marți, martie 19, 2024

Scrisoare deschisă domnului dr. Marcel Mărunțiu, Directorul general al Institutului Geologic al României

“The greatest enemy of knowledge is not ignorance,

it is the illusion of knowledge.”

Daniel J. Boorstin

Domnule director general,

Prezenta scrisoare deschisă se referă la un așa-zis “Prim studiu al Institutului Geologic al Romaniei cu privire la fracturarea hidraulică la gazele de sist” publicat aici (http://stopfracturare.ro/primul-studiu-al-institutului-geologic-roman-cu-privire-la-fracturarea-hidraulica-la-gazele-de-sist/). Studiul este intitulat „Exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică – O metodă cu posibile efecte catastrofale pe termen mediu și lung”, având ca autori pe dr. Mircea Ţicleanu, Radu Nicolescu și dr. Adriana Ion, toți trei fiind angajații Institutului pe care îl conduceți. Pe site-ul oficial al Institutului Geologic al României acest studiu nu apare ca fiind aprobat spre publicare de către Consiliul Științific al IGR (singurul organism abilitat să dea girul Institutului unui studiu oficial). Cu toate acestea, o parte din mass-media românească l-au prezentat ca și cum studiul pomenit ar constitui punctul de vedere oficial al IGR în legătură cu fracturarea hidraulică pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist. Nici după o lună de la prezentarea lui publică (19 iunie 2014), IGR nu a precizat dacă acceptă sau respinge studiul amintit. Deoarece chestiunea explorării/exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică a sensibilizat mult opinia publică din România, ajungându-se chiar la forme violente de manifestare, consider că este necesar ca dvs., în calitate de reprezentat oficial al unei instituții publice de profil din România, să interveniți imediat și să precizați clar, cu argumente științifice, care este poziția Institutului Geologic al României vizavi de chestiunea menționată.

Sunt profesor de geofizică și geologia petrolului la Colegiul Brooklyn din cadrul City University of New York (din 2001). Am fost primul român Fulbright Visiting Scientist și cercetător la University of Oklahoma (1993 -2001), precum și asistent/lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1981-1993). Am publicat un număr de cărți și articole peer-reviewed în reviste de profil internaționale, am fost nominalizat pentru ENI Award 2012 și, important pentru scrisoarea de față, am inițiat primul consorțiu româno-american „Shale Gas Consortium” în anul 2010, cu participarea colegilor universitari din Iași și Cluj–Napoca. (Detalii puteți găsi aici: http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/). Începând din luna aprilie a.c. am publicat pe platforma Contributors.ro douăsprezece articole în care, pentru prima dată în mass-media românească, am discutat cu argumente științifice diverse aspecte ale tehnologiei de fracturare hidraulică (Lista articolelor este aici: https://www.contributors.ro/author/constantin-cranganu/ ). Alte articole despre fracturarea hidraulică le găsiți pe pagina mea de web. În fine, luna trecută am predat Editurii Integral din București manuscrisul „Fracturarea hidraulică și gazele de șist – Între mit și realitate”, prima carte românească despre aceste două subiecte.

Am făcut această prezentare (incompletă) a muncii mele de cercetător pentru a vă arăta că știu multe lucruri legate de fracturare hidraulică și gazele de șist: cele mai multe provin din activitatea mea de teren și laborator, desfășurate în ultimii 21 de ani în Oklahoma, New York și Pennsylvania, iar restul, dintr-o studiere temeinică și aplicată a celor mai noi și pertinente contribuții științifice din literatura peer-reviewed.

Din păcate, nu se pot spune aceleași lucruri despre cei trei autori (Țicleanu-Nicolescu-Ioan, ȚNI pe scurt). De exemplu, pentru scrierea cărții mele am studiat circa 300 de cărți și articole despre fracturarea hidraulică și gazele de șist. Nici unul din cei trei autori nu figurează cu vreo publicație de specialitate în lista consultată de mine. La observația unui comentator, legată de lipsa unui portofoliu științific, autorul principal (dr. Țicleanu) postează o listă de lucrări, marea majoritate fiind rezumate de la varii conferințe unde procesul de peer-review nu este cel mai riguros. Dar nici aceste rezumate nu au nici o legătură cu subiectul studiului elaborat de ȚNI. Și atunci, precum eroul lui Marin Preda, întreb și eu ”Pe ce te bazezi?”

Pentru că am adus în discuție inexistența unor publicații de specialitate ale celor trei co-autori, aș vrea să remarc un alt fapt, care, în opinia mea, spune mult despre calitatea „științifică” a studiului amintit mai sus. Autorii au listat 7 referințe bibliografice, dar în text sunt folosite numai 2, plus o referință la un text nepublicat. Pe de altă parte, în text apare o referință (Ingraffea, 2012) care nu mai este listată la sfârșitul studiului. În condițiile în care astăzi accesul la o bibliografie reprezentativă este larg accesibilă datorită internetului, asemenea erori bibliografice (folosirea a numai două referințe pentru a scrie un studiu „științific” și inserarea unor referințe de umplutură) aruncă o serioasă umbră de îndoială asupra profesionalismului autorilor. Pentru a nu se discredita total, ei trebuie să-și retragă imediat producția de pe piața publicistică și să o revadă din temelii.

În legătură cu una din cele două referințe din articol, aș vrea să subliniez prezența altor probleme care diminuează valoarea studiului ȚNI:

Referința la Osborn et al. 2011 începe cu un semi-adevăr:

Este deja cunoscut că în apropierea sondelor de exploatare a gazelor de șist în unele zone din Statele Unite (ex. North Dakota) cantitățile de metan conținute de acvifere sunt uneori foarte mari în raport cu limitele admisibile

În North Dakota (și Montana) argila Bakken se exploatează în principal pentru țiței de șist (shale oil, nu shale gas).

Apoi, co-autorii ar fi trebuit să-și informeze onest cititorii că studiul lui Osborn et al. 2011 a fost serios criticat pentru inexactitățile conținute: lipsa unor măsurători de referință (baseline) efectuate înainte de începerea fracturării hidraulice, alegerea preferențială (cherry picking) a numai 68 de probe din miile de sonde săpate și fracturate în Pennsylvania, neexplicarea faptului că metanul termogenic a fost găsit în concentrații mai ridicate în sonde unde NU s-a executat fracturarea hidraulică etc., etc. În aceeași revistă (PNAS) unde s-a publicat studiul original se găsesc și două critici detaliate. Un cercetător onest ar trebui să prezinte nu numai ceea ce-i convine lui pentru o demonstrație părtinitoare, ci și părerile contrare exprimate de colegi – acesta este modul de avansare a științei.

Faptul că studiul ȚNI se bazează numai pe 2 referințe publicate are un efect aparent pervers: autorii pretind că lucrarea lor are, de fapt, „un grad ridicat de originalitate”. Spre dezamăgirea autorilor, aș vrea să spun că tot ce conține lucrarea lor (cu o singură excepție, pe care o voi discuta mai târziu) este déjà vu, o regurgitare a unor informații omni-prezente pe site-urile anti-fracking.

Ceea ce este greu de acceptat pentru mine este faptul că autorii,  (doi dintre ei cu doctorate), se mulțumesc să arunce la grămadă niște afirmații grave, unele apocaliptice, fără nici o acoperire bibliografică. În astfel de cazuri, studenților mei le dau o singură replică: aveți credibilitate zero.

Dacă trecem peste precaritatea inacceptabilă a bibliografiei de specialitate, ajungem la miezul studiului: posibila contaminare a apelor subterane care s-ar putea propaga pe verticală de-a lungul unor falii (dislocații) și ar putea apoi să contamineze pânza freatică. (Nu vi se pare că scenariul acesta seamănă cu povestea drobului de sare din „Prostia omenească” de Ion Creangă?)

Cu toată modestia, invit pe autorii ȚNI să citească articolul meu Circulația apei subterane. Implicații asupra fracturării hidraulice. Acolo am explicat clar, pe baza cercetărilor mele efectuate la University of Oklahoma, că viteza de deplasare pe orizontală a apei subterane (cu sau fără contaminanți) este de circa 1 cm/an sau 1 m/100 ani. Dacă acceptăm (fără nici o justificare) că viteza apei subterane pe verticală ar fi aceeași, rezultă că migrația unui fluid de la 3.000 m adâncime (locul fracturării) până la 100 m adâncime (unde este localizată pânza freatică) ar necesita (3.000 – 100) x 1 m/100 ani = 290.000 ani!!!.

În plus, autorii ar trebui să explice cum este învinsă forța gravității pentru a împinge un fluid pe verticală pe mii de metri distanță, ce rol joacă diversele strate de etanșare (au auzit autorii de etanșarea capilară produsă de mișcarea moleculelor de gaz?), care este rolul faliilor etanșe (nu numai al celor care transmit fluide) etc., etc.

În articolul meu, amintit mai sus, am introdus și o imagine a sistemului de tubaj concentric cu 5 tuburi de oțel cimentate între ele și unele cimentate din rocă până la suprafață, care a sigură protecția acviferelor străbătute de sonda fracturată hidraulic. Cititorii ar trebui informați onest că,  în cazul instalării și cimentării corecte a coloanei de foraj, riscurile de contaminare a apei de băut sunt cuprinse între 2×10-5 (un foraj din 200.000) și 2×10-8 (un foraj din 200.000.000).

Am găsit apoi alte afirmații fără nici o acoperire factuală sau bibliografică.

În plus apa reciclată conține… posibili ioni radioactivi proveniți din rocile fracturate.

Dacă autorii ar fi citit articolul meu Cât de radioactivă este fracturarea hidraulică? ar fi putut înțelege că acest lucru se poate întâmpla numai acolo unde ionii radioactivi sunt o prezență naturală în subsol. În SUA se exploatează peste o duzină de argile gazeifere și petrolifere, dar numai una, argila Marcellus, produce ioni radioactivi pentru că are o concentrație naturală mai mare decât normele admise. Am povestit în altă parte că mi-am cumpărat actuala casă în 2008 în Pennsylvania și casa, așezată pe argila Marcellus, are un fond natural radioactiv de 8,4 pCi/litru (norma admisă este de 4 pCi/litru). Noi nu știm încă dacă argilele românești de la Pungești sau alte localități, au o compoziție mineralogică similară cu cea a argilei Marcellus. Atunci, de ce să producem scenarii apocaliptice?

Microseismele asociate activității de fracturare hidraulică sau celei de injectare în subsol a apelor reziduale… pot duce la modificarea echilibrului dinamic al depozitelor aflate între roca mamă exploatată şi suprafața terenului.

Posibilul rol major al cutremurelor foarte puternice în accelerarea procesului de migrare a apelor contaminate

Subiectul acesta l-am discutat pe larg în articolul Fracturarea hidraulică şi seismicitatea indusă și invit pe autorii studiului ȚNI să-l parcurgă cu atenție. Faptul că România este situată într-o arie seismică relativ activă creează fundalul emoțional al înspăimântării oamenilor ne-educați cu predicții înfricoșătoare. Cititorii ar trebui informați cu onestitate că în literatura cea mai recentă au fost inventariate numai 198 seisme induse de diverse activități antropice (când, anual, planeta noastră experimentează câteva milioane de cutremure, mai mari sau mai mici). Dintre acestea, numai 3 evenimente au fost atribuite până în prezent activităților de fracturare hidraulică și cea mai mare magnitudine înregistrată a fost de 3,8 (în Canada). Încă o dată, o informare onestă a cititorilor ar dezumfla imediat gogorița „cutremurelor foarte puternice” și ar calma opinia publică.

Ajung, în fine, la singura parte „originală” a studiului ȚNI, parte care m-a surprins pentru că nu este publicată: PERSPECTIVA “HEREDEA” ASUPRA NATURII EXPLOATĂRILOR DE GAZE DE ŞIST. Ce este această „perspectivă”, ne spun autorii studiului ȚNI:

Analizând toate datele de care a dispus până la un moment dat asupra exploatării gazelor de șist un geofizician român, Nicolae Heredea, ajunge la concluzia că este vorba în acest caz, de fapt, de o acțiune premeditată de provocare a unor reacții geochimice antropice astfel încît gazul principal rezultat (metanul) este în realitate de natură abiotică. Deci așa numitele «gaze de șist» nu sunt de fapt gaze naturale combustibile.(s.m.)

Mă frec la ochi, mai citesc o dată, și nu-mi vine să cred ce citesc: gazele de șist devin „așa-numitele” și, pe deasupra, nici nu mai sunt gaze naturale combustibile. Dar ce sunt oare?! Dar cu fracturarea hidraulică cum mai rămâne? Conform „perspectivei” (poate ar trebui să fie o ipoteză) Heredea,

Termenul de “fracturare hidraulică” maschează o realitate cu totul diferită în raport cu tipul de exploatare care ne este în mod concret prezentat, fiind vorba de fapt despre adevărate “fabrici de gaze”, foarte rentabile din variate motive, respectiv despre “reactoare chimice” care, în număr mare, pot alcătui un adevărat “combinat chimic” uriaș, liber, neîngrădit, nesecurizat, cu procese de producție libere, nesecurizate, necontrolate. După o astfel de “exploatare” în subsol nu mai rămâne nimic natural.

Despre această parte „originală” a studiului ȚIN, bazat pe o lucrare nepublicată, nu am decât un comentariu: Dacă ar exista o competiție gen „Cascadorii râsului în geologie”, „prevederea Heredea” ar lua premiul cel mare fără concurență.

Domnule director general, poate vă întrebați ce motive am să vă adresez această scrisoare deschisă. În fond, deși sunt un geolog și geofizician român, trăiesc și muncesc de peste 2o de ani în Statele Unite. Dacă aș vrea să fiu sentimental, v-aș răspunde că m-am născut și am crescut în Bârlad, că rudele mele apropiate și prietenii mei încă trăiesc în Bârlad și în împrejurimi și tot ce se întâmplă pe acele meleaguri mă privește și pe mine.

Dar motivul principal pentru care m-am decis să vă scriu este că studiul ȚNI reprezintă un simulacru științific sau o „iluzie a cunoașterii” și, așa cum bine știți, orice iluzie se poate dovedi „catastrofală pe termen mediu și lung”.

În fond, acest studiu nu face altceva decât să aducă o contribuție nefastă la dialogul și schimbul de idei din România pe tema gazelor de șist și a fracturării hidraulice pentru că:

  1. Discreditează poziția IGR în mediile academice și profesionale, locale si internaționale, mai ales când se va afla că „gazele de șist nu sunt de fapt gaze naturale combustibile”. Nu uitați că de la sublim la ridicol nu-i decât un pas.
  2. Acreditează unele idei aberante. De exemplu, în urma unei conferințe susținute de dr. Ţicleanu la Bârlad pe 18 iulie a.c., presa locală a titrat evenimentul sub un titlu care „sparie gândul”: „Gazele de șist pun în pericol exporturile de alimente” [sic!].  Punerea în circulație mass-media a unor astfel de idei iresponsabile face un mare deserviciu prestigiului IGR, pe care opinia publică din România îl consideră, pe bună dreptate, o voce științifică autorizată și un etalon al cunoașterii la cel mai înalt nivel. Ori, lansând astfel de idei, ca director științific al IGR, dr. Ţicleanu derutează și dezinformează opinia publică din țară.
  3. Prin conferințe în care angajează poziția sa și reprezentativitatea IGR, dr. Ţicleanu alimentează tensiunile existente care au condus deja la manifestații/manifestări violente la Bârlad și Pungești.
  4. Activismul dr. Ţicleanu stimulează activismul altor persoane, unele de bună credință, dar induse în eroare de autoritatea științifică auto-asumată de autor prin deturnarea prestigiului IGR în numele său propriu.

Nu știu dacă trebuie să plâng că trăiesc într-o țară unde s-a inventat și se practică fracturarea hidraulică de 65 de ani, unde anual circa 30.000 de noi sonde sunt fracturate, unde, după un număr de peste un milion de fracturări hidraulice, nu s-a înregistrat NICI UN EVENIMENT major de contaminare a apei subterane sau freatice, unde subsolul încă este „natural”.

Dacă, totuși, trebuie să plâng, o fac pentru imensul deserviciu adus științelor geologice românești prin studiul Ţicleanu-Nicolescu-Ion. Motto-ul pe care l-am plasat la începutul acestei scrisori deschise explică foarte bine de ce trebuie să plâng. Îl transcriu încă o dată, în românește:

„Cel mai mare dușman al cunoașterii nu este ignoranța, ci iluzia cunoașterii”

Cu salutări colegiale,

Prof. Constantin Crânganu

Brooklyn College of the City University of New York

Dept. of Earth and Environmental Sciences

2900 Bedford Avenue, Brooklyn, NY 11210

tel. 718-951-5000 ext. 2878

fax: 718-951-4753

and

Ph.D. Program in Earth and Environmental Sciences

City University of New York, Graduate Center

365 Fifth Avenue, Room 4306

New York, NY  10016

Phone 212 817-8240; Fax 212 817-1513

E-mail: [email protected]

Web site: http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/

Pennsylvania, 23 iulie 2014

Distribuie acest articol

98 COMENTARII

  1. Nu as dori sa intru in detalii despre subiectul articolului, anume gazele de sist.

    Vreau doar sa subliniez faptul ca este mai mult decat dificil sa gasesti acum in Romania personalitati stiintifice cel putin cunoascute daca nu recunoscute pe plan mondial sau macar european.

    Practica umflarii Cv-urilor cu prezentari la conferinte este cunoscuta pe aici.

    Undeva spre 60–75% din populatia Romaniei este analfabeta functonal.

    Probabil undeva intre 75%-90% din doctoratele luate dupa 2000-2005 sunt irelevante.

    Situatai cadrelor in inv superior si in institutele de cercetare este sub-mediocra.

  2. Dl. Cranganu „nu exista” in Romania, iar opinia lui nu va influenta in nici un fel pozitia Institutului Geologic Roman. Cu un numar infim de exeptii, e soarta tuturor celor care s-au expatriat.

    • Si poate totusi …
      Cei care stiu au datoria sa vorbeasca, fie ca sint ascultati fie ca nu. E obligatia lor sa incerce cel putin, ca niciodata nu se stie ce rezultate va avea acea incercare.

  3. Situatia IGR e intr-adevar penibila. Precedentul director (dar si pre-pre-precedentul pentru ca fusese reinstaurat de justitie) Stefan Marincea a fost destituit prin fax de catre gunoiul costoiu pentru ca avea o pozitie critica fatza de evaluarea riscurilor mega-iazului de la Rosia Montana. La IGR sunt (cel putin) doua tabere in razboi de ani de zile. Directorul Maruntiu (se aude ca va pleca si el curand) ar trebui sa ia taurul de coarne si sa organizeze o serie de dezbateri PUBLICE in colaborare cu facultatea de geologie bucuresteana in care sa se prezinte argumentele STRICT STIINTIFICE pro si contra frackingului in Romania. De la inceput trebuie sa nu se permita latrailor „ciocologisti” sa deschida pliscul decat daca dovedesc ca au o minima pregatire de specialitate, altfel totul se transforma in circ jalnic gen batututl cu peturi in caldaram ca anul trecut.
    E singura atitudine rationala iar „ciocologistii” trebuie obligati sa respecte caracterul academic al dezbaterilor sau sa fie datzi afara de la discutii.

  4. As vrea sa va atrag atentia asupra unei micute greseli. Sintaxa „ioni radioactivi” e un pic ciudata urechilor mele. Izotopi radioactivi ar fi mai adecvat intrucat nu cunoastem starea de ionizare a elementului in cauza.

    In rest as vrea sa va multumesc pentru acest articol care puncteaza pertinent deficientele „studiului” IGR. Sunt curioasa daca IGR o sa va rasplateasca efortul cu un raspuns macar.

  5. Domnule Dr. Crânganu,
    Dupa cum am inteles sunteti un expert in fractura hidraulica. Pueti sa presentati o lista de publicatii la care sunteti autor despre fracturarea hidraulica in USA sau Romania? Dupa cum stiu eu, stiinta se face cu date pe care le colectezi si publici, nu cu citate.
    Toate cele bune.

    • Ignoranta ucide cand este la 2 clickuri distanta :

      Cranganu, C., 1997, Heat Flow in Oklahoma, ProQuest Dissertations and Theses; Thesis (Ph.D.)–The University of Oklahoma, 1997; Publication Number: AAI9810311; ISBN: 9780591611250; Source: Dissertation Abstracts International, Volume: 58-09, Section: B, page: 4676; 164 p.

      Cranganu, C., and Breaban, M., 2013, Using support vector regression to estimate sonic log distributions: A case study from the Anadarko Basin, Oklahoma, J. Pet. Sci. and Eng., v. 103, p. 1 -13, http://dx.doi.org/10.1016/j.petrol.2013.02.011

      Cranganu, C. 2010, Comment – On maintaining high fluid pressures in older sedimentary basins: a new hypothesis or déjà vu?, Geofluids, 10, 447 – 449, doi: 10.1111/j.1468-8123.2010.00288.x

      Cranganu, C., and E. Bautu, 2010, Using gene expression programming to estimate sonic log distributions based on the natural gamma ray and deep resistivity logs: A case study from the Anadarko Basin, Oklahoma, Journal of Petroleum Science and Engineering, v. 70, p. 243 – 255. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0920410509002514

      Cranganu, C., M. A. Villa, M. Saramet, and N. Zakharova, 2009, Petrophysical characteristics of source and reservoir rocks in the Histria Basin, Western Black Sea, Journal of Petroleum Geology, vol. 32(4), 357 – 372.

      Cranganu, C., 2007b, Using artificial neural networks to predict the presence of overpressured zones in the Anadarko Basin, Oklahoma, Pure and Applied Geophysics, v. 164, p. 2067 – 2081, http://do.10.1007/s0024-007-0257-9

      Cranganu, C. and M. A. Villa, 2007, Petrophysical Characteristics and Facies Distribution of Reservoir and Non-reservoir Rocks from the Anadarko Basin, Oklahoma
      http://aapg.confex.com/aapg/2007am/techprogram/A109815.htm

      Cranganu, C., 2006a, Artificial Neural Networks and Overpressure Prediction in the Anadarko Basin, Oklahoma, Oklahoma Geology Notes, v. 66, no. 2, p. 59 – 72.

      Cranganu, C., and M. A. Villa, 2006, Capillary Sealing as an Overpressure Mechanism in the Anadarko Basin, http://www.searchanddiscovery.net/documents/2006/06019Cranganu/index.htm

      Cranganu, C., 2005b, Using artificial neural networks to predict abnormal pressures in the Anadarko Basin, Oklahoma, Journal of the Balkan Geophysical Society, vol. 8, suppl. 1, p. 343 – 348.

      Cranganu, C., 2005c, Looking for gas layers in the Anadarko Basin, Oklahoma Geology Notes, v. 65, no. 3, p. 72 – 77.

      Cranganu, C., and M. A. Villa, 2005, Capillary Sealing as an Overpressure Mechanism in the Anadarko Basin, AAPG 2005 Annual Convention, June 19-22, Calgary, Alberta, Canada, [CD-ROM], p. 1-6.

      Cranganu, C., 2004, Capillary sealing in the Anadarko Basin, Northeastern Geology & Environmental Sciences, v. 26, nos. 1 & 2, p. 35 – 42.

      Deming, D., Cranganu, C., and Lee, Y., 2003, Correction to “Self-sealing in sedimentary basins” Journal of Geophysical Research 108(B5), 2280, doi: 10.1029/2003JB002540

      Cranganu, C., and Deming, D., 2002, Permeability and Salinity Data from the Anadarko Basin, Oklahoma Geological Survey Open-File Report OF6-2002, 18p.

      Deming, D., Cranganu, C., and Lee, Y., 2002, Self-Sealing in the Sedimentary Basins, Journal of Geophysical Research, 107(B12), 2329, doi: 10.1029/2001JB000504

      Cranganu, C., Lee, Y., and Deming, D., 1998, Heat Flow in Oklahoma and south central United States, Journal of Geophysical Research, vol. 103, p. 27,107 – 27,121.

      Cranganu, C., and Deming, D., 1996, Heat Flow and Hydrocarbon Generation in the Transylvanian Basin, Romania: AAPG Bull. v. 80, p. 1641 – 1653.

      Saramet, M., Gh. Gavrilescu, and C. Cranganu, 2008, Quantitative estimation of expelled fluids from Oligocene rocks, Histria Basin, Western Black Sea, Marine and Petroleum Geology, v. 25, p. 544 – 552, doi:10.1016/j.marpetgeo.2007.05.011.

      Saramet, M., Gh. Gavrilescu, and C. Cranganu, 2005, The Role of Oligocene Formations in Hydrocarbon Generation and Accumulation in the Histria Petroleum System of the Romanian Shelf of the Black Sea, Northeastern Geology & Environmental Sciences ,v. 27, no. 4, p. 295 – 301.

      Saramet, M., Gh. Gavrilescu, and C. Cranganu, 2004, The Role of Oligocene Formations in Hydrocarbon Generation and Accumulation in the Histria Petroleum System of the Romanian Shelf of the Black Sea, AAPG Annual Meeting, Dallas, Texas [CD-ROM], paper A86798, p. 1 – 3.

      http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/

    • Modelul meu de a face știință este diferit de cel pe care îl indicați dvs. Colectarea și publicarea datelor este o operație necesară, dar nu și suficientă în știință. Simplele liste sau tabele cu date colectate sunt, în accepția mea, doar pietrele din templul științei. Pentru a-ți da seama de măreția și semnificația acestui templu, multe alte lucruri sunt necesare, printre care și recunoașterea, prin citate, a celorlați „ziditori” care au adăugat propriile lor pietre la înălțarea templului.

      Pentru o listă cu publicațiile mele în care am abordat diferite aspecte ale gazelor de șist și fracturării hidraulice, vă invit să vizitați pagina mea de web, disponibilă la adresa: http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/

      Key words: hydraulic fracturing, self-sealing, permeability and salinity data, overpressured zones, reservoir and ron-reservoir rocks, fluid pressure, capillary sealing, heat flow

      • In scrisoare si in articolul la care faceti trimitere si dupa ce va prezentati ca un om de stiinta foarte riguros, ati scris urmatoarele:

        „Cu toată modestia, invit pe autorii ȚNI să citească articolul meu Circulația apei subterane. Implicații asupra fracturării hidraulice. Acolo am explicat clar, pe baza cercetărilor mele efectuate la University of Oklahoma, că viteza de deplasare pe orizontală a apei subterane (cu sau fără contaminanți) este de circa 1 cm/an sau 1 m/100 ani. Dacă acceptăm (fără nici o justificare) că viteza apei subterane pe verticală ar fi aceeași, rezultă că migrația unui fluid de la 3.000 m adâncime (locul fracturării) până la 100 m adâncime (unde este localizată pânza freatică) ar necesita (3.000 – 100) x 1 m/100 ani = 290.000 ani!!!.”

        Nu va sugerez sa mai cititi odata ce ati scris pentru ca, dupa cum se vede, este a treia oara cand scrieti aceeasi prostie. Cum puteti sa spuneti ca „că viteza de deplasare pe orizontală a apei subterane (cu sau fără contaminanți) este de circa 1 cm/an sau 1 m/100 ani.”? Orice student la Geologie sau Hidrotehnica va va spune ca in gresii, nisipuri sau calcare fisurate apa subterana se deplaseaza ca prin branza sau chiar cu viteza mai mare. Pe fisuri, falii, crapaturi, etc. tot cu un cm/an se deplaseaza? Daca ar fi asa nu ar mai exista foraje pt. alimentare cu apa si nici banalele fantani.

        In scrisoare mai folositi de vreo doua ori unii termeni gresiti din p.d.v. stiintific. De exemplu va referiti la apele subterane de interes pt. alimentarile cu apa spunand „acviferul freatic” sau „la 100 m adâncime (unde este localizată pânza freatică)”, in timp ce orice cunoscator (fara a fi cercetator stiintific) stie ca panza freatica reprezinta primul strat acvifer mergand de la suprafata inspre adancime, care in cazul forajelor pt. alimentare cu apa SE IZOLEAZA PRIN CIMENTARE, tocmai pt. faptul ca toata lumea stie ca acest strat freatic este foarte usor contaminat.

        Mai spuneti ca majoritatea forajelor pt. alimentari cu apa au adancimi de 100 m. Va faceti ca nu stiti sau poate chiar nu stiti ca majoritatea forajelor de apa se executa la noi in tara pana la 200 m adancime, iar la Barlad (de unde sunteti Dvs. originar) exista mai multe foraje de apa, unele aflate inca in exploatare, cu adancimi de peste 270 m.

        Prezentati coloana multipla de tubaj, cimentata, dar nu spuneti nimic despre PORTIUNEA ORIZONTALA SAU INCLINATA a forajului, cea care este simpla si PERFORATA INTENTIONAT (pe acolo se introduc practic fluidele de fracturare) chiar de catre executantul forajului de exploatare a gazelor de sist.

        • @Student la geologie

          „Orice student la Geologie sau Hidrotehnica va va spune ca in gresii, nisipuri sau calcare fisurate apa subterana se deplaseaza ca prin branza sau chiar cu viteza mai mare.”

          Dvs. ați lipsit (motivat sau nemotivat) de la cursurile când s-au predat legea lui Darcy, calculele gradientul hidrogeologic, presiunea litostatica și presiunea hidrostatica, permeabilitatea absolută și permeabilitatea relativă, numărul Peclet etc., etc.?

          • Doar atat aveti de spus fata de cele semnalate de mine? Cam putin pentru cineva care se prezinta cu un CV atat de impresionant. De altfel, trebuie sa fiti constient ca si articolele Dvs., precum si scrisoarea, pot fi recenzate cu argumente stiintifice pe acelasi ton zeflemitor ca acela pe care l-ati folosit Dvs. in scrisoare; sunt pline de erori/mistificari.

            Dar, prin golurile carstice care contin acvifere de cea mai buna calitate, mentionate de catre d-l Ticleanu, si care ar urma sa fie strabatute de foraje, care ar pierde inevitabil fluide de foraj si le-ar polua astfel, tot cu 1 cm/an se deplaseaza apele subterane?

            Toate aceste absurditati/mistificari, care sunt evidente pentru sute/mii de ingineri/geologi/nespecialisti care au executat foraje pentru alimenare cu apa sau chiar si numai fantani taranesti, au fost incluse, afirmate cu tarie si chiar “demonstrate” in teza Dvs. de doctorat, in articolul de pe site-ul http://www.contributors.ro, in scrisoarea adresata directorului Institutului Geologic al Romaniei si probabil le predati studentilor americani, si NU S-A SESIZAT NIMENI? Ciudat.

            Va propun sa vizionati doar aceasta prezentare “Facts on Fracking – What Can Go Wrong” http://www.youtube.com/watch?v=OLbT8jJ5BHE, a Dr. Anthony Ingraffea, una dintre zecile disponibile pe Youtube, pentru a ilustra contrariul celor afirmate de catre Dvs.; de fapt le anuleaza. Daca nu veti avea rabdare sa urmariti prezentarea, care nu este nici prea lunga de fapt (21:29 minute), va spun eu ca include printre multe altele si discutii despre modelarea matematica a deplasarii fluidelor de fracturare, dar si imagini de la un accident (Pearsall, Texas, Noiembrie, 2010, la minutul 8) in care fluidele injectate cu mare presiune intr-o sonda au iesit la suprafata printr-o alta sonda abandonata, aflata la oarecare distanta, asemenea unui Geyser, printr-un jet puternic care s-a inaltat in aer la zeci de metri. In acel caz, tot cu 1 cm/an s-au deplasat fluidele prin subteran?

        • @Student la geologie

          „Orice student la Geologie sau Hidrotehnica va va spune ca in gresii, nisipuri sau calcare fisurate apa subterana se deplaseaza ca prin branza sau chiar cu viteza mai mare.”

          Dv. ați lipsit de la cursurile unde s-au predat legea lui Darcy, calculele gradientului hidrogeologic, presiunea litostatică și presiunea hidrostatică, permeabilitatatea absolută și permeabilitatea relativă, numărul Peclet etc., etc.?

        • Faceti o greseala vorbind de viteze mari ale apelor subterane pe orizontala. Prof Cranganu are aici dreptate, aceste viteze sunt foarte mici pentru ca gradientul orizontal al presiunii este foarte mic (mai pe intelesul tuturor nu le impinge mai nimic). Intr-adavar trebuie sa studiati legea lui Darcy (a descoperit-o ocupandu-se cu alimentarea cu apa a orasului Dijon).

          Totusi prof Cranganu simplifica prea mult lucrurile presupunind ca viteza fluidelor pe verticala ar fi de acelasi ordin de marime si ca gravitatea ar putea juca un rol major. Viteza pe verticala este de asemenea controlata de diferenta de presiune si de permeabilitate si poate fi mult mai mare in masura in care exista diferente majore de presiune si cresteri semnificative de permeablitate. In principiu ambele se pot intampla prin interventia unor factori naturali (initierea de fracture prin cutremure majore) sau antropici.
          Marturisesc ca nu prea vad cum un fluid aflat la 3000m adancime si-ar putea putea gasi usor drumul spre suprafata. Din pacate calcaiul lui Achilles este mai intodeauna sonda si numai in cazul unei cimentari neprofesioniste si a lipsei de investigare a calitatii cimentarii asa ceva se poate intampla.

  6. d-le Cranganu,
    articolul de mai sus ar trebui sa nu ne priveasca in mod special pe noi cititorii ignoranti in acest domeniu dar totusi imi permit si eu o intrebare de nespecialist :
    In America sunt in exploatare peste 1,5 milioane puturi, majoritatea in formatiuni compacte. Deci unde vedeti dv. amplasata in Romania o astfel de formatiune cu peste ZECE MII de puturi?
    PRIMUL mare dezavantaj este numit poetic „impact asupra campului vizual” adica tradus paduri de sonde legate prin drumuri de acces cu circulatie permanenta de cisterne de mare tonaj.
    In Germania refuzul de acceptare a exploatarii gazelor de sist de aici a inceput!
    Revin ! Depasiti latura pur tehnica si argumentati ce suprafata aricola trebuie scoasa din circuit agricol? Cate zeci de mii (de fapt peste suta) trebuie amplasate pentru rentabilitate? Unde? Pe terenul cui?
    In Pungesti oamenii se revolta pentru perspectiva pierderii pamantului si mai apoi pe teme asa numite de altii „ecologiste”.
    Daca s-ar publica pozele din satelit cu exploatarea din formatiunea Barrett sau altele la alegere din SUA cred ca romanilor li s-ar face parul maciuca.
    Parerea mea – totul pana la pamant !

    • Întrebările dvs. (număr de puțuri necesare pentru rentabilitate, suprafața ocupată de fiecare din aceste puțuri, arendarea terenului pe perioada exploatării etc.) au un caracter tehnic pentru care cele mai bune răspunsuri le puteți prima de la compania/companiile de foraj.

      Dar în primul rând ar trebui să știm dacă avem sau nu acele gaze de șist în subsol. Există posibilitatea ca experiența Poloniei să se repete și la noi. După ce au forat un număr de sonde de explorare care n-au găsit nimic, ExxonMobil, ENI și Marathon au închis afacerile de acolo. Deși Polonia a primit cu mare entuziasm companiile de explorare, geologia nu a ținut cont de dorințele polonezilor.

    • Total de acord cu dumneavoastra.
      Sunt doua mari probleme cu exploatarea gazelor de sist si nici una dintre ele nu este printre cele scoase in evidenta de atat de catre ecologisti cat si de catre sustinatorii metodei, cum este domnul profesor:
      1. Suprafata ocupata de catre sonde
      2. Consumul imens de apa
      Daca in USA lucrurile sunt clare: sub terenul tau s-a gasit petrol, gaze, aur, etc. ti-a pus Dumnezeu mana-n cap: negociezi direct cu firma care exploateaza si te alegi cu o avere frumusica, in Romania, in aceeasi situatie te-ai nenorocit: iti expropriaza statul pamantul pe mai nimic (de fapt pe cat vrea muschii lui si nu ai decat calea anevoioasa a justitiei) si te muti cu famile, catel si purcel unde poti iar de cota parte din rezervele descoperite sub pamantul pe care cica esti proprietar nici nu poate fi vorba.
      Acestea sunt cele doua motive pentru care sunt si voi fi un adversar al exploatarii gazelor de sist! In Romania, sa te fereasca Dumnezeu ca sub pamantul mostenit de la inaintasi sau achizitionat de tine sa se gaseasca vreo resursa ca ai pus-o!

    • Pe domnul Cranganu nu’l intereseaza aceste aspecte.. ca doar nu e tara lui si gradina din spatele casei lui. Nu conteaza densitatea populatiei, casele de chirpici ale localnicilor, sursele de apa deja exploatate la extrem si poluate, legislatia inexistenta in domeniu si coruptia imensa care ar face imposibil de controlat procesul… cateva cifre seci si mergem mai departe. Nu te pune nimeni sa raspunzi…
      Oare ar fi la fel de infocati sustinatorii exploatarii gazelor de sist daca ar trebui sa garanteze cu propriile averi in caz de accident ecologic? Oare de ce nu vedem sustinatori ai exploatarii gazelor de sist care sa inceapa cu ce e mai important – o dezbatere asupra legilor si regulamentelor care ar trebui sa controleze aceste exploatari?…

      • „o dezbatere asupra legilor si regulamentelor care ar trebui sa controleze aceste exploatari”

        Primul articol care va prezenta legile și reglementările din SUA este deja trimis la Contributors.ro. Va urma un al doilea articol în care voi prezenta reglementările existente în Canada și UE. Sper ca ambele articole vor oferi o bază utilă pentru discutarea viitoarelor reglementări din România.

    • @nadia, pe domnul Cranganu nu-l preocupa astfel de aspecte! De altfel i-am semnalat si eu in mai multe randuri faptul ca situatia politica a tarii nu asigura un tratament echitabil al celor expropriati (compensatii materiale juste si prealabile), despagubiri reale si imediate in cazul (improbabil dar totusi posibil al) unui accident si nici nu este de natura sa responsabilizeze firmele care exploateaza (un calcul de rentabilitate le va arata ca n-au motive sa investeasca in respectarea normelor de siguranta).
      Dar domnul Cranganu este om de stiinta, deci nu este preocupat de astfel de aspecte (desigur, ramane de aflat de ce este atat de preocupat de promovarea fracturarii hidraulice in Romania – sa fie oare din partiotism?).
      La fel ca pe Oppenheimer, care a demonstrat posibilitatile tehnice ale fisiunii nucleare, pe domnul Cranganu nu-l intereseseaza daca rezultatele cercetarilor sale vor fi folosite pentru obtinerea unor noi surse de energie sau pentru a rade Hiroshima si Nagasaki de pe fata Pamantului: domnia sa este om de stiinta :(

  7. Sincere felicitări pentru seria de articole privind fracționarea hidrocarburilor de șist.
    Sper din toată inima că demersul dvs. nu se va limita doar la o dispută științifică. Miza este prea mare, mai ales pentru țara noastră.
    Vă rog, faceți pasul următor și coborâți fără rețineri în arena confruntărilor mai mult sau mai puțin onorante care sfâșie societatea românească referitor la oportunitatea exploatării resurselor naturale în general și celor energetice în special.
    Opinia publică și politicienii din România au nevoie de glasul dvs. Ceea ce a-ți făcut până acum este inestimabil, dar insuficient.
    Vă doresc succes,
    Alexandru Botez

  8. Dupa cum puneti problema, mai mult sau mai putin voalat, in sensul ca Dvs. sunteti foarte documentat, aveti o mare experienta in domeniu si toti ceilalti, daca sunt de alta parere sau observa minciunile unora scrise/spuse PRIN OMISIUNE, sunt ignoranti, ar trebui sa nu va ia nimeni in seama.

    II reprosati D-lui Ticleanu faptul ca nu mentioneaza si punctele de vedere „care nu ii convin in demostrarea” a ceea ce doreste. Dar cine face asa ceva? Dvs. insiva nu o faceti in niciunul dintre cele 12 articole de pe acest site si nici in scrisoarea deschisa. Oare autorii articolelor peer reviewed de la Universitatile Duke si Cornell sunt toti niste ignoranti? Hidrogeologul Tom Meyers este si el ignorant (nu cunoaste nici macar legile deplasarii apelor subterane)? Sau numai cei asemenea lui Terry Engelder (PennState Univ. finantat de industria petroliera) au dreptate? Dr. Anthony Ingraffea, Ph.D., P.E., Director, Cornell University Fracture Group On Marcellus Shale Gas Development Environmental Issues, este si el ignorant? A scris un tratat despre mecanica fracturarii hidraulice. Miile de cetateni americani, care au reclamat ca le-au fost poluate apele subterane, sunt si ei ignoranti?

    • @Student la geologie

      „Dr. Anthony Ingraffea, Ph.D., P.E., Director, Cornell University Fracture Group On Marcellus Shale Gas Development Environmental Issues, este si el ignorant? A scris un tratat despre mecanica fracturarii hidraulice.”

      Despre Prof. Ingraffea și contribuțiile lui, puteți citi ce spune, printre alții, colegul lui de universitate, Prof. Larry Cathles:

      http://www.geo.cornell.edu/eas/PeoplePlaces/Faculty/cathles/Natural%20Gas/2012%20Cathles%20et%20al%20Commentary%20on%20Howarth.pdf

      http://cornellsun.com/blog/2012/02/07/cornell-professors-duel-over-fracking-research/

      http://www.bloomberg.com/news/2012-07-10/cornell-researcher-rebuts-colleagues-on-fracking-leaks.html

      http://www.forbes.com/sites/jonentine/2012/03/02/new-york-times-reversal-cornell-university-research-undermines-hysteria-contention-that-shale-gas-is-dirty/

      • Nu sunt dintre cei care vad panza rosie cand aud de resurse neconventionale. Cred ca exploatarea acestor resurse se poate face daca exista un sistem legislativ adecvat si un control pe potriva. Primul pas care trebuie facut este numirea prin concurs deschis si transparent a presedintelui ANRM si garantarea inamoviblitatii sale pe minimum 8 ani pentru a feri acesta functie de interventia politicului. Este inadmisibil ca o functie care ar trebui sa fie ocupata de un technocrat este impartita intre partied ca favor politic.
        Totusi nu pot sa nu observ ca citarea unor jurnale precum Bloomberg nu reprezinta (cel putin pentru mine) o sursa de argumente convingatoare.
        Din pacate nu exista o dezbatere pur stiintifica a subiectului pentru ca si de o parte si de alta sunt interese majore. Dezbaterea este de asemenea capturata de grupuri ecologiste conduse de neprofesionisti si purtata cu pasiuni viscerale.
        Am vazut acum un an o dezbatere la TVR in care un profesor universitar de inginerie de zacamant era contrazis cu violenta de un prof de ingineria mediului (stiinta foarte noua in R). Bineinteles ca a fost un dialog intre surzi.
        Situatia nu este ajutata de faptul ca politicienii au folosit subiectul pentru a manipula opinia publica. Cand era in opozitie Ponta se opunea exploatarii resurselor neconventionale, acum este pentru. Indivizi care acum doi ani furnizau autocare si pancarte uriase satenilor din jud Vaslui (banuiesc ca satenii aveau printere de A0) pentru a-I adduce la proteste, aceeiasi indivizi trimit acum jandarmii sa-i bata. Ce sa mai inteleaga sateanul din Pungesti?

      • So what? And the point is…? Si ce e cu asta? Ce e nou in faptul ca niste colegi invidiosi sau interesati barfesc/carcotesc despre o personalitate? Era vorba despre cu totul altceva (viteza de deplasare a apelor prin subteran), remember?

      • Profesorul american Antyhony Ingraffea, SPRE MARE DEOSEBIRE DE Dvs., a scris un tratat despre mecanica fracturarii hidraulice, peste 250 articole despre procesele complexe ale fracturarii hidraulice, este Director of the Cornell Fracture Group si a primit mai multe titluri si onoruri EXACT pentru contributiile la cunoasterea mecanicii fracturarii hidraulice. In zecile de prezentari disponibile pe Internet (Youtube) DEMONTEAZA MULTE DIN MITURILE PROMOVATE DE CATRE DVS., inclusiv cel CEL MAI DRAG Dvs. cu vechimea de peste 60 de ani in Statele Unite … (in acest sens va trebui sa va puneti de acord cu Prof. Anastasiu – cu care va recomandati reciproc, o practica veche de peste 150 de ani in mediul profesoral – , care spune ca si in Romania “revolutia” fracturarii hidraulice este tot la fel de veche).

        Dr. Anthony Ingraffea is the Dwight C. Baum Professor of Engineering and Weiss Presidential Teaching Fellow at Cornell University where he has been since 1977.
        He holds a B.S. in Aerospace Engineering from the University of Notre Dame, an M.S. in Civil Engineering from Polytechnic Institute of New York, and a Ph.D. in Civil Engineering from the University of Colorado.
        Dr. Ingraffea’s research concentrates on computer simulation and physical testing of complex fracturing processes. He has authored with his students and research associates over 250 papers in these areas, and is Director of the Cornell Fracture Group (www.cfg.cornell.edu).
        His accolades are many: Since 1977, he has been a principal or co-principal investigator on over $35M in R&D projects from the NSF, EXXON, NASA Langley, Nichols Research, NASA Glenn, AFOSR, FAA, Kodak, U. S. Army Engineer Waterways Experiment Station, U.S. Dept. of Transportation, IBM, Schlumberger, Gas Technology Institute, Sandia National Laboratories, the Association of Iron and Steel Engineers, General Dynamics, Boeing, Caterpillar Tractor, DARPA, and Northrop Grumman.
        Professor Ingraffea was a member of the first group of Presidential Young Investigators named by the National Science Foundation in 1984.
        For his research achievements in hydraulic fracturing he has won the International Association for Computer Methods and Advances in Geomechanics „1994 Significant Paper Award”, and he has twice won the National Research Council/U.S. National Committee for Rock Mechanics Award for Research in Rock Mechanics (1978, 1991).
        He became a Fellow of the American Society of Civil Engineers in 1991.
        In 2006, he won ASTM’s George Irwin Medal for outstanding research in fracture mechanics, and in 2009 was named a Fellow of the International Congress on Fracture.
        TIME Magazine named him one of its “People Who Mattered” in 2011, and he became the first president of Physicians, Scientists, and Engineers for Healthy Energy, Inc. (www.psehealthyenergy.org) in that same year.

        http://www.youtube.com/watch?v=_oPqlAAR94U
        http://www.youtube.com/watch?v=W8qs5HQ6jgs
        http://www.youtube.com/watch?v=jfBinck5tSY
        http://www.youtube.com/watch?v=cSZCdAtXu38
        http://www.youtube.com/watch?v=Re5E-0l-MK4

  9. In ce masura se pot compara sondajele geotermice cu sondajele pentru fracturarea gazelor de sist si riscurile acestor metode?

  10. Sint de acord cu scopul articolului in sensul ca se vrea o argumentatie stiintifica a sustinerii fisurarii hidraulice, prin combaterea lucrarii unor „specialisti” care sint oponentii fisurarii hidraulice. Ma asteptam sa citesc o argumentatie corecta a tuturor posibile riscuri care pot apare in si dupa procesul de fisurare tratate distinct, in ordine si argumentat precum si sublinierea faptului ca toate aceste riscuri apar numai accidental, daca apar exista si solutii de remediere si in nici-un caz nu prezinta un risc catastrofal.
    Asa cum remarca si studentul la geologie si eu am remarcat si nu pentru prima oara exprimarea in romana mai mult decit neglijenta a prof C C. Asa cum am mai precizat si in alte comentarii termenul corect folosit pentru ceace americanii numesc „hydraulic fracturing” in romana este fisurare hidraulica. In ” Dictionarul tehnic poliglot ” in capitolul de termeni romanesti la pag 301 pozitia 604 de la litera „F” se precizeaza fara echivoc fisurare hidraulica pentru domeniul petrol cu corespondentul in engleza hydraulic fracturing. Dar unora cu parere de rau sint din ce in ce mai multi observ chiar si printre specialisti, nu le pasa de rigoarea exprimarii (indispensabila in prezentarea unor probleme tehnice) comportindu-se ca lautarii (cei care cinta dupa ureche) in raport cu muzicienii (cei care cinta dupa partitura). Am sa trec in revista citeva din exprimarile sau afirmatiile care nu isi au locul intr-o prezentare stiintifica si pe care le-am intilnit in acest articol.
    Raspunzind la intrebarea „pe ce te bazezi?” prin indicarea unui lung sir de surse bibliografice este mai mult decit o lipsa de tact. Nu este un argument cind faci o afirmatie sa spui ca asa scie in cutare lucrare. Consulti o lucrare ca sa – ti imbogatesti cunostintele. Solutia prezentata in lucrare ti-o insusesti daca esti de acord cu ea sau o combati argumentat daca nu esti de acord. Prezentarea sursei bibliografice are in primul rind un aspect legat de protectie a dreptului de autor si nu un rol impresiv (iata cit de mult am citit eu). Este mai corect cind primesti o intrebare sau ti se cere lamuriri suplimentare sa dai explicatiile cerute si nu sa dai raspunsuri de tipul asa am citit in cutare lucrare.
    Asa cum a observat si studentul la geologie deplasarea fluidelor in zacamint dindu-se chiar valori ale vitezei de deplasare autorul nu precizeaza ca se refera la situatia curgerii unui fluid intr-un strat permeabil aflat in echilibrul dinamic la scara geologica ( ca in cazul migratiei sau punerii in zacamint a fluidelor din roca mama spre roca colectoare) curgere care are viteze mult mai mici decit cele prezentate de autor si care se desfasoara nu numai dupa legea lui Darcy ci si dupa prezenta unor fenomene legate de relatia dintre solidul permeabil si fluidul in deplasare ( umidibilitate, umectabilitate, fenomene de desorbtie, prezenta si frecventa microcapcanelor, compozitia, structura si textura rocii, etc…) astfel ca un proces de migratie subterana poate dura milioane de ani. Studentul la geologie are dreptate pentru ca s-a referit strict la cazul in care echilibrul stratului a fost stricat de deschiderea provocata de foraj si de fisurare deci se referea strict la zona adiacenta filtrului sondei eventual zona adiacenta zonei fisurate.unde gradientul de presiune este mult mai mare. Una peste alta aceste probleme fac parte din curgerea fluidelor prin medii poroase.
    Autorul face o afirmatie ” etansarea capilara data de miscarea moleculelor de gaz” cred ca vrea sa se refere la „efectul Jammin” care foarte succint explica dece pentru curgerea unui fluid neomogen(exemplu lichid + gaz) printr-un capilar este necesara o presiune mai mare decit in cazul curgerii omogene (numai lichid sau numai gaz). Fenomenul nu este dat de miscarea moleculelor de gaz ci este dat de prezenta meniscurilor de interfata (lichid-gaz). Fiecare menisc implica o crestere de presiune si daca frecventa meniscurilor este faorte mare cresterea presiunii necesara deplasarii depaseste rezistanta solidului. Avem de aface cu o blocare a curgeri. Este similar fenomenului de igrasie intilnit la peretii caselor construiti din caramida si mortar. Atit caramida cit si mortarul sint medii permeabile. Cu timpul apa din sol se infiltreaza in perete pina la o anumita inaltime. Acest fenomen este de fapt o ascensiune capilara. Ca sa combata igrasia constructorul scoate din loc in loc cite o caramida din perete. Astfel este permisa patrunderea aerului transformind curgerea omogena(numai apa) in curgere neomogena(apa + aer) dupa ce se formeaza un numar suficient de meniscuri de interfata apa-aer curgerea este blocata si igrasia este oprita.
    Autorul mai are citeva eprimari neatente:
    – „sistem de tubaj concentric ” Toate coloanele tubate sint concentrice, pentru evitarea excentricitatii unei coloane fata de coloana precedenta se folosesc niste piese speciale numite centrori. Ultima coloana tubata se numeste coloana de exploatare (care este altceva decit colana de extractie)
    -” coloana se cimenteaza din roca pina la suprafata” . Imprecis! Toata coloana strabate o succesiune de straturi formate din roci. Pe care o alegem pentru cimentare? Corect este coloana de exploatare se cimenteaza de la siu pina la suprafata.
    -” sonda fracturata” !?!?…. Nu se fractureaza sonda ci stratul .
    -” coloana de foraj ” Nici nu-mi pot da seama la ce se refera. In forarea unei sonde se tubeaza mai multe colane: in ordine
    1. coloana de ghidaj
    2. coloana de ancoraj
    3 coloanele intermediare sau tehnice (pot fi mai multe in functie de conditiile geologice)
    4 coloana de exploatare (este ultima coloana tubata) care poate fi unica sau cu o coloana pierduta numita si liner.
    -” ioni radioctivi ” ? Cred ca autorul vrea sa se refere la radon care este un gaz radioactiv cu timpul de injumatatire de cca 4 zile si care apare ca emanatie naturala din sol in anumite zone ca rezultat al dezintegrarii unui element radioactiv (emanatiile alfa) si a carui sursa a fost localizata cu precadere in sisturi cu continut mare de substante organice sau in sisturi asociate cu zacaminte de carbune.
    – „argila produce ioni radioactivi ” ? ….De asemenea mi se pare o exprimare nefericita.
    De obicei urmaresc ce se posteaza pe http://www.contributors.ro si constat ca cei mai multi autori au o exprimare ingrijita. Dar in lucrarile cu subiect tehnic cred ca s-ar impune o etapa preliminara publicarii pe site o minima corectura de editare, nu in sensul cenzurii ci in sensul semnalarii unor exprimari nefericite ca sa nu zic incorecte dupa care autorul sa-si reconsidere textul si apoi sa se posteze textul pe site.

    • „cred ca vrea sa se refere la “efectul Jammin”

      Remarc cu neplăcere faptul că, în timp ce recomandați altora „o exprimare îngrijită… o minimă corectură de editare” nu vă sfiiți să trântiți o litera extra în numele lui Jamin. Să fie adevărat că unii văd mai degrabă paiul din ochii vecinului și nu văd bârna din ochii lor?!

      Pe de altă parte, s-ar părea că este ceva neclar cu efectul Jamin așa cum s-a predat la Ploiești pentru că un comentator al altui articol de-al meu vorbea de „efectul Jamine”. Comentatorul a semnat ”Un petrolist autohton”.

      Reiau mai jos răspunsul meu legat de diferența dintre efectul Jamin și auto-etanșarea capilară (self-sealing) pe care am aplicat-o situației existente din Bazinul Anadarko:

      Efectul Jamin (nu Jamine) a fost stabilit cu mult timp în urmă (1860) de către J. M. Jamin și descrie situația unui tub capilar cu diametru constant în care se deplasează molecule de aer alternând cu molecule de apă, situație capabilă să mențină o presiune finită pentru un timp finit.

      În lucrarea mea despre etanșarea capilară din Bazinul Anadarko, am plecat de la ecuația Young-Laplace. Aceasta este este o ecuație non-liniară cu derivate parțiale care descrie diferența de presiune capilară la interfața dintre două tuburi capilare cu diametre diferite. Tuburile pot fi umplute numai cu gaz. Efectul Jamin necesită prezența a două fluide (gaz și apă). Presiunea generată de diferențele de tensiune superficială pot fi menținute pentru foarte lungi perioade de timp pe care, în cazul Bazinului Anadarko, le-am estimat la 400 milioane de ani.

      În legătură cu insistența dv. ca în limba română să se folosească termenul de „fisurare hidraulică”, în timp ce restul lumii folosește termenul inventat de americani („hydraulic fracturing”), vă recomand replica unei eroine de teatru numită Julieta:

      What’s in a name? That which we call a rose
      By any other name would smell as sweet.”

