joi, martie 28, 2024

Reforma statului şi luciditatea politică

Deriva Curţii Constituţionale, reducerea ei la un for care aprobă deciziile majorităţii din Camere, involuţia CSM şi alinierea sa la o poziţie ce susţine, implicit, pe aceea a celor care au mutilat legile din domeniul justiţiei, toate acestea sunt semnele imposibil de ignorat ale acţiunii răului politic şi juridic ce nu a încetat o dată cu arestarea lui Liviu Dragnea. Căci regimul Dragnea, continuat de actualul premier, nu a făcut decât să exploateze şansele oferite de un stat ale cărui temelii sunt cariate de sistemul de guvernare disfuncţional şi netransparent.

Lecţia lunilor din urmă este una cât se poate de clară. Schimbarea de adâncime implică cu mult mai mult decât condamnarea unui infractor sau apelul la regenerarea elitei politice prin apelul la oamenii imaculaţi ai viitorului. Lecţia lunilor din urmă este legată de acceptarea diagnosticului lucid asupra stării noastre de fapt, ca stat: involuţia este dramatică, efectele sunt de o gravitate fără precedent, iar absenţa capacităţii de a imagina o alternativă poate face ca aceste schimbări să devină ireversibile.

Statul român al anului de graţie 2019, nereformat, clientelar şi dominat de o oligarhie ce pătrunde în domeniile puterii judecătoreşti şi ale justiţiei constituţionale, se fondează pe un model constituţional a cărui conservare nu poate avea alt efect decât perpetuarea acestui control. Regimul nostru constituţional actual este responsabil pentru impasul cu care ne confruntăm. Acest regim nu poate oferi pârghiile elementare spre a permite rezolvarea crizelor şi şansa unei guvernări transparente.

De aceea, apelul la amendări parţiale, oricât de bine intenţionate, ale legii fundamentale este unul sortit eşecului. Constituţia actuală a României nu mai poate fi amendată: ea trebuie să lase loc unei alte organizări, întemeiate pe alte principii şi susţinută de alte valori şi proceduri. Degradarea de acum nu are nimic întâmplător, ci reflectă epuizarea unui sistem politic. De la Preşedintele Republicii la Parlament şi justiţia constituţională, de la regimul de drepturi şi libertăţi la capacitatea cetăţenilor de a interveni, referendar, temele de reflecţie sunt vaste şi ele nu mai pot fi pur şi simplu respinse ca irelevante.
Detaşarea de fesenism nu apare ca prin miracol, ci se înfăptuieşte cu instrumentele tenacităţii politice. Analiza derivei României este primul pas în acest parcurs al schimbării. Identificarea soluţiilor concrete trebuie să vină ca un al doilea pas, sub semnul lucidităţii şi al pragmatismului. Nu oameni providenţiali, ci edificarea de instituţii capabile să supravieţuiască şi să dezvolte: merită să medităm la maxima de înţelepciune politică validată,acum mai mult de două secole, de fondatorii Statelor Unite.

Inteligenţa celor ce aspiră să conducă un stat se măsoară, acum, ca şi în vremea Părinţilor Fondatori americani, după acelaşi criteriu: vitalitatea şi eficacitatea aranjamentelor imaginate de ei şi menite să garanteze libertatea şi guvernarea limitată. Ieşirea din fesenism, ieşirea din marasm sunt posibile doar urmărind acest drum al construcţiei modeste. Orice altă cale duce, în mod inevitabil , spre impasul ai cărui prizonieri suntem acum. Reforma statului este condiţia obligatorie a lichidării ipotecii istorice a partidului-stat.

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

    • E prea devreme pentru o nouă adunare constituantă și a mai apărut foarte recent un articol pe tema asta. S-a dat ordin de zi pe unitate pentru a promova subiectul sau care e explicația?

      Orice ați vrea să stabilească o nouă Constituție, se poate discuta direct. Prin urmare, ce trebuie schimbat, concret?

  1. Am câteva propuneri pentru constituție

    1. Misiunea statului – cine e statul și ce vrea el?
    Părerea mea : “Misiunea statului e de a apăra pe cetățeni de răufăcători”
    (nu de a da pensii)

    2. Pentru responsabilitatea aleșilor în fața alegătorilor e nevoie ca fiecare cetățean să știe cine îl reprezintă și ce votează reprezentantul său. Asta înseamnă:

    2a. Vot uninominal

    2b. Votul alegătorilor e secret dar votul aleșilor e public și se publică în monitorul oficial alături de fiecare lege. Circumscripțiile electorale să aibă nume (în loc de numere). Ar fi util să fie numite “scaune” (~constituency).

    De exemplu am putea avea în monitorul oficial alături de o lege:
    “Ion Popa scaunul Breaza-Prahova: vot pentru”

    3.Legile intră în vigoare la 5 ani după publicarea în monitorul oficial. Ca nimeni să nu facă legi pentru sine și să oprim “diarea legislativă”

    4.Impozitul pe proprietățile imobiliare e stabilit în mod independent de către fiecare primărie și constituie bugetul său.

    5. Șeful statului e responsabil de guvernare și,poate delega această responsabilitate către o altă persoană care se va numi “primul ministru” (fără consultări). Responsabilul de guvernare poate forma o echipă de miniștri în funcție de nevoi.

    6. Statul nu se va implica nici în finanțarea nici în reglementarea funcționării partidelor sau asociațiilor politice de orice fel

    • Daca sarim peste propunerea nr 1 – e o chestie grea, discutiile sunt vechi si fara sfarsit – si mai meditam la punctul 5 – ce face fara majoritate parlamentara ? – propunerile sunt corecte si pot fi aplicate.

      • Punctul nr. 1 e într-adevăr o chestie grea dar e necesară.
        Hai să nu fim leneși.

        Despre punctul 5 – „ce face fără majoritate parlamentară?” – rolul guvernului e să aplice legea. Dacă în parlament nu e nici o majoritate e mai greu cu formularea de legi noi dar asta nu are legătură cu aplicarea legilor existente. Vezi și punctul 3 – legile intră în vigoare după 5 ani de la publicare.

  2. Asa e, dar deocamdata nu vad cine ar putea face asta. Pur si simplu inca nu sint conditii (dorinta, stiinta si majoritate) pentru asa ceva, trebuie sa mai facem citiva pasi mai mici pina acolo.

    • Ar trebui să lăsăm problema asta pentru după 2025. Mai întâi să plece Putin, să plece și Merkel ”ș-apoi ‘om vedea”.

  3. Foarte interesant ce spuneti, dar e nevoie sa elaborati. Mai ales afirmatia asta:

    „Constituţia actuală a României nu mai poate fi amendată: ea trebuie să lase loc unei alte organizări, întemeiate pe alte principii şi susţinută de alte valori şi proceduri”.

    Cum facem o alta organizare? Pt ca da, aveti dreptate, judecatorii USL-isti din componentat actualei CCR vor bloca orice amendare a constitutiei care le pune in pericol sistemul mafiot.

    O mare problema pe care o avem noi in Romania este lipsa valorilor chiar si la oamenii educati si cu cariere in spate. Eu ma minunez mereu de ce se intampla cand lasi o brasla sa-si reglementeze singura lucrurile. Colegiul Medicilor e un bun exemplu aici. Oricat te-ai baza pe breasla medicilor sa-si curete singura sistemul, asta nu se intampla, indiferent daca vorbim de medicii care iau spaga sau de cei incompetenti care comit malpracsis si nenorocesc pacienti cu zile.

    Cu sistemul de justitie e si mai complicat. CSM-ul de acum e confiscat de mafioti prin judecatoarea Savonea si acolitii ei.

    Ce solutie vedeti la problema asta?

    • Constitutia Romaniei este cat se poate de liberala.

      Suntem in acest marasm pentru ca este inca posibila mituirea electoratului pentru a castiga voturi. Prin aceasta mita electorala, extrema stanga romaneasca (mostenitoarea talentului elusiv al comunsitilor) sapa insistent la temelia organizarii de piata.

      Rezerva financiara a statului este inca mare: nu am atins limitele capacitatii de indatorare. Sau mintim frumos ca nu. Partidele mituiesc electoratul cu bani imprumutati, astfel oligarhii romani castiga si ei.

      Nu exista o cale constitutionala de a impiedica asa ceva, sunt de acord cu autorul. Singurul lucru posibil este sa asteptam sa nu mai fie bani. Sau o criza puternica ce ar putea accelera prabusirea.

      Fiecare breasla s-a adaptat, toti romanii s-au adaptat la procesul de restauratie comunista, alimentat de deficit. Nu putem condamna pe nimeni, si in nazism s-au agatat foarte multi cetateni de carul oportunismului in 1934-1935. Nu tine de caracterul unei anume persoane sau grupari, este modul natural si obisnuit al societatii de a reactiona la schimbarile de regim: se adapteaza.

      O re-orientare spre statul liberal are costuri, veniturile scad, apare somajul, dulcea leneveala nu mai aduce bani. Si asta in masa.

      Electoratul ar trebui sa accepte asa ceva. Nu are cum insa, daca o duce foarte bine, sa renunte de bunavoie. Prefera sa se auto-insele cu tot felul de teorii gen Socol, cu mituri gen „colectare mai buna”, cu bazaconii de tipul „imbunatatim educatia ca se ne mearga mai bine”, „a treia cale” etc. Orice, numai sa nu muncim. Orice numai piata nu, orice numai capitalism nu! Bagi cardul si scoti banii. Pentru unii si asta e un efort cam mare :-).

    • Ai dreptate, „spiritul de corp” e gresit inteles la noi; nu-i vorba doar despre „colegiul medicilor”. A fost si motivul – invocat oficial – pentru care s-a infiintat ‘instanta” pentru magistrati. Nu-i mai putin adevarat ca membrii unei „bresle” cunosc cel mai bine regulele, problemele, greutatile si standardele profesiei ! Cu judecata „la televizor” practicata la noi unde-am ajunge ?

  4. ce a mai ramas din reprezentativitate azi ? am mai pomenit p aici ca toti reprezentativii au provenit din structurile existente deja, incepind cu iliescu si terminind cu de alde basescu, ponta, oprea (interesul national) , tariceanu, ciolos, care si au construit partide profitind de pozitia dominanta detinuta la un moment dat in sistem. asadar despre ce vorbim ? vacarul sau ciobanul satului erau alesi sa pazeasca turmele cetatenilor nu sa si le induseasca mai tirziu prin diverse tertipuri avocatesti si cu sprijinul armatelor functionaresti transformate din slujbasi in solda platitorilor. in stapini de sclavi (puneti punctele si virgulele de rigoare)

  5. Degradarea de acum nu are nimic întâmplător, ci reflectă epuizarea unui sistem politic.

    Nu doar in Romania. Si sint tot mai multi cei care incep sa deschida ochii.

    Pentru cei care inca mai citesc carti, pe amazon punct com:

    The End of Democracy – August 31, 2017
    by Christophe Buffin de Chosal

    Most people would agree that democracy throughout the world is in deep trouble. From the polarizing politics of the United States to the endless refugee crisis in Europe to the rise in radical Islam, there is a widespread feeling that our way of life—political, cultural, and social—is under siege. But what if democracy itself is to blame? What if the current threats are not distortions of but inherent to democracy? What if the solution to our present ills is not “fixing” the system, but junking it entirely? Christophe Buffin de Chosal asks these forbidden questions, and answers them unarguably with Gallic wit and glittering style. If you read only one book on politics this year, let this be it!

    Detalii:
    https://www.zerohedge.com/news/2019-07-18/demonocracy-great-human-scourge

    • Bullshit! Nu exista o societa mai buna decat democratia occidentala. Restul sunt utopii, tampenii sau propaganda a regimurilor, elementelor antidemocratice.

      • Bullshit? Asa vorbeste o domnisoara??? :-)

        Ai dreptate cind zici ca „Nu exista o societa mai buna decat democratia occidentala.” Insa numai daca faci parte din minoritatea organizata care guverneaza peste majoritatea dezorganizata. Altfel, NU!

        Mi-a placut si infierarea adversarilor sistemului vostru cu o vorba veche folosita si de Ceausescu, si de Dej, si de Anna Pauker: „elemente antidemocratice. Chiar asta sint: doar citeva, foarte putine, elemente antidemocratice (din marea masa dezorganizata) care va vad si inteleg ce se intimpla. E ilegal sa fii antidemocratic? Imoral? Ingrasa? Democratia voastra nu tolereaza libertatea de gindire? Ca e incorect politic, hate speech, rasism, bigotism, homofobie, transfobie etc. etc. orice nu e in interesul vostru, asta se stie. Numai ca, pe un element antidemocratic care a reusit sa deschida amindoi ochii si sa va vada la lucru, nu il mai impresionezi cu etichetele voastre ridicole.

        (Cititi si Hans-Hermann Hoppe – Democracy: The God That Failed)

          • Bullshit! Nu exista o societa mai buna decat democratia occidentala.

            Pe linga faptul ca Google a fost finantatorul principal (#1) al campaniei din 2016 a lui Hillary Clinton, prin manipularea informatiei si dezinformare (Google search) aceasta companie, controlata de o mina de miliardari, i-a adus candidatei un plus de minimum 2,6 milioane, dar posibil pina spre 10,4 milioane de voturi pe care altfel nu le-ar fi primit.

            https://twitter.com/BreitbartNews/status/1151614617556328448

            Sa mai amintesc ca fara minimum 2 miliarde de dolari nu se poate cistiga cursa prezidentiala din USA? Miliarde investite de cei care au bani (de fapt miliarde jucate ca la cursele de cai) si care, in 4 ani de domnie, vor trebui returnate insutit din taxe si contracte preferentiale.

            Bullshit! …

            • Globalizatia este anti-democratica.
              Google si Facebook sunt un pericol pt fiecare individ.
              Amazon este un pericol pt orice producator si vanzator si prin eliminarea competitiei, este un pericol pt orice cumparator.
              Amazon o sa decida ce o sa poti cumpara.
              Google o sa decida ce stiri si informatii o sa poti sa citesti in internet
              Facebook ( dar si Google si Amazon ) o sa decida cine o sa aiba acces la detaliile vietii tale private.

              Acuzatia ca Google ar fi favorizat-o pe Clinton nu are nici o legatura cu democratia, dimpotriva, daca este adevarat , ar fi inca o dovada a pericolului la adresa democratiei a acestor monopoluri transnationale. Si Clinton a pierdut, after all. A fost lipsita de idei – a vorbit in lozinci goale de continut – ca si restul de politicieni pro-globalizare. Sunt incapabili de a raspunde problemelor omului de rand.

              In legatura cu sumele necesare campaniilor electorale in US, intra-adevar sunt insane dar totusi alegerile sunt o manifestare reala a democratiei. Votul si pistolul pt fiecare- asta este democratia reala. Accesul la arme ar trebui totusi conditionat de un formular medical semnat de medicul de familie.

    • În România nu ai avut niciodată o democrație autentică, dar acum ai descoperit tu pe Amazon că s-a epuizat! :)

      Nu, stimate domn, democrația nu s-a epuizat. Realitatea e alta: progresiștii și-au epuizat metodele de a institui controlul asupra societății, de asta propovăduiesc acum sfârșitul democrației.

      Singura democrație autentică e în State, acolo îți alegi nominal congressman-ul și știi cum a votat el în fiecare chestiune și peste 20 de ani. Democrația pe liste de partid nu e democrație, e doar butaforie. Iar sistemul de vot ”uninominal” care le-a fost servit românilor pe post de democrație era de fapt un sistem proporțional, în care Tăriceanu a putut ajunge în parlament de pe locul 3.

      Dacă vrei într-adevăr sfârșitul democrației, ai toate șansele să te alegi cu un personaj gen Franco în fruntea statului. Care o să facă dispăruți câteva mii de activiști progresiști, după care o să fie liniște vreo 30 de ani. ”Ce zici, te bagi?” :)

      • Tu esti ca ala caruia ii arati Luna, iar el se uita la deget si nu pricepe ce atita vorbarie. Daca ai citi macar pe sfert cit scrii, in citeva decenii ai incepe sa intelegi si tu pe ce lume esti.

        Desi, fiind tu un caz special, poate ar fi nevoie de secole…

        Pa.

        P.S. Nici nu stii ce haios esti explicindu-mi tu, mie, cum stau lucrurile in SUA. :-)

        • Fii convins că citesc de vreo 10 ori mai mult decât scriu. Iar faptul că trăiești în State nu te face american, ai toată colecția de românisme în repertoriu :)

  6. Inainte de toate ar trebui clarificat clar care este forma statului pe care il dorim, republica parlamentara dup model occidental, republica prezindentiala de tip francez, o catastrofa, sau monarchie.
    Actualul model, struto camila semiprezidentiala neputand fi continuata, conflictele politice nesfarsite intre „palate” fiind cel mai mare impediment.
    Aceste „rasturnari” de sistem , de regula sunt urmarea unor conflicte violente, democratic nu exista nici o sansa majora de schimbare in afara unor carpeli si ajustari.
    Poate un referendum ar fi binevenit, sa se exprime „boborul”.

    • Bine cu de-a sila nu se poate.

      Degeaba schimbam coafura unui stat anti-piata si colectivist.

      Putem sa ne organizam si ca o echipa de fotbal american, cat timp pomana ramane pomana, mortul e tot mort.

  7. Foarte corect si logic, ca de obicei. O noua Constitutie poate ca va tine seama si de necesitatea (zic eu) depolitizarii din teritoriu. Primarii (cel putin) ar trebui sa fie oameni neinregimentati politic, chiar daca vor fi simpatizanti ai unui partid. In Canada, de exemplu, majoritate primarilor si membrilor consiliilor locale sint apartinici. Rezulta de aici o incrincenare mult mai mica a populatiei din teritoriu, unde politica este mult mai putin importanta si justificata decit la nivel regional si national. De asemenea, ar fi astfel poate posibila si scaderea coruptiei la nivel de sistem. In plus, s-ar crea astfel un sistem politic unitar: daca Presedintele (Iohannis) trebuie sa devina apartinic, asa ar trebui si primarii. Dar chiar si acest lucru ar trebui corectat: daca presedintele are atributii largite, atunci ar fi trebuit sa fi fost apartinic pentru o perioada de timp deja (sa spunem 3 ani), nu sa iasa din partid chiar dupa ce a fost ales, pentru ca legaturile ce se pastreaza sint prea proaspete. Etc.

  8. Aşa este, Constituţia fesenistă a lui Ilici Iliescu din 1992 modificată în 2003 TREBUIE ABROGATĂ fiindcă nu mai este funcţională. Ne trebuie o altă Constituţie, adecvată noilor schimbări politice interne, dar şi care să răspundă provocărilor Lumii globale.

  9. Trebuie sa definim ce inseamna „nereformat’ dincolo de retorica editorialista. E clar nereformat, dar in ce directie trebuie reformat ? Cateva idei :

    1. Din ’45 incoace, populatia activa a fost vaca de muls. Desi toti s-au intrecut sa ridice in slavi „clasa muncitoare”, de facto, burgezia a fost inlocuita de o alta burghezie politizata, care a pus mana pe proprietatile celor dinainte, casele lor. Nomenclatura din varful PCR a statea in cartierul Primaverii, in casele nationalizate de la cei dinainte si inca mai sta. PSD a venit in 90 si a zis ca face dreptate tot „clasei muncitoare” dar s-a constituit intr-o alta burghezie, cu baroni de consiliu judetean si o retea de complicitati interpartinice.

    Daca tot vorbim de reforma, o idee ar fi mutarea centrului de greutate pe cetateanul activ ? Sa luam de exemplu un autobuz: e ticsit de pensionari care au gratuitate. Cetatenii activi, din varii motive trebuie sa gaseasca mijloace alternative, mai costisitoare: masina, bicicleta, trotineta. De ce ? In primul rand ca autobuzul e plin de pensionari. Ca nu are AC, ca nu vine la timp, oamenii nu se spala, si multe alte motive. Asta iarna erau pline de aurolaci, cu acordul Consiliului General. De la autobuz la scoli ( care iti lasa copilul de ciclu primar la 12 in strada si trebuie sa te „ocupi” cu alti bani, after school, etc), la spitale unde un cetatean activ nu poate pierde 6 ore pentru a fi consultat de un rezident ( caz real, din Bucuresti ) si tot asa. Oamenii activi rezolva aceste mari disfunctii ale statului scotand bani din propriul buzunar: pentru meditatii/sport/engleza, parcari, transport, sanatate privata, samd. Pe cand un partid care isi va asuma punerea populatiei active, care cotizeaza, pe primul plan ? De ce oamenii activi si care castiga bine si in Romania emigreaza? Pentru ca in alte tari beneficiaza si de o infrastructura pe care tot ei o platesc.

    2. In lumina celor de mai sus, este clar ca politic este mai eficient sa castigi voturi in modul clasic, adresandu-te populatiei inactive. Ei pot crede promisiunile pe care oamenii activi nu. De exemplu ca lefurile se pot mari din condei. Ca ei merita mai mult, doar „au muncit o viata” dar niste „oameni rai” le-au taiat pensiile, salariile. Pe scurt, „ca are balta peste”, e doar o chestiune de cum o imparti, Desi, stim cu totii, astia care putem citi niste cifre, ca nu prea are.

    3. La ultimele alegeri s-a vazut ca oamenii activi pot da o majoritate, chiar daca multi au emigrat. Ei pot inclina balanta, insa nu prea se regasesc in nici un partid si nu au iesit la vot. PSD a castigat cu 45% la o prezenta de 35%, deci cu 16% din voturile celor cu drept de vot. Iar batranii si asistatii, se stie, ies masiv la vot. Cei activi insa nu prea, pana nu le ajunge cutitul la os cu vreun Dragnea. Nimeni nu si-a asumat din 45 incoace o politica pentru oameniia activi – fara sa excluda, bineinteles, protectia sociala pentru celelalte categorii. Politica pentru oamenii activi e infinit mai grea. In loc de promisiuni, trebuie facut project management. Banii ar fi, sunt fonduri neaccesate. Pur si simplu nu avem traditia project managementului ( nu stim ce e aia in sistemul bugetar, desi sunt destui de multi PM in acte incadrati la stat ). Va dori vreun partid sa se inhame la o astfel de misiune, infinit mai grea decat pacalirea unor oameni care au pierdut contactul cu noile realitati economice (globale) cum sunt pensionarii si asistatii social ?

    4. La ultimele alegeri parlamentare, PSD a venit cu un asa-zis program de guvernare care acoperea toate tipurile de politici: mariri de pensii si salarii pe partea „de stanga”, scaderi de taxe pentru companii, pe partea de dreapta. Cu ce contraoferta politca sa mai vii daca nu iti educi electoratul ?

    5. Este clar ca PNL nu is va asuma o astfel de politica centrate pe oamenii activi desi are cativa primari care sunt un bun exemplu, cum ar fi Emil Boc. Va ramane sa se concureze cu PSD in acelasi tip de promisiuni si atacuri la persoana ( stilul de politca postdecembrist ). USR ar putea sa isi asume politici pentru oamenii activi, ramane de vazut daca vor avea capital uman in teritoriu, cum ziceam project managero in functiile pe care le vor castiga. Sper sa nu ramana cantonati in politca anti-sistem, care desi e o supapa de refulare pentru oamenii de rand ce aduce voturi imediate, nu duce de fapt nicaieri.

  10. Alta problema care cred ca ar merita sa fie discutata (nu stiu daca in Constitutie se prevede ceva sau nu): toate legile care pleaca de la Parlament (Senat, Camera deputatilor) spre Presedinte ar trebui sa treaca intii pe la CCR pentru verificare si aprobare prealabila. Astfel, nu vom mai avea atitea discutii si decizii discutabile ale CCR, atit de paguboase ca timp, costuri si moral pentru tiata tara. Apoi ar trebui sa ajunga la Presedinte, iar daca acesta le returneaza la Parlament, ciclul ar trebui reluat, adica Parlamentul ar trebui sa le trimita din nou la CCR pentru verificare si aprobare.

  11. Romania la 30 de ani dupa momentul 1989 este un stat esuat – o mana cereasca pentru escrocii si incapabilii de toate culorile, dar o pedeapsa pentru toti cetatenii cinstiti si muncitori. Ca si regimul comunist, regimul fesenist nu se poate reforma. El trebuie destramat, pentru a permite constructia unui stat decent, demn, prietenos cu toti oamenii de merit, indiferent de profesiune, si neinduplecat cu escrocii de toate culorile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro