Home » Fără categorie » Citesti:

Şocul electric al Curţii Constituţionale activiste

Sorin Ionita februarie 25, 2014 Fără categorie
6 comentarii 1,608 Vizualizari

Ucraina e în plină revoluţie – sau răzmeriţă a unor elemente anarhiste, după cum a comentat liderul de onoare al PSD, Ion Iliescu, sculat brusc din somnul istoriei de presa indiscretă. Fugarul Ianukovici, căutat cu procuratura, se ascunde prin bazele militare ruseşti din Crimeea, ca să fie totul clar. La Bucureşti, porniri anarhiste de o natură diferită i-au întărâtat pe Antonescu şi Ponta, aruncându-i unul în beregata celuilalt fără motiv evident, spre jalea baronilor şi cadrelor USL din teritoriu. Care asistă neputincioşi la criza de isterie a liderilor naţionali, ivită din senin şi periclitând o guvernare de 80% ce mai avea încă ani buni în faţă şi un mandat la care se lucra din greu: punerea cu botul pe labe a statului de drept. Dar ce să ne mirăm: din King Lear ştim că împărţirea regatelor dezlănţuie iraţionalul din natura umană.

Pe fondul acestor drame shakespeariene în derulare, mă simt complet inadecvat şi chiţibuşar dacă revin la un subiect pur birocratic, reamintindu-vă cum anul trecut pe vremea asta, la final de februarie, guvernul român adopta un memorandum de reformă ce urma să schimbe pe veci faţa României: programul de regionalizare şi descentralizare. Dar trebuie, pentru că alături de noua Constituţie, acestea erau prezentate ca marile proiecte ale începutului de mandat USL, în care s-au investit efort şi capital politic enorm timp de aproape o jumătate de an. Vă mai amintiţi ce agitaţie, ce caravane de dezbatere prin ţară, ce consultări online şi offline, ce bătăi cu cărămida în piept prin politică şi societatea civilă? La cum se văd acum lucrurile, în sepia, n-are aerul că toate astea s-au petrecut cu cel puţin zece ani în urmă, într-o altă eră politică?

Partea bună e că actuala fractură Antonescu-Ponta va îngropa probabil bulibăşeala incompetentă prezentată drept proiectul noii Constituţii. Nu prea văd cum părintele ei, Crin Antonescu va mai putea chema lumea să spună “da” la un referendum convocat de guvernul faţă de care e în opoziţie în stilul său pregnant, de tenor de coloratură. Sau cum va mai susţine Ponta un proiect ce reduce puterile viitorului preşedinte de ţară, sperat a fi social-democrat. In plus, Curtea Constituţională a făcut praf câteva duzini de articole din noul proiect, iar condamnatul penal Tudor Chiuariu, rămas cu tupeu membru în comisia juridică a Senatului, e mai lipsit de concentrare decât anul trecut în munca tehnică pe care o prestează în beneficiul şefului de partid.

Ca să omor complet puţina audienţă rămasă până la punctul ăsta din articol, merg mai departe cu autismul şi mă uit un pic pe cealaltă decizie a Curţii, privind procesul de descentralizare prin asumare de răspundere, operat de tandemul Ponta-Dragnea la finalul lui 2013. Şi acesta a fost găsit neconstituţional de Curte, într-o hotărâre-şoc din ianuarie. Nu ştiu câtă lume a citit-o.

Pe scurt, ea zice aşa: descentralizarea de atribuţii şi active, predominant la nivelul Consiliilor Judeţene, prin asumarea răspunderii, nu e neapărat neconstituţională ca metodă (deşi trei judecători au făcut opinie separată şi au spus că este: Zegrean, Morar, Pivniceru). Dar, surpriză, Curtea a găsit elemente neconstituţionale în conţinutul măsurilor asumate de guvern, nu în procedeul adoptării: ignorarea unor legi pre-existente care fixau un cadru foarte de pretenţios, progresist, privind consultarea cu toţi cei implicaţi; lipsa de acurateţe în transferul proprietăţii publice de la o instituţie la alta; lipsa analizelor de impact ce trebuie să însoţească orice lege; plus nenumărate imprecizii terminologice strecurate prin lege.

Măcar ultimele defecte puteau fi corectate înainte de asumare, dacă tot avem un Consiliu Legislativ plătit să facă exact asta: revizuirea tehnică a formei legilor. Nu înţeleg cu ce s-a ocupat în acest caz. Insă efectul de torpilă al deciziei Curţii, ce va deveni evident pe termen mediu şi lung dacă se mai potoleşte zarva politică şi ne putem ocupa şi de chestii serioase, e de a crea un precedent puternic pentru o Curte Constituţională activistă, ce intervine nu doar pe forma guvernării, ci şi pe conţinutul ei.

Desigur, în textul motivării judecătorii îşi iau precauţia să spună că nu se ocupă de oportunitatea măsurilor adoptate, însă decizia deschide calea de aici înainte unei cenzuri mult mai severe a proastei guvernări şi demarează şi în România o dezbatere foarte la modă în multe ţări: cât de mult poate interveni justiţia (ceea ce CC nu este, stricto sensu, dar să spunem) pe conţinutul actului guvernării, nu doar pe formă? Justiţia activă în guvernare e o armă cu două tăişuri iar o soluţie practică perfectă nu s-a găsit nicăieri în lume, însă dezbaterea în sine e fascinantă.

In rest, foarte bine că moare proiectul de baronizare judeţeană, la fel ca şi cel al noii Constituţii, pentru că pe fond era la fel de prost şi dăunător – deci inoportun. Adevăratele priorităţi de reformă teritorială ale României le-am rezumat pentru dumneavoastră într-un filmuleţ disponibil aici.

(articol publicat in Revista 22)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Schimbarea de atitudine a lui Antonescu e corelată cu ce s-a întâmplat în Ucraina printr-o cauză comună mai puțin vizibilă, dar nu fără legătură cu vizita doamnei Nuland, și e dată de informații primite de el personal pe surse că ar fi urmat oricum să fie eliminat din schemă de către post-comuniști, că l-au vândut oameni pe care îi credea de încredere și că e cazul să încerce să se reabiliteze, chiar dacă va rata să fie președinte.

  2. Victor Turcu spune:

    Justitia activista poate insemna incalcarea separatiei puterilor in stat. Ne place insa doar cand spun lucruri intelepte. Totusi, ne trebuie reguli fiindca oamenii se schimba. Pe de alta parte, CC nu este justitie, nu face parte din puterea judecatoreasca. Este o institutie politico-juridica, adica are dreptul (conform legii) sa se cam pronunte si pe oportunitatea politica constitutionala. Nu a facut-o pana acum sau, mai bine zis, a facut-o mascat prin motivari de tip juridic care de multe ori erau trase de par. Acum ne place, dar in trecut ni se parea inadmisibil fiindca spuneau numai bazaconii interesate. Rept, ne trebuie reguli. Putem accepta ca CC este o institutie politico-juridica acordand incredere mare si in judecata de oportunitate politico-juridica a membrilor ei, sau ar trebui ca CC sa se rezume doar la aspectele strict juridice de ordin constitutional. Lasarea acestei chestiuni intr-o zona neclara ne poate provoca multe neplaceri atunci cand vor da hotarari cel putin discutabile.

  3. Petre Opris Petre Opriş spune:

    Dacă tot moare proiectul de baronizare locală şi liberalii ies de la guvernare, poate că vom afla şi unde este contractul original semnat cu Bechtel de Adrian Năstase. De câteva luni nu se mai aude vocea lui Şova. De ce oare?

  4. Laura spune:

    Dupa stil, decizia e scrisa de mult-hulita Dna Pivniceru … sunt chiar curioasa daca e asa (stie cineva cine a fost judecator-raportor pt aceasta decizie ? )

  5. mariusmioc spune:

    Lucrurile sînt foarte simple: O Curte Constituțională activistă e un lucru prost. Guvernanții pot lua măsuri proaste, dar trebuie lăsați să le ia, apoi populația observă efectele și la viitoarele alegeri alege alți guvernanți. Ăsta-i mecanismul democrației. Cînd magistrați hotărăsc de capul lor că o lege e inoportună, atacă democrația, căci refuză dreptul poporului de a hotărî asupra inoportunității legii.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Sorin Ionita


Sorin Ionita

Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Cons... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)