Home » Fără categorie » Citesti:

Ortodoxie şi politică. The Devil can cite Scripture for his purpose.*

Delia Cobusteanu decembrie 4, 2014 Fără categorie
70 comentarii 3,504 Vizualizari

Nenumăratele telefoane şi mailuri primite de la diverse cunoştinţe care ştiu că predau disciplina religie, la care aş adăuga interogaţiile vecinilor, reacţiile dure şi stupefiante ale colegilor de cancelarie, dar mai ales, avalanşa de nelămuriri ale elevilor, foştilor elevi şi studenţi practicanţi teologi, toate acestea m-au determinat să am o atitudine civică şi să exprim în scris ceea ce într-o instituţie publică nu se poate face.

Desigur că nu pot să mă prefac a nu vedea, ceea ce era clar, vizibil, în plină lumină. Lucruri a căror nevedere, le-ar scuza numai adevărata orbire. Pentru o persoană dedicată catedrei, a fi nepăsătoare la ceea ce este în jur, ar  însemna lipsă de recunoştinţă faţă de Dumnezeu şi chiar, o batjocură la adresa semenilor mei.

Cuvântul politică vine de la grecescul polis (cetate), de aceea se presupune că se face politică, ori de câte ori se discută despre problemele cetăţii, nu numai atunci când se exercită dreptul la vot. Biblia este plină de exemple de oameni ai credinţei care au făcut politică în sensul în care doreau să exprime voinţa lui Dumnezeu într-un anume moment (Sf. Ioan Botezătorul este numai unul, dar dimensiunea profetică se extinde pe 80% din Sf. Scriptură). Însăşi condiţia mântuirii exprimată clar în învăţătura Bisericii nu este altceva decât slujirea aproapelui în numele lui Hristos. Mi-aş dori să aud vocile autorizate ale Bisericii certând societatea şi politicienii, în special pentru legea pruncuciderii, care a produs genocid după genocid, mi-aş dori să fie somaţi oamenii politici să conformeze legile civile după legile lui Dumnezeu, altfel să fie excomunicaţi, iar dimensiunea profetică a Bisericii să fie vizibilă în societatea noastră, din ce în ce mai bolnavă.

O lecţie despre Dumnezeu şi în materie de credinţă şi politică nu poate avea loc în absenţa idealului de drept divin şi ecumenic, revendicat din moştenirea Bizanţului. Acest model al regalităţii răsăritene ortodoxe are la bază principiul simfoniei bizantine, între puterea seculară (reprezentată prin Rege) şi cea sacră (reprezentată prin Patriarh), al cărui simbol, în Imperiul Bizantin, era vulturul bicefal. Obiectivul comunismului era abolirea monarhiei, sine Rex, sine lex, apoi, compromiterea sau profanarea celei de a doua puteri, spirituale, Biserica.

MS Regele Mihai este episcop auxiliar, episcop al treburilor din afară – în temeiul unei legături ce durează din timpul Sinodului IV de la Calcedon  (451).  Acest titlu de Preafericit pe care îl are Patriarhul BOR – este acelaşi cu  titlul împăratului, iar când ne referim la moştenirea bizantină, împărătească, pe care au avut-o basileii bizantini şi ţarii Rusiei, astăzi nu o mai are decât Regele Mihai care a fost uns Rege de Biserică atunci când tatăl său a renunţat la titlul de Principe moştenitor. Regii iubitori de România, deşi de neam germanic, ne-au dat Independenţa şi România Mare, pe când comuniştii ne-au oferit doar o republică: România Mică.

Deşi separate de diferenţe insurmontabile, evidente, ceea ce pare cu adevărat sinistru, după atâţia ani de la căderea cortinei comuniste, este faptul că puţini clerici îl pomenesc pe MS Regele la Sf. Liturghie, în schimb, unii au încercat să găsească o identitate sau să combine în campanie electorală, două doctrine, diametral opuse. În mai multe rânduri, la iniţiativa unui grup de sibieni iubitori de ţară şi de Rege, am solicitat la aniversările Maiestăţii Sale oficierea unui serviciu religios, iar clericii au răspuns favorabil, unii, alţii, au pretins aprobare scrisă de la ÎPS Laurenţiu. Aflu de la persoane indignate că pe la biserici şi mănăstiri, toţi cei săraci cu duhul au primit câte un bileţel sau materiale în care li se cerea să voteze cu Ponta, ca să nu-şi trădeze credinţa !!!

Se pare că – în viziunea unor oameni mai săraci cu duhul (dar nu în sens biblic, ci în sens de frate geamăn cu dulcea prostie), credinţa a ajuns să însemne acceptarea furtului, a neiubirii de părinţi, a plagiatului si vânzării de ţară, a trădării (vezi episodul Geoană şi schizofrenia în ce priveşte proiectul Roşia Montană).

Redau câteva din reacţiile oamenilor care m-au apostrofat cu indignare pentru aceste situaţii nepotrivite, considerate de ei ca inacceptabile:

Acei „sfătuitori” ar fi bine să candideze la categoria „prostie monumentală”! (si poate că nu ar strica să mai fie chemaţi pe la procuratură, că monahul depune votul sărăciei, iar simonia e un păcat şi Biserica nu face politică, aşa cum spun comunicatele oficiale)…

Sau, oare de dragul lui Ponta, „slujitorul Domnului” poate va preschimba simonia în virtute? Se vehiculează sume astronomice…

Oare clericii nu ştiu că pe plan mondial Stânga promovează libertinajul şi o dictatură a minorităţilor deviante (homosexualitatea, etc)?

Să fie mai nou model de credinţă ortodoxă unul ca Ponta care şi-a abandonat soţia însărcinată în şapte luni? Nu cumva ortodoxia îi zice pe româneşte desfrânare? Poate îl propunem careva la canonizare, ca să atingem şi absolutul vigilenţei de clasă si revoluţionare….

Cine e mai străin de neam? Sasul a cărui familie este aici de 800 de ani şi a refuzat să se stabilească în Germania cu familia, ori “părinţii” bisericii naţionale care, în dispreţul vieţii spirituale şi materiale a neamului, sprijină banda de mafioţi care fură ţara şi scuipă peste toţi românii ???

Pentru a înfrunta o filosofie, sunt suficiente argumentele,  în schimb, pentru a înfrunta o religie,  forţa e suficientă. De aceea, puterea pesedistă, demnă urmaşă a celei comuniste, lasă impresia unei religii eşuate în politică, dar cu mască religioasă, scopul ei nefiind unul sacru (precum în cazul creştinismului, dobândirea vieţii veşnice), ci unul secular, strict profan (însuşirea prin forţă a puterii lumeşti). Cu orice preţ. Chiar cu pervertirea valorilor şi instituţiilor sacre. Chiar cu preţul scăderii încrederii populaţiei în instituţia divino-umană: Biserica.

Biblia îl defineşte pe diavol mincinos şi tatăl minciunii (Ioan 8,44). Într-o remarcabilă descriere a misterului luminii în Biblie şi în tradiţia ortodoxă, teologul Paul Evdokimov, îl prezenta  drept Prinţul Întunericului sau Prinţul stângii, prin referire şi comparaţie cu Hristos, (care, în perfectă concordanţă cu Crezul, urcă la dreapta Tatălui), poate stânga desenează astfel umbra inexistentului. (…) E de ajuns ca o singură părticică a fiinţei noastre să fie contaminată de rău, şi este deja punctul aplicării lui, poarta deschisă spre o situaţie în care Răul este real, în care Satan este Prinţul. Acolo unde puterea sa reuşeşte să se exercite asupra noastră, ne plasează la stânga lui Dumnezeu şi justificat, dar optimismul său nu este mai puţin. Răul este limitat prin iluzia naturii sale, el este obligat a se ascunde în propria sa obscuritate ştiind totuşi că „tot ce este ascuns se va arăta”.[1]

Demonstraţia diabolică, este evident, are altă calitate decât a noastră, pentru ea raţiunea nu este indispensabilă (şi aceasta datorită faptului că diavolul e nemuritor, deci sistemul lui de referinţă e altul decât al nostru). O demonstraţie în sistemul lui de referinţă poate foarte bine demara cu un enunţ ipotetic, care pentru noi nu este o unitate logică, ci pur şi simplu, mistificare sau simplă provocare. Demonstraţia diabolică este totdeauna paradoxală, în sensul că este absurdă, însă concret irefutabilă. Dintotdeauna, administraţia şi birocraţia comunistă a întreţinut şi întreţine cele mai bune şi cordiale relaţii cu Satanael în persoană, ba uneori, se suplineşte în unele bune oficii.

Cine este acest diavol la care face referire Shakespeare şi care în ideologia comunistă era considerat un simplu mit?

Denis de Rougemont, în deja celebra sa carte Partea Diavolului, ne recomanda:

Să nu ne aşteptăm să aflăm un portret al diavolului: trebuie să socotim că toate portretele lui sunt tot atâtea victorii pe care el le-a obţinut asupra complezenţei şi credulităţii noastre. Doar e antimodelul prin excelenţă, esenţa sa fiind deghizarea, uzurparea aparenţelor, forţarea neruşinată sau subtilă a nuanţelor – pe scurt, arta de a face formele să mintă.(…) Creatura cea mai poetică din lume. El e frumos în ochii naivilor, care cred că răul trebuie să fie totdeauna urât; el imită, caricaturizând, acţiunea Sfântului Duh, mereu ambiguu pentru îndoielile noastre şi deconcertant pentru raţiunea noastră.[2]

Un dascăl, ca orice bun creştin, trebuie să participe la binele semenilor în funcţie de disponibilităţile lui intelectuale şi moral-civice, inclusiv la binele pe care politicul îl promovează. Nu fac politică în sensul comun al termenului, acela de apartenenţă politică la vreun partid. Constat cu mâhnire că pentru tot mai mulţi oameni, perspectiva în care îşi duc viaţa este una materialistă. Chiar şi acolo unde ar trebuit să fie încărcată de pură spiritualitate. Aceste două perspective diferite de a privi viaţa, conduc la serii ale elementelor binelui comun care, nu numai că nu coincid, dar se deosebesc fundamental şi se exclud reciproc. Ortodoxia (în sensul ei de credinţa dreaptă) trebuie dublată de ortopraxie (practica ortodoxă), fără de care credinţa nu are valoare. Creştinul trebuie să cuprindă  în binele comun pe care-l promovează, valorile perene puse în lumină de credinţa sa.

Ca orice sibian iubitor de ţară şi normalitate (normal vine de la norme), m-am îngrozit de perspectiva revenirii la monopartidul care ar fi putut duce la pierderea vremurilor normale. Pentru ca răul să se întâmple - spunea Edmund Burke, filosoful scoţian mult pomenit în ultimul timp – e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic. Acest adevăr Biblia îl cunoaşte foarte bine şi Apostolul Iacov confirmă că: cine ştie să facă ce e bine şi nu face păcat are (Iacov 4,17). După cum se vede, sibienii au înţeles foarte bine acest lucru. Şi mulţi români alături de ei.

* The Merchant of Venice, Actul 1, Scena 3, William Shakespeare

_______________


[1] Paul Evdokimov, Rugul aprins. Timişoara: Editura Mitropoliei Banatului, 1994, p.32

[2] Denis de Rougemont, Partea diavolului. Bucureşti: Editura Humanitas, 2006, p. 92

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "70 comments" on this Article:

  1. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Mă bucur că aţi venit cu acest text.

    Cred că se simte nevoia unui text suplimentar în care dumneavoastră sau alţi oameni cu pregătire teologică să arate cum poate fi operaţionalizat principiul simfoniei bizantine în cazul unui tip de stat democratic construit după principiul separaţiei puterilor, checks and balances, al domniei legii.

    Puterea regală nu mai există şi nici nu va mai exista. Nu are nici o legătură cu comunismul, ci cu evoluţia socială a modului de organizare al oamenilor Avem o putere distribuită între câteva surse publice de autoritate, conform Constituţiei. Cum se poate recupera în acest context politic ideea de episcop al treburilor din afară ?

    Personal mă gândesc că legătura s-ar putea face prin noţiunea de slujitor al interesului public. O persoană care slujeşte cu devotament interesul public pentru care a fost ales este o persoană care face ce ar trebui să facă un episcop al treburilor din afară, fără a fi aşa ceva în sens explicit ?

    gânduri bune,

    • Cetatean spune:

      Domnule Virgil Iordache, in articolul dvs. (recent) “Liantul civic si liantul spiritual” spuneati ca: “a dori cuiva binele inseamna a avea o atitudine pozitiva, centrata pe el, nu pe tine, indiferent cum gandesti binele”.

      Ca reactie la acesta afirmatie, eu va spuneam: “Tocmai aici este problema crestinilor, nu au «o atitudine centrata» pe cei carora le «doresc binele», ci au o atitudine egoista, «centrata» pe ideea lor despre ceea ce inseamna «binele» (incercand sa le impuna tuturor «binele» lor, «legiferat» de dogmele crestine). Altfel, cum se poate interpreta (de exemplu) indarjirea bisericii in a se opune legiferarii eutanasiei, lege care ar permite ateilor bolnavi de cancer in faze terminale (care sufera ingrozitor, si pentru care sinuciderea nu este un «pacat») sa traiasca decent pana la sfarsitul vietii, punand capat acesteia atunci cand degradarea fizica (psihica, relationala) devine inacceptabila pentru ei?! Daca dogmele crestinilor ii impiedica sa recurga la eutanasie, de ce vor sa impuna acest «bine» (inclusiv prin reprezentantii lor, crestinii din legislativ) si celor care gandesc diferit? Acesta atitudine reprezinta o incalcare flagranta a libertatilor fundamentale ale omului”.

      Acest articol al doamnei Delia Cobusteanu reprezinta o splendida confirmare a adevarului afirmatiilor mele!

      P.S. Legea sinuciderii asistate nu ar crea o obligatie ci ar asigura un drept, asa ca ea nu ar crea o problema pentru cei a caror convingeri religioase inflexibile ar intra in contradictie cu prevederile ei. In acelasi timp, acestia nu au dreptul sa interzica altor oameni optiunea de a trai decent pana in ultimele momente, de a muri in conditii decente alaturi de cei dragi (nu sinucigandu-se, eventual, cu metode brutale, in singuratate). Crestinii fanatici nu au dreptul sa ii oblige pe toti ceilalti sa treaca prin infernul degradarilor fizice, psihice si relationale, inerente unor boli incurabile.

    • geo spune:

      Daca Biserica nu se distanteaza de politica va avea o influenta in rau asupra societatii si nu in bine, asa cum ar trebui, asa cum cei mai sinceri isi doresc. Apropierea Bisericii de politica o corupe spiritual si o face sa-si rateze misiunea ei. Biserica trebuie sa fie implicata social, ceea ce este cu totul altceva decat implicarea politica.

      Un stat in care politica si religia nu sunt complet separate este un stat in care libertatile umane au de suferit, uneori la modul cel mai grav posibil. Atat timp cat istoria este martora groaznicelor abuzuri girate de aceasta legatura nu inteleg cum e posibil sa gandim, in secolul XXI, ca putem scoate de la naftalina si recicla modele statale care au condus la genocid, in manifestarea lor extrema. Chiar credeti ca ecuatia va functiona altfel, doar pentru ca traim intr-o epoca mai moderna? Nu realizati ca natura umana care a facut posibil asa ceva a ramas aceeasi? Sau poate unii sunt incurajati de faptul ca aici, mai in estul Europei, nu s-a manifestat atat de radical spiritul care in vest a creat inchizitia evului mediu. Blanzii de noi! Oare raul trebuie sa ajunga la un punct culminant ca sa poata fi numit rau? Nu are si trecutul nostru alunecari alarmante legate de intoleranta religioasa si etnica, de exemplu cele din perioada interbelica? Si n-ati simtit istoria suflandu-va in ceafa cand HotNews prezenta in 2011 stirea urmatoare:

      http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8318642-video-maicute-manastirea-petru-voda-canta-parintelui-justin-parvu-sfinta-tinerete-legionara-protest-oficial-centrului-pentru-monitorizarea-combaterea-antisemitismului.htm

      Daca asta se intampla acum, ce se va intampla daca legaturile Bisericii cu statul s-ar consolida si mai mult?

      Misiunea pe carte Crestinismul o are nu este una politica. Cea mai buna influenta a sa asupra societatii s-a manifestat atunci cand a stat departe de puterea seculara (de exemplu, in primele secole crestine).

      • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

        Nu ştiu. Adevărul este că uneori politica dă năvală peste Biserică, relaţia nu este unilaterală. O organizaţie majoră cu milioane de credincioşi e practic imposibil să nu fie implicată fie şi fără voia ei în disputele publice, în polis. că e vorba de iniţiative de o parte sau de alta, relaţia există de facto, şi prin legile actuale şi de jure.

        În aceste condiţii ce mi se pare necesar şi oportun, nu ştiu dacă şi fezabil, este gândirea termenilor unei relaţii cu statul modern, adaptarea idealului simfoniei la realităţile insituţionale actuale fără a nega în fondul ei spiritual ideea armoniei dintre stat şi Biserică. Asta e cred o provocare importantă pentru teologi, alături de gândirea relaţiei cu ştiinţa contemporană.

        Reiterarea ad literam a canoanelor şi altor texte ale tradiţiei dezvoltate în istoria Bisericii nu ştiu dacă este cea mai folositoare abordare în spaţiul public într-o societate în care comunicarea între oameni aflaţi la mare distanţă are loc în timp real (din păcate nu şi comuniunea).

        gânduri bune,

        • Cetatean spune:

          Puteti sa ne dati si noua niste exemple in care (intr-un stat democratic) “politica da navala peste Biserica”? Aveti dreptate cand spuneti ca “relatia nu este unilaterala”, doar ca sensul este invers: Biserica “da navala” peste politica.

          P.S. In comenteriul anterior, eu v-am dat un exemplu (eutanasia voluntara) in care Biserica “da navala” peste politica (inclusiv prin reprezentantii ei, crestinii din legislativ), si pot sa dau si altele (cercetari genetice, avort, contraceptie, minoritati sexuale, etc). Corect era ca si dvs. sa veniti cu exemple, atunci cand faceti astfel de afirmatii.

          • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

            Percepţia mea este că în România mulţi politicieni au cam dat năvală peste toate bisericile de toate confesiunile, pentru a obţine susţinere din partea credincioşilor. Situaţia ortodoxiei este mai evidentă doar pentru că reprezintă pe majoritari.

            Dar cred că este realmente ceva general, uitaţi un link spre literatură academică fără să căutăm prea mult:

            http://scholar.google.ro/scholar?hl=en&q=catholic+lobby+USA+elections&btnG=&as_sdt=1%2C5&as_sdtp=

            Există o relaţie între religie şi politică, nu este una simplă, unidirecţională, ci bidirecţională, cum are ea loc variază de la ţară la ţară, ţine de specificul cultural local.

            • Cetatean spune:

              Domnule Iordache, argumentul dvs. imi sustine afirmatiile, nu le contrazice! Politicienii care “au cam dat navala peste toate bisericile de toate confesiunile” sunt de partea bisericii, nu impotriva ei, sunt de fapt crestini (sau cel putin asa declara ei) care vor sa impuna convingerile lor si necredinciosilor, si pentru a face acest lucru, dezbina societatea cerand “sustinere (politica) din partea credinciosilor”.

            • Mens Sana spune:

              @Cetatean: iar ceilalti politicieni ce sunt, daca nu atei care incearca sa impuna conceptiile lor celorlalti? Vreti politicieni roboti, care sa nu “fie” nimic, sa nu aiba nici o convingere?

              Opriti-va din tiradele astea aberante, linistiti-va si incercati sa meditati mai mult la ce spuneti. De preferinta inainte sa le spuneti public.

            • Cetatean spune:

              @Mens Sana

              Cred ca tu ar trebui sa te opresti din din “tiradele astea aberante” si sa incerci “sa meditezi mai mult cand le spui”.

              Cum spuneam mai sus: “Legea sinuciderii asistate nu ar crea o obligatie ci ar asigura un drept, asa ca ea nu ar crea o problema pentru cei a caror convingeri religioase inflexibile ar intra in contradictie cu prevederile ei. In acelasi timp, crestinii nu au dreptul sa interzica altor oameni optiunea de a trai decent pana in ultimele momente, de a muri in conditii decente alaturi de cei dragi (nu sinucigandu-se, eventual, cu metode brutale, in singuratate)”.

              Dupa cum vezi , ateii nu incearca sa impuna conceptiile lor celorlalti deoarece legea NU creaza obligatii pentru crestini. Crestinii sunt cei care incearca sa impuna conceptiile lor celorlalti, interzicandu-le (blocand adoptarea legilor) sa beneficieze de niste libertati care intra in contradictie cu dogmele crestine, dogme care nu au nici o relevanta pentru atei (sau pentru cei de alte credinte).

        • geo spune:

          Cred ca primul lucru pe care Biserica Ortodoxa ar trebui sa-l faca este reconsiderarea atitudinii gresite pe care a avut-o in trecut, a oricarei actiuni care a dus la lezarea libertatii si demnitatii umane. Fara pocainta nu poarte fi reconstructie si nici o abordare normala a rolului pe care-l doriti pentru Biserica.

      • Ventidius spune:

        Eu cred ca dimpotriva ca cea mai marea greseala pe care o poate face biserica este sa adopte o pozitie defensiva, ferindu-se in mod las sa se implice pe orice cale in apararea valorilor crestine. Evident, acest lucru nu insemna sa sprijine politicieni precum Ponta, aici e vorba de simonie nu de apararea valorilor crestine, dar daca biserica va asista pasiv in timp ce valorile pentru care a militat dintodeuna sunt terfelite acesta va fi si sfarsitul ei. Biserica trebuie sa redevina militanta, sa redevina vie, sa iasa din automultumirea datorata faptului ca majoritatea romanilor se declara ortodocsi, lucru care nu insemna de fapt nimic. Trebuie sa iasa la lupta deschisa impotriva tuturor stangismelor la moda, fie ca este vorba de promovarea avortului, a hedonismului sexual iresponsabil etc.In privinta predarii religiei in scoli cred ca abordarea a fost cu totul gresita, biserica trebuia sa puna accentul pe calitate nu pe cantitate. Sa urmeze modelul iezuit si sa infiinteze gradinite, institutii de invatamant proprii, la concurenta cu invatamantul public laic, avand grija ca acestea sa fie unele de elita. Astfel ar fi castigat prestigiu si adepti sinceri.

        • Cetatean spune:

          Cu ce drept impune Biserica “valorile crestine” ateilor sau credinciosilor necrestini? Intr-o democreatie (si stat de drept), nimeni nu ataca “valorile crestine” atunci cand traieste dupa propriile valori (care nu corespund cu cele crestine), asa cum si crestinii au libertate totala sa traiasca in concordanta cu “valorile crestine”. Problema este ca crestinii incerca sa impuna “valorile crstine” tuturor, cu forta, blocand legi care intra in contradictie cu valorile lor, dar care nu le-ar crea obligatii ci ar asigura drepturi celor care doresc sa beneficiexe de libertatile pe care aceste legi le apara. Crestinii sunt ipocriti atunci cand nu recunosc aceste adevaruri.

          • Ventidius spune:

            Cu acelasi drept cu care care societatea isi impune valorile ei amatorilor de incest si pedofilie. Sau poate crezi ca interzicerea unor astfel de comportamente este incompatibila cu statul de drept? Nu e treaba bisericii sa legifereze, dar este dreptul ei sa incerce sa convinga societatea sa adopte sistemul ei de valori. Prin mijloacele pe care le ofera sistemul democratic, evident. Dupa cum e dreptul ateilor sa incerce sa isi impuna propriul sistem de valori.

            • Cetatean spune:

              @Ventidius

              1. Comentariul tau este est manipulator: “Noul Cod penal nu incrimineaza incestul intre adulti. … Noul text nu mai incrimineaza relatia incestuoasa intre doua persoane majore care au consimtit in mod liber la aceasta relatie”, a spus profesorul universitar Valerian Cioclei. Aceasta decizie este una corecta deoarece, in cadrul unei relatii liber consimtite intre doua persoane majore, NU se incalca drepturile altei persoane (la fel ca si in cazul legiferarii eutanasiei).

              http://www.mediafax.ro/social/noul-cod-penal-nu-incrimineaza-incestul-intre-adulti-4046693

              2. Pedofilia TREBUIE interzisa prin lege deoarece minorii NU au nici discernamantul necesar si nici nu sunt maturi din punct de vedere fizic si psihologic, astfel incat sanatatea acestora poate sa fie grav afectata de catre pedofili. Principiul de baza este acela ca libertatile unor persoane nu trebuie sa afecteze drepturile altor persoane (pedofilii incalca drepturile minorilor).

              In concluzie: dezincriminarea incestului liber consimtit NU incalca drepturile altor persoane, pe cand dezincriminarea pedofiliei ar incalca drepturile minorilor, de aceea “societatea isi impune valorile ei amatorilor de pedofilie” (insa NU si “amatorilor de incest”). Adoptarea legii eutanasiei intra in prima categorie, adica aceasta NU ar incalca drepturile altor persoane ci DOAR ar asigura respectarea unor libertati fundamentale pentru cei pentru care dogmele crestine nu au nici o relevanta.

            • Ventidius spune:

              @Cetatean
              In privinta incestului cred ca te inseli, in noul cod penal incestul e in continuare pedepsit (cu inchisoare de la 1 la 5 ani). Stiu ca era in discutie dezincriminarea, dar nu pentru pentru motivul pe care il invoci, ci doar pentru ca pedeapsa a cazut in fapt in desuetudine, nefiind pusa in aplicare de instantante si ca urmare neexistand condamnari pentru incest in Romania in ultimi ani.
              Pedofilia este pedepsita chiar daca minorul este apt fizic si psihic sa intretina relatii sexuale si indiferent de faptul ca acesta are sau nu de suferit de pe urma acestei fapte. Acestea sunt doar circumstante agravante, nu cauzele esentiale ale incriminarii pedofiliei. Trebuie precizat ca minorilor nu le este interzisa viata sexuala. Dar asta nu inseamna ca, daca minorul intretinea relatii sexuale in mod curent la momentul savarsirii faptei acest faptul il exonereaza pe faptuitor. In plus se incrimineaza nu numai actul sexual cu un minor ci si coruperea sexuala.
              Printre adeptii revolutiei sexuale exista intr-adevar tendinta de a sustine ca raspunderea penala ar trebui sa existe numai atunci cand minorii au de suferit. Odata ce aceasta opinie s-ar impune, ar urmata inevitabil si de dezincriminarea pedofiliei, cu exceptia violului. Asta pentru ca prejudiciul suferit de minor ar fi imposibil de dovedit. N-ar lipsi opinii in acest sens care sa sustina ca sexul este benefic, chiar la varste destul de fragede, ca pana la urma vremurile si mentalitatile s-au schimbat, tinerii isi incep viata sexuala mult mai devreme iar daca acestia sunt initiati de un adult ar putea fi chiar avantajos.
              Oare trebuie sa amintesc ca in cercurile progresiste, sustinatoare ale libertatii sexuale, ideea dezincriminarii pedofiliei a aparut in mod recurent, fiind sustinuta deschis de personalitati reper ale acestei miscari, precum Sartre si Simone de Beauvoir? Singura problema o constituie scandalurile de pedofilie care apar periodic si inflameaza opinia publica suficient pentru a impiedica acesta tendinta.

            • Cetatean spune:

              @Ventidius

              Dupa cum am arata mai sus, in proiectul noului cod penal s-a renuntat la incriminarea incestului, decizia fiind una corecta deoarece, in cadrul unei relatii liber consimtite intre doua persoane majore, NU se incalca drepturile altei persoane.

              http://www.mediafax.ro/social/noul-cod-penal-nu-incrimineaza-incestul-intre-adulti-4046693

              Nu stiam ca s-a revenit asupra deciziei, insa sunt convins ca acest lucru s-a intamplat tot la presiunile bisericii (crestinilor). Acest lucru ne demonstreaza inca o data (daca mai era nevoie) ca legislativul tine cont mai mult de dogmele crestine decat de principiile de drept atunci cand legifereaza (si asta nu numai in Romania). De asemenea, pentru (unii) judecatori, mostenirile “culturale” au importanta mai mare decat respectarea drepturilor si libertatilor oamenilor.

              “Luna trecuta, Consiliul German de Etica, un organism consultativ care da raportul Bundestag-ului, a recomandat dezincriminarea relatiilor sexuale intre adultii care sint frati. … Raportul nu incearca sa ofere o evaluare definitiva a moralitatii relatiilor sexuale consensuale intre frati. Mai degraba, se intreaba daca exista o baza adecvata pentru ca dreptul penal sa interzica astfel de relatii. Raportul indica faptul ca in nici o alta situatie nu mai sint intezise relatiile sexuale voluntare intre persoane capabile de autodeterminare. Este nevoie – sustine raportul – de o justificare clara si convingatoare pentru a da buzna in miezul vietii private“.

              “Incestul intre adulti nu este un delict in toate jurisdictiile. In Franta, infractiunea a fost anulata odata cu introducerea noului cod penal de catre Napoleon, in 1810. Incestul consensual intre adulti nu este un delict in Belgia, Olanda, Portugalia, Spania, Rusia, China, Japonia, Coreea de Sud, Turcia, Coasta de Fildes, Brazilia, Argentina si alte citeva tari din America Latina”.

              http://tinyurl.com/mjsnx73

              Vreau sa mentionez ca pentru mine incestul este un lucru cel putin dezgustator, insa acest fapt nu imi da dreptul sa ma pronunt in favoarea pedepsirii lui.

              In ceea ce priveste pedofilia, chiar daca minorul este apt din punct de vedere fizic sa intretina relatii sexuale, el nu a ajuns la maturitate psihologica (altfel ar avea toate drepturile si responsabilitatile adultilor) asa ca afirmatia ta ca “minorul este apt psihic” este una manipulatorie.

              Spui ca: “Trebuie precizat ca minorilor nu le este interzisa viata sexuala”. Aceata afirmatie este o noua incercare de manipulare, deoarece condamnarea pedofiliei nu are legatura cu restrictiile impuse minorului ci cu restrictiile impuse adultului.

              Mai spui ca: “Printre adeptii revolutiei sexuale exista intr-adevar tendinta de a sustine ca raspunderea penala ar trebui sa existe numai atunci cand minorii au de suferit”. Vad ca incerci din rasputeri sa imi pui in gura (in tastatura) lucruri pe care nu le-am spus (nu le-am scris). Aceasta este o metoda perversa de incercare de discreditare, pentru a crea confuzie, facand un ghiveci, amestecand argumentele mele cu argumentele “adeptilor revolutiei sexuale”. Eu nu argumentez in favoarea “revolutiei sexuale” ci in favoarea respectarii drepturilor si libertatilor omului (bazate pe principii de drept).

              P.S. In ceea ce priveste eutanasia voluntara, acesta REPREZINTA UN DREPT, nu exista nici un dubiu. Exista DREPTUL LA VIATA si NU OBLIGATIA DE A TRAI. Daca nu exista obligatia de a trai, atunci nu poate sa fie interzis dreptul la eutanasia voluntara, deoarece astfel s-ar legifere de fapt OBLIGATIA DE A TRAI. Instituirea OBLIGATIEI DE A TRAI prin refuzul legiferarii eutanasiei voluntare are un (posibil) efect practic periculos pentru orice stat independent. Cineva care are OBLIGATIA DE A TRAI trebuie sa ia toate masurile pentru a evita situatii in care riscul de a muri este foarte mare (la fel cum parintii sunt raspunzatori de siguranta copiilor lor – apararea dreptului acestora de a trai). In caz de razboi, riscul de a murii este major, asa ca cineva care are OBLIGATIA DE A TRAI poate sa refuze sa lupte, pentru a nu fi acuzat ca isi doreste de fapt sa moara (incalcand OBLIGATIA DE A TRAI). Este evident ca politicienii crestini ipocriti isi vor indemna cetatenii sa “isi dea viate pentru patrie” atunci cand le sunt puse in pericol valorile (vezi razboaiele religioase), insa ii vor condamna pe cei care isi iau viata deoarece sufera ingrozitor in fazele terminale ale cancerului metastazat.

        • geo spune:

          Libertatea de constiinta, dreptul ca fiecare sa-si poata alege si practica credinta pe care a ales-o, indiferent daca aceasta credinta face sau nu face parte dintr-o majoritate, nu sunt valori crestine care trebuiesc aparate? Eu cred ca sunt. M-as bucura sa constat ca sunt si pentru Biserica Ortodoxa, mai mult decat declarativ, si ca lupta si pentru asta. Voi ce ati constatat?

          Foarte important de spus, Romania este un stat laic si garanteaza aceste drepturi la nivel de lege. In niciun caz acest lucru nu este impotriva vreunei credinte, pentru ca libertatea de constiinta este IN FAVOAREA credintei pe care fiecare e liber s-o aleaga.

    • Bogdan Popa spune:

      “Fara politica, in biserica” (Sibiu, 14 noiembrie 2014)

      https://www.youtube.com/watch?v=_aREmG1UZfk

    • Dan spune:

      As spune și eu Bravo! doamnei Cobusteanu pentru subtilitatea și finețea argumentelor. Mulţi profesori de religie ortodoxă se regăsesc în aceste argumente. Vreau să traduc ceea ce am înțeles eu: BOR a greșit imens prin susținerea, abia disimulată, acordată unuia dintre candidații la președinție. A greșit nu neapărat pentru că nu trebuia s-o facă ci pentru că deși aparent a fost în numele ortodoxiei, în realitate, ea a fost “contra cost”. BOR SE LASĂ CUMPĂRATĂ DE OAMENI CARE ÎN REALITATE NU AU NIMIC COMUN CU CREDINŢA. Asta am înțeles eu.
      BOR a dat ordin să se propage ideea ca oamenii să voteze cu un ortodox dar nu spune niciodată nimic public împotriva hoţilor politici, împotriva celor care fură ţara, împotriva celor care i-au decizii care pe termen lung duc la o vătămare sufletească a acestui popor. Adică, oameni buni, votaţi un ortodox chiar dacă este hoţ! Aş vrea să-l văd pe Patriarhul BOR cum lunar apare la televizor şi critică (cu blândețe sau cu severitate în funcție de context), la cei care ne conduc, lipsa de bun simţ, lipsa de transparență, lipsa de corectitudine, lipsa de adevăr, lipsa de iubire pentru semeni (asigurarea unui sistem sanitar bine pus la punct, asigurarea unui sistem de învăţământ echitabil, asigurarea unui trai decent şi asigurarea de drepturi egale pentru toate categoriile populaţiei, etc). Nu mai vorbesc de faptul că biserica, după 25 de ani, încă nu a coborât în mijlocul poporului pentru a lămuri, folosind limbajul timpurilor noastre, dilemele, necunoașterile şi multele neadevăruri spuse şi înrădăcinate în mentalul popular (şi secular) privitoare la credință.
      Aceste lucruri mi le doresc eu, un creştin ortodox simplu, din popor.

      P.S.
      Declar pentru cei cu convingeri seculariste că nici eu nu-mi doresc întoarcerea la Evul Mediu.

  2. wlad spune:

    Doamna,

    Incercati cumva sa folositi argumentul “comunismul e rau” ca sa aratati ca “statul ortodox” e bun ?

    “oamenii politici să conformeze legile civile după legile lui Dumnezeu” ? Puteti va rog sa explicati de ce trebuie sa fiu obligat sa ma conformez eu dupa legile Dumnezeului dumneavoastra ? Aveti dreptul sa practicati religia dvs. dupa cum credeti de cuviinta, de ce aveti tendinta sa obligati oamenii sa va urmeze regulile, sa ne indoctrinati copiii de la varsta la care nu pot sa judece singuri, sau sa decideti normalitatea prin prisma credintei dumneavoastra ?

    Va rog sa imi permiteti sa va dau un sfat. Aveti un articol plin de stereotipuri si citate din Biblie – “dimensiunea profetică a Bisericii” , “societatea noastră, din ce în ce mai bolnavă” , “diavol mincinos”, etc. Aceste lucruri sunt valabile in mediul in care activati, functioneaza doar pentru cei asemeni dumneavoastra, nu le folositi ca argumente intr-un asemenea articol, pentru ca n-o sa va bage nimeni in seama.

    Ca sa inchei in ton cu titlul articolului dumneavoastra, “Go back to the 19th century, where you belong”

    • Cristian spune:

      De curiozitate, de ce 19? De ce nu 18? Din cauza Revolutiei franceze?

    • lloopp spune:

      Un fost coleg de serviciu, ortodox fervent si practicant mi-a spus doua lucruri referitor la relatia sa cu religia.
      Incep cu cel pe care nu-l aprob, si anume ca esti robul lui Dumnezeu, nu ai cale de ales, si orice ti s-ar intampla in viata, trebuie sa accepti fara a te zbate. De ce nu sunt de acord? Pentru ca acel comunism pe care l-am simtit pe pielea noastra, este cel care si-a tras seva din ortodoxismul rusesc, si apoi importat la noi. Se doreau mase cuminti, fericite, tinute intr-o stare de acceptanta a orice s-ar intampla, incapabile de a lua decizii, si fericite ca nu le iau. Astfel s-a ajuns la vorba “Era mai bine pe vremea lui Ceausescu” a celor care nu se pot adapta la mediul democratic si capitalist :
      http://lloopp.wordpress.com/2014/12/03/era-mai-bine-pe-vremea-lui-ceausescu/

      Al doilea, care este foarte bine exprimat este despre ce se intampla in BOR. Sunt doua ierarhii in BOR, cea seculara, a celor care vaneaza functii cat mai inalte si avantaje materiale, folosind spiritualitatea ca o arma sau unealta, mergand la biserica exact ca la serviciu, acceptand toate formele si nesimtind nimic din esenta credintei. Pe acestia ii vedem amestecati in politica, si fiind cu “luare de mana” de la batranele nevoiase de la tara. A doua ierarhie este cea a spiritualitatii, a celor care isi simt cu adevarat chemarea esentei credintei ortodoxe, o practica si inspira pe altii. Oameni la care merg enoriasii macinati de sentimente negative si pleaca mai impacati, si mai linistiti. Slujitori ai bisericii si ai credintei care isi gasesc recompensa in a face aceasta munca a trimisului Domnului pe pamant, fara a urmari avantaje materiale. Desi sunt ateu in aceasta etapa a vietii mele, ii dispretuiesc pe primii si am tot respectul pentru cea de-a doua categorie.

      Cu cele de mai sus spuse, acesti slujitori ai bisericii care chiar cred si aplica invatatura ortodoxa au o contributie extraordinara la vindecarea societatii bolnave. Nu toata lumea isi permite psiholog, coach si mentor, si cum ati spus si dumneavoatra, unele metode merg pentru unii, si nu merg pentru ceilalti. Asa ca in spiritul pluritatii optiunilor din democratie, sa lasam posibilitatea oamenilor de a alege ceea ce le este mai aproape de spirit, suflet, filosofie sau pregatire profesionala, fara a le impune credintele noastre :) .

    • Gogol spune:

      Nu va impacientati, articolul nu propune nicio clipa “indoctrinarea” copiilor dumneavoastra. Aici nu e vorba despre atat de contestata ora de religie din scoli.
      Sunt de acord ca oamenii politici trebuie sa fie in acord cu legile lui Dumnezeu, pentru ca legile lui Dumnezeu sunt legile pe care s-a cladit civilizatia noastra. Daca sunteti ateu, le puteti numi simplu “legi morale”, iar ele sunt evidente pentru orice om cu judecata sanatoasa: sa nu furi, sa nu minti – nu exista loc de interpretare aici in functie de “normalitatea” fiecaruia.
      Ma sperie expresia asta pe care o aud atat de des: “normalitatea din punctul tau de vedere”. Ea arata ca cel care o foloseste e complet lipsit de repere si parasit in bataia vantului. Nu exista “normalitate” dintr-un anumit punct de vedere. Un lucru nu poate fi normal dintr-o perspectiva si anormal din alta. La fel ca populara istorioara despre legea entropiei, cu butoiul de vin si apa de canal, un lucru anormal ramane anormal indiferent cat ne-am chinui sa gasim o pozitie din care i-am putea surprinde o adiere de normalitate. Intrepretand aceasta relativitate morala dupa o cheie mistica, am putea spune ca in momentul in care un lucru anormal e prezentat drept normal “din alt punct de vedere / raportat la alte valori” ne aflam deja intr-o amagire de esenta diabolica. Diavolul e cel cu multe fete, cel care ii amageste pe fraieri si care prezinta lucrurile cele mai groaznice intr-o lumina placuta. Nu e pruncucidere, e emanciparea femeii, e libertatea individuala. Nu e blasfemie, e libertate de constiinta, emancipare sociala. Nu e sodomie, e viata privata si drept la alegere si la cautarea fericirii. Nu e preacurvie, e open-relationship. Nu e furt sau plagiat, e initiativa, istetime si descurcareala.
      Ca sa inchei in acelasi ton cu dumneavoastra, “go back to the 20th century, that’s when morals started to become relative” :)

    • Unu-2 spune:

      Cam asta am inteles si eu din articol, ca o “sharia ortodoxa” ar fi buna, iar comunismul a fost rau. Iar regele trebuie proslavit, chiar daca acum avem republica (apropo, de ce un presedinte nu ar putea reprezenta puterea seculara, doar pt. ca nu-i uns pe frunte de biserica majoritara?). Intre timp (ultimii 200 de ani?) lumea a evoluat pt. unii diferit: despartirea conducerii statului de biserica. Constitutia americana va spune ceva? Hello? O sa pun un link aici la cartea noastra sfinta, wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Separation_of_church_and_state
      O gramada de simboluri fara prea mare semnificatie, cind viata reala si problemele ei sint cu totul altele, doar ca nu ma mir ca unii inca traiesc in trecut. Sau in ortodoxie si ortopraxie, cum vreti.

  3. Stefan spune:

    Sunt ortodox prin nascare dar credincios prin convingere. Dincolo de cuvintele rastalmacite si de dogmele adanc inradacinate ale preotilor ortodocsi, pentru mine primeaza Cuvantul lui Isus: “Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. “.
    Nu inteleg deloc ce treaba are religia cu politica. Nu inteleg imixtiunea cand este atat de clar facuta separarea. De ce aceasta intruziune agresiva a ortodoxismului in treburile politice? Dincolo de religie este Dumnezeu si cred ca multi se impiedica in dogme/amanunte/ritualuri/detalii/cuvinte si uita de Dumnezeu. Mi-ar fi placut sa citesc un articol despre Dumnezeu, despre Sarbatorile Craciunului, despre Nastere, despre Botez, despre Bucuria Vietii. Si nu despre jocuri mizere de culise politice. :|

    • Mens Sana` spune:

      Stefan, nimeni nu se naste ortodox, catolic etc etc. Crestin este acela care este “nascut din nou”, prin credinta si alegere personala si constienta.

      • Stefan spune:

        Ok, accept. Finetzuri. Da, sunt crestin! Cred in Dumnezeu si in Isus, fiul lui Dumnezeu. Si in Fecioara Maria ca mama a lui Isus. Asta inteleg eu prin crestin, sau gresesc? Trebuie sa mai adaug ceva? Restul sunt/le consider dogme.

        • Mens Sana spune:

          Sunt “finetzuri” importante, fundamentale. A fi crestin nu este acelasi lucru cu a fi membru intr-un partid, club sau a simpatiza cu o echipa de fotbal. Din pacate oamenii moderni au ajuns sa traiasca cu un fel de schizofrenie intelectuala, in care “cred” si “credinta” poate inseamna ceva abstract, la care aderi intelectual dar nu iti influenteaza viata. Nu ajunge doar sa spui “Cred in Dumnezeu si in Isus”, trebuie sa vezi ce inseamna, ce presupune asta. “Crestin” inseamna urmas al lui Cristos.

          Iti dau doar doua exemple din Bible:

          “Tu crezi ca Dumnezeu este unul si bine faci; dar si dracii cred… si se infioara!
          Vrei, dar, sa intelegi, om nesocotit, ca credinta fara fapte este zadarnica?” Iacov 2, 19-20

          “Nu orisicine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împaratia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este în ceruri.“ Matei 7.21 (Sunt cuvintele lui Isus)

          Dumnezeu nu e prost, sa zica “Ok, a spus ca crede, sunt multumit”, desi tu in viata incalci tot ce a zis. “Interesul” lui Dumnezeu nu e sa obtina votul sau acceptul nostru, ci sa ne schimbam, sa devenim oameni buni si sanatosi la minte si la trup.

          Astea sunt lucruri pentru care trebuie sa ne luam timp, sa citim si sa ne gandim in liniste la ele. Televizorul si internetul ne-au cam facut sa citim mult, repede si superficial si sa inghitim informatii nedigerate din filme.

          Daca mai ai nelamuriri iti raspund cu placere, in masura in care pot si stiu.

          • Stefan spune:

            Multumesc pentru disponibilitate. Am inteles, importante sunt faptele. Corect. Dar nu pot accepta dogme rastalmacite sau interpretari personale fara sens. Ok, si eu interpretez personal si am impresia ca detin adevarul. Dar faptele fara convingere proprie sunt fatarnicii dpmdv.

  4. Nelu' spune:

    Religia e o minciuna frumoasa. Prin ce se deosebeste ortodoxia de catolicism sau protestantism? Ca-si face cruce altfel? Ca are alte ritualuri?

    Da, ar fi bine sa fie viata dupa moarte (presupun). Poate ca este, dar garantez ca nu exista in felul in care ne-o prezinta biserica (oricare ar fi ea).

    Singurul punct bun al bisericii e ca-i aduce pe unii dintre cei mai slabi la minte la o anumita etica/morala (manipulare “pozitiva”). In secole anterioare a raspandit o anumita cultura (desi a mai omorat si cativa oameni de stiinta pe parcurs).

  5. DanT spune:

    “Mi-as dori sa fie somati oamenii politici sa conformeze legile politice dupa legile lui Dumnezeu…” Mare ti-e gradina… Suntem cumva in Iran? Doamna, Romania e stat laic. Intelegeti ca nu trebuie sa confundati pacatul cu infractiunea. Biserica trebuie sa se limiteze la a spune ca aceia care comit pacate isi pun in pericol viata vesnica. Nu sa ceara sanctionarea pacatelor de catre institutiile statului!

    • Ian Negoian spune:

      Dan, daca erai mai atent, mai bine intentionat, nu zic, mai destept, observai ca n-a cerut ceva absurd unui patriarh ortodox. Asta e datoria lui sa incerce, conformarea legilor cu vointa divina.

      • DanT spune:

        In opinia doamnei si a ta datoria unui patriarh ortodox e sa-i ameninte cu excomunicarea pe politicienii care nu aplica ce le comanda el. Sper ca ai observat ca Papa nu procedeaza asa cu politicienii din tarile catolice. Si ce atitudine crestina e asta, sa-i insulti pe cei cu care nu esti de acord?

  6. euNuke spune:

    “O lecţie despre Dumnezeu şi în materie de credinţă şi politică nu poate avea loc în absenţa idealului de drept divin şi ecumenic, revendicat din moştenirea Bizanţului”

    Dar ce ar spune oare Hristos -cel biblic- despre această alegaţie cu pretenţii de axiomă? Când Hristos răspândea cuvântul lui dumnezeu prin Palestina, (1) ţinea oare “lecţii” despre divinitate? şi (2) şi-a pus vreodată problema inadecvării discursului său in contextul absenţei atât a “idealului de drept divin şi ecumenic”, cât şi a moştenirii bizantine de care pomeniţi?

    Iată cum descria zeul creştinilor raportul dintre Stat şi Religie intr-o dezbatere cu fariseii iscată de chestiunea legitimităţii taxării:

    “Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.”

    Oricâte interpretări ar produce oamenii Bisericii tulburaţi de această frază -pe care tare şi-ar dori să o elimine din Biblie ca să scape de disonanţa cognitivă- sensul mi se pare foarte clar: Hristos ]ndeamnă la conformare fiscală, la respectarea îndatoririlor faţă de puterea laică, chiar dacă şeful statului care colectează biruri este un păgân şi chiar dacă statul respectiv este un agresor, un cuceritor care impune învinşilor un statut inferior. Eu nu ştiu de niciun text hristic in care să se sugereze măcar instituirea de către creştini a unui Imperiu totalitarist, deloc ecumenic, teocratic şi dogmatic, in care toate celelalte credinţe să fie condamnate prin decizii imperiale, in care toate celelalte culte să fi vânate, distruse, iar credincioşii prigoniţi pentru credinţa lor alta decât cea oficială, singura admisă de către autorităţile statului. Patriarhii Bizanţului au împrumutat hainele Cezarului şi au refuzat să le mai înapoieze, apoi au cerut tot ce se cuvenea Cezarului şi au uitat să mai ofere ceva şi lui Dumnezeu, ceva din ce Hristos arătase că s-ar cuveni să ofere divinităţii: smerenie, modestie, cumpătare, dragoste faţă de semeni, indiferent de religia şi obiceiurile lor [pesemne adulatorii Bizanţului teocratic uită că Hristos s-a născut şi a trăit intr-o lume non-creştină şi că destinatarii predicilor sale erau nişte păgâni; fiind vorba de un presupus descendent divin ar fi fost mult mai uşor pentru el să convertească cu ajutorul fulgerelor şi trăsnetelor, nu? şi totuşi...a folosit cuvântul şi a crezut in capacitatea interlocutorilor de a rezona la argumentele sale, arareori utilizînd pârghia supranaturală a aşa-ziselor miracole].

    Acestea fiind amintite bunilor creştini, putem să ne întrebăm dacă ei pot face politică. Desigur, chiar şi Isus o făcea. Nu-i nicio îndoială că ceea ce organiza cel pe care creştinii îl consideră Fiul Domnului se poate numi astăzi Rezistenţă culturală, o formă de politică disponibilă non-cetăţenilor aflaţi sub dominaţia romei. Opoziţia lui faţă de imperiu* era una insidioasă ce viza transformarea pe termen lung a mentalităţii cuceritorilor şi obţinerea treptată de drepturi pentru neamurile supuse prin presiuni diplomatice. Isus era conştient de frica romanilor vizavi de insurgenţa evreiască, de rebeliunile lor frecvente, extrem de violente, de acţiunile lor subterane, de puzderia de secte şi doctrine religioase din care niciun oficial local nu reuşea să înţeleagă nimic. De aici şi regimul aspru de ocupaţie, izvorât din frică. Isus credea că dacă evreii ar reuşi să arate puţină dragoste şi omenie cuceritorilor aceştia s-ar inmuia şi ar slăbi laţul in care îi ţineau strânşi pe toţi locuitorii, civili inocenţi, paramilitari, conspiratori insurgenţi şi gardieni ai templului. Probabil avea in minte chiar exemplul grecesc, căci acolo, in oraşele grecilor, ocupaţia nu părea ceva atât de oribil, iar locuitorii îşi păstraseră o oarecare autonomie faţă de puterea centrală.

    Dar, din momentul in care creştinii aleg să se implice in viaţa cetăţii ar fi bine să conştientizeze că legea pe care ei o socot a fi de sorgintă divină s-ar putea transforma in izvor de drept laic, deci, prin aportul lor -căci tentaţia legiferării in acord cu cuvântul “domnului” e tare puternică- norma de drept divin ar fi degradată şi supusă judecăţii continue a omului, căci, pentru a deveni lege, morala creştină este transferată mental din sfera imuabilului in cea a contingentului, unde substanţa sa va fi afectată in mod cotidian de necesitatea de interpretare, definire, adaptare. Morala creştină funcţionează oricum ca temei argumentativ al procesului legislativ intr-o societatea amprentată de educaţia creştinească, insă din momentul in care se incearcă introducerea ei in norma de drept laic se va constata insuficienţa preceptelor religioase formulate in antichitate in raport cu necesităţile societăţii moderne. Este inevitabilă interpretarea, adăugirea, răstălmăcirea şi, in cele din urmă vicierea şi pervertirea textelor biblice. Este ceea ce se intâmplă in Islam sub numele de Sharia. Şi, pentru că mintea omului e puţină, limitată, condiţionată, fiecare trib va produce interpretarea lui de care se va ataşa şi pentru care se va lupta până in pânzele albe. Dar lupta nu va purta haina civilităţii, ci pe cea a religiosului, căci bătălia nu va fi pentru o simplă normă, ci pentru cuvântul lui dumnezeu. Şi atunci, dacă tot vor să se arunce in vâltoarea politicii, bunii creştini ar trebui poate să cugete la exemplul propriei divinităţi, la atitudinea pe care isus o afişează vizavi de puterea laică a vremii, şi să înţeleagă că poate nu ar fi tocmai înţelept să caute şi să dobândească puterea in stat pentru ei, ca grupare politică organizată după criterii religioase, căci o asemenea mişcare ar putea să-i împingă intr-un război murdar pe care astăzi nu şi-l doresc şi pe care orice bun creştin l-ar detesta.

    *Termen utilizat cu rezerve serioase. Nu ştim cum anume conceptualiza Isus puterea laică a Romei, dacă o considera un Imperiu sau păstra iluzia Republicii deja apuse. Ştim doar că Isus vorbea de “Cezar” ca şef al statului roman, dar asta nu inseamnă că sensul atribuit ar fi fost cel de împărat, adică de domnitor de drept divin, iară nu cel de şef de stat laic, efemer, ales sau decis de circumstanţe umane. Poate in optica hristică Cezarul era echivalentul preşedintelui modern, de aceea nici nu vedea un pericol real in puterea efemeră a acestuia.

  7. Adrian Rusu spune:

    („cine stie sa faca bine si nu face, pacatuieste”. Nu se intelege, lipseste o virgula).
    „Simfonie bizantina” a la russe, rugam cu respect? E intotdeauna fascinant sa vezi cum se fofileaza tentatia teocratica printre consideratiile bine intentionate ale „specialistilor”. Daca suntem o republica, si cu chiu cu vai, suntem, trebuie s-o facem sa functioneze ca republica – nu ca regat. (Asta, pastrand tot respectul pentru persoana Regelui, una dintre putinele figuri publice oneste si onorabile de la noi. …și chiar pentru regalitate). Or „republica” e treaba noastra, nu a bunului Dumnezeu. Cu atat mai mult cu cat, iata, o spuneti chiar domnia-voastra, a doua voce a simfoniei, cea din dreapta, e corupta. Ramane doar o voce, a noastra (nu a „stangii”). Nu din „ortodoxie” trebuie deci sa recuperam ortopraxia ci din noi insine. Știm toti sa facem binele de la noi insine, inca de la Ieremia. La o adica „doxa” poate sa fie si gresita, ca n`empeche. A devenit („doxia”) o chestie exterioara, o forma mincinoasa.

  8. George Gafencu spune:

    Articolul aduce niste idei foarte deranjante.

    Se vede ca autoarea ar vrea sa fie in Romania un fel de stat fundamentalist ortodox.

    Trebuie sa-i amintesc ca exista un stat fundamentalist musulman in Orientul Mijlociu (Iranul), care nu merge prea bine. Ayatollahii se vor fi pricepand la religie, insa au pus economia Iranului pe butuci creand bazele unei economii bazate pe legile Sharia, si tara sufera de o coruptie endemica, cam la acelasi nivel ca Romania. Plus ca au mutat toate activitatile sociale in spatele usilor inchise. Am citit pe undeva ca exista politia musulmana care verifica pe strada daca barbatii au barbile si parul tuns dupa tiparele decretate si femeile sunt acoperite. Au si dreptul de perchezitie fara mandat sa intre peste oricine in casa ca sa verifice ca nu exista alcool, droguri, nu se fumeaza si nu se petrec alte lucruri necurate. Adulterul se pedepseste cu moartea prin aruncare cu pietre prin ingropare pana la brau si exista in general o justitie bazata pe principiul ochi pentru ochi si dinte pentru dinte. O femeie violata poate fi condamnata la moarte pentru adulter, si chiar a a vut loc o astfel de executie de curand.

    Asta vrem in Romania?

    Bisericile crestine au ramas invechite in dogme intepenite vechi de milenii, care nu pot fi flexibilizate ca sa corespunda realitatilor curente.

    Nu vreau sa fac nici o afirmatie fara nici un fel de dovada.

    Organizatia Mondiala a Sanatatii a facut eforturi imense pentru limitarea HIV in Africa. A educat populatia pentru folosirea de prezervative si le dadea prezervative gratuite pentru folosire. Pentru o vreme infectia a fost sub control cand hop au sarit misionarii catolici din Africa decretand ca portul prezervativului e un pacat si determinand credinciosii, chiar si pe cei bolnavi, sa renunte la el. Infectia a scapat iar de sub control. Ce atitudine iresponsabila social e asta?

    Pentru autoare si teoria ei despre pruncucidere, o indemn sa studieze evolutia demografica in China si politica statului chinez de limitare a cresterii populatiei. Deja China e un exemplu clasic de suprasaturare a unei civilizatii pe o suprafata de pamant limitata. India urmeaza pe aproape.

    Biblia spune “cresteti si va inmultiti”. Populatia globului a crescut la ora asta pana spre limitele de suportabilitate fizica. Populatii intregi in Africa sufera de foame pentru ca oamenii se inmultesc ca iepurii, printre altele pentru ca biserica ii indeamna sa faca asta fie direct, fie interzicand orice fel de mijloc de planificare familiala cu exceptia traiului in “feciorie”.

    Am auzit si de preoti ortodocsi mai luminati, care propovaduiau ca e iresponsabil sa faci copii peste capacitatea ta de a-i creste, insa ei sunt mai mult exceptia decat regula. Dogmele bisericii nu s-au schimbat in privinta asta…

    Ne trebuie un stat secular responabil, si nu unul fundamentalist religios. Asta nu inseamna interzicerea religiei cuiva, ci doar separarea ei completa de stat.

    Exemplele de mai sus arata de ce anume biserica trebuie sa fie separata de stat.

    • Ventidius spune:

      Nu prea vad ce treaba are crestinismul cu fundamentalismul islamic. N-am auzit ca vreodata in europa crestina sa existe o militie care sa verifice lungimea barbii. Nici de femei condamnate la moarte pentru ca au fost violate. In privinta Hiv, dupa cate stiu cele mai sigure metode de prevenire sunt incurajarea abstinentei de la contactele sexuale intamplatoare, in special de la cele cu parteneri de acelasi sex si monitorizarea si ingradirea activitatii sexuale a bolnavilor, nu utilizarea prezervativului, a carui ineficacitate a fost dovedita de mult. Faptul ca civilizatia moderna prefera sa adopte politica strutului si sa faca apel la orice paleativ, preferand sa tolereze mai degraba raspandirea bolii decat sa aduca atingere ideologiei libertatii sexuale nu pote fi imputat crestinismului.
      In privinta demografiei din China si India, ma indoiesc ca are vreo legatura cu poruncile biblice, dupa cate stiu se datoreaza mai degraba cultivarii orezului, care, spre deosebire de alte cereale a permis hranirea intregii populatii prin cultivarea unor suprafete mici de teren agricol. In privinta demografiei Africii, acolo explozia demografica e datorata ruperii echilibrului dintre mortalitatate si natalitate ca urmare a raspandirii medicamentelor moderne. Iar populatia Africii a suferit de foame mereu, indiferent de cat de populata sau depopulat a fost acest continent. Daca productivitatea este foarte mica, o populatie va suferi de foame chiar daca dispune de un teritoriu suficient pentru a hrani de zece ori mai mare.

      • George Gafencu spune:

        Ventidius,

        Se pare ca in dorinta de a ma contrazice scoateti lucrurile din context.

        Fundamentalismul e fundamentalism indiferent ca e ortodox, catolic sau musulman si o sa va dau doua exemple mai jos.

        In privinta educatiei sexuale si a prevenirii infectiei cu HIV, ce fel de sfat dati unuia care este infectat cu HIV nu printr-o viata promiscua, ci printr-o perfuzie infectata de un ac refolosit intr-o tara africana, sa se abtina de la sex pentru tot ce i-a mai ramas din viata? Asta e singurul sfat care i-l puteti da? Sigur, prezervativul nu e 100% sigur, insa e 99% mai bun decat nimic, pentru ca pentru nimic in lume omul nu o sa renunte la sex, mai ales daca e tanar. Si atunci daca biserica ii spune ca e pacar sa poarte prezervativ o sa faca ca si recent decedatul de HIV de la Segarcea. O sa aiba sex neprotejat si o sa infecteze de HIV jumatate din oras, cum s-a si intamplat.

        Biserica e vinovata aici pentru ca interzice orice fel de contraceptie fara nici o discriminare, nici macar in cazul unor boli nevindecabile care se transmit sexual cum ar Hepatita C sau virusul HIV.

        Problema e ca nu considera situatia reala, ci doar ce doresc ei sa fie conform dogmelor lor. O minte rationala ar spune daca tot fac sex indiferent ce spune biserica, macar sa se protejeze cat pot ca sa nu ii infecteze si pe altii, cu care pot fi nu in relatii promiscue cum spuneti, ci stabile si de lunga durata. Daca vreti file din dosarul HIV, am vazut un articol de curand pe Ziare.com in care se descrie viata copiilor infectati cu HIV imediat dupa revolutie prin instrumentar infectat in spital, intre timp ajunsi adulti.

        Si acum sa va dau cele doua exemple de fundamentalist crestin.

        Am auzit de curand un reportaj la NPR despre o tara central americana in care avortul e interzis prin lege. Culmea e ca legea loveste in patura saraca, pentru ca femeile bogate din Guatemala se suie in avion si se duc la Miami sa faca o intrerupere de sarcina.

        Era prezentat cazul unei femei care avea deja doi copii si era insarcinata cu al treilea. Locuia intr-un cartier sarac unde problema era si transportul, si accesul la telefon. Intr-o noapte s-a simtit rau, nu a putut chema la timp o ambulanta si a ajuns dupa cateva ore la spital cu o msaina privata unde a pierdut copilul nu din vina ei. Conform legilor din Guatemala, a fost pusa sub ancheta pentru pierderea copilului, acuzata si bagata in puscarie pe motive foarte relative, chipurile pentru ca ar fi incercat sa isi produca singura o intrerupere de sarcina, lucru nedovedit de altfel. Femeia a stat doi ani in inchisoare intr-o tara in care biserica catolica face legea ep motive foarte arbitrare. Suna cunoscut cu perioada decreteilor din Romania? Nu conteaza ca a interzis comunismul sau biserica catolica orice fel de avort.

        Al doilea caz e personal. Sotia mea este de origine persana si am dus-o sa viziteze o manastire greceasca ultra-conservatoare in SUA. La intrare nu i-au acceptat felul in care era imbracata (cizme cu toc, pantaloni largi si bluza fara maneca lunga). I-au schimbat cizmele cu tenisi, i-au dat o fusta lunga pana la pamant, o flanea cu maneca si i-au un batic gros pe cap.

        Imbracata asa, sotia s-a simtit oripilata si mi-a spus ca a simtit in manastirea respectiva ca parca nu a parasit Iranul niciodata. Tot la fel ar fi trebuit sa se imbrace si acolo.

        Concluzia este ca fundamentalismul e fundamentalism indiferent de religie. Ziceti ca nu exista politie ortodoxa. Eu va zic ca exista. Mergeti la orice fel de biserica si o sa gasiti o serie de babe sa carcoteasca de cum se imbraca X sau Y. E de ajuns un stat care sa le dea putere, si o sa vedeti politie ortodoxa intrand in case si oprind oamenii pe strada totla fel ca si in Iran.

        O alta remarca despre ce va luati este iresponsabilitatea sociala traditionala a bisericii pentru o populatie in crestere care nu mai poate fi mentinuta, cum e cazul Indiei sau Chinei, care trebuie sa implementeze masuri de limitare a cresterii populatie pentru ca o astfel de populatie nu mai poate sa traiasca cu resursele existente in tarile respective.

        Am intalnit ceva familii fundamentaliste crestine cu cate 10 copii care continua sa faca copii, desi nu au ce sa ii creasca, cu argumentul ca o sa le dea Dumnezeu mijloacele.

        Foarte putini preoti am vazut admitand asta, insa increderea prea mare in Dumnezeu este si ea un pacat, echivalent cu aroganta. Adica faci prostie peste prostie fara sa gandesti la consecinte prea mult si te astepti Dumnezeu sa te scoata la liman…

        In privinta cresterii demografice si drepturilor femeii cel putin, biserica a ramas foarte mult in urma, asta numai ca sa ma refer la dosarele necontroversate ale realitatii contemporane.

        • Ventidius spune:

          Stimate d-le Gafencu, va rog sa ma iertati, dar nu va inteleg argumentele si exemplele.
          Daca o persoana s-a infectat cu HIV prin transfuzii inseamna ca are dreptul sa intretina relatii sexuale la intamplare cu scuza ca foloseste prezervativ? Chiar stiind ca acesta nu e sigur?
          Mie mi s-ar parea mai normal sa se abtina. Daca va gasi o persoana care desi este pusa in garda asupra riscurilor va accepta sa si le asume atunci este problema lor de constiinta daca fac sex protejat sau nu. Si nu cred ca nu exista oameni care sa renunte la sex din motive de constiinta, chiar daca sunt tineri, din contra cred ca sunt destui. Eu personal, daca as avea aceasta boala, nu ma vad facand sex cu cineva, cu prezevativ sau fara, stiind ca pot infecta acea persoana. Asta fara nici o legatura cu religia, eu nefiind credincios.
          In privinta bisericii, aceasta condamna atat folosirea prezervativului cat si relatiile sexuale in afara casatoriei, iar o asemenea conduita mi se pare de departe cea mai sigura cale de a preveni raspandirea bolii. Nu cred ca cei care fac sex neprotejat cu jumatate din oras fac acest lucru pentru ca sunt credinciosi care asculta recomandarile bisericii. Daca le-ar pasa de aceste recomandari s-ar abtine de la sex, nu ar renunta la prezervative.
          Daca este sa identific un vinovat in legatura cu aceasta boala, as nominaliza mai degraba societatea progresista care, pentru a nu aduce nici o atingere dogmei libertatii sexuale, in loc sa restranga libertatea sexuala a bolnavilor ii incurajeaza sa profite de ea, asigurandu-le in plus si anonimatul, desi este evident ca astfel pune in pericol restul populatiei.
          In privinta cazului din Guatemala, de care nu am auzit pana acum, nu pot sa spun decat ca, in cazul in care faptele sunt reale si nu e vorba de o poveste dramatizata de presa si de asociatile pro-avort(practica care are traditie lunga – daca imi aduc aminte in Statele Unite liberalizarea avortului a pornit de la o poveste care a facut furori in presa vremii, insa eroina povestii a recunoscut recent ca a blufat la cererea unei astfel de asociatii, nefiind nici macar insarcinata) mie mi se pare ca este vorba de o eroare sau abuz judiciar. Nu vad care este semnificatia, daca cineva este condamnat pe nedrept ca si-a violat copilul si l-a ucis ar trebui sa dezincriminam pedofilia, incestul si pruncuciderea?
          In privinta faptului ca nu poti vizita o manastire ultraortodoxa decat intr-o anumita vestimentatie nu pot spune decat ca e un lucru care ma lasa rece si ma deranjeaza mai putin decat faptul ca la anumite restaurante iti dau un sacou in cazul in care apari in blugi si tricou. Nimeni nu ma obliga sa vizitez o astfel de manastire, dar daca o vizitez mi se pare normal sa respect regulile gazdelor.
          In privinta faptului ca exista babe care carcotesc referitor la vestimentatie acest lucru mi se pare mai degraba firesc, tine de natura umana conformista, am vazut si oameni zisi progresisti care reactioneaza la fel atunci cand, in comunitatea progresita din care fac parte apar oameni imbracati atipic sau conservator. Atata timp cat nu scot cutitul, nu ma deranjeaza in mod deosebit.
          Nu ma oripileaza deloc faptul ca exista crestini care au multi copii, am cunoscut si eu astfel de familii. Evident erau destul de stramtorati, dar nu mi s-a parut sa traiasca neaparat in mizerie(cred de fapt ca mizeria tine de moralitate nu de confort material). Mi s-a parut chiar ca faceau fata saraciei cu destula demnitate. Si sunt sigur ca am vazut familii cu venituri mult mai mari, cu un singur copil, cu mentalitati declarat progresiste, dar mult mai nefericite. Faptul ca unul din parinti este un alcoolic agresiv care ii teroriza pe ceilalti mebrii ai familiei este un dezastru mai mare decat saracia, dupa parerea mea.

        • AT spune:

          Sunteti foarte tendentios in prezenatrea faptelor. Biserica nu poate interzice ceva in sens legal; poate doar face afirmatii doctrinare pentru credinciosi sau declaratii publice, folosindu-se de dreptul la libera exprimare. Sub aspect doctrinar, vina pe care i-o atribuiti bisericii este inexistenta daca luati viziunea privitoare la sexualitate in ansamblu: sexul este permis doar in cadrul casatoriei, care este exclusiva si permanenta. Asadar, cand folosesti un prezervativ cu o persoana cu care nu esti casatorit, pacatul nu e prezervativul, ci actul sexual, asa cum a afirmat si papa Benedict intr-o declaratie care a facut valva. In cadrul casatoriei, asa cum este vazuta de biserica, pentru a impiedica bolile cu transmitere sexuala prezervativul nu este necesar. Pentru controlul nasterilor, asta e o alta discutie, in care nu o sa intru aici.
          Dar am o alta intrebare pentru dumneavoastra. Congresul american a adoptat cu ceva ani in urma DOMA. A urmat o campanie a activistilor progresisti in urma careia unele prevederi din DOMA au fost eliminate. Cum de sunteti atat de indignat de conservatroii americani care activeaza impotriva Roe vs. Wade, dar nu de progresisti in cazul DOMA si Prop8 din California?

          • George Gafencu spune:

            Domnule AT,

            Detalii, detalii.

            Ia sa va pun eu un scenariu si sa imi raspundeti sincer la el. Teoria ca teoria, insa practica va mananca.

            Sa zicem ca X este un copil infectat de virusul HIV intr-un spital dupa 1990. Este la varsta copilariei si urmeaza sa devina un adult.

            Ce ar trebui sa faca adultul asta din punctul bisericii? Biserica i-ar spune sa nu poarte prezervativ si sa nu aiba acte sexuale pentru ca nu e casatorit.

            Daca se casatoreste pana la urma, risca sa isi infecteze si partenerul cu virusul respectiv, ba chiar si potentialli copii. HIV si Hepatita C sunt boli croinice ereditare si transmisible.

            Dupa biserica, omul sau femeia e condamnat deja, ar trebui sa se calugareasca si cam atat.

            Nu stiu cum sa va spun, insa la Consiliul din Niceea in 322 cand s-au hotarat toate astea nu s-a stiut nimic de boli cu transmisie sexuala care se pot lua din ace infectate, si nici de virusi sau microbi in general.

            De aceea zic ca unele dogme ale bisericii sunt perimate pentru ca nu tin cont de realitatea situatiei, ci numai de dorinta bisericii. Cam care ar fi doctrina bisericii in cazul unei vasectomii sau legare de trompe uterine? Cred ca sunt la fel de condamnate ca si orice altceva, pentru ca omul nu ajunge in rai daca nu e intreg, din acelasi motiv pentru care unul nu e bun de calugarie daca e eunuc, pentru ca nu are la ce renunta.

            Nu vreau sa intru in polemica cu Dv cum am intrat prin alte forumuri. Sa agreem ca nu ne intelegem si cam atat. In rest, societatea merge inainte. Nu agreez cu conservatorii americani si lupta in SUA se duce pe limitele Constitutiei americane si nu pe legile bisericii.

            • George Gafencu spune:

              Ca sa vin cu un detaliu suplimentar, biserica nu are raspuns la problemele unor bolnavi incurabili, cu boli ereditare, cu cancere terminale suferind foarte tare.

              Si pentru ca nu are un raspuns pentru situatii din ce in ce mai complexe care apar cu vremurile, oamenii astia sunt pierduti pentru biserica, si numarul celor care parasesc bisericile traditionale se ingroasa, tocmai ca biserica e intepenita in niste dogme de 2000 de ani care au fost de mult depasite de mersul vremurilor si progresele sociale sau stiintifice pe care le-a facut societatea intre timp intrand im contradictie cu aceste norme.

              Biserica a fost un cameleon care s-a pliat intotdeauna pe puterea politica existenta. A tolerat si exploatarea iobagilor, si sclavia, si comunismul, si nazismul…. Unde era biserica cand iobagii si sclavii erau exploatati de proprietarii lor nobili? Biserica gasise si argumente in Biblie sa justifice sclavia negrilor in SUA… De unde se vede ca dogmele nu sunt atat de infailibile pe cate se vor si cel putin cateodata necesita upgrade-uri.

            • AT spune:

              Parintii de la Nicea n-o fi stiut de virusi si bacterii, dar pesemne ca stiau ca promiscuitatea duce la boala. Se pare ca erau mai intelelpti decat savantii inteligenti de azi.
              Inca odata se confirma aceasta zicere: “For the scientist that has lived by his faith in the power of reason, the story ends like a bad dream. He has scaled the mountain of ignorance. He is about to conquer the highest peak. As he pulls himself over the final rock, he is greated by a band of theologians who have been sitting there for centuries.” – Robert Jastrow, God and the Astronomer
              Si eu sunt de accord sa nu fim de accord. Este important insa si modul cum nu suntem de accord. Arogarea superioritatii morale si demonizarea oponentului de dezbatere publica vin in ultimul timp doar dintr-o anumita parte. Va mai amintiti de sloganul anti Prop 8, NO H8?

            • Ventidius spune:

              D-le Gafencu, intre a nu le oferi raspunsul dorit de d-voastra (euthanasia) si a nu le oferi nici un raspuns este o mare diferenta. Bisrica le ofera alinare si speranta raspunsuri pe care foarte multa lume le considera suficiente. Nu cred ca trebuie sa isi propuna sa multumeasca pe toata lumea.
              Nu s-a opus exploatarii, sclaviei si iobagiei. Dar cine s-a opus? Exista macar in societatea antica sau medievala ideea ca sclavia sau iobagia ar constitui o nedreptate? Caci in perioada moderna, in Statele Unite si Anglia cel putin, lupta impotriva sclaviei era condusa de asociatii religioase, considerate chiar habotice, in timp ce liberalii cu vederi largi erau de partea cealalta a baricadei.

            • George Gafencu spune:

              Domnule AT,

              Mi-ati ocolit cu succes intrebarea. Cazul pe care l-am prezentat este cat se poate de real, nu era un caz ipotetic. Cineva in situatia asta, desi nu a comis nici un act de promiscuitate, nu poate trai dupa legile stabilite de biserica o viata normala. Biserica ii condamna pe astfel de oameni la optiuni pe care nu sunt in stare sa le accepte.

              In consecinta, astfel de oameni sunt pierduti pentru biserica, pe cand daca biserica ar fi acceptat ca ei sa se casatoreasca si sa le fie permis sa poarte preservative si sa nu faca copii ar fi putut avea o viata normala ca si toti ceilalti Aici nu e vorba de promiscuitate, ci de a avea o viata normala..

              Punctul pe care vroiam sa il fac este exact rigiditatea bisericii. Orice fel de lege isi are exceptiile ei, si am facut un exemplu mai sus. Insa biserica nu considera nici un fel de exceptie la regulile pe care tot ea le-a creat. Asta o sa duca la sfarsit la disparitia bisericii sau la diminuarea ei. Exista si in ziua de azi religii care au fost foarte populare odata, insa azi mai sunt doar o mana de credinciosi.

            • AT spune:

              Nu mi-am dat seama ca asta e pentru dumneavoastra cheia problemei, pentru ca atunci e foarte simplu. In Biserica ortodoxa folosirea prezervativului in relatiile maritale este lasata la discretia cuplului cu duhovnicul lor, si cred ca nu ar fi o problema ca duhovnicul sa dea dezlegare cuplului adus in discutie de dumneavoastra. Desi nu am toate datele, cred ceva similar se poate petrece in aceste cazuri si in biserica catolica.

            • Ventidius spune:

              Nu cred ca e scopul crestinismului este adaptarea la comoditatile contemporane. Nu mi se pare ca tine de esenta crestinismului alegerea cailor usoare in aceasta viata si cautarea cu dinadinsul a normalitatii. Cea ce ofera crestinismul este speranta salvarii, dar nu si o cale sigura pentru a o obtine. In acesta privinta biserica nu are mare libertate de actiune. Nu poate recomanda credinciosilor altceva decat sa il imite pe Isus, iar aceasta cale nu garanteaza decat suferinta.
              In privinta faptului ca acesta religie este in pericol din cauza faptului ca nu se adapteaza suficient, eu cred ca dimpotriva ca fiecare compromis pe care il face in fata mentalitatilor moderne ii subrezeste fundatia.

            • Ventidius spune:

              Nu cred ca e scopul crestinismului este adaptarea la comoditatile contemporane. Nu mi se pare ca tine de esenta crestinismului alegerea cailor usoare in aceasta viata si cautarea cu dinadinsul a normalitatii. Cea ce ofera crestinismul este speranta salvarii, dar nu si o cale sigura pentru a o obtine. In aceasta privinta biserica nu are mare libertate de actiune. Nu poate recomanda credinciosilor altceva decat sa il imite pe Isus, iar aceasta cale nu garanteaza decat suferinta.
              In privinta faptului ca aceasta religie este in pericol din cauza faptului ca nu se adapteaza suficient, eu cred dimpotriva ca fiecare compromis pe care il face in fata mentalitatilor moderne ii subrezeste fundatia

    • Mens Sana spune:

      Nu sunt ortodox si nu sunt de acord cu autoarea articolului, dar generalizarile asupra religiei denota ignoranta si rea vointa, nu va suparati. Sunt diferente fundamentale intre islamism si crestinism. La fel intre anumite confesiuni crestine.

      “Asta vrem in Romania?”

      Nu, dar nu vrem nici fascism, comunism, Hitler, Stalin, Mao etc. Exemplele de state dezvoltate pe baze crestine protestante nu se pun. Desi numarul ateilor e in crestere, acele tari nu s-au dezvoltat in ateism, nici din cauza ateismului.

      “Bisericile crestine au ramas invechite in dogme intepenite vechi de milenii, care nu pot fi flexibilizate ca sa corespunda realitatilor curente.”

      La fel si Universul, nu? Poate va ganditi de doua ori (cel putin) inainte sa mai folositi astfel de clisee.
      Din pacate bisericile crestine au urmat, la o distanta variabila, mersul societatii, din momentul in care n-au mai fost persecutati si s-au bucurat de confort.
      Daca ar putea fi “frexibilizate” la ce ar mai folosi? Ce autoritate si ce valoare ar mai avea? Nu pot fi flexibilizate pentru ca nu sunt ale noastre. Desigur, depinde despre ce vorbim. Eu vorbesc despre crestinismul biblic, nu despre superstitii si mituri pagane cultivate in unele biserici crestine.

      “Pentru o vreme infectia a fost sub control cand hop au sarit misionarii catolici din Africa decretand ca portul prezervativului e un pacat si determinand credinciosii, chiar si pe cei bolnavi, sa renunte la el.”

      Nu cred ca a spus cineva ca ORICE face un om care se autodeclara religios e bun. A cauta numai exemple rele si a le aduce ca “dovezi” impotriva crestinismului e (iarasi) o dovada de ignoranta si rea vointa.

      Oare cum a aparut HIV in Africa?

      Southern Africa: “In the mid-1980s, HIV and AIDS were virtually unheard of in southern Africa. Now, it is the worst affected region and widely regarded as the ‘epicentre’ of the global HIV epidemic. [...] Polygynous relationships, as well as multiple partners have been highlighted as key drivers of HIV transmission in these countries.” -Reiners, G. & Watkins, S. (2010) ‘ Polygyny and the spread of HIV in Sub Saharan Africa: A case of benign concurrency’ AIDS 24(2):299-307

      West Africa: “In West Africa, the main driver of HIV transmission is sex work” -UNAIDS (2013) ‘ Global Report 2013′

      East Africa: “Despite this progress, there are new areas of concern with HIV prevalence on the rise among vulnerable groups including people who inject drugs (PWIDs), prisoners and uniformed services (such as the armed forces and the police).” -UNODC (2014) ‘ HIV and AIDS and Eastern Africa’

      Dr. Edward C. Green, an anthropologist at the Harvard University School of Public Health: “You cannot show that more condoms have led to less AIDS in Africa…. I look at the data and I see that what might be called a more liberal response to AIDS more and more millions or billions of condoms has simply not worked, especially in parts of the world with the highest infection rate, Africa and the Caribbean.”

      Deci problema este tocmai incalcarea acelor “dogme intepenite de milenii”. Problema nu e prezervativul, ci prostitutia, sexul cu parteneri multipli si drogurile. Inteleg ca dvs. vreti promiscuitate, dar nu va plac consecintele. Cam asta e esenta progresului. Oamenii nu au progresat la nivel de minte, autocontrol si vointa. “Progresul” a constat in gasirea de noi moduri de a limita consecintele incalcarii legilor sanatatii si moralei.

      In ciuda prezervativelor, tarile cu cele mai multe cazuri de HIV(Botswana, Zimbabwe, Kenya, South Africa) au ramas tot in top. Amatorii de sex cu parteneri multipli si aleatori sunt incurajati, pentru ca daca au prezervative se simt invulnerabili. In schimb, in Uganda, s-au inceput programe de prevenire, de educare, care promoveaza virtutile abstinentei in afara casatoriei si a fidelitatii. Rata de infectii cu HIV a scazut de la 15% la 5%, in curs de 10 ani.

      “Biblia spune “cresteti si va inmultiti”. Populatia globului a crescut la ora asta pana spre limitele de suportabilitate fizica. Populatii intregi in Africa sufera de foame pentru ca oamenii se inmultesc ca iepurii, printre altele pentru ca biserica ii indeamna sa faca asta fie direct, fie interzicand orice fel de mijloc de planificare familiala cu exceptia traiului in “feciorie”.”

      Orice, numai sa nu ne limitam placerile, indiferent daca sunt sanatoase sau nu. In Africa se sufera de foame, iar in alte zone se arunca mii de tone de mancare. Se exporta o mare cantitate de peste din unele zone din Africa pentru a se prelucra si produce hrana pentru caini.

      Biblia nu spune numai “cresteti si inmultiti-va”. Mai spune si multe alte lucruri, pe care daca le-am fi ascultat, am fi traiti intr-o lume mult mai buna si mai sanatoasa, iar numarul de oameni n-ar fi fost o problema.

  9. Decebal spune:

    B.O.R. are o modalitate simpla, democratica si nediscriminatorie prin care sa sprijine statul roman (indiferent de culoarea politica a celor ce sunt la putere) si cetatenii romani (indiferent de religia lor): sa plateasca impozit pe activitatile sale comerciale. Nu “pe credinta” (cum ritos spunea domnul Dragnea), ci pe activitatile lucrative (prestari servicii si comert) cu care se indeletniceste. Domnul Patriarh poate iesi la televizor si spune: “Noi, Biserica Ortodoxa Romana, vrem sa contribuim, ca orice roman cinstit, la bugetul statului si vrem sa platim impozit, la stat.” :)

  10. Cosmin spune:

    Stimată doamnă, e totuşi 2014, haideţi să-l lăsam pe Dumnezeu în afara cetăţii, unde îi e locul. Şi să lăsăm legile lui Dumnezeu în Epoca de Bronz de unde provin, că sunt cam tot atât de relevante pentru umanitate pe cât este şi Codul lui Hammurabi. Dacă doriţi să trăiţi într-o societate în care legile civile sunt adaptate după legile lui Dumnezeu, vă recomand Peninsula Arabică.

    • George Gafencu spune:

      Domnule Cosmin,

      E o mica problema cu postarea Dv, si eu o stiu bine pentru ca traiesc in SUA de multi ani.

      SUA e un stat complet secular unde statul e complet separat de biserica, oricare ar fi ea.

      Si totusi, atata vreme cat exista o majoritate electorala care gandeste cum e autoarea articolului, pot sa isi impuna agenda atata vreme cat nu incalca Constitutia SUA.

      In 1973, Curtea Suprema a SUA a dat celebrul verdict Roe cs Wade, in care a statuat dreptul absolut al unei femei de a apela la o intrerupere de sarcina daca asa vrea.

      De atunci, conservatorii americani au pornit un razboi intreg pentru eliminarea hotararii de mai sus sau limitarea ei administrativa.

      Mai intai au incercat sa coboare termenul pana la care se pot face intreruperi de sarcina la un numar de saptamani la care femeia nici nu stie ca e gravida. Au incercat sa declare un fat ca persoana si sa interzica astfel o intrerupere de sarcina ca fiind echivalent cu omucidere. Au incercat sa limiteze numarul de clinici de planificare familiala punandu-le conditii de lucru ca de spital (investitie mare si neprofitabila pe langa ca e inutila). Au incercat sa limiteze clinicile impunandu-le ca doctorii care fac planning familial sa aiba drept de practica intr-un spital local (foarte greu de obtinut in statele din sud care nu ar angaja un astfel de doctor).

      Mai nou au reusit sa impuna o hotarare prin care un angajator poate respinge acoperirea contraceptiei de asigurarea medicala pe motive religioase.

      Atata vreme cat exista astfel de majoritati, tot or sa incerce sa isi impuna agenda chiar si intr-un stat de drept.

      Tot ce se roaga conservatorii americani este sa aduca o majoritate conservatoare in Curtea Suprema, si atunci toate drepturile civice castigate in ultimii 30 de ani (drepturile cuplurilor gay, drepturile femeilor la o intrerupere de sarcina, dreptul la sinucidere asistata si altele), or sa fie aruncate pe fereastra…

      • Cosmin spune:

        Ca să citez din clasici: “Mr. Jefferson, build up that wall!”

        Eu înţeleg că diverse organizaţii religioase vor face mereu presiune asupra instituţiilor statului secular, făcând lobby pentru variatele prejudecăţi care-i mână în lupta împotriva modernităţii, toleranţei şi ştiinţei, dar ar fi frumos dacă nu ar duce această luptă cu sponsorizarea şi sprijinul mai mult sau mai puţin explicit al statului…

    • Antal spune:

      Sau exilarea pe Muntele Athos unde Legile lui Dumnezeu se aplica.
      Leaganul Ortodoxiei.
      Upss.
      Femeile n-au voie, nici acolo.
      Lege divina , bineinteles.

  11. Alex spune:

    Stimata doamna…sa inteleg ca predati religia ?
    Adica sunteti platita din bani publici si folositi un spatiu si resurse publice (imobil, material didactic, etc) ..ca sa predati RELIGIE?
    Ce ii tot dati cu comunismul? Ce amestecati regele si regalitatea cu bortodoxismul?
    Sunteti masura suprema a infratirii nesanatoase dintre biserica si politica.
    Intr-o tara normala, activitatea de predare de religie ar trebui s-o faceti:
    - in spatiul bisericii
    - pe banii parintilor care si-au inscris benevol copii la cursul d-vvoastra de religie (asa cum i-ar inscrie la tenis sau sah)
    - in afara orarului si programei scolare (simbata, duminica, dupa-masa – treaba d-voastra cind)
    Pina nu dispar cei ca d-voastra din scolile publice si pina nu se incheie finantarea cultelor de catre stat – imi iau libertatea sa consider ca nimic din ce ati putea genera ca scriere si luare de pozitie nu poate beneficia de prezumtia de valabilitate si sinceritate.
    sa va fie rusine

    • Ian Negoian spune:

      De ce oare ar fi obligat cineva sa plateasca din impozitele sale un profesor de muzica, spre exemplu, cata vreme daca are copilul afon ar fi permanent discriminat vis a vis de cei cu voce. Unul ia 10 cu mare usurinta, altul se chinuie sa ia un 7 sau 8. Oare atat de absurzi sa fim incat sa respingem si muzica si religia?

      • George Gafencu spune:

        Domnule Negoian,

        In privinta clasei de muzica nu va dau dreptate complet.

        O clasa de muzica care e organizata cum trebuie poate aduce avantaje atat unui afon cat si unui copil dotat.

        Un afon nu poate interpreta muzica, insa o poate aprecia. Poate invata despre istoria muzicii, diverse stiluri muzicale, despre interpreti celebri si ale cele pentru care nu ii trebuie ureche muzicala. El nu poate interpreta muzica, insa o poate aprecia ascultand-o.

        Singurii pentru care o clasa de muzica ar fi timp pierdut sunt cei cu dizabilitati auditive.

        In rest, daca un profesor discrimineaza un elev pe motiv ca e afon si nu poate canta o partitura, profesorul ar trebui concediat pentru ca nu ia in considerare abilitatile copilului.

        • Mens Sana spune:

          Exista diferite grade de afonie, dar un afon “veritabil” nu poate AUZI intervale muzicale si ritmuri. Nu e vorba doar ca nu le poate reproduce. Cum ar putea atunci sa aprecieze muzica?

          Pentru cultura generala ii va folosi sa invete teorie (istorie, genuri etc), la fel cum si la ora de religie (sigur, depinde ce si cum se face) si unui ateu ii va folosi sa invete depre religii si istorie.

  12. Cristian spune:

    E ca si cum, dupa cum a spus cineva, undeva, omenirea s-a scos din mlastina (spre asa zisa “civilizatie” tragandu-se singura de par!

  13. Mircea Modan MirceaM spune:

    “mi-aş dori să fie somaţi oamenii politici să conformeze legile civile după legile lui Dumnezeu, altfel să fie excomunicaţi, iar dimensiunea profetică a Bisericii să fie vizibilă în societatea noastră, din ce în ce mai bolnavă.”
    Legile lui Dumnezeu interpretate de cine? Ca vad ca dati si-n “oficialii” Bisericii ca-n Aghiuta..
    Excomunicati si averile confiscate ar fi si mai bine.
    Si sa incepeti cu CC, care a declarat neconstitutionala (deh, cica “legea civila” numita Constitutie e cea mai tare, ce blasfemie…) interpretarea legii privitoare la ora de religie dupa “canoanele” BOR.
    Apoi ICCJ-ul care, in nimicnicia lui, isi face de cap, niste diavoli in piele,nu alta! respingand recursul prin care Biserica voia un mizilic de 166000 de hectare de padure.
    Desigur ar trebui modificata si Constitutia aia laica, bolnava cu siguranta, cu una divina.
    Gasim noi ceva “bun” ,de prin secolul XV, de examplu. Chiar daca de sorginte catolica, ar rezolva treburile cu laicii astia eretici…
    Sau macar in loc de cele 3 puteri, sa fie doar 2, ca-n secolul V. Ca atunci era mai bine. nu chiraia nimeni, ca acum.

  14. Paganel spune:

    Am citit materialul și nu mai reiau ceea ce s-a mai spus. Ca ortodox, recunosc că România este un stat laic și biserica (fie ea instituția ca atare, fie oricare din cultele recunoscute) nu are de ce să se amestece în instituțiile acestui stat (cum nici statul nu are ce căuta în cele bisericești). Însă, subliniind faptul că prin creștini trebuie să-i recunoaștem atât pe ortodocși (inclusiv pe cei de rit vechi), cât și pe catolici (fie ei romano-catolici, fie greco-catolici), protestanți (luterani, calvini, unitarieni) sau neoprotestanți (adventiști de ziua a șaptea, creștini după Evanghelie, martorii lui Iehova, baptiști, etc. – scuze, dar nu-mi amintesc chiar toate cultele recunoscute în România), vin să vă întreb: ce înseamnă „bun creștin”? Se aplică doar ortodocșilor? Există, cumva, și „rău creștin”? Dacă da, cum arată? Cine îi poate schița „portretul”, ca să știm și noi „în cine dăm cu pietre”??? Adepții celorlalte culte (mozaic, musulman), care nu sunt creștini, dar au o confesiune la care aderă, în ce categorie intră? Ce (ne) facem cu liber-cugetătorii și cu ateii, deoarece trăiesc și asemenea cetățeni în România? Oare nu umblă, astfel, biserica (în speță, cea ortodoxă) să „spele pe creier”, în masă? Avem nevoie de creștini (pur și simplu, fără alte atribute), nu de cretini, de ortodocși, nu de ortohoți! Nu cumva ați venit dumneavoastră (anumiți „oameni ai bisericii”), cu o nouă „limbă de lemn”, care pare să o înlocuiască pe cea, din fericire apusă, a regimului comunist? Aceea vorbea de „omul nou” (în realitate, un mutant, un robot). Nu ar fi mai simplu să vă referiți la OAMENI, la OMENIE? Nu ar fi mai benefic, mai util, ca oamenii bisericii (fie ei preoți sau profesori/profesoare de religie) să cultive RESPECTUL FAȚĂ DE OM, INDIFERENT LA CE CREDINȚĂ ADERĂ (SAU NU)? Aveți idee ce însemna/înseamnă, de secole, la țăranul român, verbul A OMENI? Poate pilda bunului samaritean o să vă lumineze…

    P.S. Mulțumesc, anticipat, pentru (ne)publicare!

  15. jj spune:

    Pare un articol scris inainte de alegeri, intrucat perspectiva “revenirii la monopartidul care ar fi putut duce la pierderea vremurilor normale” a trecut, iar insistenta de a demoniza la propriu stanga, cu tot cu ideile pe care i le atribuiti (‘pruncuciderea”, “promovarea minoritatilor deviante”) asociind-o cu “monopartidul” deja seamana a incercare de a bate un cal nu doar mort, ci si inexistent, atata vreme cat avorturile sau chestiunea minoritatilor sexuale nu preocupa niciun partid parlamentar, fie el de stanga sau de dreapta. Plus ca daca tot vreti sa incriminati comunismul, veti constata ca un regim comunist a fost cel care a interzis avorturile, comportandu-se deci in perfect acord cu “legea divina” pe care pareti s-o doriti reintrodusa in legislatie.

    Grupul sibienilor iubitori de ţară şi de Rege va fi constatat, poate, ca in Romania au avut loc alegeri prezidentiale (conforme cu legislatia in vigoare a republicii semiprezidentiale) in urma carora a fost ales un presedinte cu o alta confesiune decat cea ortodoxa; in aceste conditii, ce sens are readucerea discutiei despre relatia stat-biserica (ortodoxa) la stadiul din 1947? Cum ati impaca dvs. dpdv logic satisfactia ca Romania este condusa de un presedinte luteran care a impiedicat revenirea la hulitul monopartid de stanga si satisfactia ca in biserica ortodoxa este din nou pomenit la slujba un rege “de drept divin” care nu mai domneste de 67 de ani? Doreste grupul sibienilor ca Iohannis sa renunte la presedintie in favoarea regelui si a unei teocratii aferente, corespunzatoare perioadei dinainte de 1947? Sau ar urma sa existe doua Romanii paralele si in conflict, cea reala unde avem republica, Iohannis si legislatie de stat laic, respectiv cea “in spirit”, unde domneste regele pomenit in biserica si unde BOR tuna si fulgera contra legislatiei actuale si lupta pentru a-si impune propriile legi?

    Partea de text unde spuneti ca “mi-aş dori să fie somaţi oamenii politici să conformeze legile civile după legile lui Dumnezeu, altfel să fie excomunicaţi” imi sugereaza mai curand ca v-ar placea sa fie ca in SUA, unde durii din USCCB si Tea Party se razboiesc pe motive religioase cu Obama si Pelosi si ii santajeaza cu excomunicarea pe politicienii si pe enoriasii de rand care sustin avorturile, casatoriile gay, fertilizarea in vitro sau contraceptia. Acest gen de conflict nu a existat pana acum in Romania. La cate conflicte si izvoare de ura in societate avem la ora actuala, sigur credeti ca ne-ar mai trebui acum inca unul, copiat dupa ce se intampla in SUA?

  16. Ela spune:

    Pot sa inteleg ca teologii, preotii, si practicantii religiosi in general, sustin binefacerile studiului religiei crestin ortodoxe in scoli, sau a implicarii active a BOR in viata natiunii; la un moment dat insa, cred ca ar fi util tuturor sa analizeze, cu luciditate, efectele concrete pe care aceste acte le au asupra societatii!
    - Bisericile au impanzit Ro, uneori sfidand reguli elementare de urbanism, nu mereu in armonie cu peisajul, nici respectand vreo exigenta arhitecturala remarcabila (ca pe vremuri…), dar diabolizand (!) sistematic refractarii care si-ar fi dorit, in loc, un parc, o gradinita, sau un simplu loc de joaca pentru copii…
    - Din marginal, pe vremea comunismului, clerul bisericesc a devenit, astazi, inconturnabil in luarea marilor decizii in stat, si nu este o veste buna, pentru simplul motiv ca nu aceasta ii este vocatia principala! Cum era de asteptat deci, s-au produs derapaje si abuzuri, pentru ca puterea este euforizanta, iar omul ramane om, indiferent de titlul pe care-l poarta.
    - Dupa >20 de ani de predare a religiei in scoala romaneasca, este romanul mai “bun”? S-a constatat un comportament mai respectuos, o tendinta la mai multa intelegere, coeziune sociala, toleranta sau respect?
    Din observatiile mele, nu dar, evident ca, pot sa ma si insel…
    Cred ca dusmanul principal al adevarului nu este minciuna, ci convingerea!

    • Ventidius spune:

      Sunt convins ca multe biserici nou construite sunt hidoase si ar merita daramate, dar la fel de convins sunt si de faptul ca majoritatea blocurilor in care locuiesc romanii ar merita aceeasi soarta si cine stie, poate chiar in acest moment locuinta ta violeaza simtul estetic al cuiva.
      In privinta afirmatiei ca sunt clericii implicati in luarea deciziilor de stat, sa-mi fie iertata ignoranta, dar n-am auzit de nici un Richeliu, Mazarin s-au Dubois autohton.
      Dupa 20 de ani de religie in scoli a devenit romanul mai bun? Habar nu am! Dar dupa 45 de ani
      de educatie ateista multi cred ca a devenit mult mai rau si mai prost.

      • Ela spune:

        Ventidius, nu cred ca exista doar 2 posibilitati in invatamantul romanesc : ori educatie religioasa, ori educatie ateista…
        Cred ca scoala publica trebuie sa fie laica, adica sa se rezume (!) la transmiterea de cunostiinte, in respectul tuturor religiilor si sensibilitatilor, fara discriminare si fara indoctrinare !
        Religia este un subiect mult prea intim ca sa fie dezbatut in cadrul heterogen al scolii publice!
        Eu traiesc intr-o tara cu 4 limbi nationale, 2 religii majoritare si alte 2 recunoscute “de interes public”, iar invatamantul de stat este LAIC.
        Sfera privata este strict delimitata de cea publica, diferentele(!) dintre copii, profesori, parinti, sunt deseori vizibile, dar niciodata subiect de confruntare sau de comparatie in cadrul scolii!
        Exista institutii private catolice, protestante, musulmane, israelite, etc., unde se predau si religiile respective, asa cum exista cursuri de religie (catehism) pe langa diferite alte biserici (grec ortodoxa, romana sau armeniana).
        Oricine doreste sa urmeze cursuri de religie o poate face IN PRIVAT, in deplina libertate si respectul tuturor, nimic nu este obligatoriu si nimic nu este interzis!

    • Mens Sana spune:

      1. Exista si alte confesiuni crestine, nu numai cea ortodoxa. La scoala NU E si NU A FOST obligatorie religia in general, cea ortodoxa in particular. Copiii de alte confesiuni puteau avea profesor de alta religie sau puteau sa faca religie la biserica.

      2. “Bisericile au impanzit Ro, uneori sfidand reguli elementare de urbanism” – asta e o problema de urbanism si de bun simt. La fel e cu unele blocuri, terase etc.

      Pe de alta parte multi vin cu argumentele d-astea gen “sa se dea banii la spitale si scoli” – dar ei nu dau bani pentru spitale sau scoli, iar daca pe spatiul ala verde se face o terasa, e imediat plina.

      3. “Dupa >20 de ani de predare a religiei in scoala romaneasca, este romanul mai “bun””

      Buna intrebare. Oare exista ceva care sa poata fi predat si care sa oblige oamenii sa fie mai buni? Nu cred. Exista si alti factori de influenta mult mai puternici si exista si liberul arbitru.

      Pe de alta parte nu prea vad tineri cu matanii, imbracaminte si tunsori modeste, vorbind in metrou despre religie. Deci fobia asta de “indoctrinare” e cam nejustificata, desi nu sunt de acord cu aproximativ 85% din religia ortodoxa.

  17. Mircea Lutic spune:

    “Dumnezeu este iubire si cine ramane in iubire ramane in Dumnezeu si Dumnezeu ramane intr-insul” (Ep.I Ioan 4:16)
    Restul e o betie de cuvinte.
    “Simfonia bizantina” e dupa mine aceeasi bautura cu “Societatea socialista multi-lateral dezvoltata”.
    Biserica este, dupa cum ii spune numele (<basilica <basileus), o institutie imperiala e propaganda care a tinut multa vreme loc de televizor. Legatura cu Dumnezeu e doar aparenta.

  18. andu spune:

    Remarc ca este o premiera pe Contributors (cel putin de cand il citesc eu) ca toti comentatorii sa fie de aceias parere respectiv opusa celor scrise in articol. Nu pot sa nu ma intreb de ce s-a publicat un punct de vedere atat de extrem si singura explicatie care-mi vine in minte e ca s-a dorit a exemplifica ce inseamna ora de religie in scoli.

  19. Mircea Constantin spune:

    Din comentariile de mai sus observ ca, in general, discutia generata de articol se bazeaza pe argumente ce tin mai mult de pareri personale (neinformate), pe informatii auzite in presa si pe impulsuri de moment. Facand abstractie de ceea ce propune articolul, doresc sa ma refer la multele afirmatii facute de comentatori in urma lecturarii acestuia, cu privire la religia in scoli, la biserica in general si rolul ei in societate. Ca sa revenim pe pamant, va propun un mic exercitiu de democratie — un sistem prost, cu multe probleme, dar singurul functional, ca sa folosesc un cliseu — care poate rezolva dilema intr-un mod simplu si eficient.
    Majoritatea cetatenilor romani sunt crestini, majoritatea dintre crestinii din Romania sunt crestin-ortodocsi, ceea ce, prin urmare, inseamna ca sustinerea valorilor moral-crestine in Romania este legitima. Astfel, religia trebuie predata in Romania in continuare si nu pentru ca inca nu s-a constatat ca odraslele noastre se tampesc din cauza asta (inca mai castigam premii la concursuri internationale si copiii nostri sunt apreciati peste tot in lume), ci pentru ca asa doreste majoritatea! Casatoria intre homosexuali nu trebuie legalizata, iar discutiile despre homosexualitate scoase din spatiul public, nu pentru ca este o boala (la fel ca si zoofilia sau necrofilia) sau o perversiune (si nu intereseaza pe nimeni ce face fiecare in dormitorul lui), ci pentru ca majoritatea nu accepta asa ceva. Biserica, cu crestinismul ei cu tot, trebuie respectata (nu pentru ca nu vedem faptele dezonorante ale preotilor si ierarhilor ei sau pentru ca suntem niste fundamentalisti demni de epoca de piatra sau de secolul XIX) pentru ca tot ce inseamna cultura, sanatate publica, educatie datoram bisericii si crestinismului. Sper ca nu are cineva impresia ca prima scoala, prima tipografie sau primul spital au fost infiintate si intretinute secole de-a randul de un cuplu de homosexuali marxisti si seculari, imbracati in culorile curcubeului si semianalfabeti. Desigur ca toti au dreptul sa traiasca, dar recunoasterea adevarului, separarea comportamentelor daunatoare de cele benefice, purtarea doar a sosetelor curate in detrimentul celor murdare si spalatul pe dinti dimineata chiar daca nu iesim in societate nu sunt acte reprobabile de discriminare care trebuie infierate, ci doar democratie! Adica puterea celor multi.

    In rest, m-as bucura sa vad ca doar cei care au citit resursele la care face referire doamna profesoara indraznesc sa posteze comentarii, dar nu se poate. Majoritatea comentariilor mi s-au parut foarte distractive pentru ca m-am simtit ca dupa un spectacol imaginar de opera cand unul dintre spectatori, dupa ce a dormit jumatate din timpul petrecut in sala, la iesire se arata indignat ca solista a urlat ca o descreierata, asa, cam ca o salbatica din secolul XIX.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Delia Cobusteanu


Delia Cobusteanu

Profesor titular la Şcoala Gimnazială Nr. 8 Sibiu. Licenţă în Teologie ortodoxă (Facultatea de Teologie Andrei Şaguna din Sibiu) Studii postuniversitare: Master şi Do... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)