Home » Fără categorie » Citesti:

Sa profesionalizam dezbaterea despre maidanezi si pericolul pe care-l reprezinta. Mituri de demolat

Ciprian Ciucu septembrie 10, 2013 Fără categorie
53 comentarii 3,488 Vizualizari

Problema controlului câinilor fără stăpân este specifică ţărilor “în curs de dezvoltare”, ca să vorbim în jargonul ONU, atunci când se referă la o ţară în care calitatea vieţii este de mâna a doua. Aşa se face ca principala literatură care ajuns la mine (cu ajutorul celor de Vier Poften!) este din acele ţări. Ei tot citau rapoarte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cum că, vezi doamne, eutanasia nu este soluţia. Dacă nu ar fi umblat cu jumătaţi de adevăr, ar fi spus că eutanasia nu este, singură, o soluţie, lucru cu care sunt, evident, de acord!

După cum mă aşteptam, organizaţiile de protecţie a animalelor s-au repliat şi contraatacă. Dar e deja timpul să vorbim de soluţii în mod raţional şi logic. Asta, dacă vrem problema rezolvată, dacă nu, ne vom înjura în continuare pe unde apucam iar sceleraţii, în lipsa unor acţiuni clare din parte autorităţilor, se vor apuca să comită acte de cruzime faţă de animale lipsite de apărare în faţa unui topor. O spun încă de la început: orice astfel de act este o barbarie şi trebuie identificat şi pedepsit de autorităţi!

Voi demonta în cele ce urmează, cu argumente din publicaţiile de specialitate, scrise de experţi în “animal control” dar citate trunchiat de către diletanţii care se dau experţi în protecţia animalelor.

Mitul 1. Eutansia este crimă (în sensul de omor-crimă). Când e vorba de oameni se aplică în cazuri speciale pentru a uşura suferinţa bolnavului. Dar în lumea veterinară se acceptă şi faptul că “term euthanasia is broader since it also includes healthy animals such as dogs, for elective euthanasia considering owner convenience, reasons of overpopulation, for behavior problems or research purposes.”

Mitul 2. Adăposturile. Acesta nu poate fi decât o soluţie pentru scurt timp. În cea mai optimistă situaţie, costul pentru ca un câine să fie prins şi îngrijit timp de … să spunem o medie de 7 ani este enorm. Un calcul simplu, subevaluând: 30 lei pe zi x 65.000 de câini x 7ani x 365 zile pe an ne dă vreo 4.982.250.000 Ron. Am inclus în cei 30 de lei  construcţie adăposturi, salarii, medicamente, mâncare si utilităţi – probabil că am subevaluat.  Pe facebook, Cătălin Drulă îmi atrage atenţia ce este vorba de peste 1 miliard de euro, adică de 11x mai mult ca bugetul pt caldura (subventia) anual al Bucurestiului, sau, de 3x mai mult decat bugetul cercetarii pe 2013. Dacă îi ţinem în adăposturi trebuie să ne asumăm acest fapt şi nu îi lăsăm de izbelişte, bolnavi,  flâmânzi, să se canibalizeze. Plus ca nu acestea vor fi costurile finale pentru ca Primăria Bucureştiului, ar sifona aceşti bani prin diferite sereleuri si organizaţii din clica lor. Dar nu am încredere că banii vor fi folosiţi pentru binele animalelor, cred că vor fi deturnaţi şi animalele vor fi ţinute în ultimul hal. Ceea ce va da apă la moară unora pentru desfiinţarea adăposturilor şi pentru reteritorializare. Şi nu vom rezolva nimic!

Mitul 3. Soluţia este doar sterilizarea. Acestă presupunere se bazează pe teoria adevărată învăţată la biologie într-a şasea, (dar complet absurd şi eronat interpretată în cazul Bucureştiului) că orice organsim biologic se va reproduce şi înmulţi atât cât îi va permite habitatul (surse de hrană, teritoriu). Ei spun că lăsând câinii pe străzi, doar castraţi, se vor înmulţi mai încet deoarece teritoriul este deja ocupat de o altă haită şi astfel nu se vor extinde pentru că nu vor avea acces la un habitat deja locuit. Acesta este o balivernă cât casa! Să gândim logic:

  1. Bucureştiul nu este ocupat uniform de câini, aceştia sunt caracterizaţi de un grad mare de mobilitate şi pot cu uşurinţă ocupa teritorii noi, chiar dacă vor întâlni în altele haite deja instalate. Cineva a facut o pentru o dizertatie harta cainilor din Bucureşti, nu sunt distribuiţi uniform. [Free-roaming dogs, as a consequence, have indiscriminate promiscuity and a high birth rate achieving their maximal breeding efficiency];
  2. Numărul persoanelor iresponsabile care hrănesc aceste animale este mare. Este foarte probabil ca într-un bloc cu cca. 80 de apartamente să fie cel puţin o persoană suficient de iresponsabilă care să îşi dedice timpul hrănirii acestor animale. [Attitudes towards dogs have a great impact on its abundance and welfare].
  3. Întregul habitat pe care-l au deja la dispoziţie este imens, Bucureştiul ar putea practic fi împânzit de haite.

Sterilizarea este o soluţie bună, dar de ce nu merge doar sterilizarea?

Sterilizarea trebuie să cuprindă întreaga polulaţie canină din Bucureşti şi Ilfov. Deci, costurile sunt în realitate mult mai mari. Când spun întreaga, mă refer inclusiv la câinii din curţi şi apartamente, orice câine fără valoare canină (orice ar fi asta, e pentru cunoscători).

Sterilizarea în masă nu este suficientă pentru că:

-        autorităţile sunt corupte şi vor fi în continuare interesate să facă bani din câini, deci să prelugească situaţia. Vom avea în continuare câini crotaliaţi şi castraţi doar pe hârtie. La fel şi cei care se ocupă de „protecţia” lor. Fără ei, le dispare obiectul muncii. Câinii sunt şi vor rămâne o sursă de corupţie.

-        provoacă confuzie: un câine necastrat nu poate fi deosebit de unul castrat de la geamul unui apartament. Populaţia este deja sensibilizată cu privire la acesta urgentă problemă şi se vor găsi mulţi oameni care să colaboreze cu autorităţile pentru ridicarea câinilor de pe străzi. Dacă se ştie că dintr-o arie, cîinii au fost ridicaţi şi apar iarăşi, chiar şi în număr mic, cineva le va semnala prezenţa şi vor putea fi ridicaţi imediat.  Îmi vine greu să cred că se pot înmulţi mai repede decât pot fi ridicaţi. În schimb, dacă îi vom lăsă pe străzi ne vom obişnui iarăşi cu prezenţa lor şi nu vom colabora cu serviciul de ecarisaj. În occident acest serviciu este eficient economic pentru că oamenii raportează permanent dacă apar animale fără stăpân!

-        durează. Timp de mulţi ani vom avea în continuare câini pe străzi şi nu va fi rezolvată problema imediată, cea mai mare, agresivitatea. Castrarea presupune altceva, nu este lobotomie şi nici stoomatologie canină.

-        costă foarte mult. Cât costă să deschizi o femelă, să-i scoţi uterul, să o închizi la loc şi să o aişti până îşi revine şi este capabilă să hălăduie iar pe străzi? Sincer, nu ştiu! Dar nu poate costa puţin! Avem aceşti bani? Suntem dispuşi să facem din asta o prioritate? La ce renunţăm? Aceasta metoda se poate aplica doar pe populatii mici (vezi supralicitatul caz Oadea). [Surgical neutering is by far the most common method of birth control in dogs but it’s too expensive to be performed at large scale so in many countries because of it costs it may be restricted or even prohibited].

Mitul 4. Eutanasierea este suficientă. La o asfel de concluzie este posibil să fi contribuit şi eu. Vreu să rectific/clarific: nu spun că eutanasia pe scară largă este eficientă, spun doar că este indispensabilă. Ea trebuie aplicată pentru câinii ţinuţi o perioadă în adăposturi, care nu sunt revendicaţi de nimeni. De asemenea, trebuie însoţită de sterilizarea pe scară largă, de politici de control aplicate: toleranţă zero faţă de proprietari şi iubitorii iresponsabili de animale.  Nu are rost să eutanasiem degeaba 65.000 de câini! Va funcţiona doar parţial, insuficient! Poliţia trebuie instruita de Ministerul de Interne cum să se implice în acestă problemă, primăriile trebuie să fie vigilente. [Any program that only concentrates on the ‘end result’ such as euthanasia is provisional and do not solve the original problem. Strategies to control the overpopulation of free-roaming dogs include enforcement of law...].

Mitul 5. Adopţia este o soluţie eficientă. Nu, nu este. Poate funcţiona pe scară mică, în cazul animalelor tinere, care eventual pot fi dresate. Extrem de puţini oameni şi-ar asuma adopţia unui câine murdar, semisălbaticit, imposibil de dresat, potential agresiv. Numărul câinilor adoptaţi de persoane fizice este nesemnificativ. Personele juridice nu trebuie să aibă drept de adopţie, răspunderea colectivă este un nos sens aici. Cum o persoană juridică nu poate adopta un copil, nu poate adopa nici un animal. Animalele sunt proprietate, trebuie să aibă acest statut din motive evidente (lipsa raţiunii, lipsa de drepturi cetăţeneşti, sunt deja obiect al pieţei etc.)  şi trebuie tratate ca proprietate cu tot ce implică acest statut. Oricât de progresit ai fi (şi eu mă consider, surpriză, progresist – chiar dacă sună cam de stânga) nu putem trata animalele ca pe oameni. Astfel, paralelele facute de iraţionali între omucidere şi pruncucidere cu autor uman şi uciderea cu autor animal sunt nonsensuri.

Mitul 6. Educarea populaţiei. Acum pe bune, asta este o glumă proastă! Unde, când şi cu cine? Nu mă apuc să calculez cât ar costa nişte campanii televizate sau door to door, sau cum vreţi voi. Nici cât timp ar lua introducerea acestui subiect în curriculumul naţional şi determinarea profesorilor să predea aşa ceva, după ce vor fi fost în prealabil instruiţi pe subiect… Şi cum am putea să-i educăm sau “să-i conştientizăm” pe cei care se bat cu hingerii sau îşi ameninţă semenii când hrănesc câinii? Dar pe cei cărora le-a fătat căţeaua şi nu “au inimă” sau bani sa-I eutanasieze dar le mai râmâne atât inimă cât să-i dea în stradă?

Câinii comunitari nu au duşmani naturali în altă specie care să-i consume (deh, asta se mai întâmplă în sălbăticie) şi nici nu depind de membri ai propriei specii pentru supravieţuire. În aceste condiţii mortalitatea în rândul lor va fi repede surclasată de reproducţie şi supravieţuire.

O bombă cu ceas: rabia

Nici nu vreau să mâ gândesc ce s-ar isca dacă un câine dintr-o haită de la marginea Bucureştiului s-ar contamina cu rabie şi virusul s-ar propaga cu viteza cunoscută a epidemiilor. Sunt autorităţile suicient de pregătite pentru a stopa un astfel de scenariu? Au capacitatea administrativă pentru a aplica soluţii eficeinte? După cum arată azi serviciul Primăriei Generale… probabil că Oprescu ar apela la armată.

Concluzia e dură, colcluzia e dureroasă, concluzia nici nu îmi aparţine. Voi da copy/paste la un întreg paragraf din raportul al cărui link îl gasiti mai jos. Raportul conţine şi detalii despre care sunt metodele etice prin care acest procedeu medical poate fi aplicat în masă. Vă invit să-l citiţi dumneavostă, este bun, este relevant, este pe cazul Mexicului (un fel de Europă de Est a Americii de Nord). La un moment dat devine siropos, dar citiţi-l integral! Că să nu fiu acuzat că am citat doar parţial şi doar ce-mi convine, aşa cum îi acuz eu pe cei care tot citează “surse ştiinţifice” dar o fac cum le pică lor mai bine…

Între atâtea mituri, poate, un adevăr. Se pare că s-au găsit şi sceleraţi care să ucidă cu de la ei putere animale prin metode inumane, sălbatice şi pline de cruzime. Un coleg oengist, a publicat pe facebook un câine decapitat cu întrebarea “Esti mulţumit acum Ciprian Ciucu?” Un artist a cărui glorie a trecut a publicat fotografia unui câine târât cu maşina şi astfel ucis.  Nu ştiu în ce condiţii au apărut acele fotografii dar situaţiile relevate sunt greu de descris în cuvinte. Nu, nu sunt mulţumit! Sunt stupefiat de asemena acte. Dacă, în extremis, pot înţelege mecanismele din capul unui om iraţional de a hrăni un câine, nu pot nici nu vreu să înţeleg şi asfel să girez în vreun fel, aceste de acte de cruzime. Doar nişte fiinţe mai josnice decât nişte animale fără raţiune pot ucide în acest fel.

Cred în responsabilitatea personală! Din motive de target şi stil, nu cred că cei care comit astfel de acte sunt cititorii mei. Sunt conştient că articolele mele pot contribui la isteria în masă creată. Celălat articol, cel viralizat, e deja caduc. Ce să ne mai organizăm, ce să mai punem pe agenda publică, un subiect care e deja pe primul loc de o săptâmână? Acum avem datoria să monitorizăm autorităţile şi să milităm pentru cele mai bune soluţii (acceptabile şi eficiente).

Dacă şi acest articol va fi viralizat, sper să ajungă şi la Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliţiei Române, Chestor şef de poliţie, Petre Tobă pentru a-şi instrui subalternii să cerceteze şi să sancţioneze orice caz de cruzime înregistrat!

Concluzie, copy/paste

“[…] Strategies to control the overpopulation of free-roaming dogs include enforcement of law, education of owners and sterilization of pets. Dog-control programs are more widely used among the more-developed countries. In less-developed countries, dog control programs (when they existed at all) tended to employ killing methods [...]. Under this panorama, euthanasia may be necessary considered. Besides, free-roaming populations have a high intrinsic growth rate, and euthanasia has proved to be more effective at reducing its populations than trap-neuter-return programs (Andersen et al., 2004). Overcrowd of dog shelters because of recruitment of many dogs and lack of adoptions is also a reason of mass dog euthanasia.”.

Studiul din care am extras (cu scuze, fără a traduce) pasajele din limba engleză, este aici: http://cdn.intechopen.com/pdfs/19620/InTech-Debate_for_and_against_euthanasia_in_the_control_of_dog_populations.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "53 comments" on this Article:

  1. Andrei Radut spune:

    O singura problema…esti convins ca “autorităţile sunt corupte şi vor fi în continuare interesate să facă bani din câini, deci să prelugească situaţia”..pai si atunci ce te face sa crezi ca ii vor eutanasia pe toti? Problema e complexa si, chiar daca nu vrei, se poate rezolva doar prin responsabilizarea cetatenilor.

  2. iosiP spune:

    Domnule Ciucu,

    Va invit cu respect sa intrati pe proprietatea mea cu intentia de a-mi steriliza cainii (en passant, va garantez ca acestia nu ies din perimetrul respectiv decat insotiti si nu au nici cea mai mica sansa sa contribuie la cresterea populatiei de caini comunitari).

    Promit sa nu reactionez: ii las pe ei sa-si exprime “opinia”!

    • Dan spune:

      Domnule IosiP,

      Inteleg ca aveti caini agresivi. Ma ofer eu sa intru si sa ii duc la castrat. Promit sa nu fie batuti sau tratati necrespunzator. Toata actiunea se poate face civilizat si fara traume psihice pentru caini (poate doar pentru dumneavoastra care o sa realizati ca aveti niste caini…nu dragoni care scuipa foc).
      Nu inteleg ce vreti sa demonstrati prin textul postat…

      O seara buna.

    • Stefan spune:

      Domnule IosifP, nu cred ca va fi necesar ca domnul Ciucu sa intre pe proprietatea dumneavoastra pentru a va steriliza cainii. Normal ar fi ca printr-o lege clara sa fiti obligat dumneavoastra sa faceti in asa fel incat acei cainii sa fie sterilizati. Daca nu, sa fiti nevoit sa platiti o taxa anuala.
      Legile statului ar trebui sa se fie foarte clare, sa fie respecte si EXACT asa cum platiti automat TVA-ul si CAS-ul si apa de ploaie si alte taxe si impozite, exact asa veti plati si pentru cainii dumneavoastra pe care veti dori sau nu sa ii castrati. Ce treaba are domnul Ciucu cu cainii dumneavoastra, nu am inteles?

      • iosiP spune:

        Iar eu nu am inteles de ce doreste domnul Ciucu sa castreze caini care, dupa cum spuneam, stau exclusiv pe proprietatea mea iar cand ies de acolo o fac doar insotiti?

        Si nici nu inteleg de ce ar trebui sa platesc taxe pentru “privilegiul” de a nu-mi castra cainii? Imi ofera statul vreun serviciu legat de acestia, pe care nu mai este nevoit sa-l ofere daca respectivele animale sunt castrate?

        Lasand insa polemica la o parte, nu credeti ca se face o discriminare daca se impune castrarea cainilor de rasa comuna dar nu si a celor de “rasa nobila”, recunoscuta de catre asociatia chinologica, in conditiile in care si unii si altii sunt tinuti in aceleasi conditii (deci prezinta acelasi risc de inmultire necontrolata)?

        In caz ca nu stiati, exista doua rase romanesti omologate pe plan mondial: Ciobanesc Carpatin si Ciobanesc Mioritic. Pe langa exemplarele crescute in canise, exista multe care traiesc in mediul natural (la stana). Propuneti castrarea acestora, cu riscul de a impiedica dezvoltarea si stabilizarea acestor rase, sau credeti ca ciobanii vor plati taxe pe cainii detinuti?
        Mai mult, va sugerez sa discutati cu angajatii MAPN si MAI care lucreaza cu caini, poate va explica acestia care este efectul castrarii asupra performantelor unui caine de lucru.

        Sunt constient ca problema cainilor comunitari trebuie solutionata, incerc doar sa evit ca – in cel mai pur stil mioritic – sa sarim peste cal!

        • erik spune:

          Să mă iertați, stimate domn, dar în lumea civilizată doar cîinii de rasă și înregistrați la asociațiile chinologice sînt „iertați” de castrare. Și de altfel tot prin țările mai de primă mînă se percepe un impozit pe cîine, indiferent de ce rasă e. Ba de pildă în Germania, dacă patrupedul e dintr-una din rasele considerate „de luptă”, impozitul e chiar mai mare.

        • Stefan spune:

          Mmm, cred ca aruncati responsabilitatea sterilizarii strict pe detinatorii de femele. (Ma gandesc ca este o mentalitate normala, romaneasca, tipica barbatilor care considera apriori de datoria femeilor sa foloseasca masuri de contraceptie, nu si a lor).
          Va ganditi probabil ca ar fi firesc ca femelele canine sa fie sterilizate si nu neaparat si masculii. Ce sa spun, pare logic. Cei care doresc sa pastreze femelele pentru a avea pui, platesc o taxa si gata, nu le castreaza.
          Desigur, toti cainii ar trebui inregistrati si medicii veterinari sa aiba o evidenta a lor, asa cum medicii de familie au cat de cat o evidenta a populatiei (sau ar trebui sa o aiba). Daca se gasesc pui de caine lasati pe strada, probabil ca ar trebui sa fie usor de identificat femela mama (medicii veterinari ar trebui sa o gaseasca in evidente). Si desigur, amendat proprietarul si sterilizata automat femela.
          Dar cred ca ceea ce gandesc eu este utopie, normalitate doar intr-o societate intr-adevar civilizata in care fiecare proprietar isi asuma responsabilitatea pentru animalele sale si faptele lor.
          Taxa o consider normala, pentru ca un caine este un lux, nu o necesitate (la oras, nu in mediul rural). Asa cum este considerat si taxat prin accize ca fiind lux si un iaht, si o haina de blana si bijuteriile de aur si … o masina mai buna si tot asa.

          • pragmatic spune:

            sterilizarea poate fi limitata numai la femele (nu ma pricep la diferenta de comportament a masculilor sterilizati vs nesterilizati).
            Un mascul nesterilizat poate insamanta sute de femele foarte rapid. Asa ca macar prioritar trebuie sterilizate numai femelele.

  3. Ciprian Ciucu Ciprian Ciucu spune:

    Un comentariu de pe facebook, pe care-l vreau si aici. Apartine domnului Ivan Zubeldian.

    “Am o observație pentru militanții anti-eutanasiere: S-a ajuns în situația în care vom fi obligați să eutanasiem zeci de mii de câini, tocmai pentru că problema a fost privită lăcrămos și idealist de la bun început. Toate statisticile spun că rata adopțiilor a scăzut spre zero din momentul în care eutanasia nu a mai fost o opțiune legală. Acum rata adopțiilor explodează. Dacă legea era în vigoare de la bun început, dacă prin ea nu s-ar fi încurajat ONG-urile să crească de fapt numărul de câini de pe străzi pentru a-și justifica existența, acum n-am fi fost în fața acestui măcel inevitabil. Paradoxal, o lege dură salvează câinii și ține populația sub control. Soluția nu e în nici un caz interzicerea eutanasierii ca să arătăm ce buni și omenoși suntem pentru că în 2-3 ani vom ajunge într-o situație cu adevărat imposibilă iar numărul de animale care vor trebui exterminati va fi uriaș. E matematică, nu iubire sau ură de animale. Citiți statisticile de la Matei Balș, numărul mușcaților de câini a progresat geometric în ultimii ani. În 2008 erau 4-5. Acum sunt 40. Când vom avea peste 100 pe zi cazurile ca Ionuț riscă să devină norma. Și atunci va trebui să omorâm sute de mii de câini. Sunteți siguri că asta vreți?”

    • pragmatic-la-extrem spune:

      dle Ciucu (in sprijinul celor scrise de Dvs):
      . fara NUMERE nu exista strategii. Strategia cand vorbim de 20 000 de [ceva] e diferita fata de strategia gandita pentru 120 000 de [ceva]
      . Bucuresti ca entitate admin nu functioneaza cand e vorba de caini (daca se “goleste” sect 1, vor ocupa locul cei din Pipera/Mogosoaia, iar cand devine Mogosoaia “goala” vor navali cainii din Buftea, etc). Poate ca actiunea ar trebui inceputa INVERS, de la suburbiile Bucurestiului spre oras, altfel ajunge cea mai mica desincronizare si devine totul inutil
      . cand se va goli orasul Voluntari vor veni cei din Afumati si vor arunca caini vii si nesterilizati in Voluntari
      . costul MANCARII (la privat) per caine este 50 ron/luna. La public (licitatii etc) e dublu. Apoi vin costurile intretinerii adapostului, utilitatile, veterinarii, manopera, paza, BIROCRATIA PUBLICA etc. Rezulta ca a construi un adapost e un fleac financiar comparat cu cheltuielile ulterioare. Mai rezulta ca eficienta adapostului depinde de media de viata efectiva a celor de acolo.

      DE CE VREM O STRATEGIE VESNICA SI IMUTABILA?
      nu vrem sa avem UNA strategie pt 65000 caini si apoi sa o adaptam cand ajungem la 20 000 si apoi alta la 500 de caini?

    • pragmatic-la-extrem spune:

      dle Ciucu, IN SUSTINEREA numerelor:
      . daca castram X pe zi, suntem peste sau sub rata de inmultire?

      Ca daca suntem SUB rata de inmultire, aruncam banii pe geam…..

    • liv spune:

      Am dat de dvs. in mod intamplator- sa va raspund punctual:
      1.Romania a ales masura extrema, uciderea, ca sa acopere incompetenta, coruptia si prostia.
      2. Este adecarat ca in Conventia de la Strasbourg, la cap. cainii fara stapan, se sugereaza ca se poate aplica si aceasta, dar numai in ultima instanta cand toate celelalte au fost parcurse, aplicate si nu au dat rezultate.
      Care metode, care strategii, cand a aplicat Romania recomandarile Codului Terestru OIE, adica IDENTIFICAREA ANIMALELOR DE COMPANIE LA PROPRIETAR, cu mijloacele specifice microcipare/crotalierea si introducerea in baza de date unica( fara acestea nu poti proba abandonul).
      Doua lucruri au generat fenomenul animalelor strazii (caini si pisici):
      -inmultirile necontrolate la detinator
      -abandonul
      Cine nu si-a facut niciodata treaba- Ansva,Parlamentul, autoritatile locale .
      Civilizatia se face si prin coercitie, unde au fost legile care au obligat proprietarii sa le respecte?
      VID, peste tot!
      Sigur acum trebuie sa plateasca patrupedele, ca sunt niste dobitoace, se inmultesc, ne produc disconfort si teama, deci tot “Acarul Paun”.
      3.Despre statistica muscaturilor de maidanezi- nimic mai fals si mai manipulator- la toate spitalele de boli contagioase, sunt inregistrate toate muscaturile de animale( caini, pisici, sobolani, cai, vidre, ursi, lupi, etc…), nu exista departajare si acesta pentru ca daca spui ca te-a muscat maidanezul, nu platesti vaccinul, mai ales daca animalul din proprietate este autorul.
      Aceasta este Romania reala, scabroasa, barbara si feudala.

  4. Rocky's Dad spune:

    “Sterilizarea costă foarte mult. Cât costă să deschizi o femelă, să-i scoţi uterul, să o închizi la loc şi să o asişti până îşi revine şi este capabilă să hălăduie iar pe străzi? Sincer, nu ştiu!”

    Am înţeles acum ce înseamnă “profesionalizarea dezbaterii”: “Sincer, nu ştiu!”

    Păi hai să-ţi spun eu cât costă sterilizarea: între 54 şi 160 de lei, în funcţie de talia câinelui.

    “Avem aceşti bani?” În bugetul ASPA pe 2013 mai există încă 15,8 milioane lei. Fă o socoteală simplă şi vei vedea că sunt suficiente fonduri.

    • pehash spune:

      Ai inclus in acest cost si identificarea, capturarea, transportul, adapostul temporar (nu-i dai drumul imediat)? Vier Pfoten Romania a cheltuit doar in 2010 si 2011 6 milioane lei. Deci ar fi putut steriliza toti maidanezii din Bucuresti!?!?.. Daca totusi o faci si acest caine va musca pe cineva, includem in costuri si tratamentul celui muscat? Intr-o tara occidentala cele 20-30 de persoane muscate zilnic (sigur nu’s toti muscati de maidanezi) ar da in judecata primaria (pe buna dreptate) si ar castiga lejer.

      Oricum nu prea inteleg nici eu, cum nu intelege nici Ciprian, cum rezolvam problema cainilor vagabonzi daca ii sterilizam si le dam din nou drumul pe strazi!?… Nu mai musca? Nu mai latra toata noaptea? Nu mai mor cand dau masinile peste ei? Poate vrei sa faci un calcul sumar – nnn grame excremente pe zi * 60.000 * 365 = cate tone de rahat ajung in praful pe care il inhaleaza zilnic un locuitor? o fi si ala steril?

    • florin spune:

      Gresit: intre 50 si 150 de lei costa doar operatia de sterilizare. La asta se adauga costul prinderii, cazarea si masa femelei (probabil stiti ca dupa operatia femela necesita cam 2 saptamani de refacere pentru a se inchide operatia si a se poate scoate firele).
      Deci ne putem duce spre 200 – 250 de lei. Inmultim cu 30.000 (am presupus ca jumatate sunt femele) si ajungem la 6-7 milioane de lei noi (60 de miliarde adica). Cum intre timp femelele necastrate inca fac pui, costurile deja cresc binisor.

      • Dan spune:

        Organizatiile care mai folosesc Trap-Neuter-Return sunt de acord ca daca nu poti avea o rata de sterilizare sub 70%, mai bine renunti la idee ca faci mai mult rau.
        http://warmfuzzys.org/factsheets/threshold.pdf
        Pana acum Vier Pfoten si primaria sterilzau intr-un an cam 2-3000 de caini (din 65.000). Adica nici 5% pe an.
        Se putea steriliza mai mult? Au aratat ca nu. Au avut 5 ani la dispozitie sa arate ca metoda functioneaza.
        Nici macar n-au amintit de acel procent, sau sa recunoasca vreodata ca au sterilizat cu mult sub rata la care ai putea controla cat de cat inmultirea.
        Un alt aspect, tot organizatiile astea recomanda ca sterilizarea si returnarea sa fie efectuat unde acest lucru este acceptat de comunitate. Adica una e sa aplici acolo unde sunt 2-3 caini intr-un cartier pe care toti ii iubesc, si alta e sa aplici acolo unde sunt zeci de haite intr-un cartier.

        • liv spune:

          Sa-ti raspund si tie, ca gandesti in “clisee”, ca tot romanul ignorant:
          Vier-Photen este o organizatie de protectia animalelor, cu filiale in mai multe tari, inclusiv Romania, e adevarat ca sunt sponsorizati din afara- cand te plateste un sponsor cui ii dai socoteala, pai cui te plateste, nu statului, ca nu folosesti bani publici.
          Vier-Pfoten a facut mii de sterilizari in tara, din dorinta de a stopa pe cat posibil inmultirile necontrolate, care intra in atributia autoritatilor locale, pricepi?
          Vier-Pfoten, incheia un contract cu primaria x, pentru sterilizari gratuite si trebuia sa i se asigure doar accesul la utilitati, ca venea cu clinica mobila vetrinara- nu toti primarii au dorit cooperarea cu aceasta asociatie, pai ei cum isi mai justificau bugetul de gestionare a cainilor fara stapan, daca numai erau caini pe strada, pricepi?
          Vier-Pfoten, nu au pricipala preocupare caini fara stapan, ei ai si alte activitati, animalele din rezervatii, pasarile din Delta Dunarii, relocarea felinelor mari in tari africane, etc….asa ca numai aruncati cu noroi in cei care au facut ceva pe banii altora, nu ai ofticosilor de romani.
          iti spun toate astea ca sa te “luminezi” un pic daca mai permite vreun fascicol prin mintea-n bezna.

      • achim roxana spune:

        Imi pare rau sa te dezamagesc dar nu cred ca ai sterilizat vreo catea pana acu. Eu da, in 3 zile e ca noua. Cat sa i se administreze antibioticele si sa isi revina. Altceva

  5. Red spune:

    Dl. Ciucu, lucrurile sunt mult mai prozaice decat aceste considerente logice caci iata, se prefigureaza o lege alandala vaga si absurda ce va face ca problema sa treneze inca multi ani de acum incolo. Pun prinsoarea ca legea nu va avea nimic despre obligativitatea unui cip sau medalion, despre obligativitatea stricta a tinerii in casa sau in lesa in stare sanatoasa a patrupedelor, despre obligativitatea colectarii fecalelor din strada sau din parc, despre dreptul vecinilor la siguranta, liniste sau curatenie, despre o taxa de adoptie, despre o limita per adresa. Fara astfel de prevederi stricte oameni iresponsabili vor “adopta” in nestire si-si vor tine cu nesimtire cainii pe maidan sau pe holurile blocurilor. Legea va fi un talmes balmes tipic romanesc si nu va rezolva nimic, sunt cat se poate de pesimist.

  6. erik spune:

    Da, bineînțeles că militanții iraționali anti-eutanasiere umbă cu fofîrlica, citează incomplet din tot felul de rapoarte ale diverselor organizații și nici nu trimit la sursă.

    Nu-i nimic, știm și noi, „brutele”, să căutăm și să citim. Iată ce scrie într-un document al OIE (Office International des Epizooties – World Organisation of Animal Health) numit GUIDELINES ON STRAY DOG POPULATION CONTROL:

    „The following control measures could be implemented according to the national context and local
    circumstances. Measures may be used in combination. Euthanasia of dogs, used alone, is not an effective control measure. If used, it should be done humanely (see point 11 of Article 7.7.6.) and in combination with other measures to achieve effective long term control. It is also important that authorities gain an understanding of people’s attitudes towards dog ownership so that they can develop a cooperative approach to the control of dog populations.”

    Unde scrie că eutanasierea e asbolut tabu? Eu înțeleg că măsurile privind controlul populației canine fără stăpîn, printre care se numără și eutanasia, pot fi dispuse „în funcție de contextul național și de cicumstanțele locale”. „Măsurile (amintite) pot fi dispuse în combinațe cu alte măsuri, pentru a obține un control efectiv pe termen lung” etc.

    Documentul e foarte lung și poate fi citit în întregime aici: http://www.oie.int/doc/ged/d9926.pdf

    Desigur că eutanasiere înseamnă ce arată și etimologia cuvîntului, adică (citez tot din documentul cu pricina) „the act of inducing death using a method that results in rapid loss of consciousness and minimum pain or distress to the animal”, iar bineînțeles că nu omorîrea cu bîta sau alte nebunii.

    Găsiți tot în documentul cu pricina, dacă sînteți curioși, ce metode consideră OIE ca fiind acceptabile în zilele noastre, în situații excepționale ca cea de la noi.

    Nu e prilej de bucurie sau de satisfacție, firește că ar fi fost de preferat ca sterilizarea și adopțiile să fie suficiente, dar nu știu cine-și poate asuma încă vreo 7-8-10 ani riscul unor noi victime.

  7. Laura spune:

    Exista vre-un model de succes al controlului cainilor fara stapan ? Care sa fie macar studiat ca model ? Eu stiu numai de programe care NU au reusit (Bengalore, New Delhi, Mumbai, Doha) – cam la acelasi nivel al problemei ca in Bucuresti (~ 60000 de caini).

    • Rocky's Dad spune:

      Da Laura, exista modele de succes chiar in Romania. Exista localitati precum Oradea si Lugoj unde problema cainilor vagabonzi a fost rezolvata printr-un complex de masuri: sterilizare (reala, nu pe hartie), microcipare, incurajarea adoptiilor in numar mare, pedepsirea abandonului etc. SI eutanasiere doar in cazul cainilor foarte agresivi si a celor batrani si bolnavi). Iata ca acolo unde primarul este dezghetat, responsabil, doreste sa rezolve cu adevarat o problema care in alte parti reprezinta un mijloc de sifonare a banilor publici, iata ca acolo s-a putut rezolva. In cativa ani, cainii au disparut complet de pe strazi. E nevoie doar de vointa politica si de cooperare cu ONG-urile si cu populatia locala in implementarea in mod consecvent a programului.

      • erik spune:

        Am auzit că se tot bate monedă pe reușitele din Oradea și alte părți.

        Bun, nu contest, dar așa vrea să aflu cifre concrete, cîți cîini au fost, cîți au rămas, în cîți ani. Nu de alta, dar trebuie văzut dacă problema cîinilor fără stăpîn era la fel de gravă, proporțional la populația orașelor respective.

      • Dan spune:

        Primarul din Oradea a spus despre solutiile implementate in Oradea la Moise Guran http://www.biziday.ro/2013/09/05/ora-de-business-joi-5-septembrie-2013/ . Sterilizarea si returnarea n-a reusit 100% asa ca s-a apucat de implemnetarea eutanasierii dupa un numar de zile pentru cainii neadoptati. A avut si multe plangeri penale din partea ONG-urilor din cauza asta. Deci nu putem sa zicem ca a avut succces sterilizarea si returnarea.
        De altfel, ce e gresit in sterilizare si returnare este chiar returnarea. S-a vazut in Bucuresti de ce returnarea a fost o metoda gresita.

  8. nevermind spune:

    Plus ca nu acestea vor fi costurile finale pentru ca Primăria Bucureştiului, ar sifona aceşti bani prin diferite sereleuri si organizaţii din clica lor. Dar nu am încredere că banii vor fi folosiţi pentru binele animalelor, cred că vor fi deturnaţi şi animalele vor fi ţinute în ultimul hal. (…) autorităţile sunt corupte şi vor fi în continuare interesate să facă bani din câini, deci să prelugească situaţia. Vom avea în continuare câini crotaliaţi şi castraţi doar pe hârtie. La fel şi cei care se ocupă de „protecţia” lor. Fără ei, le dispare obiectul muncii. Câinii sunt şi vor rămâne o sursă de corupţie. – asa vorbiti de parca ar fi un dat natural ca autoritatile sa va sfideze in fata, bine ca rezolvati insa cu ciinii.

  9. Mihail Lungu Mihai Lungu spune:

    Dacă tot ridicăm pretenţia să profesionalizăm dezbaterea, atunci haideţi să fim consecvenţi, d-le Ciucu: organizaţia germană la care vă referiţi se numeşte Vier Pfoten şi nu Vier Poften. Că altfel cine ştie ce idei mai trezim în mintea cititorului… or fi poftind nemţii la banii noştri!
    În altă ordine de idei: oare chiar este educarea populaţiei un mit? Ca unică metodă considerată pentru a rezolva problema maidanezilor, da, sunt de acord. Dar ca o parte a unui ansamblu de măsuri, în nici un caz. Bineînţeles că este un lucru greu de realizat, gândindu-ne în special la calitatea actuală a mediilor, profesorilor şi învăţătorilor sau autorităţilor locale. Bineînţeles că durează cel puţin o generaţie. Dar trebuie totuşi făcut, altfel România va ajunge cu încetul în ipostaza unui “failed state”, deoarece situaţia maidanezilor este simptomatică pentru întreaga societate românească. Sunt neplăcut surprins că neglijaţi acest aspect.

  10. Haplo spune:

    Este foarte bine de resubliniat ca nu doreste nimeni sa chinuie cainii. Sau sa-i stranga pe toti si sa-i omoare (remember campania celor de la Cutu-Cutu?).
    Referitor la campaniile cu poze care reflecta comportamentul deviant al unor oameni: sa spunem multumesc frumos ca nu exista poze cu Ionut dupa plimbarea in parc.

  11. Alex M spune:

    Toata lumea vorbeste de drepturile animalelor, cat de rai suntem noi romanii care vrem sa omoram bietele animale, sa investim milioane de euro in sterilizare, politia animalelor, adoptie, adaposturi, educarea oamenilor, etc.
    Inainte sa investesti asa aiurea hai sa ne aducem aminte cateva obiceiuri raspandite in Bucuresti:
    mancatul de seminte, fumatul si aruncatul cojilor si mucurilor pe jos in parculetele pentru copii
    aruncatul ambalajelor pe jos (cateodata chiar elegant si discret din masina)
    agresivitate in trafic si orice mijloc de transport
    nesimtire debordanta
    o mica spaga merge peste tot si este asteptata de toata lumea
    spalatul este total optional si preferabil in cand e cruce rosie in caledar

    Cum credeti ca putem rezolva problema cainilor vagabonzi in mod “occidental” cu aceeasi oameni care nu au un minim de educatie sa respecte niste norme sociale elementare. Hai sa mai aruncam niste bani aiurea pentru a invata niste “animale” despre drepturile cainilor…

  12. o lege dezastru spune:

    NOUA LEGE NU E BUNA! In noua lege cainii nu sunt eutanasiati dupa 14 zile LUCRATOARE (deci 3 saptamani). A spus-o aseara la tv un parlamentar. Doar cei agresivi si bolnavi sunt plus cei ce nu au loc in adapost se eutanasiaza. Restul trebuie tinuti (deci adapostul ramane plin mereu) pana cand mor de moarte naturala !!! Asta insemna o gramada de bani timp de 7-8 ani pana moare un caine plus mereu noi adaposturi. Asta insemana bani luati de la bugetul pt familii defavorizate si copiii din orfelinate si dati pt mancare caini ( stiti sumele, mult mai mari pt caini). TREBUIE TOTI EUTANASIATI DUPA 14 ZILE!!! (ca in SUA, UK, Franta)

    Cate locuri avem in adaposturi , golite la 3 saptamani (14 zile lucratoare), in cati ani se poate avea un oras fara caini fara stapan? Nu cred ca pana in 2020 s-ar rezolva problema. Plus ca ar trebui amenda pr cei ce vin sa revendice. Ai pierdut cainele, platesti sa-l iei inapoi.

    Ce se va realiza cu aceasta lege va fi ca ONG-urile vor face scandal mereu pt tot mai multe adaposturi care sa cazeze zeci de mii de caini pe viata. In loc de bani pt caldura ori mancare pt copiii nevoiasi, vom plati cazarea cu sume enorme a cainilor in adaposturi.

    Oprescu mai vine cu o tampenie: vrea sa dea serviciul de ecarisaj la privati. E greu sa angajezi manuitori de lat si sa iei masini in leasing?

    Trebuie sa platesti gras niste firme private (prietene, desigur) care sa manance banii si asupra carora sa nu ai control (CE VA SPUNE IN 6 LUNI OPRESCU: ei (subcontractorii) sunt de vina, nu eu, contractul nu-mi permite sa grabesc procesul, au crescut tarifele ca e periculos sa prinzi cainii, etc.). Plus ca oricum trebuie sa mearga pe teren cu politia comunitara. Deci tot statul trebuie sa faca treaba. De ce nu punem ca in Franta si Jandarmeria sa se implice? Doar sa dea cu bulanul in demonstranti se poate?

    Problema pisicilor e si mai grava, daca apar cazuri de turbare. Nu vei putea prinde pisicile cu latul. Doar prin otravire.

  13. adi spune:

    Sri Lanka a avut program de sterilizare-returnare de peste 10 ani.In acest timp cainii s-au tot inmultit .Pana la urma ,cand numarul cainilor a ajuns la 3 milioane s-a introdus metoda eutanasierii cainilor iar populatia canina s-a diminuat considerabil.

  14. Daniel spune:

    Sunt anti-eutanasiere si pro-sterilizare

    Totodata, vreau sa aduc in discutie un aspect, un obicei larg raspandit in Romania (nu stiu daca a fost raspandit si in alte tari, deci nu stiu daca putem gasi bune practici) pe care nu l-am vazut discutat online sau la TV, nu pare a fi fost identificat ca problema si, prin urmare, nu s-au propus solutii nici din partea adeptilor sterilizarii, nici din partea adeptilor eutanasierii.

    Toti locuitorii din comunele limitrofe ale Bucurestiului au caini. O gospodarie nu pastreaza, de obicei mai mult de 5 caini in curte. In mare parte, nici nu-i sterilizeaza. Fiecare catea face cate 4-5 pui odata, de mai multe ori in timpul vietii. Dupa ce cateaua a fatat, gospodarul aduce puii in Bucuresti la primul drum pe care-l are aici si-i lasa undeva pe strada (nu la un adapost, nu la un ONG, nu la Primarie). Este un obicei larg raspandit, greu de urmarit si aproape imposibil de controlat. Daca facem un calcul cu numarul de gospodarii din toate satele si comunele pe o raza de 50 km din jurul Bucurestiului, vedem ca populatia canina a Bucurestiului este permanent alimentata. Primaria unui oras mare ar trebui sa initieze un program integrat cu toate primariile localitatilor din jur.

    Daca programul de sterilizare nu va include si acele localitati, sunt bani aruncati pe fereastra, problema va reveni in 2-3 ani.

    Eutanasiera ar fi la fel de inutila.

  15. Grammaticus spune:

    Domnule Ciucu, in primul rind, va multumim enorm ca ati demonstrat spirit civic. Fara Dvs. am fi ramas in continuare prizonierii unei minoritati fie interesate financiar, fie subiect viitor al unei cercetari stiintifice de patologie sociala post-Ceausescu.
    Este normal sa fiti atacat de cei de mai sus, si inca in mod foarte josnic si agresiv, din motivele enumerate mai sus, asa ca nu merita sa-i bagati in seama – oamenii atinsi la buzunar sau in psihoza, asa reactioneaza.
    Nimeni nu doreste cruzime fata de animale dar in primul rind sa ne pastram capul pe umeri si valorile, facute varza in ultimii 30 de ani (ani in care populatia cu adevarat urbana a Bucurestilor, cei care tineau ciini de rasa in apartament si nu maidanezi, s-a diminuat prin emigrare pe capete).
    Cind eram copil, nu erau maidanezi, nu erau ucisi oameni de ciini, nu se injura in public… De ce nu ne-am intoarce la civilizatie?

    • Mihail Lungu Mihai Lungu spune:

      Înţeleg din cele scrise de d-vs., d-le Grammaticus, că d-vs. consideraţi orice opinie contrară celor exprimate în articolul d-lui Ciucu, ca aparţinând unei “minoritati fie interesate financiar, fie subiect viitor al unei cercetari stiintifice de patologie sociala post-Ceausescu”.
      Scrieţi în continuare despre comentariile de mai sus că ar proveni de la “oamenii atinsi la buzunar sau in psihoza” şi ar ataca autorul “in mod foarte josnic si agresiv”.
      Sunt cu totul nedumerit. Majoritatea comentatorilor îi dau d-lui Ciucu dreptate, cel puţin în parte. Iar comentariile critice sunt, fără nici o excepţie, foarte pertinente.
      Sunteţi sigur că nu aţi postat comentariul d-vs. din greşeală aici?

  16. Cetatean spune:

    Argumentatia in favoarea eutanasiei este una schizofrenica. Omul se dedubleaza. Toate argumentele in favoarea eutanasiei sunt aduse de catre Omul Arbitru care insa are si calitatea de Jucator. Este ca si cand pe terenul de fotbal un jucator ar indeplini si rolul de arbitru. Cand acest jucator comite un fault “de rosu”, el adopta (pervers) pozitia de arbitru. Din acesta pozitie, el il va elimina pe cel faultat, pentru ca a vrut sa il deposedeze de minge pe arbitru.

    Omul este “jucator” in problema cainilor vagabonzi. El este responsabil pentru situatia creata. Cand problema devine critica, omul isi leapada “blana” de jucator si o imbraca pe cea de arbitru, pedepsindu-si victimele (cainii abandonati).

    Cainii vagabonzi au ajuns vagabonzi din cauza oamenilor. Nu sunt animale salbatice care au venit din padure. Sunt animale abandonate de om sau urmasii acestor animale. OMUL este de vina ca s-a ajuns aici. Si cum isi repara OMUL greseala? Omoara cainii! Pedepsim caiinii in locul oamenilor care i-au abandonat. Si ne mai miram ca nu suntem in stare sa facem Justitia sa functioneze in Romania. Cu asa “gandire”, nici nu este de mirare ca “pedepsim” omul de rand cu taxe si impozite in loc ca sa pedepsim coruptii, sa le confiscam averile furate, sa oprim jefuirea bugetelor (central si locale). Nu suntem in stare sa pedepsim vinovatii si atunci pedepsim pe cine putem, nu pe cine merita.

    Solutia corecta nu este uciderea cainilor vagabonzi ci ridicarea lor de pe strazi, sterilizarea lor, ingrijirea lor in adaposturi si propunerea lor spre adoptie (chiar daca asta costa). E necesara si sanctionarea dura a celor care mai abandoneaza caini in spatiul public. Din pacate, este mai usor sa ucizi decat sa iti asumi responsabilitati. Fara asumarea responsabilitatii, situatia se va repeta la nesfarsit. Peste cativa ani vor fi din nou mii de caini vagabonzi pe strazile Romaniei. Si ne vom apuca din nou de macelarit animalele pe care tot noi le-am trimis in strada. Poate ca atunci, insa, vom avea niste remuscari. Sau poate ca vom avea nevoie de mai multe “runde” pana cand ne vom rusina de comportamentul nostru barbar.

    • Dyogene spune:

      Toate teoretizarile astea sunt pe langa subiect, nu au nici o legatura cu ideea banala, clara si de bun simt: cainii fara stapan nu au ce sa caute pe strazi. Bineinteles ca abandonul trebuie descurajat puternic, dar asta e alta mancare de peste.

      • Cetatean spune:

        Si eu sunt de acord cu “ideea banala, clara si de bun simt: cainii fara stapan nu au ce sa caute pe strazi.” Problema este ca ei nu au ce sa cauti nici in “camerele de gazare”.

        “Animalele de companie” sunt crescute de catre oameni pentru beneficiile PSIHOLOGICE pe care acestea le aduc Omului. Nu orice animal poate sa devina “animal de companie” pentru om (nu discut de excentricitati, nesemnificative numeric). Cele mai valoroase animale de companie sunt cele care ofera un raspuns afectiv, care se ataseaza de om. Acesta este motivul pentru care cainele este numit “cel mai bun prieten al omului”. Tocmai din aceste considerente este cinic sa omori “cainii vagabonzi” (care sunt animale abandonate de om sau urmasii acestor animale). Este ca si cum ai trada un “prieten” de care nu mai ai nevoie. Asta reprezinta de fapt eutanasierea cainilor vagabonzi: un act de tradare din partea Omului.

    • erik spune:

      „Solutia corecta nu este uciderea cainilor vagabonzi ci ridicarea lor de pe strazi, sterilizarea lor, ingrijirea lor in adaposturi si propunerea lor spre adoptie (chiar daca asta costa).”

      Cu ce bani? În ce adăposturi? Cît va dura? Cîți dintre cățeii sălbăticiți, ajunși la vîrsta de dulăi în toată regula, mai credeți că sînt adoptabili?

      Nu răspundeți niciodată la astfel de întrebări, fiindcă nici nu aveți vreun răspuns.

      În definitiv, ce propuneți dvs. e în continuare pedepsirea tuturor oamenilor pentru greșelile unora.

      Cu iraționalii care repetă monoman aceleași lucruri nu se poate dialoga.

      • triciupa spune:

        Iar dumneavoastra propuneti pedepsirea tuturor cainilor pentru greselile unor oameni? Zau, nu va inteleg logica, cu atat mai mult cu cat “gresitii” raman bine-mersi in functii si continua sa “greseasca” in mod repetat spre beneficiul propriilor buzunare. Considerati ca masurile de reducere a populatiei de caini fara stapan sunt suficiente? Oamenii care au condus la situatia asta cu buna stiinta nu trebuie sa plateasca? Considerati ca ramanerea primarului-bascalie in functie este acceptabila? Nu gasiti ca la 60000 de caini ucisi este necesar ca si un primar incompetent sa zboare de-a berbeleacul cu o amprenta de talpa masura 47 pe turul nadragilor?

        • erik spune:

          Nu, nu am spus că trebuie eutanasiați TOȚI cei vreo 60 și ceva de mii, sau cîți or fi. (Nici n-ar fi posibil logistic, pe termen scurt.) Ci că, dată fiind situația extremă la care s-a ajuns, trebuie luată în calcul eutanasierea rapidă a celor bolnavi, și agresivi, a haitelor care fac locuri nesigure, pentru a le reduce drastic numărul și a aduce problema sub control. După o lege echilibrată și nu în urma unui referendum inutil, care oricum n-ar avea nici un efect juridic.

          În rest, adăposturi, adopții, măsuri de educație, legi mai dure etc.

          Sigur, e de discutat în ce proporții și cît anume e fezabil și finanțabil, cu pixul pe hîrtie.

          Altfel, rămînem blocați, fiecare cu nu-ul lui în brațe și ne răcim gura de pomană din nou la următoarea victimă, care e doar o chestiune de timp.

          Și nu, nu mi-a plăcut niciodată Opărescu, nici nu l-am votat vreodată și ar trebui să-și dea demisia, ca și conducerea ASPA, aici sînt de acord cu dvs. Dar dacă omul nu are onoare și bun simț, iar lumea nu-i cere demisia în masă, ce să fac? Să mă duc de unul singur în fața primăriei și să-i dau cu ouă-n cap?

  17. Emil Stoica spune:

    Ciprian,

    nu sunt de acord cu concluzia din punctul 6.

    Eu cred ca educarea populatiei poate fi facuta. Sunt mii si mii de iubitori de caini care au grija de “cel mai bun prieten al omului”: il duc la vaccinat in fiecare an, il microcipeaza, ii dau de mancare in mod stiintific, ii educa, ii spala, ii iubesc. Ei sunt exemple ce pot fi urmate.

    Educarea poate fi facuta prin lege si prin aplicarea ei: de ex: vaccinarea sa fie obligatorie, o vizita pe an la veterinar obligatorie (si in acest fel pot fi identificate animalele care sufera acte de cruzime), obligatoriu curatat dupa caine in parc / pe strada, obligatoriu permis de proprietar de caine din rase agresive.

    Eu zic ca trebuie sa avem mai multa incredere in popor ca va face ceea ce trebuie facut.

  18. Dan spune:

    Apreciez echilibrul cu care a fost scris acest editorial.
    Intre emotiile negative de moment starnite de moartea tragica a unui copil si ipocrizia iubitorilor de animale. Ion Cristoiu are un editorial foarte bun (http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-lui-cristoiu-cind-va-fi-rezolvata-problema-ciinilor-in-romania-1056002.html) in care ne spune ca problema cainilor va fi rezolvata doar cand vom avea parte de solutii echilibrate, care sa abordeze problema din toate punctele de vedere, nu doar pe baza unor stari emotionale exacerbate de televiziuni.
    Daca ne uitam la istoria maidanezilor din Romania de dupa 90, vedem ca mereu am trecut dintr-o extrema in alta. In 90 erau destul de putini maidanezi si aveam un serviciu de hingheri functionali. Treptat cainii s-au inmultit datorita subfinantarii servicilor de ecarisaj, si inmultirea celor care ascundeau cainiii in casa de cate ori era vreun raid. In 98 a venit Brigitte Bardot si l-a convins pe Lis sa renunte la eutanasiere. In 3 ani numarul cainilor a explodat (90.00 dupa estimarile ONG-urilor, 200.000 dupa estimarile lui Basescu).
    Asta l-a indemnat pe Basescu sa inceapa cu eutansierile reducand numarul lor la 40.000. In 2008, dupa legea Marinescu, a inceput insa iarasi sterilizarea si returnarea in strada mult mai parsiva si mult mai agresiva. Daca in 2007 aveam 2 caini in fata blocului, in 2010 deja se facusera 10 iar in 2013 erau 3 haite foarte galagioase si agresive. In plus, toate orasele care inainte n-aveau probleme cu cainii au ajuns sa aiba haite misunand pe strazi – fiindca singura solutie pe care legala pe care o aveau oamenii pentru a scapa de caini era sa ii mute din orasul/cartierul lor.
    In plus in timpul asta “iubitori” acaparasera toate televiziunile, ONG-urile ne prezentau ca pe o mare realizare ca au sterilizat cateva sute de caini (in conditiile in care erau zeci de mii de caini pe strada era ca si cum ai strange o firmitura dintr-o casa plina de mizerie), vedetele isi etalau iubirea de maidanezi pe la televizor – asta in timp ce oamenii obisnuiti se simteau neputinciosi vazand cum creste mizeria si nesiguranta din jur.
    Se ajunsese la asemenea dementa, incat la alegerile locale, candidatii nici macar nu mai prezentau solutii reale – ne vorbeau doar de cat de mult o sa sterilizeze ei si cum o sa aiba grija de bieti catelusi.
    In conditiile acestea, era inevitabil ca se va intampla o astfel de tragedie. De fapt au mai fost tragedii, dar “iubitorii” intotdeauna au reusit sa deturneze atentia, sa discrediteze victima, si sa mearga in continuare pe ideea ca e absolut normal sa avem caini agresivi pe strazi.
    Cam asta e istoria post-decembrista a maidanezilor. Acum am ajuns din nou la eutanasiere, si, desi e solutia pentru care am tot militat in ultimii ani, sunt constient ca daca ne bazam numai pe ea – in 4-5 ani lumea o sa uite si o sa ne intoarcem iar la sterilizare si returnare – mai agresiva decat cea de acum.
    De aceea ar trebui, impreuna cu iubitori adevarati de animale, sa facem presiuni in continuare la autoritati pentru a putea implementa si masurile de prevenire a aparitiei noilor caini pe strazi. Avem masuri de combatere, avem nevoie si de masuri de prevenire.
    1) Microchiparea – cu asta cred ca ar trebui inceput. Acum, ca s-a eliminat returnarea in strada, se poate stabili o legatura mult mai clara intre caine si stapanul sau – ar trebui sa urgentam acest proces. Primariile ar trebui sa acorde o perioada de gratie de 6 luni in care sa subventioneze microchiparea. Pentru a determina proprietarii de caini sa isi microchipeze cainele ar trebui luate atat masuri coercitive (de ex veterinarii sa nu mai accepte caini fara microchip), cat si punitive (amenzi pentru cei care n-au cainele microchipat).
    2) Sterilizarea – sunt de acord ca nu poti obliga un proprietar sa isi sterilizeze cainele, dar poti pune taxe mult mai mari (in functie de rata abandonului din orasul respectiv). Cine considera ca nu e corect, sa se gandeasca ca asa e si in cazul masinilor: o masina mai poluanta are taxa mai mare.
    3) Abandonul – ar trebui pedepsit cu amenzi foarte mari (sau in cazul unor abandonuri repetate chiar la infractiuni penale). Insa ar trebui constientizat si ca unii oameni pur si simplu nu mai pot tine cainele din motive obiective – asa ca ar trebui sa li se ofere si lor o alternativa (sa isi poata duce singuri cainele la adapost, in loc sa il abandoneze pe strada).
    4) Ridicarea cainilor – Orice caine gasit fara stapan pe strada ar trebui ridicat, fara discutie. Tinand cont de experienta ultimilor ani, foarte multi obsedati o sa se opuna ridicarii lor de pe strada, de aceea, cel putin o perioada hingherii ar trebui sa faca echipa cu politia locala, care sa dea amenzi celor ce impiedica ridicarea cainilor.
    5) Adaposturile de stat ar trebui sa fie folosite temporar, pana cand un caine este adoptat sau este eutanasiat. Nu ar trebui sa fie folosite pentru cazarea pe termen nelimitat a cainilor (pentru asta exista adapostul ONG-urilor). Totodata ar trebui dotate cu camere de supraveghere, pentru a putea monitoriza atat iubitorii cat si autoritatile, conditiile in care sunt tinuti cainii si conditiile in care se face eutanasierea.
    6) ONG-urile – nu poti da legi in privinta ONG-urilor, dar eu sper ca odata terminata sursa de bani pe care o reprezenta sterilizarea si returnarea, sa ramana doar cei care iubesc cu adevarat animalele. Cei care le construiesc adaposturi si au grija de caini, nu stau toata ziua prin studiori de televiziune. Ar trebui sa inteleaga ca daca vrei sa salvezi caini – le construiesti adaposturi. Niciodata nu vor putea fi salvati toti cainii, dar macar cei ce pot fi salvati sa aiba parte de o viata decenta.
    7) Educarea oamenilor – se face cu amenzi si pedepse. Ar trebui aplicate pedepse atat celor care maltrateaza animalelor, cat si cei care in numele unei iubiri prost intelese pun in pericol siguranta si viata celorlalti.
    Cu aceste masuri (si nu cu interzicerea eutanasierii si impunerea doar a unor masuri de preventie in locul celor de combatere) – cred ca putem ajunge la nivelul tarilor civilizate unde e respectat atat cainele cat si omul.

  19. un hater spune:

    Daca sunt atacat de un caine agresiv si se intampla sa ii dau cu ceva in cap si sa il omor, se poate considera, din punct de vedere legal, ca am actionat in legitima aparare? Ma indoiesc profund: eu voi infunda puscaria pentru cruzime fata de animale, iar fiarei i se vor face funeralii nationale de catre asociatiile iubitoare de caini! Ma intreb insa, daca un reprezentant al unei asemenea asociatii ar fi atacat de o haita de maidanezi si mutilat sau poate chiar ucis, in acest caz, recunosc, extrem, dar destul de posibil in conditiile actuale, oare ce pozitie publica ar adopta respectiva asociatie?

  20. X spune:

    Referitor la punctul 2- Costuri:
    N-ati vrea sa facem socoteala altfel? Sintem vreo 2,5 milioane de bucuresteni, iar ciinii sint vreo 65.000.
    Ar reveni vreo 40 de ciini/bucurestean.
    Credeti ca le-ar fi prea greu celor 40 de ipotetici locuitori ai capitalei sa plateasca pentru hrana si adapostul unui ciine pina la disparitia lui naturala (poate intre timp i se gaseste si vreun stapin adevarat), scapindu-l in acest fel de o moarte a carei raspundere am purta-o cu totii?

    O parte din hrana necesara se poate obtine de la super si hypermarketuri (alimente expirate, se practica si acum). S-ar gasi sponsori si asa numiti adoptatori la distanta, fiindca problema numarul 1 nu o reprezinta hrana, ci adapostirea. Primaria n-a facut aproape nimic in sensul asta, desi a cheltuit sume uriase.
    Hai sa fim sinceri, daca am vrea, am putea.

    • X spune:

      Tot eu,
      Evident, era vorba de 40 de bucuresteni la un ciine.

    • topinel spune:

      Prietene, sunt 1,6 milioane de bucuresteni. Iar 65000 este o cifra ireala, dar sa trecem peste asta. Inseamna vreo 24 de bucuresteni la un caine. Iar costul lunar al intretinerii unui caine este de 450 de lei. Bucuresteanul din mine considera ca daca e sa dea 20 de lei pe luna, vrea sa-i dea pentru cu totul altceva decat pentru niste animale salbatice care se plimba pe strazi.

      • Alex spune:

        De ce sa mai platim ceva doar pentru ca o minoritate face scandal? Nu are societatea si cetateanul destule chestii pentru care plateste..si tot plateste?
        Sa plateasca cine doreste si “benediciaza” de placerea de a fi crescator de ciini.
        Ea ca si cum fumatorii ar forma un grup de presiune, ar face lobby si ar iesi in strada ca sa le sustina intreaga populatie prin intermediul unei noi taxe pasiunea si nevoia de tigari…mecanismul e acelasi, doar “obiectul” e diferit.
        Si inca un argument anti “hai sa punem mina de la mina” > data fiind amploarea industriala a fenomenului, se poate face vorbire de sume mari (30 lei/ciine X 60 000 ciini, 250 lei/ciineX 60 000 ciini..etc). deci o noua sursa de bani publici si privati, de firme si firmulitze, de sereleuri si asociatii care vor trai bine mersi de pe urma “problemei ciinilor”, in cirdasie cu primari si funsctionari corupti si avizi de bani.
        Cind ai un sistem public-privat-ongist care se ocupa de o “problema” ca cea a ciinilor, singurul rezultat ce il vei obtine e perpetuarea problemei, datorita unor smecheri ce vor identifica ffff rapid si eficient o sursa de venit.
        Prindere ciinilor de pe strazi? Da. Mentinerea lor pt o perioada in adapost? Da. Adoptarea lor (dupa castrare, vaccinare si microcipare, pe banii adoptatorului? Da. Eutanasierea celor neadotoptati dupa o perioada de “cazare” la adapost? Da.

        • X spune:

          Pe scurt: Fiindca e o problema a orasului, care tine de igiena publica, problema generata de noi, de indolenta si lipsa noastra de responsabiliate – si pentru care exista o solutie compatibila cu esenta umanitatii.

          Nu faceti confuzii cu problemele care tin de raspunderea individuala! Nu e vorba de a practica un hobby – cresterea ciinilor vagabonzi. E vorba de a nu condamna la moarte – o moarte gratuita, precizez ca sa nu-mi serviti stereotipul cu porcii sau puii – niste fiinte inteligente, empatice, loiale, care au insotit omul intr-o parte din istoria sa – si care au avut ghinionul sa fie deja nascuti acum, tot din cauza omului, evident.

          Si totusi – fumatorii pe care i-ati pomenit, ca si alcoolicii, drogatii si in general toti cei cu obiceiuri nesanatoase chiar sint sustinuti de noi toti prin taxele pe care le platim la asigurarile de sanatate. Ei isi practica obiceiurile nesanatoase IN MOD CONSTIENT, consumind apoi pentru a fi ingrijiti cote substantiale din taxele platite de noi toti.

          M-am obisnuit cu deficientele de obiectivitate si logica a argumentarii in tipul asta de rationamente. Dar recunosc ca totala lipsa de umanitate a unora care pun problema ca dumneavoastra continua sa ma socheze.

          • achim roxana spune:

            Bravo, felicitari pentru raspuns. As vrea sa pot sa va contactez si nu stiu cum pt a realiza un proiect de solutionare a problemei pe care sa-l inmanam primariilor. Mai sunt in echipa vreo 7 persoane printre care si un avocat. Facem ceva concret? Ar fi nevoie de persoane care sa lege bine cuvintele, sa le aiba la el la momentul potrivit si sa ofere o ora din timpul lui liber voluntariatului. Persoane care sa cunoasca legislatia, ar trebui sa fie deja in echipa… dar nu strica si surplus

      • X spune:

        Conform rezultatelor finale ale recensamintului din 2011, asa incomplet si deficitar cum a fost, populatia “stabila” a Bucurestiului era de 1.883.425 locuitori.
        Aceasta cifra nu ii include pe cei care invata sau lucreaza in Bucuresti, dar locuiesc fara documente oficiale ( buletin sau viza de resedinta). Va las pe dumneavoastra sa apreciati cam care e proportia lor!

        In ceea ce priveste costurile pentru un ciine, 450 de lei este o cifra umflata de cel putin 2 ori. Impreuna cu 2-3 colegi de serviciu avem grija de cei citiva ciini care s-au aciuiat in jurul cladirii de foarte multi ani, asa ca stiu cit costa hrana si medicamentele de baza ( vaccinuri, antiparazitare). De asemeni m-am documentat la Asociatiile care au adaposturi de ciini si am primit acelasi gen de raspuns.
        Sigur ca pentru ciinii din adaposturile Primariilor costurile sint mult umflate, nu vi se pare “normal”?
        Oricum costurile ar scadea prin contributii ale donatorilor, inclusiv in natura.
        Ginditi-va ca acesti ciini sint hraniti si acum de unii oameni sau reusesc sa supravietuiasca mincind de prin gunoaie ceea ce omul, nepasator sau risipitor, arunca oricum.
        Repet, nu hrana e problema, ea ar fi acoperita fie si numai din donatii.

      • X spune:

        P.S.

        Stiti cit este bugetul pe anul asta al ASPA (directia din Primarie care “se ocupa” de ciinii vagabonzi? 18, 6 milioane lei.
        Deci, vreti – nu vreti, chiar luind de buna socoteala dumneavoastra (mult umflata, cum am aratat in postarea precedenta), ati dat deja anul asta circa jumatate din suma calculata – 10 lei.
        Cu ce rezultate? Va spun eu: Zero.
        Deci unde e buba, de fapt? Tot mai credeti ca in primul rind costurile sint problema?

  21. Adrianos Fidi spune:

    la cati sunt , 100.000 in toata tara , singura solutie ramane Eutanasia
    sau adaposturi PRiVATE

    altfel se va ajunge la Otravuri Pistoale Topoare Ciocane Motorina … si nu cred ca se va limita doar la Maidanezi

  22. iulia spune:

    dupa ce au ucis 14 oamenii si au sfasiat peste 2 milioane mafia cutomaniaca face noi si noi victime.si romanii stau ca vitele sa fie muscati de maidanezi,ei si familiile lor.vina principala apartine cutomanilor care militeaza pentru mentinerea animalelor agresive pe strada.in schimb ,in Romania,se da vina pe victimele agresate de maidanezi.halal justitie.ce ar fi daca o organizatie ar milita pentru lasarea in strada a scorpionilor veninosi,tigrilor sau ciumei bubonice?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ciprian Ciucu


Ciprian Ciucu

Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Pol... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)