ei stiu cum vor fi toate manipulate cu rigoare astfel incat un 3,5% nu va ajunge niciodata, dar niciodata sa fie un 3,75%, sub privirea lor experta. Deci vorbim aici de 0,25%, da, 0,25… Cum sa nu fii impresionat de acesti oameni?! Noi habar nu avem daca ne mai luam salariul la sfarsitul lunii. Ei stiu cu precizie de doua zecimale inclinatia spre consum si multiplicatorul investitional de peste 6 luni. Pune-i la pupitrul de control al economiei si astia iti vor aduce stabilitate si prosperitate cat ai zice “deficit”.

Pe scurt, urmarim discutiile si suntem impresionati pana la bulversare: Sa fii posesorul unei asemenea stiinte macroeconomice, sa inchizi ochii, sa imaginezi ca stai la pupitrul de control al economiei, la manete, sa dirijezi fluxurile economice intr-o tara, intr-o Europa, intr-un mapamond, si din transa-ti epistemica sa casti gura si sa incepi sa pontifici. Iata maretia controlului social adus de revolutia stiintifica. Niciodata cele trei ramuri ale metafizicii cantitative (teodiceea, soteriologia si macroeconomia) nu si-au dat mana mai armonios si mai influent in istoria umanitatii.

Sigur, cate un articol scapat ici si colo ne da un frison, aducand o umbra de indoiala asupra mirificei imagini de mai sus. Dar uitam repede umbrele ridicate de el, ingropati fiind in avalansa de sute, mii, zeci de mii de articole ce implica, explica si pledeaza cauza stiintei si preciziei.

De pilda nu mai tarziu de saptamana trecuta in The Economist (da, The Economist, vezi aici) a aparut un articol foarte interesant. Atat de interesant ca a trecut aproape neobservat. Ma rog, avem alte prioritati zilele astea, prioritati nu straine de tema articolului. Dar asta e alta discutie. In mare, ideea articolului e asta:

Economistii ii tot dau zor cu dezechilibre in sus, dezechilibre in jos, zice The Economist. Cu toate acestea, „ei ignoră cel mai mare dezechilibru dintre toate: cel de cont curent planetar, surplusul pe care planeta pare să-l ruleze cu extraterestrii. În teorie, soldurile de cont curent ale statelor lumii ar trebui ca insumate sa dea zero, deoarece exportul unei ţări este importul alteia. Cu toate acestea, dacă aduni (exporturile minus importurile de bunuri şi servicii, veniturile din investiţii nete, remiteri ale emigranţilor şi alte transferuri), lumea a exportat 331 miliarde dolari mai mult decât a importat în 2010, potrivit datelor FMI World Economic Outlook.”

Si mai tare (ca ce ar fi stiinta fara predictie!): „FMI prezice ca surplusul se va ridica la aproape 700 miliarde dolari, până în 2014.”

Articolul discuta pe larg problema, ca de unde se trage, c-o fi una, c-o fi alta. Si conchide ca de-o fi una, de-o fi alta, toata chestia e totusi o veste proasta pentru ca „datele statistice aiurea duc la greşeli de politică. Guvernele ar trebui să faca ceva ca sa recitifice cifrele în cauza.” Ca sa vezi! Veste proasta, date aiurea, greseli politice, guverne…

Citesti si te freci la ochi. Pare incredibil dar … iata, e scris negu pe alb in The Economist: Terra a exportat 331 miliarde dolari mai mult decât a importat în 2010. (E mult? E putin?) Este ca si cum ai afla ca dupa calcule si masuratori complexe, expertii in balistica intrercontinentala NATO au ajuns la performanta ca pot atinge tinta vizata cu precizie de plus/minus 10-20 de mii de kilometri; adica daca nu nimeresc un continent, nimeresc in mod sigur luna sau vreo planeta. Si ca aceste calcule stau la baza doctrinei militare a NATO.

Pana la urma insa te linistesti. Guvernele -cu oamenii lor politici si economistii lor- se vor ocupa de chestie si o vor rezolva. Asa spune The Economist. Unde stiinta isi da mana cu vointa, macroeconomistul cu omul politic, nu mai incape loc de indoiala. Am invatat ca stiinta este despre predictie, despre cantitati si masurare. Iar politicile publice sunt despre aplicarea in practica a stiintei de catre politicieni si birocrati competenti, ajutati de oameni de stiinta pe masura. Daca nici asta nu ne linisteste si umple de optimism, atunci nu stim cine si ce …

PS

Ca sa anticipez cateva reactii:

1. Da, stiinta economica e o stiinta. Asta in ciuda celor care cred ca s-au nascut cu intelegerea intiuitiva a criteriilor a ceea ce e si ce nu e stiinta si care le aplica fara sa intelega prea bine ce aplica si la ce aplica.

2. Este insa stiinta exact in aceeasi masura insa in care stiinta politica e o stiinta. Nici mai mult nici mai putin. Asta in ciuda celor care cred ca fac stiinta economica imitand ce li se pare lor ca este precizia si cantitativismul altor stiinte fara sa inteleaga prea bine ce imita si de ce.

3. Da, exista totusi economisti si comentatori demi de urmarit pe teme economice. Ii recunosti pentru ca ii vezi ca sunt oameni care incearca in mod onest sa intelega si explice ce se intampla, constienti de limitele disciplinei, fara sa se lase dominati de jargon si mai ales de atitudinea de ingineri sociali care vad lumea din perspectiva elitei de la pupitrul de control, nu din perspectiva cetateanului obisnuit. Intamplare face ca insasi Hotnews sa gazduiasca un astfel de grup de economisti. Au o intalnire in fiecare vineri si chiar daca nu esti de accord cu ei tot timpul, merita sa-i urmaresti. Intr-o lume in care statisticile oficiale estimeaza ca exportul galactic se va ridica la aproape 700 miliarde dolari in 2014, merita sa asculti si astfel de voci.

Distribuie acest articol

34 COMENTARII

  1. Hmmm….aveti dreptate, domnule Aligica, modelele economice sunt in cel mai bun caz imperfecte, intrucat nu s-a nascut inca economist care sa modeleze comportamentul oamenilor, subiectul central al interactiunilor economice.

    FMI-ul , de pilda, face aceste previziuni in baza unui model din anii ’70 rafinat nitel insa fara a incorpora schimbari dinamice….pe baza aceluiasi model, scaderea cotei de taxe de la 40% la o cota unica de 16% le „dadea” economistilor FMI un minus de 15-20% la venituri, minus care nu s-a materializat.

    Totusi, exista economisti gen Krugman, Stiglitz, dar si Feldstein care merita ascultati, chiar si atunci cand se contrazic, chiar si cand o dau in bara cu previziunile…merita pentru continutul transmis…si pentru „framework-ul” cu care se uita la lume.

    Cu stima, un economist de pe contributors.ro

    • STIGLITZ????

      La Universitatea de Vest din Timisoara l-au invitat recent sa-i dea un Honoris Causa!!

      Ironia este ca baietii economisti de acolo, care apropo, sunt toti rude intre ei, familii intregi, in frunte cu rectorul care-i finantist, au scos matematica din planul de invatamant in consiliul profesoral!!!! Nu stiu cum a acceptat Stiglitz asa ceva umilitor, probabil nu stie cu cine are de a face.

      La asa economisti…asa economie avem.

      • Romani trebuie sa ne mobilizam…Solutia la criza e una f simpla…Ce imprumuturi la FMI ? ce eurobond…ce obligatiuni…daca maine am avea un fisc ca cel din Germania sau SUA…si ar lua totul la contabilizat…ar zice: buuun tu esti manelist si ai masini de peste 200000 euro…de unde le ai ??? buuun tu esti bugetar si ai casa de 100 000 euro…bun…de unde ai avut banii…etc… am strange in maxim 2 luni toti banii de la FMI…si am avea bani pentru medici, profesori etc…Dati mai departe acest manifest…trebuie sa realizeze toti ca asta e buba romaniei FISCUL…eu unul platesc totul la zi…iar altii mari fenteaza legea !

  2. ..pai hai sa zicem ca olanda_ca e la moda acu_ trmite un camion cu trandafiri_ export inregistrat legal_ care ajunge in romanica noastra la prietenii nostri tuciurii din obor, care rupe factura_ adica nu mai este in acte ca import_ da se vinde_ traitia_r cocoana , boierule…

  3. In anul in care neutrinii au depasit viteza luminii ne mai incurcam cu 331 miliarde exporturi nete de pe Terra, hai sa fim seriosi :) Eu cred ca exporturile au mers catre statia spatiala internationala si catre Marte, cu noul rover trimis de NASA acolo.

    Cred ca cel mai bun criteriu pentru o stiinta e cel conceput de Popper: capacitatea de a face predictii care pot fi testate. Acuma nu stiu ce predictii fac cei de la stiintele politice, dar e destul de clar ca economistii fac predictii tot timpul. Faptul ca aceste predictii sunt de multe ori infirmate de realitate ne arata calitatea precara a prezicatorilor, dar asta nu submineaza in nici un fel calitatea de stiinta a economiei.

  4. Sunteti nedrept, d-le Dragos Paul Aligica: 331 miliarde la scara planetara, fara sa stiu cu precizie, inseamna probabil mult sub 1% din bilantul global ceea ce este cu siguranta o performanta de calcul.
    De ce nu ne simtim bine cu socotelile astea? Pentru ca economia, macro sau micro, nu ne poate defini, nu ne poate exprima deplin existenta. In termeni marxisti constiinta ne deranjeaja. Cel putin pe unii.

  5. … chapeau! :) De mult nu m-am mai distrat atat de bine la lucruri atat de serioase!
    PS Si-o provocare nevinovata: Nici acum nu vi se pare ca exista niste paralele ingrijoratoare intre viziunile presedintelui si cele ale lui Dinu Patricu? In definitiv, amandoi gandesc prin aceeasi prisma, chiar daca isi lipesc ochiul pe alta fateta ….

  6. E ca în „Bolnavul închipuit”, de Molière:

    Le Malade imaginaire

    TROISIÈME INTERMÈDE
    C’est une cérémonie burlesque d’un homme qu’on fait médecin en récit, chant, et danse.

    Entrée de ballet

    Plusieurs tapissiers viennent préparer la salle et placer les bancs en cadence; ensuite de quoi toute l’assemblée (composée de huit porte-seringues, six apothicaires, vingt-deux docteurs et celui qui se fait recevoir médecin, huit chirurgiens dansants, et deux chantants) entre, et prend ses places, selon les rangs.

    PRAESES

    Sçavantissimi doctores,
    Medicinae professores,
    Qui hic assemblati estis,
    Et vos, altri Messiores,
    Sententiarum Facultatis
    Fideles executores,
    Chirurgiani et apothicari,
    Atque tota compania aussi,
    Salus, honor, et argentum,
    Atque bonum appetitum. […]

    PRIMUS DOCTOR

    Si mihi licenciam dat Dominus Praeses,
    Et tanti docti Doctores,
    Et assistantes illustres,
    Très sçavanti Bacheliero,
    Quem estimo et honoro,
    Domandabo causam et rationem quare
    Opium facit dormire.

    BACHELIERUS

    Mihi a docto Doctore
    Domandatur causam et rationem quare
    Opium facit dormire:
    À quoi respondeo,
    Quia est in eo
    Virtus dormitiva,
    Cujus est natura
    Sensus assoupire.

    CHORUS

    Bene, bene, bene, bene respondere.
    Dignus, dignus est entrare
    In nostro docto corpore. […]

    BACHELIERUS

    Grandes doctores doctrinae
    De la rhubarbe et du séné,
    Ce serait sans douta à moi chosa folla,
    Inepta et ridicula,
    Si j’allaibam m’engageare
    Vobis louangeas donare,
    Et entreprenaibam adjoutare
    Des lumieras au soleillo,
    Et des étoilas au cielo,
    Des ondas à l’Oceano,
    Et des rosas au printanno.
    Agreate qu’avec uno moto,
    Pro toto remercimento,
    Rendam gratiam corpori tam docto.
    Vobis, vobis debeo
    Bien plus qu’à naturae et qu’à patri meo:
    Natura et pater meus
    Hominem me habent factum;
    Mais vos me, ce qui est bien plus,
    Avetis factum medicum,
    Honor, favor, et gratia
    Qui, in hoc corde que voilà,
    Imprimant ressentimenta
    Qui dureront in secula.

    CHORUS

    Vivat, vivat, vivat, vivat, cent fois vivat
    Novus doctor, qui tam bene parlat!
    Mille, mille annis et manget et bibat,
    Et seignet et tuat!

    ENTRÉE de ballet.

    Tous les Chirurgiens et les Apothicaires dansent au son des instruments et des voix, et des battements de mains, et des mortiers d’apothicaires. […]

    http://www.site-moliere.com/pieces/malade3a.htm

  7. Domnule Algica, nu cumva ati descoperit acum ca se face evaziune fiscala chiar si la nivel planetar?
    Pai daca unii au exportat, cu acte, nu este posibil ca unii sa fi importat, uitand de acte?
    Cred ca suma de mai sus poate deasemenea sa fie pur si simplu dublata. De ce? Pai se intampla si invers adica unii exporta, fara acte, iar altii nu importa nimic, dar cu acte.

    • simplu:
      modalitati eronate sau incompatibile de inregistrare
      exporti cu acte iar contrapartita nu inregistreaza => spalare de bani exportator
      exporti mai mult decat declara importatorul => modalitate de a fenta ajutorul de export (unde se aplica)
      unele cheltuieli de import / export (transport, servicii) pot fi inregistrate in alte parti in situatia contabila
      etc
      PS vorba unuia de mai sus, e chiar putin 331 mld., daca stai si te gandesti de profitul de 3 mld euro a unei firme ce nu face nimic (firma aia din brasov parca de considera cresterea partilor sociale necotate la bursa drept profit).

      • Am dat un link la articolul din The Economist. Cititi-l. Veti vedea ca ei spun ceva mult mai sofisticat :

        „The bad news is that conventional balance-of-payments measures are clearly less reliable in a world of rising intra-firm trade and complex supply chains. ”

        Deci in viziunea lor, pana la urma e o chestie de „conventionalism contabil” devenit desuet, in conditii de crestere a „intra-firm trade” si „complex supply chains”.

        Asadar e o problema mai complexa nu doar de eroare de masurare ci mai ales de operationalizare si conceptualizare pe care nu putem s-o executam chiar asa din condei, la botu’ calului. Chestia bate adanc daca nu pornesti de la idea ca cei care scriu la The Economist sau Hotnews sunt niste prosti pe care vii si-i faci „simplu” si rapid cu intuitii infailibile ce nu presupun premeditare.

        Si chiar si asa daca vrem s-o facem din condei, n-o facem niciun caz sub asumptia ca PIB-ul global e referentul ce ne da semnificatia statistica a fenomenului in cauza.

        Pai ori suntem seriosi ori nu suntem?!

        • Salut,
          in nici un caz nu am pus la indoiala profesionalismul the economist sau hotnews (cel putin nu in cazul tau) imi este suficient sa citesc acele info sumare despre autor sa realizez ca nu este vorba de un articol de umplutura sau un flame ieftin ce caracterizeaza analizele zf sau antene.

          O alta explicatie simplista: exportul echivalat intr-o moneda la un anumit moment, iar importul inregistrat in alta moneda la un alt moment (nu stiu, intrarii in vama, inregistrarii in contabilitate, cursuri medii pe valuta), vorbim totusi de o diferenta

          Acum am citit si articolul, la momentul postului nu am avut timp (motive obiective) sa citesc referinta. Si totusi, nu putem pleca de la premiza ca toata lumea inregistreaza corect

          seriozitatea raspunsului nu se afla in linia in care s-a scris articolul (e clar ca articolul trateaza ironic si sarcastic problema). Alta solutie(la fel de simplista) este si intra trade-ul mentionat de tine.

          Sunt de acord cu remarca potrivit careia daca este lume rezonabila, si nu vehementa si fara chestiuni luate personal un articol „nu prinde” in „jurnalismul” modern.

          • Da, si eu trebuie sa retractez fata de atitudinea mea mai agresiva din mesajul de reactie. Multumesc pentru noul mesaj.
            Aveti dreptate, in mod cert e la mijloc si o chestiune de contabilitate sau statistica birocratica. Dar in acelasi timp este un semnal, un simptom pentru ceva mult mai serios si adanc.
            E o discutie interesanta si sunt sigur ca o sa o mai avem aici, pe Hotnews.

  8. Excelent articol!!

    As adauga o mica completare.

    Modesta mea opinie e ca Economia = matematica+statistica+politica

    Din pacate, economistii…stau slab la partea cu matematica si statistica. Atat ca pregatire de baza cat si ca mentalitate, ca mod de gandire si de abordare a problemelor.

    Recent am aflat de la o buna prietena ca in Timisoara, la facultatea de stiinte economice, Feaa, a Universitatii de Vest, consiliul facultatii a votat in plen eliminarea matematicii din planul de invatamant!!!

    Poate si aici trebuie cautate explicatiile pentru modul execrabil in care merg lucrurile in tara noastra.

    Iar la partea de politica….aici transparenta lasa de dorit. Cand o sa stiu, la 3 noaptea daca vreau, aici in Cluj, cine a castigat cutare licitatie la UBB, sau la primarie, cat a costat drumul ala si cine l-a facut, din ce piese sunt cumparate calculatoarele, de la ce firma, etc., atatea si atatea afaceri necurate al caror singur efect vizibil sunt vile si masini luxoase ale conducerii UBB Cluj, ale angajatilor statului, functionari publici ultrabogati in timp ce eu stau la bloc in acelasi apt. nenorocit, …, ma apuca furia!!! Transparenta…legile trebuie schimbate incat oricine sa poata vedea fluxul banilor, nu numai curtea de conturi…care sunt alti baieti corupti, la fiecare sesiune vin cu pile pt. progeniturile lor.

    • Citez: Economia = matematica + statistica + politica.
      Dar Statistica este subdomeniu al matematicii.
      Deci: Economia = matematica + politica.

      Eu zic ca in loc sa va tineti de bancuri de doi lei, daca vreti sa luati in serios subiectul, uitati-va la obiectul economiei, nu la metodele pe care le foloseste. Si am dubii ca obiectul economiei este acelasi cu cel al politicii.

      • Si ce am gresit?

        Nu asa a inceput totul?

        Cate oi sunt pe camp? Cate rosii avem? Cati someri sunt? Cate mere vom avea luna viitoare? etc.

        Economia inseamna sa inregistrezi exact ce ai, ce vei avea, asta in primul rand. Apoi cum sa te organizezi mai bine ca sa ai mai mult si in continuu.

        Aici intervin si inginerii si cei care produc direct.

        Banii oricum sunt o porcarie. Banii nu reflecta bine realitatea si sunt un mijloc de control.

        Nu puteti blama matematicienii si statisticienii pentru criza. Datele reale sunt detinute si prelucrate de o minoritate, un numar mic de indivizi si corporatii controleaza tot.

        Cine stie tot despre Goldman Sachs? Decat banca si cei de deasupra bancii…. varful piramidei.

        Aici intervin politicienii care fac legi. La asta m-am referit. Legile facute sunt in asa fel incat acea minoritate sa pastreze controlul. TRANSPARENTA e cel mai mare dusman al politicienilor.

        Se invoca tot felul de motive ca sa se blocheze transparenta. Si in SUA si aici.

        Bechtel, OMV etc. Contracte secrete cica…. Ca si ale primariei din Timisoara.

        Si da!! Economistii din universitatile romanesti stau ffoarte slab cu matematica si statistica.

        De aia au desfiintat matematica la UVT Timisoara la economice.

        II urasc pe matematicieni si pe statisticieni.

        Desi au nevoie de ei ca sa-i puna coautori la lucrari ISI. Si sa -i ajute la tezele de doctorat. Azi nu se mai admit teze de doctorat in economie fara matematica-statistica.

        Da, economia=matematica+statistica+politica. Ce-i fals in asta?

        • Sunt doua lucruri pe care s-ar parea ca nu vrei sa le intelegi:
          1. Ca statistica e parte a matematicii, nu altceva decat ea.
          2. Ca politica este in principal despre scopuri si armonizarea lor. Economia e, in buna masura despre relatia mijloc – scop si calculul cost-beneficii. Mai e si despre alte lucruri, dar nu despre scopuri. Asta-i motivul pentru care doi economisti, unul lucrand pentru un dictator si unul pentru un democrat se pot intelege foarte bine, pe cand dictatorul si democratul mai putin, daca nu au un scop comun (Stalin & Churchil vs. Hitler).
          De aici decurg niste consecinte metodologice, cred.

  9. La un PIB mondial de peste 70.000 miliarde usd, neinchiderea conturilor curente ale tuturor cu 331 miliarde usd, e o dovada de mare precizie.
    Pacat ca va „osteniti” si „consumati” intelectul cu astfel de „descoperiri”.
    Sa fim seriosi!

    • De ce sa nu fim seriosi? Sa fim!

      Eroarea este de 0,5%, nu-i asa? Ce se intampla daca depasim nivelul de deficit cu 0,5%? Nimic?

      Se aplica legea lui Murphy: „Masoara cu micrometrul, fa semn cu creta, taie cu toporul”?

  10. Cu siguranta o parte din diferenta asta se trage din QE, QE2, programul englezilor de tiparit bani, programul BCE, etc.

    Aruncam mortul de la unul la altul. Pacat ca nu avem relatii inca cu extraterestri, sa li-l aruncam lor.

  11. In ultimii ani eu vad o gramada de masuri luate impotriva statelor si cetatenilor. Adica… deficit 0%, reducerea datoriilor, reducerea aparatului de stat, austeritate pentru populatie.

    Nu vi se pare ceva suspect? Mie mi se pare ca ne duc cu vorba.

    Sistemul creat de finantisti este eronat si politele le platesc statele si populatiile. Cele de acum si generatiile viitoare (datoriile statelor se mostenesc nepotilor).

    Prima preocupare ar trebui sa fie modificarea sistemului! Finantistii sa recunoasca ca este nefunctional si sa-l repare. Reglementari noi, filozofii noi.
    La summitul UE s-au luat hotarari care mentin sistemul actual. Platim politele trecutului si platim mentinerea sistemului actual, cand e evident ca-i gresit!

    • (continuare)

      Societatea capitalista are la baza o lupta libera pentru profit. Mi se pare evident ca omul de rand nu are nici o sansa sa se lupte cu bancile, cu companiile uriase, etc.
      Trebuie modificata baza acestui sistem, sa dea sanse omului de rand sa se bata de la egal la egal.

      Aici este sursa crizei in care ne aflam. Este evident mai bun capitalismul decat comunismul sau alte sisteme economice incercate, dar trebuie totusi modificat ca principalul beneficiar sa fie omul.

      • Avem o mare criza sistemica. Cei care au castigat enorm amorsand criza nu vor sa plateasca „biletul” la spectacol. Cica sa-l plateasca popoarele si statele famelice.
        Prin aplicarea timp de 3-4 ani a acestei golanii, toate prezumtiile noastre despre bine si rau (capitalismul -bun; comunismul – rau) s-ar putea sa se spulbere. Capitalismul ne pare acum axiomatic. Peste doar putini ani duri, mortali pentru unii dintre noi, s-ar putea sa nu mai fie asa de axiomatic. Deloc!
        In fond, dupa un razboi de 5 ani, castigat clar, si Churchill a pierdut alegerile. Iar razboiul lui era drept. Dar oamenii se saturasera. Dar cu un „razboi” atat de evident nedrept, pe care partidele procapitaliste eventual il critica, dar il sustin in defavoarea majoritatii?!
        Usor, usor, ne indreptam catre o destinatie profetita de Marx. Si-mi pare rau. Putea sa fie altfel….

      • Bancile si companiile uriase au in spate statele unde isi au sediul. Deci este un razboi economic intre state. Din pacate exista state fara banci si companii uriase. Daca toate statele ar avea asa ceva …. De aia FMI si BM ii „privatizeaza” pe unii in favoarea altora. Urmatorul razboi (intotdeauna economic) bate la usa.

        • Multe companii sunt offshore sau isi pun sediul X unde e mai convenabil. De ex in Romania e bine sa ai programatorii, pentru ca nu platesc impozit. Sunt atatea firme mari care au doar partea de software development in Romania.

          Companiile mari sunt globale si cand e problema intr-o tara doar isi muta sediul.

          Oricum, ce observ eu este ca discutiile sunt peste tot la nivel de state, de deficit, imprumuturi, austeriate. Asta e zgomot. Ne duc cu vorba.

          Follow the money!

          1. Banii se strang la niste oameni care ar trebui sa-i dea inapoi societatii.
          2. Investiile uriase pe care le fac companiile sunt in mare masura nenecesare, bani care ar trebui sa se intoarca societatii umane.

          Vezi luxul din Dubai. Vezi supradimensionarea sucursalelor bancilor. Luxul in care traiesc cei de la sediul din State si mizeria muncitorilor din fabricile din lumea a 3-a care produc pentru compania respectiva. Solectron in Timisoara, ca avem si in Romania asa ceva.

          E o problema in sistem daca li se permite asa ceva. Economie, criza, economisti: discutia cu Summitul UE este o pierdere de vreme. Nu s-a discutat despre ce trebuie la acel summit.

  12. Va multumesc pentru comentarii. Din pacate pe tema zilei azi se pare ca suntem cam de acord cu totii. Nu prea avem vreo baza de disputa si deci nu prea avem cu ce ne amuza. Ma asteptam sa apara cineva care sa ne explice ca de fapt ce sunt 331 sau 700 de miliarde fata de marimea universului sau alte observatii asemanatoare. Sau vreun macroeconomist vehement care sa fi luat chestia personal… Prea multa lume rezonabila azi la comentarii. E bine si asa dar unde e distractia de alta data?!

    • Scuze. Acum observ ca totusi inevitabilul s-a produs deja. Avem pe cineva care crede ca vorbim de o mica eroare de masurare a PIB-ului global si care face in acelasi timp un apel la seriozitate.

      • The Economist descopera cit de uda ar fi apa…
        Falsul intelectual s-o nascut pe malurile Tamisei.
        Aplicarea e universala, fiecare dupa imaginatie si puteri(politice inclusiv).
        Isi mai aminteste cineva de exporturile de un sfert de mld. „efectuate” de la Resita spre o republica africana in scopul, excusiv, de a „grebla” o rambursare consistenta de TVA.
        Dintr-o singura miscare Romania a contribuit cu 1% la acest dezechilibru mondial. Si asta fara a pune la socoteala „exporturile” de cereale facute in acelasi scop.
        Pina la urma, „descoperirea” facuta de prestigioasa revista pare mica.

  13. Cam cât credeți că este proporția economiei nefiscalizate și neevidențiate la scară mondială (în România e undeva în 25% și 40 %)?

    Știința macroeconomică are datoria să explice că fără o statistică bună intrăm la apă fără să știm ce se întâmplă. Aghiasma despre banii cu valoare intrinsecă și echilibrul automat stabilit de piețele suficient de libere nu ajută la nimic.

  14. 331 miliarde nu mi se pare o suma mare in conditiile in care in stiri am citit ca in bilantu contabil al Germaniei s-a strecurat o gresala de 50 de miliarde.

    Si cum mapamandul a zambit intelegator la o asemenea gresala (pana si nemtii sunt oameni) si a digerat disciplinat o asemenea veste, cred ca totul este posibil: precizii in previziuni macro-economice de 0.25%, si inmultirea banilor la Caritas.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica
Dragos Paul Aligica este publicist al Revistei 22, cerceteaza si preda sisteme economice comparate si analiza institutionala la George Mason University si este membru fondator al Centrului de Analiza si Dezvoltare Institutionala din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro