Home » Fără categorie » Citesti:

Se intoarce frauda la examenul de bacalaureat!

Stefan Vlaston septembrie 2, 2012 Fără categorie
18 comentarii 1,595 Vizualizari

Inaintea rezultatelor finale, dupa contestatii, promovarea la bacalaureat sesiunea de toamna este de 24,27%, comparativ cu circa 19% in 2011. Dupa contestatii, asa cum s-a intamplat in fiecare an, promovarea ar urma sa mai creasca, ajungand la 26%, o crestere de aproximativ 30%, comparativ cu sesiunea de toamna de anul trecut.

Cresterea este semnificativa si ea este rezultatul reducerii exigentei la supraveghere si/sau la corectarea tezelor.

Mai grav, exista diferente uriase intre judete, care nu se justifica in niciun fel.

Astfel, conform informatiilor publicate de Hotnews.ro, cel mai mic procent de promovare este la Ialomita, de 10,2%, in timp ce la Giurgiu se inregistreaza un procent de promovare de cinci ori mai mare, de 50,02%!

Fiind vorba de mii de elevi, legile statisticii si curba lui Gauss interzic astfel de abateri care ies din limitele normalului.

Si la o comparatie pe judete, se observa diferenta mari la procentele de promovare fata de 2011, aceeasi sesiune de toamna:

judet 2011 2012
Arad 16,7% 29,85%
Buzau 22,96% 34,77%
Calarasi 14,75% 28,39%
Constanta 11% 36,07%
Braila 18,7% 25,3%
Gorj 14% 38,64%
Harghita 12,2% 22,32%
Mehedinti 53% 27,30%
Timis 14,5% 24,07%

Exemplele pot continua, dar cele prezentate sunt edificatoare.

Halucinant este sirul de procente de promovare la bacalaureat din Mehedinti, din ultimii ani: 98,8%, 82%, 27% (vara 2011), 53%(toamna 2011), 30% (vara 2012) 27,3% (toamna 2012). Este vorba de mii de elevi, care sar de la un an la altul de la extaz la agonie!

Procentul de 53% inregistrat in toamna trecuta in Mehedinti a provocat un control al Corpului de Control al Ministrului Funeriu, dar nimeni nu stie la ce rezultate s-a ajuns, cu exceptia catorva trimiteri spre cercetare parchetului. De atunci nu mai stie nimeni nimic.  Alte sanctiuni administrative nu s-au dat.

Culmea este ca metodologia dupa care s-a dat bacalaureatul, atat in 2011, cat si in 2012, pemite identificarea tezelor identice aflate in centrele de evaluare si anularea acestora. Cu exceptia celor 111 teze identificate la un singur centru de evaluare din Caras-Severin, in 2011, nimeni n-a avut curajul sa extinda cercetarile in alte centre de evaluare. Cine stie la ce surprize s-ar ajunge!

Situatia este cumva similara cu fraudele de la scrutinele electorale. Pana nu se fac cercetari, sanctiuni si trimiteri in judecata pana la ultima scoala, nu scapam de acest flagel.

Camerele de supraveghere si-or fi facut efectul in unele judete, dar cu atat mai frustrant este sa vezi ca altii, din alte judete, s-au „descurcat”, au pacalit si sistemele de supraveghere si au copiat masiv, aceasta fiind singura explicatie a diferentelor, si de cinci ori mai mari, a procentelor de promovare. Care au fost si avantajele materiale, cadourile, de care s-au bucurat membri comisiilor de examinare, s-ar putea afla la cercetari, daca le-ar face institutiile statului.

Are curaj premierul Victor Ponta sa dicteze controale serioase, cu participarea societatii civile, in judetele si liceele care nu-si justifica procentele de promovare? Pentru ca n-am avut timpul necesar sa comparam intre ele procentele de promovare pe licee, cine stie ce surprize mai apar.

Daca Victor Ponta ar vrea sa atenueze acuzatia de plagiat ce planeaza asupra sa ar ordona astfel de controale, sa demonstreze ca este partizanul corectitudinii si transparentei. Am mari dubii ca va face acest lucru, asa, din solidaritate intre plagiatori.

Cateva cuvinte despre bacalaureatul profesional. El exista si acum, se numeste examen de certificare a competentelor profesionale, valabil pentru filierele liceale tehnologice si vocationale. Este bine ca i se adauga probele de competente orale, la care nu se pica, si un examen de antreprenoriat, fara sa dea dreptul la acces la facultate.

Personal am mari dubii ca absolventii se vor inghesui la acest tip de examen, botezat pretentios „bacalaureat” profesional, daca seriozitatea si exigenta la adevaratul examen de bacalaureat scad, asa cum vedem ca se intampla anul acesta. Daca filierei tehnologice i s-ar adauga si un curriculum adecvat unei cariere profesionale, cu multa instruire practica si mai putina cultura generala teoretica,  atunci s-ar oferi tinerilor inca un traseu educational, pe care sa mearga cei cu inteligenta dominant practica, aplicativa.

Pe de alta parte este clar ca piata muncii, din care statul a iesit ca principal angajator, nu mai valideaza diplome, liceale sau universitare,  care nu au acoperire in competente si cunostinte. Angajatorul privat nu se uita in primul rand la diplome ci la ce stie sa faca un candidat la jobul oferit. Daca interviul, proba de lucru, experienta, atesta competentele candidatului, atunci diploma completeaza tabloul. Daca nu, indiferent cate diplome are candidatul, ele nu mai valoreaza nimic in piata muncii. Asa se si explica apetitul tot mai redus al tinerilor pentru diplomele de bacalaureat si universitare.

Ne-am intors la paradigma „meseria bratara de aur”, in locul „diploma iti da acces la joburi bune”.

Iata ca piata muncii reuseste sa fie un reglator de ultima instanta si sa faca ceeace statul n-a reusit sa rezolve: un invatamant in care tinerii sa invete sa stii, sa faci, sa fii, sa traim impreuna.

Mai avem pana acolo, dar pe drumul acesta se va merge, cu cat mai repede, cu atat mai bine.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. Dedalus spune:

    Sunt 2 lucruri foarte grave, dupa mine:

    a) subiectele de la Bac nu au, in porportie de peste 50% nici o legatura cu nevoile de instruire reale; altfel spus, chiar daca iei 10.00 la Bac, nu stii decat 50% din ce ar trebui sa stii.

    b) Este intr-adevar greu de luat peste 8; dar este relativ simplu de luat un 6, chiar si daca inveti cateva luni; altfel spus, cei care nu iau Bacul se cheama ca sunt absolut ne-instruiti- adica nu stiu nimic, e ca si cum nu ar fi facut nici o scoala.

    Programa ar trebui schimbata in porportie de 90%, profestrorii ar trebui re-instruiti un an sau 2 pentru a putea face fata noilor cerinte de din educati si intruire.

    Altfel, simplul efort de a mari promovabilitatea la Bac va conduce doar la aparitia unui numar mai mare de persoane cu o foarte buna memorie, altfel oricum total inutili pentru exercitarea unui rol social, oricare ar fi acela (medic sau frizer).

    • Jeack spune:

      Domnul Vlaston stie foarte bine ca programa scolara e total pe linga subiect.

      Din pacate se face ca ploua, ca orice profesor din tara asta.

      • curios spune:

        si ce are examenul cu programa? Bac se da din programa nu din ce ar vrea fiecare. Dar ca sa nu dea prost pe media, reincepe pomanageala la bac. PS. Evident ca programa e pe alaturi, dar sindicatele NU VOR o eliminare de membri (deci de banii pt. cotizatii) prin adaptarea programei.

    • Popescu spune:

      Într-o lume ideală (sferică și în vid, http://en.wikipedia.org/wiki/Spherical_cow ), copii deștepți ar învăța la liceu, cei harnici ar lucra în școlile profesionale și toată lumea ar fi fericită, inclusiv noi.

      În asta reală în care trăim, se evită a li se menționa că nici inteligența nici hărnicia nu sunt o garanție (nu că prostia leneșă ar fi) în legătură nu doar cu succesul în viață ci măcar cu a-și câștiga o pâine. Că “educația pentru mase” e un concept produs de un stat totalitar, Prusia secolului 19, pentru a îndoctrina și înregimenta cetățenii în folosul statului, care își dorește soldați disciplinați, docili, controlabili.
      Concept preluat apoi cu entuziasm de tot restul lumii: http://en.wikipedia.org/wiki/Prussian_education_system

      Li se repetă până le intră în cap și nu(-și) mai pun întrebări incomode că trebuie să fie cuminți și va fi bine, statul (mai nou “mediul privat”) va avea grijă de ei. Până la 18-22 ani, alții chiar mai târziu, când constată că au fost înșelați grosolan. Dar nu-i problemă, îi rezolvă jandarmii dacă se revoltă.

      În caz că vă repeziți să demontați ce-am spus atacând persoana în locul argumentului, nu-s unul dintre cei ce a copiat la Bac, la examene, sau în general care-și fură singur căciula. Pe vremea când nici măcar nu conta, am avut o medie bună la Bac, cu care aș putea intra și acum la facultate. Dar am intrat cu examene dure la matematică și fizică, printre primii, iar acum lucrez într-un mediu în care nu doar că folosesc ce-am învățat, dar aia a fost doar minimul pentru un început.

      Doar că uitați-vă în jurul vostru: sunt foarte puține joburi și pentru cele care sunt, educația contează puțin sau deloc. Fiți constiți cu copii și spuneți-le de acum: “Băi băieți, învățați și fiți harnici, dar când terminați, cam unul din patru o să găsească ceva de lucru. Și nu e vina voastră pentru asta”.

      • pragmatic-la-extrem spune:

        prietenii mei care au firme de constrcutii NU scot la angajare posturi de zidar, faiantar etc pt. ca stiu ca nu exista asa ceva (doar unii PORECLITI zidari etc). AU schimbat tehnologii, au mecanizat etc. PS. de cand nu se mai pregatesc maistri, au angajat subingineri. NB. scolile de meserii (care puneau pe piata UCENICI la 16 ani) au fost prelungite la 12 ani ca sa fie mai multi profi, adica mai multi sindicalisti cotizanti, adica mai mult electorat pt. PSD. Iar acum, Abramburica vrea scoli postliceale, din aceleasi motive. Iar pt. absolventii de bac care viseaza posturi de contzopist la stat nu sunt decat vesti proaste: se reduc -incet,incet- posturile.

      • elena spune:

        “sunt foarte puține joburi și pentru cele care sunt, educația contează puțin sau deloc”

        Excelentă sinteză a sistemului nostru de învățământ …
        Dra generațiile mai vârstnice continuă să se mire și să indigneze că loazele de elevi nu vor să învețe.

        • Vlad M spune:

          Daca n-ar vrea sa invete, si totusi ar fi intelligent by design pustanii, n-ar fi o problema. Si eu, ca elev, ma numar printre cei ce acorda un minim timp studiului individual, prinzand din clasa informatiile de care am nevoie, aprofundand in pauze. Dar, Elena, problema cu dracii astia e ca n-au nici cele mai minime capacitati de sinteza (poate or avea,dar pentru tigarete si baute) si, ce este extrem de grav, li se rupe cu spor de absolut orice nu face parte din castelul lor de nisip, alcatuit din Facebook, prosteala in grup, sleahta cu care o “ard” pana pe la 4-5 dimineata in club. Adica, n-ar conta daca ar fi prosti in sistem, dar ei sunt niste monumente de prostie si aberatii si in viata propriu-zisa, nu doar cea de invatamant.

  2. Paul spune:

    Domnule Vlaston, in situatia in care NR va ajunge la putere aveti in vedere aplicarea LEN din 2011?

    Ma refer, la urmatoarele aspecte despre care a vorbit foarte mult d. Funeriu, dar a uitat sa le mai aplice (poate nu a fost timp suficient):
    – Aplicarea principiului banii urmeaza elevul si transferarea spatiilor de la scolile care au cerere la scolile care nu au cerere (bine inteles renuntarea la ideea stupida de a aloca scolilor strazi).
    -Numarul elevilor dintr-o clasa sa nu depaseasca 25 de elevi.
    – Votarea CA a scolilor si alegerea directorului de care CA.
    – Finantarea invatamantului superior in functie de numarul studentilor din anul I.

    PS: Si daca tot se doreste corelarea dintre ceea ce se preda la facultati si ceea ce se cere la angajare, poate va ganditi si la ideea de a publica un clasament, pe domenii, cu salariile la 1-2 ani de la terminarea facultatii.

  3. Petre Truica spune:

    Excelente observatii!!

    Nu te invata nimic util in scoli. Incepand de la cunoasterea, mentinerea si vindecarea propriului corp, cunoasterea naturii si mediului in care traiesti, plante, animale, minerale si utilizarea lor practica, pana la meserii reale.

    La matematica copiii sunt transformati in roboti de rezolvat probleme. Acuma rezolvam 1001 de probleme din tipil asta, apoi 1001 de tipul ala, etc. La meditatii, bineinteles. Toate manualele ar trebui arse impreuna cu cei care le-au scris si cu cei care le-au aprobat. Matematica si celelalte trebuie predate ca stiinte vii, cu mii de aplicatii in viata reala. Mai lasati-le incolo de probleme de tipul afla matricea A^n etc. Mai bine da-le sute de exemple unde se aplica matricile etc.

    De aia 99% urasc matematica si pica la Bac. Prea mult, greu si neaatractiv. Si la fel e cu toate materiile. Iar Romana….sa ma scuteasca umanistii, ca si istoria. E delir, ati luat in mana vreun manual de clasa a opta? Parca vrea sa-i faca pe toti doctori.

    Dar cine sa schimbe ceva in bine?

    Abramburica si-a plagiat si ea teza de doctorat dupa rete furate prin spionaj industrial – vezi marturia profesorului Toma, colegul ei batran, de la Nasul Tv.

    Curios e ca nimeni nu a reluat ideea, desi marturia a fost zdrobitoare, ca si despre cei 200 de doctoranzi ai ei !!!!

  4. Andrei George spune:

    Stimate domnule Profesor,

    Avem 3 vini mari și împărțite egal:
    1. vina sistemului- sistemul până în 1989 spunea că dacă nu înveți vei ajunge ”stăpân pe ciocanul tău” adică la fabrică. Pentru cineva care și-a dat bacalaureatul în 1980 fițele actualilor liceeani sunt de neînțeles. Sistemul comunist- de la intrarea în clasa I și până la absolvirea facultății era orientat- strict și normal- spre procesul educațional. Nu existau profesori cool- existau în schimb nume de rezonanță cum ar fi Tănase (l-am avut profesor la fizică), Matrosenco (era la Sava dacă nu mă înșel), etc. După 1989 l-am avut pe dl.Șora care ne-a sups că nu contează decât voința elevului- iar disciplina educațională a dispărut din școli. Câți elevi de liceu sunt exmatriculați anual în București pentru că beau sau se droghează, pentru că depășesc un număr minim de absențe ? Nici unul ?
    2. vina cadrelor didactice. Un profesor care nu e în stare să țină o clasă nu este profesor și probabil că are loc în Agricultură, etc. Un profesor trebuie să fie – cum spunea un fost profesor din Universitate- 20% actor- care să atragă studentul- și 80% profesor- care să-l învețe. În vreo 22 de ani de carte (cu doctorat cu tot) eu n-am văzut proesor să se dezbrace în bustul gol și să țopăie. Există o anumită demnitate profesorală și cine nu o are- afară cu el ! Și aici ne dorim- din suflet- repunerea învățământului românesc pe criterii de competență. Un profesor care nu-și actualizează măcar la 2 ani cursul, care nu știe cel puțin 1 limbă străină la perfecție- nu are ce căuta în învățământ.
    3. vina elevilor și familiei. Lasă, că treci și așa- e sloganul zilei. Părinții idioți care nu au cea mai mică idee de valoarea reală a copilului- în schimb îi iau mașină de la 16 ani, părinții și mai idioți care protestează contra uniformelor pentru că nu pot să-și etaleze progeniturile țoalele de neam prost sunt exact la fel de vinovați .În tinerețile mele eram încântat să primesc de ziua mea o carte- aveam vreo 4…5 legitimații de bibliotecă, de la bibliobus și până la biblioteca ”Sadoveanu” . Ca student, am lucrat ultimii 3 ani pentru licență la BCU- fostul BCU. Am o nepoțică care a terminat artele plastice și se laudă că n-a citit nici o carte- bunicul lui- și unchiul meu- având una din cele mai mari biblioteci din București.

    • cinic spune:

      @AG. 1. vina sistemului. Scoli de meserii aveam inainte de 1989. Au fost ‘prelungite’ la 12 ani ca sa avem mai multi membri de sindicat (traditional votand pe stanga). 2. cadre didactice. De la introducerea % de cazuti/corijenti etc drept conditie de salariu, care e nebunul care -pe aceeasi bani- sa lase corijenti? Idem pt. directorii de scoli. Daca tot ce inseamna promovare, sanctionare, salarizare e lasat la mana mafiei sindicale de ce sa iasa careva in evidenta? cat timp CA al scolii, care infine contine si parinti, nu responsabilizeaza profii, vom avea loaze la catedra (cu nota 3 la titularizare). 3. elevii si familia. cat timp educatia nu “costa”nimic [nu neaparat bani] de ce sa se intereseze parintii? cat timp sindicatul se sterge undeva cu doleantele parintilor ……..

    • Petre Truica spune:

      Sistemul de educatie dinainte de 90 a fost o porcarie mare.

      Aceasta porcarie se prelungeste acum.

      Si atunci meditatiile erau baza sau invatai singur.

      Si din licee ieseau mase de rtardati si atunci.

      Principiul fundamental al educatiei: adica nu ai ce cauta intr-un curs/clasa daca nu esti de nivelul acela, nu se respecta nici atunci.

      Profesorii mari de care ziceti nu au fost in stare sa construiasca un sistem normal de educatie nici atunci, manualele au devenit treptat tot mai grele, tot mai mult si mai greu, o porcarie, nepractic, nereal, neatractiv.

      Singurul lucru bun a fost ca puteai sa inveti numai la amteriile care-ti placeau. Eu de exemplu aveam 2 caiete in clasa a 11-a, unul pentru matematica si altul pentru toate materiile celelalte. Acuma au inebunit toti in scoli, incepand cu cei de romana.

      Universitatile erau ultracorupte si atunci, sex, bani, meditatii, pile si rude, tot ce vrei. Unul doi profesori mai mari erau in cate vreun domeniu, dar si aia ramoliti si ticalositi. Cativa mari erau la Increst.

      Nu cred ca merita sa te lauzi cu ce a fost, tot o tara de rahat a fost, condusa de olteni comunisti, cel mai penibil comunism din Europa, fara mancare si caldura, etc. Un popor de rahat i-a tolerat dupa cum ii tolereaza si pe astia de acuma.

  5. DanSu spune:

    Domnule Vlaston.
    Stiu ca sunteti profesor de matematica, si banuiesc ca si dumneavoastra stiti statistica aceasta poate ascunde 2 erori:
    1. Simpla comparatie a procentelor, in lipsa datelor absolute poate fi nerelevanta. Daca in judetul x s-au prezentat 2 candidati din care unul a picat si unul nu, ar rezulta un procent de promovabilitate de 50%. Daca in judetul y, din 1000, au luat 300 bac-ul, procentul ar fi de 30%. Nu poti 1 cu 300 indiferent de procent.
    2. In general la BAC-ul din toamna se prezinta cei mai slab pregatiti in prima sesiune, dar care obligati de parinti, rusinati de mediu, etc… (deci cei ce au un impuls de a continua). Impulsul este mai mult din mediu decat dintr-o dorinta interioare (cei cu dorinta interioara de obicei iau din prima). Imboldul de a invata este deci cam la piciorul broastei. Este de presupus deci, ca in judetele cu rezultate slabe in prima sesiune, s-au prezentat la BAC doar cei la care impulsul (extern sau intern) a fost suficient de mare, ceilalti, majoritatea nu-i intereseaza, mediul nu-i incurajeaza. In celelalte judete, unde e obisnuita sa-ti continui studiile, dar fara alt imbold, s-au dis si ei asa in doru lelii.
    3. Comparatia cu rezultatele la aceiasi sesiune de anul trecut este falsa, din acelasi motiv. Anul trecut s-a sperat ca se va reusi macar in toamna fraudarea (a fost primul an cu-fara fraude :lol: ). Anul asta, s-au lamurit ca nu vor fi fraude, deci multi pur si simplu nu s-au mai prezentat.
    Concluzia: Ca sa vorbesti de frauda, ar trebui corelate numarul de candidati din prima, cu cel din a II-a sesiune, si apoi agregate cifrele.
    Hai sa nu vedem fraude neaparat peste tot. Or mai fi fost, dar sincer nu cred ca asa de multe.

  6. Stelian D spune:

    Asta este, d-le profesor, ceea ce trebuie sa sustineti dvs. ! Excelent! Trist, dur, dar in sfirsit cu date si statistici, nu doar vorbe, ci real, domeniul dvs.
    Si daca guvernul nu va cere investigatii (ha-ha, stiti si stim ca n-o va face!) ce veti face dvs. ca reprezentanti legitimi ai eticii si moralei in educatie ?
    E doar intrebare, nu acuzatie si nu somatie, stiti ca ne intereseaza!

  7. Gabriel Ionita spune:

    Dle Vlaston,
    Va citesc articolele de cel putin 1 an si va adrmir pozitia fata de sistemul de invatamant.
    In cazul de fata aveti dreptate 100% si eu tind sa evidentiez ca ministrul educatiei este din nou dna Andronescu si asta spune tot.
    Cat despre bacalureat in sine eu sustin diminuarea/subtierea/diluarea materiei scolare per ansamblu cu cel putin 30%.
    Un absolvent de liceu, acum ca si acum 25 ani, trebuie sa stie matematici superioare care in mod normal sint invatate la nivel de masterat in facultate. Daca cineva stie vreun absolvent de liceu(fara facultate) care foloseste integrale de grad 3,2,1, chimie la nivel de nivele energetice ale electronilor sau fizica atomica la nivel de clasa a XII in activitatea lui profesionala eu ma auto-burberizez
    Sa fim seriosi, daca maine angajez un gestionar la depozit nu vreau unul cu care sa discut tema mortii si a nemuririi in Miorita ci unul cu capacitatii matematice si lingvistice la nivelul clasei a 8-a dar cu caracteristici de etica generala la nivelul celor 10 porunci ( sa nu furi, sa nu minti, sa vii la munca la ora fixa etc.) si din pacate scoala romaneasca nu exceleaza la crearea celui de-al doilea tip de capabilitati.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Stefan Vlaston


Stefan Vlaston

Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)