joi, martie 28, 2024

Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană crede cu tărie în nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene. Prin aceste alegeri, cetățenii români sunt invitați să își exprime opinia asupra viitorului Uniunii Europene. Dacă liderii statelor membre au prezentat la Summit-ul de la Sibiu un document care a reiterat unitatea europeană și voința de a continua integrarea cât mai profundă a statelor membre, cetățenii europeni vor decide dacă acceptă și legitimează voința liderilor prezenți la Sibiu sau legitimează forțele eurosceptice care își doresc o Europă mai slab integrată sau chiar destrămarea Uniunii.

Fiecare cetățean este chemat să decidă, iar noi ne-am dorit să vă oferim un instrument de informare, pentru ca fiecare să ia decizia în cunoștință de cauză. Alegerile nu sunt un lucru ușor. Trecem printr-un proces de analiză atunci când decidem lucruri cotidiene, atunci când acționăm pe plan personal sau profesional. Iar atunci când alegerile noastre au un impact european, argumentele ce ne definesc votul joacă un rol esențial. Sperăm ca toată această informație să vă fie utilă pentru alegerile pe care le aveți de făcut, nouă sigur ne-a fost de folos atunci când am redactat-o pentru voi!

Pentru a vă înarma cu un GHID complet pentru alegerile din 26 mai 2019, am inclus în ghid informații despre Parlamentul European, despre atribuțiile și funcționarea acestei importante instituții europene, despre forțele politice din Parlamentul European și obiectivele lor, precum și despre activitatea delegației române din Parlamentul European în ultima legislatură. Ne-am întors în timp în campania pentru alegerile europarlamentare din 2014 pentru a vedea care au fost mesajele și promisiunile propuse de partidele politice și candidații independenți care au primit votul românilor. Am observat astfel cum primele accente naționaliste și-au făcut loc în discursul partidului care a luat cel mai mare număr de voturi, PSD, dar și cum promisiunile punctuale ale europarlamentarilor nu au fost completate de programe politice detaliate cu obiective concrete. Or, în Parlamentul European, europarlamentarii români s-au confruntat cu decizii în domenii care nici măcar nu au fost amintite alegătorilor în timpul campaniei, așa cum am văzut în momentul în care am analizat activitatea europarlamentarilor pe parcursul celor 5 ani de mandat.

Observând campania electorală pentru alegerile din 26 mai, vă prezentăm programele partidelor aflate în cursă pentru delegația română în Parlamentul European. Vedem în primul rând o evoluție față de 2014 prin apariția unor programe electorale consistente, cel puțin în cazul unui partid și a unei alianțe, dar și a unor programe care punctează interesele partidelor în diferite domenii considerate prioritare, deși nu toate țin de competențele Parlamentului European. Astfel, cetățenilor le este oferită șansa să se informeze și să judece obiective clare, puse pe hârtie, mai degrabă decât discursuri schimbătoare.

O altă concluzie importantă care poate fi extrasă din analiza programelor electorale este numărul surprinzător de domenii de politică europeană unde partidele politice identifică aceleași probleme care trebuie rezolvate și propun chiar soluții similare. Astfel, tema nevoii de atragere de fonduri europene pentru dezvoltare apare la toate partidele. Asemănătoare este și tema dublului standard în domeniul alimentar, altă temă pe care am regăsit-o la majoritatea partidelor, și unde soluțiile sunt relativ similare. Putem continua cu numeroase exemple precum aderarea la Spațiul Schengen sau la zona euro, integrarea Republicii Moldova în UE, nevoia de a apăra drepturile românilor plecați la muncă în statele membre UE, sprijinirea agricultorilor prin aducerea subvențiilor la un nivel similar celui primit de alți fermieri din UE sau nevoia de a aduce cât mai mult fonduri europene în domenii precum sănătatea, educația, cercetare sau domeniul antreprenoriatului. De altfel, aceste fonduri europene au fost folosite de majoritatea actorilor politici în aceste programe sau în discursuri ca un tip de medicament universal pentru toate problemele semnalate. Aceasta este și una dintre cele mai importante critici care pot fi aduse tuturor partidelor și candidaților, folosire prea liberă a soluției atragerii de fonduri europene și lipsa unei explicații clare de modul în care funcționează atragerea fondurilor și care sunt autoritățile competente (la nivelul statelor membre, nu la nivel european), ceea ce ar putea crea unele așteptări false în rândul electoratului față de propunerile indicate.

Revenind însă la similaritatea care iese în evidență în momentul când se compară obiectivele propuse de toți actori implicați în alegerile pentru Parlamentul European, apreciem faptul că nu există falii majore între acești actori când discutăm despre politicile susținute la nivel european. Există totuși o excepție, domeniul justiției, unde se observă o falie între partidele aflate la putere și cele aflate în opoziție. PSD sau ALDE se opun unui mecanism la nivel european de evaluare a statului de drept, în timp ce PNL sau Alianța 2020 USR-PLUS indică expres în programele lor susținerea unui astfel de mecanism. De altfel, această diferență cauzează și cea mai importantă evoluție la nivel de viziune față de Uniunea Europeană a unui partid românesc, și anume PSD. Dacă în 2014 discursul naționalist a fost amintit marginal în campania PSD, în acest an, discursul PSD, prin vocea liderului Liviu Dragnea, a devenit de-a dreptul eurosceptic, ceea ce este o modificare semnificativă ce vine din partea principalului partid de guvernare.

Mai departe însă, puținele diferențe de politici pe care viitori europarlamentari promit să le promoveze în Parlamentul European nu justifică atacurile între putere și opoziție, acestea izvorând mai degrabă din pozițiile în politica internă. Și asta ne aduce la o altă constatare, anume faptul că la nivel de discurs public campania electorală pentru alegerile europarlamentare a fost marcată de o accentuare disproporționată pe politica internă. Chiar dacă au avut la dispoziție programe electorale, candidații și liderii politici implicați în alegeri preferă să mobilizeze electoratul prin discursuri care țin de politica internă. În contextul în care la nivel european le este propusă cetățenilor o dezbatere despre viitorul Europei,  considerăm că accentul pus pe politica internă este o alegere care diminuează interesul cetățenilor români pentru un lucru atât de important precum viitorul Uniunii din care facem cu toții parte.

În final, dorim să transmitem trei îndemnuri.

  1. Primul și cel mai important este pentru cetățenii români să iasă la vot și să aleagă Europa pe care și-o doresc în viitor!
  2. Cel de-al doilea este un îndemn de unitate pentru viitori europarlamentari care își vor ocupa locurile în Parlamentul European după alegerile din 26 mai. Este un îndemn de unitate în încercarea de aduce soluții pentru probleme similare care au fost identificate în timpul campaniei și care au fost promise alegătorilor că își vor găsi soluția. Nu mai lăsați politica internă să sape falii adânci și conlucrați pentru a promova soluții care transcend politica partizană de la nivel național în interesul cetățenilor pe care îi veți reprezenta în Parlamentul European!
  3. Citiți GHIDUL COMPLET AICI pentru a vă asigura că pe 26 mai veți alege reprezentanții în Parlamentul European cu care vă identificați!

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Stimată doamnă Chitul
    Sincer, eram oricum acceptabil de bine informat – și de interesat de parcursul României în Europa – inclusiv de piedicile puse din interior.
    Este adevărat că o informație în plus nu strică niciodată
    Best thoughts to you, to Romania, to Europe

  2. Stimata doamna, interventia dumneavoastra este de prisos, campania electorala din Romania s-a incheiat si dupa cum bine am putut vedea a fost o campanie care nu a avut nici o legatura cu Europa. Temele interne au sufocat Europa , presa a prezentat cancanul politic cu care suntem de ani de zile obsinuiti fara mari referiri la Europa si problemele majore cu care se confrunta si supusa tirului violent al nationalistilor incepand cu Dragnea si terminand cu Salvini.
    Ce poate intelege alegatorul de rand din Romania, de el fiind vorba si mai putin de cei care se informeaza, citesc numarul acestora fiind sub 10 % din numarul votantilor.
    Va garantez, nici 5 % nu cunosc instutiile europe de unde nici nu pot intelege rostul lor.
    Informarea alegatorului trebuia facuta o data cu aderarea la UE ,in mod continuu si corect. Numai astfel s-ar fi putut incepe procesul formarii constiintei europene, a increderii in Europa cu toate neajunsurile ei. In schimb campania a fost una nationalista si antieuropeana cu exceptia PNL-lui si USR-lui insa si aceste formatiuni s-au concentrat mult prea multr pe probleme interne stiind foarte bine, cu Europa nu-l poti urni pe alegatorul roman mai ales de la sate si din zone defavorizate.

  3. Ghidul spalatului la creier. Hai mai lasati-ne cu mizeria asta de propaganda. Propaganda nu e „informare”.
    Spuneti ca nu vreti sa ne spuneti cu cine sa votam, dar… aveti grija sa ne „informati” ca aia sunt anti-UE, dar aialalti sunt pro-UE… faceti niste caracterizari simpliste, mincinoase si stupide ale partidelor. Manipulati fara rusine cititorii cu minte putina.
    Nu, daca nu ai atitudine de sluga care accepta orice zice stapanul, nu inseamna ca esti impotriva Europei. „Europa” suntem si noi si avem dreptul la o parere proprie, ca tara. Mai ales cand in majoritatea tarilor europene sunt proteste masive anti-globalizare, anti-migratie etc.

  4. Romania este o tara din Europa, iar Europa nu este o alianta, este doar un continent. Uniunea Europeana este o alianta care din pacate are doar interese. Uniunea Europeana nu trebuie condusa nici de Franta, nici de Germania si nici de Romania, ci de cu totul altceva, iar acest aspect nu a fost inteles nici cei care si-au dat cu parerea degeaba inainte de intalnirea de la Sibiu (o intalnire unde nu s-a discutat nimic interesant, ci doar s-a mancat bine), si nici de partidele din Romania. PNL-ul nu o sa fie niciodata pro-european, asa cum nu este nici USR-ul. PNL-ul nu a sustinut nici o reforma pentru ca nu isi doresc reforme, este mai usor sa acoperi cu presul „chestiile urate” si sa ne facem ca nu exista. USR-ul este doar un partid care nu are nici un trecut si nu avea nici un viitor pentru ca ei sunt „Gica contra” si nimic altceva. PSD-ul a inceput cateva proiecte, unele mai bune, unele poate gresite, vedem pe parcus. ALDE are cateva idei bune, sa vedem cum se vor descurca pe viitor. Europa in schimb… are o alta problema. SUA este disperata dupa resurse, bani si putere, iar pe viitor un atac asupra UE este vazut ca un plan foarte simplu pentru UE nu are nici un fel de armata, iar Turcia (tara cu cea mai mare armata din NATO dupa SUA) tinde catre Rusia si alte piete. Problema este foarte simpla, dar cu o solutie foarte complexa… avem nevoie de lideri care sa asculte mai mult la ce se intampla in fiecare tara, sa fie atent la ce se intampla in jurul nostru si mai ales la schimbarile climatice. Fara apa potabila, fara curent electric si fara proiecte urbanistice masive… nu-i va pasa nimanui daca Dragnea scapa de un dosar sau daca Johannis nu este trimis in judecata pentru alea vreo 70 de dosare sau care are. Justitia nu o sa fie niciodata independenta pentru ca independenta nu exista. Nimeni nu este independent. Nu exista nimic indepedent in acest univers, nici Dumneze nu cred ca este independent, totul este conectat mult mult mai serios decat credem noi… niste fiinte simple care dupa vreo 10.000 de ani de civilizatie credem ca le stim pe toate. Nimic mai gresit, doar Johannis le stie pe toate pentru ca saracul se crede Dumnezeu. Evident, glumesc, omul are probleme reale… Si Dragnea tot pe acolo este.

    Romania are nevoie de un nou inceput in care sa lasam deoparte lupta dintre partidele parlamentare, minciunile din presa si dezinformarile si… sa trecem la treaba. Evident cand aude a munca… romanul o ia la fuga. PNL-ul da vina pe PSD pentru toate problemele dar nu i-a obligat nimeni sa vanda diferite companii de stat si sa inchida altele. Ah gresit i-au obligat „prietenii” din SUA. Se numea programul PSAL parca? Nu conteaza… a trecut ceva timp de atunci si lumea uita, prostimea uita repede. Eu… nu uit si nici nu iert.

    Sa discutam despre Basarabia… „prietenii” din SUA ne-au amenintat foarte clar ca nu putem sa-l alipim… de ce? Parca ne vroiau binele… parca le pasa… sau sunt alte interese pe acolo? Pai sa discutam cu rusii, poate au o alta parere. Basescu se visa presedintele celor din Republica Moldova… cata prostia tata… cata prostia. Am avut un presedinte cretin in persoana lui Constantinescu, saracul era paralel cu idea de presedinte, bine ca ne-am scos cu Basescu…. dar ce natie de analfabeti poate vota cu Johannis? Raspuns… Romania.

    Trist, dar adevarul doare…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Eva Chitul
Eva Chitul
Eva Chitul are un masterat în relaţiile internaţionale ale Uniunii Europene şi studii diplomatice de la Colegiul Europei din Bruges şi licenţa în relaţii internaţionale şi politică de la Universitatea Essex din Marea Britanie. În prezent este consultant în domeniile energiei, transportului şi mediului în Bruxelles.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro