joi, martie 28, 2024

Grecia – situația se complică

La şapte ani de la începerea crizei economice şi financiare globale, Grecia şi Europa trec acum prin momente istorice. Decizia Uniunii Europene de a ajuta Grecia și pe toate celelalte state din zona euro aflate în dificultate a fost una corectă. Acest ajutor a permis stabilizarea și întărirea zonei euro și a permis țărilor în dificultate revenirea la creștere economică. Toate statele din zona euro, în afară de Grecia, vor avea creștere economică în 2015. Irlanda și Portugalia au încheiat cu succes programele de asistență financiară cu creditorii internaționali, au recâștigat încrederea investitorilor și acum se împrumută singure, la dobânzi foarte bune, pe piețele internaționale.

La sfârşitul anului trecut, Grecia era și ea pe drumul cel bun spre ieşirea din criză. Previziunile Comisiei Europene din noiembrie 2014 arătau o creştere a produsului intern brut (PIB) de 2,9% pentru Grecia pe anul 2015. Acum, ultimele cifre arată că perspectivele de creştere au coborât la 0,5%. Situaţia economică în Grecia se înrăutăţeşte cu fiecare zi de incertitudine, şi nu este singura ţară care poate fi afectată. Acesta este un motiv în plus ca incertitudinea să ia sfârșit – pentru a proteja celelalte economii din zona euro şi din vecinătatea Greciei.

Grecia a beneficiat, din 2010 și până acum, de două programe de asistență financiară din partea FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene (BCE). Uniunea Europeană a ajutat Grecia, în total, cu 245,7 miliarde de euro.

Contribuabilii din statele zonei euro au fost solidari cu poporul grec şi au garantat cu bani publici din ţările lor împrumuturile pentru Grecia. Deşi se spune că programul de asistenţă a impus austeritate în Grecia, adevărul este că, fără ajutorul celorlalte state europene, situația ar fi fost mult mai grea: niciun guvern grec nu ar fi fost în stare să plătească salariile și pensiile începând din anul 2010. Aceea s-ar fi putut numi austeritate.

De-a lungul timpului, condițiile împrumutului acordat Greciei au fost îmbunătățite. Dobânda s-a redus, s-a făcut o reeșalonare a datoriei, iar creditorii au renunțat la o parte semnificativă a creditelor acordate. Ieri trebuia să se încheie cel de-al doilea program, prin care creditorii internaționali trimiteau ultima tranşă de 7,2 miliarde de euro spre Grecia. De vreme ce nu a existat un acord între Troika (BCE, CE, FMI) și Guvernul grec, singura certitudine este că Grecia a pierdut ieri aceste 7,2 miliarde euro pe care UE era dispusă să le plătească dacă Grecia era de acord să îndeplinească condițiile de reformă economică.

Tot ieri, Grecia trebuia să plătească spre FMI o tranşă de 1,6 miliarde de euro cumulând toate tranşele pe care trebuia să le dea în luna iunie. De vreme ce nu a platit, Grecia a intrat in incapacitate de plată faţă de FMI. Grecia s-a alăturat celor 3 țări care au datorii neplătite la termen față de FMI: Somalia, Zimbabwe și Sudan. Orice acord viitor cu FMI devine dificil, deoarece FMI nu poate acorda împrumuturi unei ţări care are arierate (datorii neachitate la termen) față de Fond. Prin neplata datoriei, Grecia intră într-o situație foarte dificilă. Esențial este cum va evalua Banca Centrală Europeană neplata la scadență a datoriei față de FMI și dacă mai ajută băncile grecești cu lichiditate. În acelaşi timp, împrumutul de la FMI nu este singurul împrumut scadent. Grecia are de plătit în cursul lunii iulie încă circa 3,4 miliarde de euro către BCE, pe care nu ştim cum le va trata.

Într-o mişcare imprevizibilă, prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras, a anunțat un referendum pentru ziua de duminică, 5 iulie, întrerupând negocierile cu partenerii europeni începute săptămâna trecută pentru a agrea condiţiile primirii ultimei tranşe de ajutor financiar din pachetul agreat în 2012.

Întrebarea care va fi pusă la referendum este, în sine, una tehnică, populaţia fiind chemată să voteze dacă acceptă sau nu programul de asistenţă financiară şi condiţiile de reformă. Ba mai mult, referendumul este organizat după ce acest program de asistenţă financiară expiră, dat fiind că acordul nu a fost acceptat de Eurogroup şi nici de Guvernul grec. În condiţiile în care întrebarea nu este clară şi nici obiectul întrebării nu este clar, referendumul este înţeles ca întrebare fundamentală pentru populaţia greacă. Grecii vor trebui să aleagă dacă Grecia să ramână în zona euro sau să iasă din zona euro.

Pe buletinul de vot, Guvernul grec a pus „Nu” ca primă variantă de răspuns. Dacă rezultatul referendumului va fi „Nu”, Grecia va alege să fie pe cont propriu. Dacă răspunsul va fi „Da”, atunci trebuie să ne întrebăm cine va implementa rezultatul şi va avea credibilitatea să ducă la capăt acele reforme împotriva cărora au făcut campanie. În orice ţară serioasă, acel guvern nu ar avea legitimitate democratică – nu poți cere lumii să creadă că implementezi un acord împotriva căruia ai făcut campanie.

Grecia trebuie să prezinte un plan real de redresare a economiei, un pachet de reforme economice care să aducă economia înapoi pe un drum de creştere. Când a preluat Guvernul, Tsipras a promis că nu va implementa unilateral nicio măsură care să întoarcă ţara din traiectoria de creştere şi reforme, dar şi-a încălcat promisiunea. Acum, Grecia are nevoie de un program fiscal şi de reforme structurale care să permită redobândirea competitivităţii şi care să nu fie o povară de nesuportat pentru populaţie, economie şi IMM-uri, cu efect negativ mare pe termen lung.

Poporul grec vrea ca ţara să rămână în zona euro şi mă aştept ca Guvernul grec să îndeplinească acest deziderat al populaţiei de a rămâne în Europa.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. La inceput UE se ruga de greci sa ia banii dar grecii fluturau mandri din steaguri si strigau: oxi, oxi; acum UE le spune oxi iar grecii au intrat in depresie, cel putin cei care nu au apucat sa-si mute banii in conturi din Barbados. Mi se pare mie sau totul seamana cu o cearta de copii ?! Sunt convins ca, cel putin pentru unii, drama este reala dar parca lipseste ceva elementar, un pic de seriozitate sau de maturitate sau chiar de bun simt…

    • Eu cred ca lipseste de prea mult timp o educatie de calitate in Grecia. Atitudinea lor reflecta aceasta deficient critica.
      Fara cunostinte de cultura generala, grecii nu inteleg de fapt ce se intimpla. Pur si simplu nu inteleg.
      Grecia oglindeste viitorul nostrum, daca ne incapatanam sa credem ca doar combaterea coruptiei si colectarea taxelor pot asigura dezvoltarea tarii.

  2. ” iar creditorii au renunțat la o parte semnificativă a creditelor acordate”

    Partea asta nu am prea vazut-o mentionata in articolele despre Grecia. Mi se pare ciudat mai ales ca nu a fost o suma mica, ci dimpotriva, cea mai mare din istorie:

    In primavara lui 2012 a avut loc o restructurare a datoriilor cand creditorii privati ai Greciei au acceptat pierderi de pana la 70%. Rezultatul a fost o reducere a datoriei Greciei de 100 mld eur!!! Cat mai poti sa ceri?!?

    • Comentez si eu sub forma unei glume (sper sa fie lasata sa treaca):

      Ivan pescuia pe malul Volgai si prinde pestisorul de aur. Desigur, acesta ii garanteaza trei dorinte la care Ivan spune:
      – Vezi galeata in care pun pestii pescuiti? Ei bine, vreau sa o umpli cu vodca!
      Zis si facut: gusta Ivan si gaseste vodca de calitate.
      – Vezi cisterna aia de 20.000 litri? Ei bine, vreau sa o umpli cu vodca!
      O noua miscare din coada, Ivan gusta si gaseste vodca de calitate.
      La care pestisorul ii spune: Ivane, mai ai o singura dorinta, gandeste-te bine ce vrei!
      Si se gandeste Ivan, se gandeste, si intr-un tarziu spune: „Pestisorule, mai da si tu o vodca mica”!

      Ei bine, asa si cu grecii: au fost scutiti de 70% din credite si-acum mai vor „o vodca mica”. Pai ghinion ca nu mai merge pe credit…

      • Nu li s-a redus datoria totala cu 70%, ci doar partea detinuta de creditori privati, adica din total doar vreo 30%. Nu mai gasesc acum sursele.

        Acum presimt ca nu mai au datorii detinute de creditori privati non-greci. Ma bazez pe faptul ca nu am auzit de scaderi deosebite ale cursurilor anumitor actiuni vestice.

  3. „Grecia trebuie să prezinte un plan real de redresare a economiei, un pachet de reforme economice care să aducă economia înapoi pe un drum de creştere.”

    Da, asa ar trebui.

    Dupa mine insa, grecii nu vor fi in stare de asa ceva in viitorul previzibil.

    Aici e o situatie asemanataore celei cu oul si gaina.

    Un astfel de plan trebuie facut de cineva, de niste persoane, oameni. Nu se face singur si nici altcineva nu il poate face pentru greci.

    Ori, cine se va gasi sa lucrteze la asa ceva, cand invatamantul lor a produs (ca si al nostrum din pacate) numai persoane slab pregatite?

    Mai mult, un asemenea plan necesita si cunostinte practice, experienta, nu doar cunostinte din tratate si de la catedra. Ori, cu un sector priva ingust si mic, ce oameni cu experienta de acest tip au grecii?

    Stiu, sunt si exceptii. Cum sunt si la noi. Dar daca sunt foarte putini capabili sa faca un asemenea plan, si sansele ca el sa poata dfi facut sunt mici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Siegfried Muresan
Siegfried Muresan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București și programul de Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Siegfried Mureșan se află la al doilea mandat de europarlamentar. Este vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Siegfried Mureșan este, totodată, vicepreședinte al Partidului Popular European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro