Home » Fără categorie » Citesti:

FNT 2017- Critic de teatru sau un nou domn Vucea în fustă?

Mircea Morariu noiembrie 4, 2017 Fără categorie
1 comentariu 915 Vizualizari

Nu credeam că voi reveni altfel decât prin cronici la ceea ce s-a întâmplat, și rău, și bun, în decursul celor 11 zile ale celei de-a XXVII a ediții a Festivalului Național de Teatru. Iată că mă îndeamnă să îmi modific planul ceea ce mi-a fost dat să citesc în grupajul dedicat evenimentului de o revistă altminteri serioasă (nr.715/2018) și unde, pe vremuri, în epoca Dilemei vechi dar și în aceea a Dilemei încă și mai vechi, scriau despre teatru critici adevărați. Profesioniști care nu își confundau misiunea cu aceea a unui pedagog ori a unui profesor-diriginte ce îi pune la punct pe indisciplinații din Teatre. Folosind metoda pedepselor și recompenselor despre care au învățat la cursurile de Pedagogie. Adică apreciind că ar fi trebuit să stea acasă, să nu fie aduse la FNT acele spectacole printre ai căror creatori se numără și ființe mai năbădăioase, chiar violente ori provocatoare de nedorite scandaluri. De agresiuni de-a dreptul.
Mai concret. Mai toată lumea teatrală a aflat în cursul primăverii câte ceva despre un incident petrecut în pauza primei reprezentații a spectacolului cu piesa Rosmersholm de Ibsen. Spectacol montat la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca de rabelaisianul, de nărăvașul (acesta e cuvântul”tandru”) regizor Andryi Zholdak.
Spun bine câte ceva fiindcă profesionalismul trupei Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca a fost în măsură să manegerizeze așa cum se cuvenea și ceea ce s-a întâmplat atunci. Martorii la incident, îndeosebi componenții distribuției, dar și alți reprezentanți ai trupei au dat publicității un protest la adresa violenței, a agresiunilor care se mai insinuează din când în când și în mod cu totul nedorit și în Teatre, în ceea ce se petrece în spatele scenei, iar directorul Tompa Gábor a promis că va lua măsurile administrative de rigoare. Sunt absolut convins că a făcut-o.
S-a întâmplat să văd a doua reprezentație a spectacolului cu piesa Rosmersholm. De fapt, cea de-a doua premieră căci pe unele roluri sunt distribuiți doi actori. Au jucat de-a dreptul impecabil și Imre Éva, și Bodolai Balász, și Viola Gábor. Deși încă prezent în Cluj, regizorul Andryi Zholdak nu a apărut la aplauze, însă cu toate acestea componenții distribuției au făcut un gest prin care îi mulțumeau în lipsă pentru ceea ce a fost bun în colaborarea lor.
Din păcate, din acest extraordinar exemplu de profesionalism (nu îți subminezi propria muncă, eforturile, sacrificiile, indiferent de suferințe și nemeritată umilință), critica românească, și încă aceea cu pretenții, nu a învățat nimic. Mai mult. O doamnă profesor universitar în a cărei sarcină este pregătirea viitorilor teatrologi a interpretat povestea în folosul teoriilor proprii legate de sfârșitul teatrului de artă.
Iată că acum în paginile Dilemei vechi o criticiță complet lipsită de dileme o urechează pe Marina Constantinescu că a dus la București spectacolul cu pricina. Că nu a pedepsit-o și ea pe Imre Éva. Care face un rol absolut senzațional ce ar trebui apreciat cum se cuvine și de criticii care nu au avut ocazia să facă deplasarea la Cluj. Aceasta, în pofida faptului că în articol se vorbește despre FNT-ul care a prezentat în fața breslei o panoramă cvasi-exahaustivă a trecutei stagiuni. Pe logica celei ce scrie astăzi despre teatru la Dilema veche, ar trebui, probabil, ca spectacolul să nu fie văzut nici de cei ce fac sau vor face parte din juriul de nominalizări UNITER. Imre Éva ar trebui pedepsită și astfel, luându-i-se din start șansa la o nominalizare.
Vrând să ne dovedească că este un om umblat prin lume, criticița improvizată, ambuscată și cu ifose cu care s-a pricopsit mult respectata revistă ne spune cum e, cum stă treaba cu astfel de festivaluri pe alte meridiane. Atâta doar că acolo, prin Europa, criticii comentează spectacole. Nu scriu despre cancanuri.Nu se dau drept profesori de morală. Ori inși de pe la Poliția locală.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. M. Constantin spune:

    Profesiunea de credinta pe care o imbratisati, modest, intr-o banala paranteza (nu îți subminezi propria muncă, eforturile, sacrificiile, indiferent de suferințe și nemeritată umilință) isi extrage seva din principiile machiavelismului: scopul actului justifica mijloacele actiunii. In particular ar fi cam cum esteticul bate eticul. Este modalitatea curenta care genereaza sumedenie de orori, in special cand oamenii sunt angrenati in raporturi ierarhice de distributie a puterii.
    Intre persoane cu un minim discernamant functioneaza sau ar trebui sa functioneze ceea ce ideologia politicaly correct numeste deontologia profesionala. Situata intre morala stapanului si a sclavului aceasta are rolul de a prezerva si de a proteja libertatea individului lipsit de putere dar constient de limita ce delimiteaza uzul de abuz. Trebuie spus ca vatamarile cele mai odioase sunt comise tocmai prin incalcarea normelor etice aplicabile in diverse profesii: invatamant, sanatate, finante, biserica, armata, politica etc. in astfel de domenii decizia celui de sus, motivata de un prezumptiv bine comun, calca in picioare binele individual al celui de jos.
    Nu va doresc sa fiti consultat cu “tandrete” de un proctolog machiavelic.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Morariu


Mircea Morariu

Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facult... Citeste mai departe


E randul tau

Cred ca masurarea performantelor prin tot felul de indicatori de tip contabil, simpli si usor de int...

de: r2

la "Manifest pentru refuzul unei obsesii moderne"

Cauta articole

noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)