      Romeo and Juliet (II, ii, 1-2)

      Și pentru că tot vă plac comentariile tehnice, poate scrieți (împreună cu Studentul la geologie) un articol detaliat despre ce forțe reușesc să împingă pe verticală în sus un fluid de la o adâncime de 3.000 m până la zona cu apă potabilă. Adăugați și calculele care să arate timpul necesar unei astfel de ascensiuni contra gravității. Indicați și valorile de permeabilitate absolută și relativă pe care le folosiți. Mult succes!

      • „Și pentru că tot vă plac comentariile tehnice, poate scrieți (împreună cu Studentul la geologie) un articol detaliat despre ce forțe reușesc să împingă pe verticală în sus un fluid de la o adâncime de 3.000 m până la zona cu apă potabilă. Adăugați și calculele care să arate timpul necesar unei astfel de ascensiuni contra gravității. Indicați și valorile de permeabilitate absolută și relativă pe care le folosiți. Mult succes!”

        Cine nu este deprins cu cititul, sa se documenteze si singur, cine nu este in domeniu, sau cine nu va cunoaste, ar fi tentat sa creada ca ati pus cine stie ce problema incuietoare, vreo enigma a stiintei. Dar nu; este vorba doar despre reaua credinta a Dvs. si despre modul partizan in care prezentati problematica gazelor de sist.

        Cunosteati foarte bine inca din anul 2012 faptul ca acele calcule pe care propuneti sa le faca cei doi comentatori acum, impreuna cu toate discutiile despre caile si fortele implicate, au constituit obiectul disputei dintre autorii de la Univ. Duke, California State Polytechnic University, Pomona (CA), s.a., ai articolului din PNAS (http://www.pnas.org/content/early/2012/07/03/1121181109.full.pdf+html?with-ds=yes), si hidrogelologul Tom Myers, pe de o parte, si contestatarul de serviciu, despre care s-a scris ca a fost finantat cel putin partial de catre industria petroliera, Terry Engelder (PennState Univ.), pe de alta parte. Nu intru in amanunte (cine vrea gaseste articolele pe Internet), dar amintesc doar faptul ca Tom Myers a precizat caile prin care fluidele din subteran pot sa ajunga la suprafata in zona acviferelor (unele dintre acestea deschise sau largite de catre insusi procesul de fracturare hidraulica), si a aratat prin calcule bazate pe proprietatile unor pachete de roci cu stratificatii variate (asa cum se intampla de fapt in natura) ca timpul in care fluidele pot sa ajunga la suprafata, initial relativ mare, poate fi redus la sub 10 ani de catre insusi procesul de fracturare hidraulica. Pentru a contesta toate acestea si a justifica un timp de ajungere la suprafata de 100.000 de ani, Terry Engelder a luat in considerare o stratificatie predominant impermeabila.

        CU TOATE ACESTEA, DVS. ATI PREFERAT PUNCTUL DE VEDERE AL LUI TERRY ENGELDER (FARA A MENTIONA NIMIC DIN CELE DE MAI SUS) SI CHIAR ATI PLUSAT: NU 100.000 DE ANI, CI 290.000. Dar, ca sa il parafrazez pe Jim Morrison: Frackademia is still alive, I slept with her last night.

        Numai ca, conform dovezilor geochimice ale autorilor de la Univ. Duke, REALITATEA CONTRAZICE calculele imaginare/fanteziste ale Dvs. si ale lui Terry Engelder cu privire la niste situatii ipotetice favorabile companiilor petroliere, iar profesorul Anthony Ingraffea prezinta accidentul INTAMPLAT la Pearsall, Texas, in Noiembrie 2010, in care fluidele injectate cu mare presiune printr-o sonda au strabatut un pachet de roci pe orizontala, pe o distanta de cel putin cateva sute de metri si au revenit la suprafata printr-o alta sonda abandonata cu viteza/presiune foarte mare, (“Old Faithful” cum ii spune profesorul Ingraffea) facandu-l pe Tom Myers sa para generos. Dar, Dvs. cand auziti de profesorul Anthony Ingraffea, ne trimiteti sa citim ce barfesc colegii de serviciu despre el.

        • „Pentru a contesta toate acestea si a justifica un timp de ajungere la suprafata de 100.000 de ani, Terry Engelder a luat in considerare o stratificatie predominant impermeabila.”

          Plec de la premisa că aveți cunoștințe bazice de geologie și petrofizică (din nefericire, acest tip de informație nu este disponibil pe anumite site-uri). Știți, deci, că permeabilitatea în medii geologice anisotropice trebuie definită ca un tensor (nu vector) cu 9 componente, câte trei pentru fiecare din cele trei direcții posibile de curgere a apei subterane. Mai presupun că știți care este diferența dintre permeabilitatea absolută și permeabilitatea relativă și care este rolul pezenței gazului natural pentru definirea permeabilității Klingenberg. Mai presupun, de asemenea, că știți care este rolul permeabilității în definirea conductivității hidraulice (împreună cu viscozitatea dinamică, densitatea și accelerația gravitațională). Mai presupun că știți că permeabilitatea (verticală și/sau orizontală) este controlată, printre alți factori, de adâncimea (presiunea litostatică) unde se află roca respectivă. Același tip de rocă poate avea o permeabilitate relativ mare când se află aproape de suprafața terenului și o permeabilitate cu câteva ordine de magnitudine mai mică atunci când aceeași rocă este îngropată de sute de milioane de ani la mii de metri adâncime. Și mai presupun că știți care este diferența dintre viteza Darcy și viteza liniară a fluidelor în medii geologice.

          Atunci, putem să discutăm ce se înțelege printr-o „stratificație predominant impermeabilă”: în principiu, o stratificație prin care curgerea fluidelor este practic zero. În natură nu există decât două stratificații despre care se crede că au permeabilitate zero (bănuiesc că știți care sunt acelea!). În restul cazurilor studiate, parametrul permeabilitate este controlul principal al mobilității fluidelor prin crusta terestră.

          Studiu de caz (vezi aici și aici): în Bazinul Anadarko din Oklahoma și Texas, permeabilitățile pe care le-am măsurat sunt foarte mici (10^-23 m^2). Bazinul experimentează, pe de altă parte, suprapresiuni ale fluidelor din roci de circa 50 MPa. Aceste presiuni au fost menținute pentru ultimele 400 milioane de ani printr-un fenomen pe care l-am numit self sealing (auto-etanșare). Roca principală care contribuie la menținerea, pentru perioade geologice, a acestor fluide suprapresurizate este argila Woodfoord (echivalentă cu argila Barnett din zona Dallas-Fort Worth).

          Argila suprapresurizată Woodford a fost forată și fracturată începând din 1939. În prezent, peste 350 de sonde sunt săpate anual în argila Woodford. Și, deși presiunea cu care sunt pompate fluidele de fracturare hidraulică aproape dublează presiunea fluidelor existente în porii argilei, nu a avut loc nici un incident de migrare verticală a aditivilor chimici din fluidul de fracturare și nici o contaminare a apei potabile din Oklahoma cu fluide suprapresurizate din argila Woodford fracturată hidraulic.

          QED: geologia locală (recte, permeabilitatea și proprietățile porilor rocilor) controlează deplasarea verticală și orizontală a fluidelor dintr-un bazin sedimentar.

          • Un comentariu PENIBIL si INUTIL (in afara de mine, care am fost nevoit, probabil ca nu va fi citit de nimeni). V-am spus si vi se tot spune de vreun an incoace (comentariile de la articolele din criticatac si de pe contributors) ca stim ce faceti (slava Domnului ca exista destui oameni in Romania care inca mai gandesc sanatos) si cum prezentati distorsionat problematica gazelor de sist: pe scurt, la rezultatele cercetarilor concrete si serioase opuneti comentariile nesustinute de dovezi, ci doar teoretice, ale unor indivizi banuiti ca fiind platiti de industria petroliera (de regula Terry Engelder), sau ale unor colegi de serviciu invidiosi sau interesati.

            Pe cine vreti sa convingeti (sa prostiti) ca LUCRURI CARE S-AU INTAMPLAT DEJA IN DOAR CATIVA ANI in Statele Unite (poluarea cu metan a apelor subterane pe raza de 1 km in jurul forajelor/platformelor de extractie, sau cu alte substante care au provocat disconfortul sau boli neintalnite in prealabil – faptul ca raportul EPA este amanat de vreo doi ani la presiunea companiilor petroliere este cunoscut), sau DOVEDITE ca posibile prin studii geochimice, ar fi, de fapt, TEORETIC, imposibile sau s-ar petrece intr-un timp foarte indelungat (sute de mii de ani)?

            • V-am spus si vi se tot spune de vreun an incoace (comentariile de la articolele din criticatac si de pe contributors) ca stim ce faceti[s.m.]

              Cine sunteți în realitate, o nouă „poliție a gândirii”?!? Vreți să mă arestați când voi veni în România pentru că spun ceea ce gândesc și nu ceea ce vrea să audă „poliția gândirii”? Deja am primit, acum trei zile, o amenințare cu darea în judecată pentru această scrisoare deschisă. Aveți planuri mai negre pentru mine?!?

          • Nici vorba. Explicatia ati avut-o in fraza de dupa cea citata partial de catre Dvs.. ERA VORBA DOAR DESPRE MODUL IN CARE PREZENTATI LUCRURILE SI NIMIC MAI MULT. Spuneati citandu-l pe Marian Papahagi ca „nu poti dialoga cu cei incapabili sa citeasca corect si pâna la capat un text”, dar exact asta ati facut. Per total, ati mers mult prea departe cu presupunerile/suspiciunile/temerile in mod CU TOTUL NEJUSTIFICAT (cel putin din privinta mea).

            DIMPOTRIVA, eu va doresc sincer (indiferent ca ma credeti sau nu) sa fiti sanatos si sa publicati si sa faceti absolut tot ce vreti, iar eu va promit, ma angajez, sau cum vreti Dvs., sa nu mai citesc niciun articol de-al Dvs. si sa nu mai comentez vreodata la ORICE articol al Dvs. din acelasi motiv ca acela invocat de Dvs. (pentru propria mea sanatate mintala, etc.)

    • Cred ca autorul vrea sa se refere la radon care este un gaz radioactiv cu timpul de injumatatire de cca 4 zile

      Autorul vrea să se refere nu la radon, ci la doi izotopi de radiu:

      Ra-226 (produs prin descompunerea U-238), cu un timp de înjumătățire de 1.600 ani, și
      Ra-228 (produs prin descompunerea Th-232), cu un timp de înjumătățire de 5,75 ani.

      Ambii izotopi sunt solubili și, datorită timpului relativ lung de înjumătățire, se pot acumula în apa de zăcământ.

      Pe de altă parte, radonul-222 (produs prin descompunerea Ra-226), cu timpul lui de înjumătățire de 3,8 zile, nu creează probleme la fel de serioase ca izotopii de radiu.

  11. Domnule Cranganu, păcat de titlurile dumneavoastră căci iată aţi ajuns să faceţi propagandă ieftină pe un bloguleţ colectiv din România. Şi să nu vă supăraţi pe mine că vă atrag atenţia că faceţi propagandă, nu-i nimic rău in asta, doar că vă irosiţi timpul preţios.

    De ce zic că toate textele dumneavoastră sunt propagandă pură? păi, simplu: pentru că toate se referă la fracturarea hidraulică deşi profilul contributors nu este unul ştiinţific, ci politic şi civic. Vă arde rău subiectul ăsta, iară nimic altceva despre români şi România. Nu vă interesează deloc cetăţenii românii, nu vă pasă de niciuna din problemele lor cotidiene, ci doar să vă impuneţi opiniile in privinţa gazelor de şist. Adică un comportament obsesiv care ţinteşte proprietatea ş-aşa ciobită a românilor. Tare v-aţi dori ca românii să-şi lase pământul ciuruit de corporaţiile americane, ruse, austriece…pe degeaba. Da, pe DEGEABA! Noi nu merităm, in viziunea dumneavoastră, un preţ pentru riscurile pe care ar trebui să ni le asumăm. Deşi câştigul proprietarilor in cazul pornirii exploatărilor ar fi zero şi deşi vi s-a explicat situaţia juridică a terenurilor in România, dumneavoastzră nu conteniţi cu aceste texte incărcate de venin.

    Nu numai că textele dumneavoastră sunt propagandă pură, dar nici măcar ştiinţifice nu sunt. de ce? păi…evident: un text ştiinţific nu are cum să fie atît de îmbibat in emoţii negative şi formulat intr-un limbaj atât de acid, vexatoriu pe alocuri, precum cel de mai sus…intitulat „scrisoare deschisă”. Asta nu e ştiinţă, ci sfadă in care argumentele nu mai contează, ci strict orgoliul personal „ba io am dreptate şi e imposibil ca altcineva să gândească diferit”.

    De ce zic că vă irosiţi timpul preţios? păi..pentru că in România nu o să se extragă niciodată gazele de şist prin metoda fracturii hidraulice. Puteţi să scrieţi incă 1000 de texte pro-fracturare adresate celor 1000 de cititori contributors că oricum nimic nu se va schimba. De ce? Păi pentru că entitatea totalitaristă Guvernul României nu va reuşi in vecii vecilor să vândă Riscul asumat de alţii -recte, proprietarii vizaţi de exploatări, şi, pentru că aceeaşi entitate ce dirijează idiocraţia locală nu va renunţa in vecii vecilor la proprietatea asupra bogăţiilor subsolului şi nici nu va accepta împărţirea redevenţelor cu comunităţile locale. Lăcomia guvernanţilor socialişti este infinită, iar disperarea ţăranilor pauperizaţi aşijderea. Ca atare, când lăcomia guvernanţilor se va ciocni de disperarea ţăranilor veţi descoperi că in afară de scântei nimic nu o să iasă din rocile Bârladului. Dar, asta nu inseamnă că ar trebui să vă opriţi din grija cu iz ştiinţific ce le-o purtaţi bârlădenilor. un pas important ar fi ca textele dumneavoastră să fie tipărite pe manifeste pe care să le distribuiţi in zonă cu ajutorul unor elicoptere. Ar fi păcat ca adevărul ştiinţific să fie rezervat unei comunităţi virtuale de orăşeni fără niciun interes palpabil asupra chestiunii.

    • Ar fi trist, foarte trist, dacă ar fi 100% adevărat ceea ce spuneți.

      Pe de altă parte, mă las condus de o parafrază a acestor vorbe celebre:

      The only thing necessary for the triumph of evil is for good men to do nothing. (Edmund Burke)

      Singurul lucru necesar pentru triumful ignoranței este ca experții să nu facă nimic.

      • Ati incercat prin “parafraza” sa deturnati sensul cuvintelor lui Burke in favoarea Dvs. si probabil ca va inchipuiti ca ati si reusit. Probabil ca nu stiati ca acum cateva luni (inaintea Dvs.), pe site-urile de socializare, unii activisti anti-fracturare vehiculau aceeasi maxima exact in sens invers, cu cei ca Dvs. in rolul de “evil”.

        • Tot ce se poate. Nu am cont pe nici o rețea de socializare și, prin urmare, nu am avut cunoștință despre folosirea aforismului lui Burke în sensul pomenit de dv.

  12. „un articol despre ce forțe reușesc să împingă pe verticală în sus un fluid de la o adâncime de 3.000 m până la zona cu apă potabilă. Adăugați și calculele care să arate timpul necesar unei astfel de ascensiuni contra gravității. Indicați și valorile de permeabilitate absolută și relativă pe care le folosiți” Asta inseamna discutie stintzifica. Dl Cranganu a aruncat manusa – punem pariu ca nici un ciocologist nu va raspunde? Poate totusi raspunde dl Tzicleanu-Albena.

  13. Domnului cu paiul in ochi din partea celui cu birna.
    Multumesc pentru urarile de succes, dar sint tardive. Eu m-am retras din orce fel de activitate organizata din motive de virsta.
    In legatura cu Jamin sau Jammin asa o fi cum spuneti dar dl. in cauza fiind francez se pronunta la fel, deci este o scapare de forma si nu de fond. Mai trintesc si eu cite o litera in plus este adevarat ba din cauza ca-mi tremura miinile si tastez cu nesiguranta, ba din cauza vederii, ba din lapsuri de memorie, dar una peste alta reusesc sa duc la capat o ideie riguros si logic exprimata fiind atent si la gramatica atit cit imi va mai permite conditia fizica. Si pentru ca mereu profesiunea mi-a fost si pasiune acum mai citesc si eu din cind in cind cite o lucrare de specialitate numai asa ca sa nu ma plictisesc si pentru a raspunde inpulsurilor date de pasiune. Daca va place sa ne exprimam in romana cu termeni englezesti ar fi corect sa scrieti hydraulic fracturing si nu fracturare hidrauica pentru ca suna a corcitura. De fapt nu este singurul caz. Am intilnit in unele lucrari de specialitate ca deja adoptat termenul de gazlift cred eu luat din englezescul gas lift pentru ceace in romana este eruptie artificiala, tot un fel de corcitura. Dar daca tot folositi colectia de replici celebre incercati sa folositi si dictionarul pentru ca uneori traducerea dupa ureche s-ar putea sa creeze confuzii sau mai rau sa va joace feste. Mi-ar fi tare neplacut sa constat ca va purtati ca acei romani care numai dupa doi ani de America incep sa se exprime stricat in romana. Imi amintesc de un articol pe care l-ati publicat prin aprilie cred si parca va exprimati mai ingijit. Dece nu sinteti consecvent? Sau a aparut intre timp infatuarea. Inconsecventa am mai constatat si in prezentarea studiilor. Odata am citit ca ati absolvit geologie-geografie la Iasi, altadata la IPGG Buc si transferat la geologie geofizica la Univ. Bucuresti.
    Problema ridicata de studentul la geologie a fost pertinenta. Omul era pe faza. Numai pentru ca este student nu trebuie subestimat. Sa stiti ca cei tineri au mintea mult mai iscoditoare decit savantii recunoscuti. Cind ai senzatia ca stapinesti un domeniu nu prea mai esti curios. Pentru ati mentine interesul pentru problemele de care te ocupi nu ezita sa porti discutii cu tinerii. Din intrebarile si ideile lor poti razolva multe. Daca-mi cereti sa calculez ce presiune este necesara pentru ca un fluid sa strabata succesiunea de strate din adincime pina la suprafata suna ca bita in apa de parca n-ati auzit de vulcanii noroiosi de la Sarata Moteoru, de izvoarele de apa cu surse foarte adinci, unele ajungind la suprafata cu presiuni mai mari decit presiunea atmosferica si cu temperaturi ridicate (geysers from Yellowstone, from Iceland,s.a..) si evident de vulcanii activi. Daca fluidul din adincime are presiunea suficient de mare nu are nevoie de permeabilitate; isi va crea cumva o cale de scapare fie prin rupere, fie prin dizolvare fie prin topire. In natura totul tinde catre echilibru. Concret studentul era interesat daca exista posibilitatea ca fluidul sub presiune din adinc sa se poata strecura pe linga sau prin cimentul din spatele coloanei de exploatare, si in ce conditii si nu asa aiurea intr-o zona in care nu s-a sapat o sonda. Problema era concreta si se referea la posibilitatea contaminarii pinzei freatice dupa construirea unei sonde sau dupa operatia de fisurare.
    Dupa cum imi amintesc am facut mai multe observatii. N-ati retinut decit una? Sau restul nu se pune.

    PS. Am citit undeva ca l-ati cunoscut pe Papsi. Inainte de a se stinge din viata cu un an, pentru ca am colaborat peste 40 de ani avind o relatie mai mult decit profesionala m-a vizitat in NYC. A stat la mine citeva saptamini si impreuna ne-am intilnit cu o gramada de fosti studenti sau colegi stabiliti in NY sau in statele apropiate. Nu-mi amintesc de numele C. Cranganu

  14. Domnule Cranganu, va solicit sa declarati in mod „oficial” si fara echivoc faptul ca nu exista niciun conflict de interese intre pozitia dumneavoastra pe platforma contributors si faptul ca o firma americana doreste sa exploateze gaze de sist in Romania!

    Atentie va rog: dumneavoastra sunteti expertul in fracturare hidraulica dar altii sunt experti in sapaturi pe Internet… presupun ca nu doriti sa va puneti intr-o situatie penibila!?

  15. Cred ca raspunsul fara echivoc nu poate fi gasit in articolele dl. Cranganu, a carui expertiza este limitata la specialitatea dumnealui, ci in aceasta baza de date http://www.psehealthyenergy.org/
    In ce priveste impactul fracturarii hidraulice, recomand citirea acestui compendiu a carui prezentare debuteaza astfel: „Horizontal drilling combined with high-volume hydraulic fracturing and clustered multi-well pads are recently combined technologies for extracting oil and natural gas from shale bedrock. As this unconventional extraction method (collectively known as “fracking”) has pushed into more densely populated areas of the United States, and as fracking operations have increased in frequency and intensity, a significant body of evidence has emerged to demonstrate that these activities are inherently dangerous to people and their communities. Risks include adverse impacts on water, air, agriculture, public health and safety, property values, climate stability and economic vitality.”
    http://concernedhealthny.org/compendium/

  16. Am citit cu atenție cele 46 de comentarii publicate până acum și am făcut o constatare surprinzătoare: doar foarte puține comentarii discută exclusiv conținutul articolului meu. În marea lor majoritate, celelalte comentarii merg pe principiul „shoot the pianist”, adică sunt atacuri, cu diverse grade de agresivitate, la persoana autorului.

    Să înțeleg că respectivii comentatori (nu știu cât de reprezentativă este fracția lor raportată la opinia publică din România) nu au nimic de spus și, prin urmare, sunt de acord cu „studiul ȚNI”?! Dacă este așa, precum am scris mai sus, este trist, foarte trist…

    • Va puneti problema reprezentativitatii celor care au postat comentarii nefavorabile? Din pacate pentru “oamenii buni” (si nu “experti” cum ati tradus in mod tendentios “good men”; apropos, de cand “evil” se traduce cu “ignorant”?) astfel de oameni sunt putini, lucru care este de inteles, dat fiind numarul mic al cititorilor acestor bloguri si numarul si mai mic al celor capabili sa inteleaga cele discutate in articolele Dvs. Vestea buna este, insa, ca numarul celor care sunt de acord cu Dvs. sau ar putea fi convinsi pe aceasta cale este INFIM. Luati ca exemplu orice articol publicat pe aceste bloguri. Fie, acum, asa-zisa “scrisoare deschisa”. A avut 2529 vizualizari, 48 de comentarii (inclusiv ale Dvs.) si doar 1 (unu) sau doua comentarii favorabile. Dar, asta nu inseamna ca la 20 miloane de cetateni ati avea fie si macar 1000 de oameni care va aproba, pt. ca aceasta nu a fost o cercetare sociologica corecta.

  17. Domnule Profesor,

    Intrebarea dv. („cât de reprezentativă este fractia lor – a opozantilor valorificarii gazelor de sist – raportată la opinia publică din România” nu este nepotrivita, iar raspunsul este usor de descifrat. Numarul lor este mare. Adica aici se inregistreaza toti… Toti cei fara de servici si fara preocupari serioase. Dar cu abilitati multiple de tastare perpetua, de insulta gratuita, de refuz a judecatii si evaluarii logice, de recurs la pasional si nu la rational, de harta neintrerupta… Uneori lor li se alatura si cei cu servici (evident, fara preocupari serioase), precum TNI. Asta nu trebuie totusi sa va nelinisteasca.
    Mai nelinistitoare, trebuie sa fie tacerea conducerii IGR (n-as numi o persoana, fiindca acolo M.Maruntiu este doar un nume, nu si o functie. Functia continua sa fie detinuta pe fond si integral de St. Marincea (care continua sa-l numeascape primul Adjunctul meu). Preocuparile lui St.M. raman pe alte planuri, mai personale, mai mercantile, iar onoarea IGR este in afara oricarei viziuni, a conducerii actuale a IGR si in masura egala a Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.
    Incercati sa suportati toate cele de mai sus, iar decizia de a continua dezbaterea de idei sau a o intrerupe, va apartine si oricare v-ar fi decizia niciuna nu va dezonoreaza. In ce ma priveste v-as sfatui sa mergetii mai departe. Avem cu toti multe de invatat.
    DB

    • Domnule Bădulescu,

      Când am pus întrebarea despre „reprezentativitate”, mi-a fost teamă de-un răspuns ca cel dat de dvs. Dar, ce să-i faci? De ce ți-e teamă, nu scapi:-)

      Vă mulțumesc pentru încurajare și voi continua ceea ce am început în toamna lui 2010, când termenul de „gaze de șist” nici nu exista în limba română, iar acum…

    • Pe lângă „surzi”, Marian Papahagi a spus că:

      -nu poți dialoga cu oameni de rea credință;
      -nu poți dialoga cu mincinoșii și calomniatorii;
      -nu poți dialoga cu cei care îți lipesc etichete și te reduc la acestea;
      -nu poți dialoga cu anonimi care nu își asumă măcar propria identitate;
      -nu poți dialoga cu țopârlani care nu te respectă, te înjură, te iau de guler și știu ei mai bine decât tine orice;
      -nu poți dialoga cu cretinii, nebunii, fixiștii, mitomanii (adesea anonimi) ai net-ului;
      -nu poți dialoga cu cei incapabili să citească corect și până la capăt un text și care nu au disciplina intelectuală de a urmări un argument;

      Sau poți, dar e pierdere de timp și sursă de enervare.

      Voi căuta, în viitor, să evit dialogul cu oricare din categoriile listate mai sus – voi face asta pentru propria mea sănătate mintală și din respect pentru cititorii Contributors.ro

        • Faptul ca citati acele lucruri din Adrian (sau Marian, cum e pana la urma?) Papahagi nu inseamna ca Dvs. sau Papahagi va aflati in pozitia detinatorilor adevarului, iar toti cei care va contrazic sunt de rea credinta, mincinosi, calomniatori, toparlani, cretini, nebuni, s.a.m.d., ci dimpotriva; uneori sunteti in lista (reaua credinta a fost semnalata de mult, iar cand e vorba de minciuna, in Disclaimer-ul invocat, din 16 aprilie 2014, daca finantarile nu pot fi dovedite prea usor, in schimb data cand ar fi incetat sa functioneze acel consortiu poate: exista filmari cu unii membri inca activi in 2013).

          • in Disclaimer-ul invocat, din 16 aprilie 2014, daca finantarile nu pot fi dovedite prea usor, in schimb data cand ar fi incetat sa functioneze acel consortiu poate: exista filmari cu unii membri inca activi in 2013).

            Am întrebat mai sus un comentator dacă nu cumva face parte dintr-o „poliție a gîndirii” care patrulează internet-ul și colectează informații despre presupuși suspecți pro-fracturare ca să-i încondeieze la catastif.

            Vă întreb și pe dv.: faceți parte cumva din „poliția gîndirii”?

            Mă îngrozește numai ideea că, în lipsa oricărui document care să ateste componența consorțiului, faptul că a fost și a rămas pur academic, fără nici un leu/cent finațare, faptul că după întoarcerea mea în SUA (2011) acel consorțiu a „murit” din cauza inactivității -deci după toate aceste FAPTE, dv. (și alții) continuați să insinuați, într-un mod jalnic și detestabil, că „există filmări cu unii membri inca activi in 2013”!!!!

            Spuneți public cine sunt acei membri activi, de unde îi cunoașteți ca membri, ce-au mai făcut din 2013 până în prezent (au murit, au plecat din țară, au devenit fracktiviști etc.)?

            Din două, una: ori eu trăiesc într-un univers paralel, în care se întâmplă lucruri despre habar nu am și aud acum prima dată, ori dv. (și alții) vă încadrați neîndoielnic într-una sau mai multe categorii de persoane cu care este imposibil de dialogat (vezi mai sus lista lui Papahagi).

  18. Stimate domnule Crânganu,

    Am primit de la dl. Mărunţiu un print al scrisorii dv. şi am luat notă de intenţia evidentă de compromitere (discreditare) a autorilor articolului în cauză.
    Din păcate această variantă în limba română a fost pusă la dispoziţia celor care au solicitat-o tocmai cu scopul de a combate şi pe această cale exagerările voite sau involuntare legate de toate demersurile noastre făcute pentru a pune în discuţie, din altă perspectivă, o temă de mare interes ştiinţific şi social.
    O cale importantă de atac, legată de citările din text, vă expune foarte tare deoarece trebuia să vă referiţi la textul original, în engleză, publicat în adevăratul sens al cuvântului, la data de 17 iunie 2014, în volumul unei conferinţe pe teme de mediu, care a avut loc la Albena în Bulgaria. Acolo citările sunt complete şi s-au făcut cu ajutorul numerelor şi a parantezelor patrate, aşa cum solicită organizatorii conferinţei. Textul atacat de dv. a ajuns să fie lecturat abia pe la mijlocul lunii iulie şi este deci foarte uşor de probat că afirmaţiile dv. tardive legate de citări sunt gratuite, respectiv neadevărate. Trebuia să vă informaţi cu adevărat în legătură cu starea lucrurilor pentru a nu comite astfel de nedreptăţi.
    Dar mai sunt şi alte lucruri neadevărate şi excese nejustificate, impardonabile, care pot fi aduse în discuţie şi analizate astfel încât tentativa de discreditare poate fi evident probată. Voi solicita o analiză juridică foarte detaliată asupra textului scrisorii şi înainte de termenul limită legal voi sesiza instanţele judecătoreşti care vor fi rugate să se pronunţe şi asupra unor despăgubiri proporţionale cu daunele morale pe care le voi avea în vedere.

    Până la alte clarificări necesare,
    vă doresc toate cele bune.

    Dr. Mircea Ţicleanu

    Este în curs de redactare şi o scrisoare deschisă către conducerea Brooklyn College, care va fi lansată public doar după ce va fi expertizată din punct de vedere juridic.

  19. deoarece trebuia să vă referiţi la textul original, în engleză, publicat în adevăratul sens al cuvântului, la data de 17 iunie 2014, în volumul unei conferinţe pe teme de mediu, care a avut loc la Albena în Bulgaria.

    Dv. glumiți?! Eu, ca cititor, trebuia să mă refer la un text despre care nu se pomenește absolut nimic în studiul ȚNI sau dv., ca autor, aveați obligația să îl menționați la bibliografie?

  20. Haideti sa revedem ceea ce dl. Ticleanu comunica:
    1. Dumnealui a fost notificat de dl Maruntiu despre «intenţia evidentă de compromitere (discreditare)» a domniei sale, de catre prof. Dr. C.Cranganu, «prin intermediul unui print» (cum ar zice ecologistii, prin consum abuziv si inutil de hartie…). Despre o alta reactie a d-lui Maruntiu, nici o vorba. Nici nu era de asteptat…
    2. Dumnealui a publicat pe site-ul «Romania spune Nu fracturarii hidraulice» un articol «nu in adevaratul sens al cuvatului» si ca acesta «a fost pus la dispoziţia celor care l-au solicitat»…fiind «de mare interes ştiinţific» ….punand în discuţie, «din altă perspectivă»…(nu stim care si ce fel?) pentru «a combate şi pe această cale exagerările voite sau involuntare» (nu stim ale cui si nu stim referitoare la ce. Exagerarile desigur);
    3. D-l Prof. C.Cranganu se «expune foarte tare deoarece trebuia să se referere la textul original», (nu stim care si nici M.T. nu ne spune la ce se refera comunicand: autori, an, titlu, revista, pagini), dar aflam ca este «in engleza» si ca abia acesta a fost «publicat în adevăratul sens al cuvântului», (adica nu in joaca si iresponsabil ca primul);
    4. Abia la «Albena, Bulgaria, la data exacta 17.06.2014» (adica inaintea expunerii de la Muzeul Geologic din 19.07.2014), «citările sunt complete şi s-au făcut cu ajutorul numerelor… şi a parantezelor… patrate». Prin urmare, textul (adica acesta facut in joaca si iresponsabil) a fost lecturat (de dl. C.Cranganu, la fel ca si de multi altii) «abia pe la mijlocul lunii iulie», ceea ce inseamna ca «este deci foarte uşor de probat că afirmaţiile dv. tardive legate de citări sunt gratuite, respectiv neadevărate». Iar prin informarea «neadevărata în legătură cu starea lucrurilor s-au comis nedreptăţi (stiintifice, sociale, umanitare, politice, culturale, sportive, militare, agricole, hidrologice? Nu vrea si nu vrea sa ne lamureasca…).
    5. To nelamuriti suntem, care mai sunt celelalte «lucruri neadevărate şi excesele nejustificate, impardonabile, care pot fi aduse în discuţie şi analizate astfel încât tentativa de discreditare poate fi evident probată». ”Probarea evidenta” (a neadevarurilor si exceselor, care-l afecteaza pe dl. Ticleanu, … evident) este prima certitudine.
    6. Se va face «o analiza juridica foarte detaliata» (nu era suficient una stiintifica a ambelor produse: articol si replica? Altii au facut-o si n-a rezultat nimic acuzabil. Doar prostioare, puse la punct. Primele de ras.), urmata de “sesizarea instanţelor judecătoreşti care vor fi rugate să se pronunţe şi asupra unor despăgubiri proporţionale cu daunele morale” (nu se spune, de ce si de cine produse: de articol si autorii sai, sau de replicile critice prin sumedenia de intervenienti? Totusi, banuim ca se refera la ultimii. Sau nu?…).
    7. «Se doresc si alte clarificari» (acum suntem in ceata, fiindca nu ne imaginam c-ar mai exista loc pentru alte cclarificari… Exceptand reactia conducerii IGR. Aceasta exista?…
    8. Ne mai anunta dl. Ticleanu, ca «este în curs de redactare (Se foloseste o formulare majestica, deci redactarea revine in sarcina unora. Altii… Cu mare rigoare… Pai, nu era mai simplu sa traseze acestora sarcina elaborarii articolului) şi o scrisoare deschisă către conducerea Brooklyn College (o simpla reclamatie?…Este multumitor doar atata lucru?), care va fi lansată public (ca o carte… ar fi a cata?) doar după ce va fi expertizată din punct de vedere juridic». Expertizarea va viza scrisoarea + CV-ul d-lui Ticleanu?
    Asadar, trebuie retinut ca avem de-a face cu un spirit de lupta tenace si curajos. Si de un imens orgoliu. Dar de mult mai multa iresponsabilitate. Sa provina aceasta doar din lipsa practicii stiintifice si a dezbaterii de idei?
    Exista, totusi, anumite circumstante incurajatoare pentru dl. Ticleanu, care-i dau avant. D-lui a inregistrat, cu putin timp in urma, un frumos succes in confruntarea judiciara (cu IGR – institutia pe care astazi o reprezinta), vizand revendicari banesti (salariale). Ceea ce nu vrea sa inteleaga d-lui este ca, determinant nu a fost sprijinul juridic masiv venit din familie (sotia, avocat), sprijin imaginat deja drept decisiv in viitoarea incursiune, ci neputinta (sau nedorinta) IGR de a se opune oricaror revendicari salariale. De altfel, daca s-ar face o statistica, s-ar constata ca media de procese (la IGR) – nr.procese/total nr. angajati – atinge o rata de 3,5/angajat. Covarsitoare a fost rata biruintei angajatilor (>90%). Totalul costurilor de judecata, in sarcina institutiei, depaseste un fond lunar de salarizare… a tuturor angajatilor. Ciudata in cazul procesului d-lui Ticleanu, a fost atmosfera de maxima inamicitate cu dl. Marincea – Directorul General de la momentul ostilitatilor si mai ales surprinzatoarea finalitate. O trainica prietenie… (La fel ca-n finalul filmului «Pisica neagra, pisica alba» a lui Kusturica). Si promovarea sa in functia… de Director Stiintific, …atunci cand starea lucrurilor o impuneau… Sa mai zica unii, ca-n viata compromisurile nu sunt folositoare… Tuturor… Sau, ma rog, unora… si altora…
    Conchid. Sa nu ne imaginam ca toate cele transmise de dl. Ticleanu sunt amenintari… Nici vorba… Sunt dezbateri stiintifice…
    DB

  21. In timp ce domnii Cranganu si Badulescu isi continua atacul la adresa Institutului Geologic Roman, in Oklahoma undedomnului Cranganu s-a produs cea mai mare deversare de poluanti asociati fracturarii, adica 480 de barili de acid clorhidric (cat sa umple un bazin olimpic), in apropierea sursei de apa a orasului Hennessey.

    http://thinkprogress.org/climate/2014/07/31/3466283/olympic-pool-sized-hydrochloric-acid-spill-oklahoma/?elq=~~eloqua..type–emailfield..syntax–recipientid~~&elqCampaignId=~~eloqua..type–campaign..campaignid–0..fieldname–id~~

    iar in Gemania, Agentia Federala de Mediu a dat publicitatii o analiza de 600 de pagini in care avertizează cu privire la pericolele de a obține gaz din straturi subterane de rocă. „Nu avem nevoie de fracturare hidraulică pentru gaz în Germania”, spune presedinta Agenției Federale a Mediului (UBA) Maria Krautzberger.
    Krautzberger consideră că riscurile de mediu asociate cu fracturarea hidraulică sunt prea considerabile și că procesul nu ar trebui să fie interzis, dar în schimb făcut imposibil prin crearea de prevederi mai stricte.
    Singurul motiv pentru care nu ar trebui impusă o interdicție totală, adauga ea, este pentru că ar fi dificil de a aplica în mod legal.
    http://www.dw.de/german-experts-warn-against-fracking/a-17822720

    Am facut acest comentariu ca sa pun in context demersul celor doi domni care intretin prin orice mijloace loby-ul pro fracturare de pe pagina contributors.ro

  22. Îl recomand și eu, cu un optimism moderat, după cum mă bucur și de existența acestei postări. Este o bucurie bine temperată de împrejurări, pentru că subiectul relativ simplu și ușor de urmărit a produs nesfârșite divagații; oamenii citesc, dar tot la ceea ce le vine în minte se gândesc și dezvoltă, adeseori fără legătură cu punctul de pornire. Iar destinatarii acestor articole se fofilează, ca să folosesc o expresie academică. Dl. Mărunțiu a imprimat o copie a acestui articol și i-a dat-o domnului Țicleanu, nu se știe pentru ce. Acesta a răspuns cum a simțit și cum a putut prin postări pe cele de-acuma trei adrese web care se ocupă de subiect, cât și prin poșta electronică. Așteptăm scrisoarea deschisă către Colegiul Brooklyn, care-l va bate pe dl. Crânganu cu liniuța la palmă că a îndrăznit să se atingă de așa o capodoperă.
    Tot cum a simțit și cum a putut a realizat și răspîndit dl. Țicleanu manifestul său, fără umbră de preocupare pentru persoane și instituții de care caută quasi-fraudulos să se sprijine în demersurile sale de afirmare personală, în timp ce le atrage în postúri jenante. Nu e prima dată că se întîmplă așa ceva și nu cred că (încă, totuși..) directorul Institutului Geologic sau Consiliul Științific au să întreprindă ceva concret și coerent pentru a lămuri situația. Au avut tot timpul pentru aceasta. Nici de la organul coordonator al institutului nu mă aștept la nimic, în urma experiențelor trecute. Mereu se vor găsi persoane și găști care să ofere trapeze pentru asemenea giumbușlucuri, care tind să se transforme în regulă de conduită în România și care sunt utile unora, în virtutea cine știe căror interese deviante și logici contorsionate.

  23. Domnule Cranganu,
    Noi cunosteam foarte bine cine sunteti si care va este pozitia fata de exploatarea gazelor de sist ( precizam noi – IN EUROPA si in special IN ROMANIA ).
    Va mai amintim ca nu ati avut placerea sa ne raspundeti la scrisorile si e-mailurile pe care GISC Barladene vi le-a trimis cu scopul de a ne informa la inceputul anilor 2011 si 2012 in legatura cu riscurile fracturarii hidraulice.
    Constatam cu regret ca un roman, de altfel respectabil si specialist, iubeste mai mult verzisorii americani decat propriul popor roman si propavaduieste cu atata usurinta fracturarea pamantului romanesc de catre firme straine, care nu urmaresc decat un profit urias, fara sa le pese de ce consecinte grave, pentru localnici, vor lasa in urma lor!
    Curios este faptul ca ati reactionat la primul studiu al unor oameni din Institutul Geologic Roman si nu ati iesit de loc la rampa in anii anteriori cand, in Romania, teama fracturarii s-a extins considerabil si oamenii au reactionat ca atare (dumneavoastra ii considerati violenti – dupa cum va exprimati in scrisoare !).
    Stimate domnule profesor, se vede de la o posta ca sunteti lobistul lor si nu aparatorul nostru !!!
    Va intrebam de ce nu va adresati si Germaniei care a interzis, cel putin pana in 2025 acest procedeu de extragere a gazelor de sist prin fracturare hidraulica si obliga institutiile specializate la elaborari de studii complete si aprofundate?
    Ei de ce se tem ?
    Va mai intrebam : Chiar nu cunoasteti situatia reala din zona Pittsburgh – Pennsylvania?
    Daca nu o cunoasteti, poate luati legatura cu dl. Douglas, fost presedinte al Consiliului local din Pittsburgh si veti afla despre realitati de loc imbucuratoare pentru localnici !
    Chiar nu va deranjeaza ca poporul din care v-ati nascut poate deveni cobaiul acestor firme ? Nu seamana aceasta a tradare ?!
    Va recomandam sa stati aplecat asupra problemelor din America unde va simtiti probabil implicat in exploatarea gazelor de sist si nu ne aduceti noua raul pe cap deoarece s-ar putea sa faceti mari pacate si judecatorul suprem nu iarta asemenea fapte !
    Domnule profesor Ticleanu,
    Cu toata stima si consideratia va recomandam sa continuati studiul si sa aduceti la suprafata toate adevarurile pentru ca numai noi singuri ne putem salva .
    Tradatorii de tara din interior si din afara nu au decat sa se manifeste cum vor. Noi ne vedem de drumul nostru in salvarea dreptului la viata a pungestenilor, a puiestenilor si a poporului roman in general.
    Va multumim domnule dr. Mircea Ticleanu si va sustinem cu toata fiinta noastra.

    Neculai Rotaru, membru al Grupului de Initiativa al Societatii Civile Barladene

  24. Va mai amintim ca nu ati avut placerea sa ne raspundeti la scrisorile si e-mailurile pe care GISC Barladene vi le-a trimis cu scopul de a ne informa la inceputul anilor 2011 si 2012 in legatura cu riscurile fracturarii hidraulice.

    Un fals grosolan (nu am primit nici un fel de scrisoare sau e-mail de la GISC Barladene) care va clasează automat în categoria a 2-a din lista lui Papahagi. Vă mai calificați, de altfel, și pentru alte categorii din acea listă.

    Dialogul s-a terminat aici.

    • Am citit cu atentie comentariile de la aceasta scrisoare si de la unele alte articole ale Dvs., sau la care ati intervenit (http://www.contributors.ro/dezbatere/cum-ne-informam-despre-gazele-de-sist-fara-patimi-ideologice/#comment-181272 sau http://www.criticatac.ro/22815/gaz-de-ist-scurt-ghid-impotriva-lobbytilor-privai-sau-guvernamentali/) si am constatat ca CU DVS. NU SE POATE DIALOGA, deoarece va incadrati in cel putin trei categorii din asa-zisa lista a lui Papahagi (apropos, cine v-a spus ca Dvs. sau Papahagi va aflati in pozitia de a-I categorisi pe cititorii/comentatorii care va incomodeaza, dupa bunul plac, conform acelei liste?) De exemplu:
      – atunci cand un comentator oarecare va semnaleaza, sa spunem, zece aspecte care nu va convin, Dvs. va legati de o litera (desi chiar si Dvs. insiva “trantiti” cate o litera, de ex. In “Woodfoord”), o propozitie sau un paragraf in care credeti ca ati descoperit o slabiciune, “trantiti” un comentariu (care uneori nici nu are legatura cu subiectul discutat), lasand celelalte noua aspecte semnalate NEDISCUTATE. Daca nici aceasta nu este REA VOINTA, atunci ce este? Va “calificati” astfel in prima categorie. Deoarece, astfel, dovediti si faptul ca nu puteti/nu vreti sa urmariti un text/un argument pana la capat, va incadrati si in categoria a –VII-a;
      – in general, in articolele Dvs, atunci cand prezentati numai aspectele pozitive si ascundeti/omiteti CU BUNA STIINTA aspectele negative va incadrati cu succes in categoria a-II-a, la inceput (prima parte);
      – insusi faptul ca ii “incadrati”/“calificati” pe cititorii/comentatorii incomozi, care au alta parere, sau care va observa mistificarile in asa-zisa lista a lui Papahagi va claseaza automat in categoria a III-a din lista;
      – totodata, prin faptul ca ii “incadrati”/“calificati” pe comentatoriii incomozi in asa-zisa lista a lui Papahagi II JIGNITI/INSULTATI indirect pe respectivii cititori/comentatori. Aceasta arata faptul ca nu ii respectati pe interlocutorii aceia (inclusiv specialisti in domeniu, sau pur si simplu oameni care la 20 de ani de la introducerea Internetului in Romania pot sa se documenteze si singuri), considerati ca “stiti Dvs. mai bine decat ei orice” si va “calificati astfel in doua categorii, a–II-a si a-V-a.
      PS. Acesta nu este inceputul/continuarea unui dialog cu Dvs. asa ca nu este nevoie sa ma incadrati in vreo categorie.

  25. Domnule Neculai Rotaru,
    Va iau epistola la studiu (didactic) fraza de fraza:
    1. L-ati demascat din prima’ pe bietul Prof. Univ. C. Cranganu: „il cunosteatii…atat pe el cat si pozitia sa in Europa si Romania” … Parca asa operau inaintasii Groza, Pauker si cu Dej…Intai demascau, si-apoi … nu mai dovedeau…
    2. La a doua fraza v-a raspuns dl. Cranganu, si se pare nu v-a lamurit… (Lasati-o mai moale cu reprosurile, cand memoria va joaca feste)…
    3. De la a treia fraza incep regretele si acuzele mioritice la adresa d-lui Cranganu – un „specialist”, care „iubeste mai mult verzisorii americani”, „propavaduind cu atata usurinta fracturarea pamantului romanesc de catre firme straine”, „care nu urmaresc decat un profit urias, fara sa le pese de ce consecinte grave, pentru localnici … lasa in urma”. Nu se prea leaga regretul cu calomnia, sau poate pe asta din urma ar trebui s-o regretati mai mult. Din respect pentru hartie si ONG-ul pe care-l pastoriti… Cel mai mult insa, mi-a placut pasajul „Fracturarea pamantului romanesc”. Suna mai bine decat „Suprema unitate de granit in jurul Iubitului conducator”… Si impune o suferinta mobilizatoare…
    4. Va mira ca dl. prof. „a reactionat” abia acum la primul studiu…. Pai, parca-l stiati (drept reactionar) de multa vreme, iar problema falsul studiului stiintific TNI, nu va preocupa catusi de putin… Cat despre violenta regretata de dl. Cranganu, eu cred de asemenea ca ea nu trebuie sa fie determinata de temeri induse tocmai de asemenea „studii”…
    5. Ca dl. profesor este lobist ramane de vazut, la fel cum este de intrebat ce fel de aparare a cauzei dv. doriti ? Una bazata pe fals, care dupa o minima evaluare, va va aduce mai multe daune, atat dv. cat si cauzei, asa cum studiul combatut de dl. profesor Cranganu, para sa produca.
    6. Il impingeti pe dl. Prof. in treburile Germaniei (dupa ce-i refuzati, romanului Cranganu, sa-si expuna punctul de vedere despre Romania, in Romania). Pana aici este doar o opinie ciudata. Mai departe intrati intr-o eroare grava. In Germania nu fuctioneaza nici un moratoriu vizand explorarea/exploatarea gazelor de sist. Este doar opinia ministrilor Sigmar Gabriel (Afaceri Economice) si Barbara Hendricks (Mediu), dar de aici pana la lege este cale lunga. Pana una alta in Germania, fracturarea hidraulica s-a practicat (de peste 60 de ani) si se practica in peste 2500 de sonde.
    7. Pai daca-i interziceti d-lui Profesor accesul la informare pe teritoriul Romaniei (el ramane roman, iar dv. nu sunteti american), haideti sa vedem noi ceilalti, care este situatia din Pitsburg. Pai este dramatica. Toata industria siderurgica s-a prabusit din cauza crizei economice si a costurilor de productie prohibitive ale acesteia, in care cele energetice si mai ales de poluare s-au dovedit de neacoperit. Dar nu va ingrijorati, in Pensylvania, gazele de sist au deschis noi orizonturi, iar economia „de sist” (nu numai din Pensylvania) a scos America din criza si duduie. Fara consecinte, de tipul celor cu care dl Ticleanu va inspaimanta.
    8. Aici aveti dreptate. Trebuie sa recunosc cu toti am devenit „cobaii” unui mod de viata nou. In economia de piata nu in cea planificata, in economia de consum nu in cea bazata pe cartela de alimente, in cea concurentiala nu in cea a angajamentelor socialiste nicicand indeplinite. Daca la asta va referiti cu nostalgie, pastrati-va aminirile luminoase. Eu unul ma disociez…
    9. Fraza cu trimiterea d-lui profesor la problemele din America, imi aminteste de frumoasele sloganuri din anii ’90 : „Nu ne vindem tara!”, „N-ati mancat salam cu soia!”, dar adauga un blam divin asupra celor ce nu gandesc ca dv.!!! (vezi „Noi muncim, nu gandim!”). Gigi Becali facea ceva pe dos. Pozitiv. El implora sprijin divin (nu blestemandu-si adversarii), ci imbracandu-l pe Dumnezeu in tricoul Stelei, pentru a califica echipa intr-o faza superioara a competitiei. Din pacate, el pierdea in cele din urma… Invariabil. Nu stiu ce sperati dv.? Calificarea in finala? Si mai departe? Solutia ar fi cea a egalului. Adica sa constatam ca nu avem gaze de sist. Deloc. Da’ ce veti mai face dv. cu mandrul grup de initiativa?
    10. M. Ticleanu nu este Profesor…. Este Inci Princi…
    11. V-au biruit adevarurile comunicate de dl. Ticleanu, urmare unor foarte temeinice si indelungate (eu cred ca i-au fost suficiente vreo doua ore…) cercetari. Ni le comunicati si noua? Pe scurt. Pe intelesul prostilor, ce suntem…
    12. Pai ce faceti? Ii lasati pe tradatorii de tara sa-si faca de cap? Puneti-le domnule mana in gat… Sufocati-i!… Nu vedeti ca va iau dreptul la viata? Asa ceva nu se tolereaza! Auleu! Se pare ca si eu va amenint dreptul la viata si zau daca mi-a trecut prin cap o secunda asa ceva. Ma lasasem ademenit de demonstratii logice, dar acum nu este loc pentru asa ceva. Nici acum, nici pe vremea lui Torquemada….
    13. E bine sa-l sustineti pe dl. Ticleanu, fiindca saracul este total neajutorat! Nici justitia nu-l mai asculta! Dar daca luminosul grup de Initiativa o va face precis lucrurile se vor rezolva. Nu ne-ati lamurit ce initiative pozitive are grupul de initiativa. Sper ca ecologice. Ma intreb si eu, ati plantat vreun pom? Ati demascat taierea ilegala a vreunui arbore din padure? Ati promovat curatenia pe trotuarele orasului/satului dv.? M-as bucura… sa stiu asta. M-ar convinge ca mereu binele invinge.
    Nu-sbarladeansi-miparerau

    • @nusbarladean simiparerau
      V-ați încălzit în focul discuției și nu e bine pentru nimeni, present company included. Domnul Țicleanu nu e profesor și faptul că nu corectează pe cei care greșesc numindu-l astfel se plasează armonios în context, neatingând însă statutul de uzurpare de calitate.
      Dînsul este însă cercetător științific I, titlu care i-a fost acordat de Comisia Națională de Atestare a Certificatelor, Titlurilor și Diplomelor Universitare conform legii în vigoare la acea dată, nicidecum inci princi, așa cum îl numiți. Nu aș vrea să extind cadrul discuției aici și acum, deși ar încape din belșug. Însă nu e bine să împroșcăm cu fluide corporale nici în fasole, nici în sus și propun să ne mărginim la fapte. Cred că de-acum faimosul „articol” rămâne regretabil în multe privințe, iar clarificările solicitate care nu au apărut încă în urma teledezbaterilor ar trebui neapărat aduse. Au fost aduse altele, jenante în aceeași măsură ca însăși postarea de origine, și urmăresc intervențiile existente și viitoare ale domnului Țicleanu cu sufletul la gură, ca pe o telenovelă de pe postul DD.

      • gigel spune:
        06/08/2014 la 9:42

        Gigel ai dreptate. M-am informat si cuvantul inci princi era dezapreciativ utilizat de Elena Ceausescu pentru subordonatii sai din ICECHIM. Nu asta mi-a fost intentia. Deci, scuze. Si rectific, nu este Profesor, este cercetator (de la a cerceta – cercetare). Daca gresesc si cu ultima, m-oti ierta… din nou. Mai ales ca, o Comisie Națională de Atestare a Certificatelor, Titlurilor și Diplomelor Universitare se ocupa serios de asta…
        Restul frazei este rautacioasa. Nu asa ceva s-a dorit!
        Auguri

    • Nu stiu daca sunteti sau nu barladean. Nu stiu daca va pare sau nu rau din acest punct de vedere.
      Se pare insa ca se intelege un lucru din ce spuneti Dv-stra si anume aveti convingerea ca dl. Cranganu detine adevarul absolut in legatura cu exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice si ca atare tot ce sustine domnia sa trebuie luat in seama, iar orice parare, ca de exemplu a directorului stiintific al Institutului Geologic Roman, este ceva de arucat la gunoi !
      Deci noi, populatia vizata de exploatarea gazelor de sist din zona EV 2 Barlad, trebuie sa stam linistiti, convinsi fiind ca asupra noastra se va abate numai binele fara nici o consecinta de natura sa ne afecteze mediul in care traim si chiar viata.
      Nici macar nu trebuie sa luam in calcul nenorocirile si dezastrele ecologice petrecute pe alte meleaguri ca Ecuador, Nigeria si chiar America. Vrem sa va informam ( daca va intereseaza ! ) ca dl. Douglas, fost consilier local 8 ani si 4 ani presedinte al Consiliului Local din Pittsburgh ne-a trimis dovezi care ne indreptatesc sa ne temem de utilizarea fracturarii hidraulice in zona in care traim.
      Poate dv-stra care declarati ca nu sunteti barladean nu puteti trai ca si noi aceleasi sentimente de ingrijorare si chiar teama ca mediul si viata ne vor fi afectate.
      Nu credeti ca dl. Cranganu, poate era bine sa se implice anterior iesirii la rampa in legatura cu informarea romanilor despre aceasta metoda ?
      Nu stiu de ce il subestimati pe dl. Ticleanu, directorul stiintific al I.G.R.! Oare nu este o persoana autorizata ? Oare I.G.R. nu trebuie sa se implice in clarificarea acestei probleme ? Adevarul vine numai de peste hotare ?
      Sa stiti un lucru, din 2011 pana in 2013 membrii G.I.S.C. au luat contact cu destui specialisti – unii care, conform afirmatiilor lor, au lucrat in domeniu, oameni de stiinta, profesori universitari etc. si majoritatea informatiilor primite sunt de natura sa ne ingrijoreze, unii considerand fracturarea hidraulica ca o metoda neprietenoasa cu mediul iar altii chiar criminala.
      Puneti-va in locul nostru, judecati si spuneti cum ati fi procedat .
      In rest va multumesc pentru „analiza” si sa auzim numai de bine.

      • @Neculai Rotaru
        Domnule Rotaru,
        cât pe ce să empatizez cu dumneavoastră, vrăjit fiind de încărcătura emoțională a textului. Dar mi-am amintit diagnostictul pe care vi l-a pus profesorul Crânganu.
        Dumneavoastră ori nu pricepeți, ori vreți să prostiți pe cine n-a priceput până acuma: textul este sută la sută emanația doctorului Țicleanu, iar Institutul Geologic al României nu are de-a face cu el nici cât negrul sub unghie. A spus-o și împricinatul, cam cu jumătate de gură, presat fiind de șeful său care nu răspunde la scrisori. Deci n-aș spune că dr. Țicleanu a fost o persoană autorizată, cum ziceți dumneavoastră, din acest punct de vedere.
        Dacă aveți în vedere că ar fi autorizat în alt chip, vă informez că pe lumea asta există persoane care-și câștigă existența din măsurarea științei altora, după criterii cât de cât acceptate (cu mârâieli sau nu) de comunitatea științifică. După aceștia, doctorul Țicleanu a fost măsurat ca având indicele 1 (unu), pentru că are după o îndelungată carieră o sigură lucrare indexată care a fost citată cel puțin o dată, sau mai puțin de 2, adică nu are două lucrări indexate care să fi fost citate de cel puțin două ori.
        Concret, din cele trei albene indexate, două au fost citate câte o dată și anume tot de dânsul în ce-a de-a treia albenă ulterioară. Nu știm cum stă treaba după prezenta lucrare, dar e de presupus că nu citează în articolul în cauză, care se referă la fracturarea hidraulică, nimic despre cum a captat Pământul acum 40.000 de ani Luna sau despre „adevăratele” cicluri ale timpului geologic. E regretabil pentru amândoi că nu s-a luat și în calcul interesul pe care-l manifestați dumneavoastră, dar acesta e greu de cuantificat.. din cauza încadrării la punctul 2 Papahagi.

      • Categoric, dl. Cranganu nu detine adevarul absolut si n-a sustinut asa ceva. Nici macar Dumnezeu nu se lauda cu asta! Poate Budha, dupa iluminare, cand a penetrat Nirvana…

        Participarea oricui la subiecte de interes public este binevenita. Inclusiv a d-lui Ticleanu. Numai ca, fiecare trebuie sa-si asume (in nume propriu sau al institutiei care-l acrediteaza) opinia. IGR nu a facut-o, iar d-voastra, in dorinta de a va valida temerile printr-un suport autorizat si oficial, faceti aceasta greseala.

        Despre opinia d-lui Ticleanu, va rugasem s-o rezumati. In cuvinte simple si conform propriei d-voastra intelegeri. Veti pieri in masa, iar bunirile materiale detinute (case, ogoare, paduri, ape potabile etc.) vor fi distruse, in caz ca…? Eu asta am inteles. Oricum opiniile d-lui Ticleanu nu se arunca la gunoi, cum nimic din ceea ce face si spune orice roman nu este trecut cu vederea. Toate se judeca. Atat de bine sau rau cat noi (toti) o putem face prin opinie.

        Este laudabila preocuparea dv. privind mediul si viata pe care o traiti. Toti avem aceleasi orizonturi ale vietii materiale. Numai ca optiuniile negativiste nu trebuie sa ne orbeasca, fiindca o cale mult mai eficienta de a controla un mediu si o viata sigura, constau in a ne concentra pe impunerea masurilor de garantare si nu pe opunere (la tot si toate).

        Nu stiu care sunt dezastrele din Ecuador si Nigeria la care va referiti, dar daca le asociati fracking-ului si extractiei gazelor de sist, gresiti. Nici vorba de asa ceva acolo. Nici acum, nici peste o limita de timp previzibila… Simpla prezenta a unei companii (stiti care) in extractia petrolului si gazelor (clasice) in Ecuador a infierbantat (altfel spus, a fracturat) imaginatia unor militanti. Iar in Nigeria, sunt alte lucruri care-si asteapta randul, mult mai rele decat poluarea cu petrol (nu ca asta ar fi floare la ureche, dar ei nu-si valorifica nici macar gazul metan clasic abundent, din lipsa retelelor de transport, daramite a se gandi la gazul de sist). Dezastrele din America… Haideti sa-i lasam pe americani sa si le evalueze si rezolve. Asa-l sfatuiati pe dl. Cranganu, nu?

        Intr-adevar, Cons. Local din Pittsburg a decis interzicerea pe teritoriul orasului a fracturari hidraulice. Iata o masura inteleapta, dar inutila. In spatiul comitatului Allegheny, cel care include orasul Pittsburg, perspectiva unei acumulari de acest tip este minima, iar proiectarea unor astfel de operatii pe arealul orasului este exclusa (in SUA s-a inregistrat valorificarea gazelor de sist in arealul unei singure localitatii urbane si anume Fort Worth, blocul Newark Est. Totusi, acolo nu s-au inregistrat „inghesuieli”). Sunteti la curent cu iminenta fracturarii hidraulice din subsolul orasului Pittsburg si impartasiti ingrijorarea CL? Si ca sa revin la ale noastre, aveti cunostinta despre proiecte de fracturare hidraulica pentru extragerea gazelor de sist in Pungesti, Puiesti, …, Barlad, judetul Barlad si … in fine, undeva in Romania? Eu nu.

        Traiesc si eu aceeasi preocupare (deocamdata nu si teama, de care am scapat in Decembrie ‘89) ca si dv, privind viata si calitatea ei. Dar teama, care ramane doar teama de necunoscut, nu foloseste la nimic. Iar aiureli care o sporesc, devin malefice. V-as recomanda a nu deveni propagator al spaimelor sau redistribuitor al acestora. Este un lucru usor de provocat, greu de oprit. Cred ca inainte de a ne fi teama, trebuie sa judecam, sa cunoastem cat mai documentat, sa evaluam cu argumente si nu cu presupuneri, cu date si cifre nu cu fals intelectual si impostura. Alfel, singurul nostru combustibil (in lipsa gazului de sist, glumesc!) ramane vesnica teama… pe zi ce trece mai inflamata, mai patetica…, mai periculoasa…
        In fond, asta incearca dl. Cranganu, ajutandu-va. Iar drept rasplata il intampinati cu lozincile pe care le scandau minerii in ’90 (iarna-vara) si va insusiti pe nerasuflate spaimele comunicate de dl. Ticleanu. Eu nu-l subestimez pe dl. Ticleanu. Nu-mi permit asa ceva. Singurul lucru pe care-l fac in evaluarea sa, priveste articolul postat. Pe care-l socotesc un mijloc de promovare a spaimei… Ar fi precaut, sa nu vi-l faceti fetis in demersul public, la care participati.

        Aveti dreptate. IGR trebuie sa se implice, dar in privinta peternitatii “studiului“ (lucru usor si posibil), sau a calitatii acestuia (mai dificil pentru ei) si nu o face. Precum … strutzul … in cucuruz…

        Nu-mi cereti sfaturi, despre modul in care o organizatie militanta pentru un mediu curat trebuie sa opereze (eu sper ca din asta face parte si bunastarea si cresterea gradului de civilizatie si implicarea in mai binele general si in controlul civic asupra mersului societatii si nimeni din Romania nu s-ar opune unor astfel de demersuri). Solutiile sunt multiple, numai ca… falsele lozinci si falsii purtatori de drapel, compromit actiunile… Definitiv.

        Si eu va multumesc si ma bucur ca ati abandonat lozincile populist-mioritice.

        • Nu am dorit sa intervin, fiindca experientele recente arata ca orice interventie in apararea unui punct de vedere fundamentat stiintific si asumat poate duce la repercursiuni asupra atat de incercatului Institut Geologic al Romaniei (doar pe vremea mea a fost „decapitat’ de doua ori, si decapitalizat prin prost management sau furt – poate drept represalii, fiindca masurile de reabilitare lipsesc – o data). IGR are un punct de vedere asumat, expus oficial in grupul de lucru al EuroGeoSurveys si are, prin expertul sau in domeniu, Dr. Octavian Coltoi, destule studii despre shale gas (a participat la proiectul european GASH) si multe alte studii de beneficiar. Certurile actuale intre taberele pro si contra fracking mi se par aberant de „futuristice”, si semanand foarte mult cu povestea despre drobul de sare. Deocamdata „gazul de sist” (nefericita traducere – ar trebui sa se cheme „gaz din argilite”) se exploreaza. Nu se stie daca se va confirma vreo rezerva tehnic exploatabila ca sa fie nevoie de fracturare. Daca politicienii isi vor dori vreodata ca problematica sa fie abordata cu seriozitate, trecand de la disputele intre grupurile de lobby si ecologisti, vor dezbate si eventual adopta Legea Serviciului Geologic, dandu-i acestui atat de hulit IGR garantia de stabilitate si oprind „luptele” descrise de o parte dintre comentatori (in justitie sau in afara ei) si racolarea unora dintre cercetatori de catre una sau alta dintre taberele in disputa. Pentru corectitudine, pot de asemenea sa specific ca in mandatele mele de director general directorul stiintific al IGR a fost domnul CS I Dr. Marcel Maruntiu, care mi-a fost asistent de petrografie la Universitatea din Bucuresti, si pe care il respect imens. Nu vad de ce s-ar implica in disputa institutional, atata vreme cat domnul Ticleanu isi asuma punctul de vedere intr-o lucrare stiinfifica sustinuta la un simpozion. Daca vreunul dintre forurile decidente din Romania va avea nevoie de vreun punct de vedere institutional, ni-l va solicita, probabil si il va avea (poate si cu sprijinul colegilor de la alte servicii geologice, unde poti sa spui ce gandesti fara sa fii destituit, denigrat, etc), cu toate riscurile de a nemultumi vreuna dintre tabere.

          • @Stefan marincea
            Domnule St. Marincea,
            Eu nu mă pricep nici la geologie, nici la fracturarea hidraulică, dar dau credit total cunoştinţelor dv. şi mai ales ale Domnului M.Ţicleanu, privind exploatarea gazelor de şist. Astfel, am aflat cât de periculoasă este această exploatare în România şi ce catastrofă insurmontabilă ne pândeşte odată cu începerea extragerii gazelor de şist (operaţie iminentă şi implicită). Prin urmare, vă felicit (pe dv., pe dl. Ţicleanu şi mai ales pe dl. Mărunţiu) pentru curajul cu care alertaţi opinia publică din Romania asupra catastrofei ce urmează să se producă şi protestez împotriva impertinenţei cu care anumiţi lobbyişti solicită un punct de vedere al IGR privind oportunitatea si paternitatea „Primului studiu al Institutului Geologic al României cu privire la fracturarea hidraulică la gazele de şist”. Nu le este clar? Un studiu, elaborat de cea mai profundă capacitate ştiinţifică a IGR – Directorul Ştiinţific – şi susţinut de actualul şi fostul Director General, mai are nevoie de altă certificare? Despre opinia d-lui Colţoi, vă rog să nu mai pomeniţi, fiindcă la prezentarea sa din anul acesta (luna martie), pe lângă faptul că ne-a împuiat capul cu modul de formare a gazelor de şist, a evitat orice răspuns privind pericolele care decurg din fracturarea hidraulică şi exploatarea acestora.
            Încă odată, felicitări pentru curaj şi vă urez să vă îndepliniţi visul, adică să vedeţi Serviciul Geologic instituit, serviciu pe care cred că doar dv. îl puteţi conduce, iar pe domnii Mărunţiu şi Ţicleanu să-i vedem conducând departamentele de minereuri şi respectiv hidrocarburi.
            Atunci, să-i mai auzim pe lobbyiştii occidentului promovând cianura şi aditivii cancerigeni.
            Toată admiratia
            Dănuţ Alexandrescu

  26. Domnule Ticleanu,
    Trebuie sa recunosc. M-ati invins…
    M-ati obligat sa fac un Periplu (“Turneu in Jurul Lumii”), pentru a pune mana pe MAGNIFICUL ARTICOL DE LA ALBENA. Il am… Este originalul… Cel plin de adevarata potenta a gandirii TNI/(sau doar T?). Cel care utilizeaza numerele… Si parantezele… Patrate… Adica cel “in adevaratul sens al cuvantului”. Adevaratul…
    Din pacate, eu nu-l pot face public. Nu se cade si nici “juridic” nu merge. Suntem intr-un context extrem de delicat. Se pretind “daune morale”. Pentru “tentativă de discreditare”. Eu nu stiu, discreditare… a ce? A mediocritatii, sau a imposturii? Ambele greu de acceptat…, usor de dovedit…
    Acum, treaca mearga. Fiindca eu am articolul, dar nu-l pot facepublic, iar acesta este paiul de care va agatati, si-l detineti (cu caracter „confidential”, poate din spirit egoist, ceea ce nu-i frumos la functia pe care o detineti) sacru si intangibil pentru publicul romanesc, VA ROG SA-L FACETI DV., DIN PROPRIE INITIATIVA, PUBLIC. Oricate pagini ar avea. Nu-s multe. Si este simplu. Accesati facilitatea copy-paste. Este uzuala…. Si simpa… Daca nu reusiti si nu reusiti, solicitati sprijin… De la colegii mai tineri… Eu la varsta mea, mult mai avansata, am reusit… Deci se poate.
    Abia astept, sa-l vad (pe sticla)…Dupa aceea, promit sa-i dau print si sub forma asta sa-l dau mai departe (oricate remuscari imi va creia uzul nemotivat de hartie / de taiere a copacilor…). Ma voi recompensa dupa aia, prin tacere…
    Daca nu-l veti face public, veti uza de cea mai lasa optiune introdusa vreodata intr-o controversa stiintifica… (ma rog fals stiintifica/stiintifica).
    Astept cu nerabdare.
    DB

  27. Articolul in romana si in engleza poate fi citit aici (cu un google se putea gasi usor dar probabil ca pentru lobbyisti site-urile localnicilor nu exista : ). Multumim domnului doctor Mircea Ticleanu pentru conferinta de la Barlad si pentru a ne fi pus la dispozitie articolul spre informarea localnicilor direct afectati de forarile pentru gaze de sist.
    http://gazedesist.ro/?http-gazedesistro-exploitation-of-shale-gas-by-hydraulic-fracturing-a-method-with-possible-middle-and-long-term-catastrophic-consequenses-27,27
    http://gazedesist.ro/?http-gazedesistro-conferinta-la-barlad-posibile-consecinte-catastrofice-ale-fracturarii-hidraulice-pe-termen-mediu-si-lung-dring-mircea-ticleanu-director-stiintific-al-institutului-geologic-roman-260,260

  28. @Localnic din perimetrul EV2 Barlad

    D-le Lobby-ist de la Rasarit (a nu se crede ca punctele cardinale au vre-o vina)

    Ce nu poti intelege d-ta este ca o lucrare publicata (pe hartie, cu nr. ISBN) poarta incarcatura juridica, pe cand o prezentare publica (in orice loc, in orice limba, inclusiv svahili) nu. Dar s-o lasam… ca-i dificil de inteles.

    Te rog totusi sa fi atent, in prezentarea despre care faci vorbire (acum vorbim de prezentare nu de articol), la alipirea etichetei „Institutul Geologic al Romaniei”, pe fiecare slide. Cred ca te bucura, dar este grav…., in ce-i priveste pe autori.
    In rest, va urez s-aveti zile tihnite (chiar daca asta va cam deranjeaza … motivational). O tempora… Unde sunt inghesuielile de altadata…
    DB

  29. Stimate Domnule Dr. @Mircea Ticleanu,

    Felicitari pentru articol, pentru prezentarile legate de acesta (la IGR Bucuresti, Barlad, etc.) si mai ales pentru CURAJUL DEOSEBIT de care ati dat dovada in aceasta CONFRUNTARE PROFUND INEGALA in care v-ati angajat, pentru ca, avand in vedere functia Dvs. si fortele nemaipomenite care se afla in spatele celor cativa lobby-sti corupti (lobby-stii nu sunt nici multi si nici importanti pentru ca se poate constata usor ca ei nu reusesc sa convinga pe nimeni – acei putini postaci aprobatori nu au fost convinsi de catre ei, ci si-au format cultura pseudo-stiintifica, a.k.a. junk science, in alta parte – mai ales dupa ce lumea ii identifica drept ceea ce sunt, deoarece demersul lor este menit esecului din start, ei incercand, asa cum face Dl. @Constantin Cranganu, de exemplu, sa convinga lumea cu mituri demontate deja de catre unii cercetatori americani, sau ca TEORETIC ESTE IMPOSIBIL CEEA CE SE INTAMPLA IN REALITATE, si toate acestea in conditiile in care astazi oricine se poate documenta atat de usor pe Internet, inclusiv din surse stiintifice de cea mai mare incredere), este nevoie intradevar de un curaj deosebit, pe langa pregatirea teoretica temeinica pe care cu siguranta o aveti (din cate stiu eu functia de Director stiintific al unui institut de cercetari, spre deosebire de cea de Director general, nu este una politica nici macar teoretic).

    Va doresc mult succes si putere de munca pentru a finaliza studiul pe care l-ati inceput. In aceasta confruntare inegala aveti totusi un aliat redutabil si anume ADEVARUL.

    • @Lucian Costache

      D-le Costache,

      Ca dumneata confunzi o opinie care nu-ti convine cu un masnifestarea unui „lobby-st corupt” treaca-mearga. Genul asta de dialog intelectual a umplut emisfera gazelor de sist. Lipsesc doar injuriile… Inegala masura nu intelegi ca scrisoarea adresata IGR se focuseaza pe demonstrarea ca articolulul TNI este un „fals tratat de cercetare”, o „insiruire de prevestiri catastrofice deloc fundamentate”, dovedeste „precaritate intelectuala”, dar mai ales disemineaza un ridicol val de prevestire a amenintarilor care planeaza asupra Romaniei odata cu exploatarea gazelor de sist. Daca ultimele categorii iti fac placere (de inspaimantat si inspaimantac), e treaba dumitale. Poti multumi, fiindca ti s-a oferit ceea ce asteptai de multa vreme. Atentie, nimeni nu a promovat exploatarea (a ceva ce habar n-avem daca exista)….

      Un lucru serios te rog sa intelegi. Lucrarea postata pe site-ul „Romania spune Nu gazelor de sist” de autorii TNI, desi anuntata de acestia drept opinie personala (e drept cu oscilatii – vezi conferinta de la Barlad – M.Ticleanu: „Un Institut ca al nostru trebuia sa se autosesizeze”, „Avem deja un punct de vedere al Institutului”…), a fost preluata de „gurile de foc” ale opozantiloe gazelor de sist, drept punct oficial al IGR. Scrisoarea d-lui Cranganu solicita reprezentantului oficial al IGR (de data asta cel autorizat sa o faca) a se pronunta asupra asocierii Articolul TNI cu pozitia oficiala a IGR (asociere pe care si dv. in mod nepermis o promovati). Iar d-l director trebuiesa clarifice prin una din urmatoarele posibile atitudini oficiale:
      – a-si asuma continutul si valoarea articolului;
      – a nu-si asuma paternitatea acestuia, detasand IGR de ideile expuse in articolul TNI (contrar celor invocate de media anti-fracking);
      – a se declara depasit de o evaluare competenta a domeniului , fata de subiect si modalitatea de abordare a autorilor;
      – a lua masuri (de analiza, de evaluare stiintifica interna, de solicitare de explicatii din partea autorilor etc.), urmand a se pronunta dupa…;
      – a solicita sprijin pentru o judecata completa si competenta, din partea unor specialisti din domeniul extractiei petroliere pro- si/sau anti-gaze de sist.

      Daca nici macar cele de mai sus nu va sunt clare, lasati-ma sa cred ca orice dialog este imposibil…

      In alta ordine de idei, modul in care va expunti opinia (extrem de alambicat, agrsiv, confuz si contradictoriu) ma face sa cred ca multumirile adresate sunt mai degraba insultatoare, iar insultele proferate (multe si aiuritoare) nu trebuie sa fie luate in seama.
      Cam atat.
      In rest pace multa si numai de bine (pana cand vom afla daca avem sau nu gaze de sist si daca isteria sau calmul trebuie sa ne domine).
      DB

      • Dumneata iti spui o data @Badulescu D, de patru ori @Badulesc D si de doua ori @DBudulesc. Asta inseamna ca de fapt nu acesta este numele d-ta si ca de fapt esti, ca si in general, UN ANONIM. In acest caz d-l @Constantin Cranganu te-ar incadra in categoria a –IV-a din lista lui Papahagi, dar nu o face pentru ca esti unul din cei doi postaci care il aproba.

        NU AI NICI CEA MAI VAGA IDEE DESPRE COMENTATORI (pregatire / experienta profesionala, orizontul cunoasterii, etc.) si nici despre cat de bine il cunosc unii dintre ei pe d-l Cranganu, dar te amesteci in discutiile altora (Rotaru – Cranganu, Ticleanu – Cranganu, Costache – Cranganu) si faci aprecieri despre ce au inteles sau nu respectivii, repetand ostentativ tema primita de la partid cu “nu stim deocamdata daca exista resurse”, ca “nu se pune problema exploatarii deocamdata”, etc. si incerci sa le traduci din romana intr-o romana stricata (“vre-o vina” se scrie cu legat; este pronume nehotarat) unora despre care, repet, NU STII NIMIC, cele scrise de catre d-l Cranganu, tema cu “pozitia oficiala a IGR”.

        Propui, desi nu ti-a cerut nimeni, niste asa-zise “posibile atitudini oficiale” – TOATE AIURITOARE – printre care aceea ca un doctor in geologie (care se presupune ca cunoaste lucrurile despre care vorbeste – printre altele procesele fizico-mecanice sau chimice din interiorul scoartei terestre – din experienta profesionala proprie sau DIN LITERATURA DE SPECIALITATE PEER REVIEWED), care mai este si directorul general sau stiintific al Institutului Geologic al Romaniei, aflat si in fruntea unui consiliu stiintific si de administratie, sa “solicite sprijin pentru o judecata completa si competenta, din partea unor specialisti din domeniul extractiei petroliere pro- si/sau anti-gaze de sist”, adica, din partea unor ingineri de foraj (daca s-ar putea sa fie lobby-sti, nu?). Apropos, d-l Cranganu nu a raspuns convingator la intrebarea despre CERCETARILE CONCRETE PROPRII (gen Robert B. Jackson, Avner Vengosh, Tom Myers, si multi altii, implicati direct in colectarea si analizarea unor probe de apa din imprejurimile sondelor de fracturare, in studii geochimice, s.a.m.d., si pe care ii combate cu argumentele teoretice ale altora) DIN DOMENIUL FRACTURARII HIDRAULICE.

        Dar, in definitiv, cine a vorbit despre vreun dialog cu d-ta (un anonim)? Conform listei lui Papahagi, cea invocata de catre d-l Cranganu, oricum un astfel de dialog ar fi imposibil.

          • Eu ma refeream la “dialogul” dintre Dvs. si comentatoarea @Lilisor din 24/07/2014 de la aceasta scrisoare si la raspunsul Dvs. de la acea data. Si comentatoarei amintite i s-a propus o lista de publicatii ale Dvs. de catre comentatorul @Paul si dumneaei a insistat: care sa se refere la fracturarea hidraulica, dar nu oricum ci prin studii proprii concrete (ma rog, nu exact cu aceste cuvinte, dar Dvs. ati inteles ce voia sa spuna) si atunci i-ati dat acel raspuns cu “Modelul meu de a face știință este diferit de cel pe care îl indicați dvs., s.a.m.d.“ si ati largit lista facand referire la lista de pe site-ul http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/ deoarece aici apareau in plus aceste doua articole care contin in titlu cuvintele cheie “hydraulic fracturing”, asa cum cerea @Lilisor:

            Cranganu, C., 2014, A Short History of Hydraulic Fracturing, Petroleum Industry Review, May 2014, p. 58-66,http://issuu.com/petroleumreview/docs/petroleum_review-may2014-en?Name=Value
            Cranganu, C., 2014, Hydraulic fracturing – Torn Between Myth and Fact, Oil & Gas Monitor, January 24, 2014, http://www.oilgasmonitor.com/hydraulic-fracturing-torn-myth-fact/6563/

            Cele doua articole mentionate mai sus (din 2014), contin intradevar in titlu si in continut/textul propriu-zis cuvintele cheie “hydraulic fracturing”, dar nu se bazeaza pe datele Dvs. experimentale, ci pe date din literatura. Am citit si raspunsul Dvs. de la link-ul furnizat (http://www.contributors.ro/economie/energie-economie/fracturarea-hidraulica-la-timpul-viitor/#comment-192585), dar tot nu am inteles cum ar putea-o convinge pe @Lilisor acel raspuns.

            Ca sa nu spuneti ca sunt rau intentionat voi pune problema altfel: daca am inteles eu gresit sau nu m-am documentat suficient va rog sincer sa ma scuzati si sa ma corectati indicand un singur articol din lista de pe site-ul http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/ care sa se refere la fracturarea hidraulica (nu la zacamintele de hidrocarburi in general sau din anumite zone din SUA sau Romania) si sa fie bazat pe cercetarile proprii la modul mentionat de mine ieri (gen Robert B. Jackson, Avner Vengosh, Tom Myers, si multi altii, implicati direct in colectarea si analizarea unor probe de apa din imprejurimile sondelor de fracturare, in studii geochimice, s.a.m.d.).

            • implicati direct colectarea si analizarea unor probe de apa din imprejurimile sondelor de fracturare, in studii geochimice

              @Lucian Costache

              Nu știu ce pregătire aveți, dar imaginea dv. despre cercetătorii din domeniul fracturării hidraulice este foarte subiectivă: cele două domenii indicate mai sus sunt doar o mică, foarte mică parte din studiile care se fac pentru finalizarea cu succes a unui proiect de fracturare hidraulică. Acceptând punctul dv. de vedere, rezultă că studiile petrofizice (adică acelea care prezintă caracteristicile rocilor și a porilor acelor roci, inclusiv ale argilelor care conțin gaze, precum argila Woodford) sau studiile de interpretare și corelare a carotajelor geofizice în vederea estimării prezenței și a cantității de gaz natural prezent în argila Woodford și gresii – ca să dau și eu doar două exemple – nu fac parte din biblioteca studiilor despre fracturare hidraulică !?!
              Ciudat, foarte ciudat… De ce nu-l întrebați și pe dr. Mircea Țicleanu ce studii concrete a făcut în domeniul fracturării hidraulice pentre a binemerita „felicitările” și „urările de succes” pe care i le-ați adresat un pic mai sus?!

  30. @Lucian Costache

    Eu nu sunt, nu am fost si nu voi fi membrul sau beneficiarul vreunui partid sau al vreunei ideologii politice, nu am fost si nu voi fi racolat de niciun alt interes moral sau material, ci doar de propria capacitate intelectual/profesionala. Judecati de acest tip, pripite si agresive, nu-ti sunt deloc folositoare si nu te onoreaza;

    Nu-l cunosc personal pe dl. Cranganu, nu am avut nicicand un contact cu d-lui (de orice natura), dar ader la demersul intreprins, demers motivat de lansarea unui fals intelectual, fals stiintific, inutil si periculos apel public la panica, facute de prezentarile si articolul TNI, in spatele carora se sugereaza, incorect, sprijinul acordat de IGR, adica se genereaza un scut oficial al opozitiei fata de gazele de sist. Sa nu uitam, in majoritate articolelor din media este invocat numele IGR, vezi: „Primul articol…al IGR”;

    Daca dl. Cranganu este sustinut numai de unul sau doi (eu ma indoiesc ca lucrurile stau asa) are vreo importanta? Multe lucruri paguboase/dezastruoase pentru natiuni intregi au fost emise/sustinute de majoritati zdrobitoare (Nazismul lui Hitler, Comunismul Dinastiei Kim ), in timp ce Isus a fost adus in fata instantei singur, singur… Oare, lucrurile se masoara prin galagia produsa de grupuri compacte, sau prin ratiunea evaluarii?

    Pe site-ul acesta accesul este simplu si sper eu … liber oricui are opinie…, iar anonimatul pe care-l invoci, usor de faptuit. Apropos ! Care este numele dumitale? Cel adevarat. Iar daca militezi pentru transparenta totala, spune lumii unde stai, unde lucrezi, ce masina ai, cine-ti achita bonul de benzina, care-ti este venitul lunar, la ce banca iti pastrezi economiile, care-ti sunt conturile si cat cuprind. Daca mai ai venituri suplimentare, treaca – mearga, poate ramane sub tacere…;

    Eu ma amestec in dialogurile de pe site si nu in discutii. Daca asa ceva s-ar intampla (discutii), cu siguranta ar fi mult zgomot si n-as face fata… Este cumva nepoliticoasa/nepermisa interventia, in suita, asupra unui subiect?

    Daca sunt autorizat sa ma pronunt asupra articolului TNI? Categoric, da. Asupra falsului demers stiintific emis de TNI, nici nu-i greu a te pronuntat. Doar cine are orbul gainii poate trece cu usurinta peste insiruirea de aberatii, care se reduc la: se presupune, se poate, se cunoaste, se stie…, asta pana cand sunt atacate argumente de specialitate (geologice), care devin in mod grosier masacrate;

    Nu am o opinie clara privind oportunitatea exploatarii gazelor de sist din Romania. Cred ca nimeni nu o poate avea astazi. Iar opozitia de dragul opozitiei eroice, fara demonstarea rationala cu date si cifre (nefabricate), nu ne ajuta pe niciunii (pro, contra sau indecisi);

    Nu detin nici macar o singura informatie privind existenta uneia sau a mai multor rezervoare valorifiabile de gaze de sist in Romania (Cunosti dumneata asa ceva? Daca ai o asemenea informatie te rog fa-o publica, fiindca de la TNI – nicio speranta…), asa incat lasa-ma sa ma pronunt prin termenii: “nu stim deocamdata daca exista resurse de gaz de sist in Romania”, “astazi, nu se pune problema exploatarii gazului de sist in Romania”. Apropos! Are vreun partid o asemenea tema (vrei sa spui directiva) pe ordinea de zi?. Ce spun eu suna a constatare, nu a initiativa…, nu a indemn…

    De ce solicita d-l Cranganu o opinie a Conducerii Institutului, iar eu repet solicitarea? Iar conducerea (veche sau actuala) IGR se face ca nu intelege. Nu neaparat pentru a priva de un (fals) argument „oficial” opozitia fata de gazele de sist. Printre altele (asa cum sugeram), s-ar putea ca Directorul General, sau Consiliul Stiintific sa sustina argumentatiile avansate de TNI (avansate ca opinii personale), dar pentru asta IGR trebuie sa o faca explicit.

    Mergand pe firul logic pe care-l promovezi (sa nu se pronunte), s-ar putea sa ai castig de cauza. Tacerea sugereaza sprijin, chiar daca este lasa. Ce facem insa cu celelalte opinii din IGR, contrare ideilor (personale) lansate de TNI? Trebuie si altii sa se subordoneze curentului (presupus al IGR)? O fi si acesta majoritar, imperativ?

    Mi-e teama ca am citit lucruri diferite (in articolul TNI), cand te referi la doctorul in geologie (adica, M. Ticleanu) care „se presupune ca cunoaste lucrurile despre care vorbeste – printre altele procesele fizico-mecanice sau chimice din interiorul scoartei terestre – din experienta profesionala proprie”. Pai tocmai asta-i. Ca nu le cunoaste… Si nici macar nu le analizeaza. Altfel, ar fi evitat confuziile, falsurile, sprijinul exclusiv pe presupuneri, omisiunile de la regulile de compunere a unui articol stiintific. Daca altfel ar fi stat lucrurile, eu (presupun ca si dl. prof. Cranganu si multi altii) urmaream linistit o expunere convingatoare… si o acceptam fara comentarii. Dar, aluneci periculos invocand „LITERATURA DE SPECIALITATE PEER REVIEWED”, pe care dl. Ticleanu nu ne-o prezinta in mod minimal corect, ba mai mult o aiureste, lasand a se intelege ca nu a urmarit asa ceva, iar in ce-l priveste ca autor, se pare ca nu exista…

    Avem la dispozitie munti de literatura in domeniul gazelor de sist. Avantajul meu este ca le iau pe toate, fara prejudecati si judec cu instrumente rationale.. Nu doar pe unele … care-mi convin… (asa cum d-ta citezi selectiv mai sus).

    S-aveti pace!

    DB

  31. @Lucian Costache

    Tocmai uitasem…

    Fiindca ai invocat “LITERATURA DE SPECIALITATE PEER REVIEWED”, adica un mod eficient de evaluare a calitatii unui articol stiintific si mai departe trei „monstrii sacri” ai literaturii anti-fracking (Robert B. Jackson, Avner Vengosh, Tom Myers), uite ce-ti sugerez.
    Sa soliciti celor trei (pot fi si altii si ai libertatea alegerii, dar o minima notorietate stiintifica se impune) a deveni reviewers in cazul celor doua articole (in romana si engleza, primul trradus decent de d-ta tot in engleza, evident).

    Daca unul singur dintre acestia nu va izbugni in ras, eu ma declar invins si nu voi mai interveni in dialoguri.

    Apropos. Nu ti-am aflat opinia vis-a-vis de Ipoteza Heredea, pe care N.T o imbratiseaza fara rezerve, datorita „multiplelor lucruri comune cu propria viziune”…
    Incearca sa o produci…

    Pacea si tihna sa ne insoteasca!

    DB

  32. am si eu o intrebare. referitor la exploatarea gazelor de sist. am inteles ca exploatarea e sigura nu se intampla poluari ale apei sau apa poluata nu ajunge la noi. ok. daca se produce un cutremur in zona este afectata siguranta? cum se schimba parametrii argumentelor dumneavoastra in acest caz? sa zicem ca mai intai se incepe exploatarea apoi se intampla cutremurul. ati mai scrie dupa acest eveniment aceasta scrisoare deschisa? nus specialist dar intreb si io ca omu care chiar locuieste in zona? ati face schimb de domiciliu cu mine? dar azi? ati putea face o epistola deschisa jandarmeriei romane sa nu ne mai bata jandarmi?

  33. Pentru acei cititori din zona Bârlad care sunt interesați de ce se petrece în zona Pittsburgh, Pennsylvania, ofer ultimele noutăți (care poate le vor da de gândit mai mult):

    Ieri a început primul foraj pentru gaze de șist din apropierea Aeroportului Internațional Pittsburgh. Oficialitățile din Allegheny County au aprobat forajul la începutul lui 2013, în ciuda unor proteste izolate. Compania Consol plănuiește să sape 47 foraje de pe 6 platforme în următorii câțiva ani. Forajele vor exploata gazele din argila Marcellus, situată la peste 2,3 km adâncime.

    Detalii se pot citi aici: http://www.washingtontimes.com/news/2014/aug/25/politicians-cheer-pittsburgh-airport-gas-drilling/

    • Barladenii sunt tinuti la curent de mai multi ani cu evenimentele de la Pittsburgh, in timp real (Skype, Facebook), de catre o persoana mai de incredere decat Dvs. si anume domnul Douglas Shields, fost consilier local acolo si care in 2013 si-a aratat disponibilitatea de a merge personal la Barlad pentru a ii informa pe localnici. De exemplu, chiar ieri anunta calendarul protestelor.

  34. Stimate Ion
    @ion
    Sa recapitulam si sa ne clarificam, fara a-l mai amesteca pe american, ca-s lucruri grave si de-ale noastre:

    „am inteles ca exploatarea e sigura nu se intampla poluari ale apei sau apa poluata nu ajunge la noi. ”
    Ati inteles gresit. Nimic pe lume nu este sigur. Nici macar nesiguranta…

    „daca se produce un cutremur in zona este afectata siguranta?”
    De obicei, nu. Pentru linistea dv., va recomand sigurante automate.

    „cum se schimba parametrii argumentelor dumneavoastra in acest caz?”
    Care parametri? Fizico-chimic? Fizico-mecanici? In general, acestia (parametri) raman neschimbati… Opiniile pot evolua si chiar se modeleaza. De la un Prim articol, la un Al doilea articol… Evident, toate ale IGR…

    „sa zicem ca mai intai se incepe exploatarea apoi se intampla cutremurul. ati mai scrie dupa acest eveniment aceasta scrisoare deschisa?”
    Buna intrebare. Ramne de asteptat cutremurul. Dar ce facem daca intai vine cutremurul si abia apoi (sau niciodata) exploatarea? Dar ce legatura are scrisoare? Ea declanseaza cutremurul?

    „ati face schimb de domiciliu cu mine? dar azi?”
    Nu stiu daca americanul s-ar baga, dar eu fac schimbul imediat si azi si maine si poimaine. Dau garsoniera in bloc de nefamilisti din centrul … Ferentarului, pe oricate hectare de pamant contaminabil si cutremurabil (la Pungesti, inteleg) aveti, pe orice gospodarie detineti, dar … cu fantana sa fie (pot fi si ape garantat cancerigene, ca de mine nu se leaga nici … politia) si cu loc de meditat dimineata… Astept provincia.

    „ati putea face o epistola deschisa jandarmeriei romane sa nu ne mai bata jandarmi?”
    – Fac eu epistola. Sa nu va mai bata jandarmeria, ca n-aveti nici o vina si este o operatiune specifica fara efect. Sa va tina in schimb conferinte M. Ticleanu zi si noapte. Ar fi mult mai terapeutic. Pana la urma ati renunta la proteste… de bunavoie…

    Dominion

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro