vineri, martie 29, 2024

Transalpina se întoarce: prostie pură sau crimă cu premeditare?

Cu riscul de a părea un bunic plicticos care repetă amintiri din armată, mă văd nevoit să reiau studiul de caz al celebrei Transalpina, drumul inutil şi exorbitant de scump care suie în Parâng la 2150m şi coboară apoi în Valea Lotrului, in the middle of nowhere, cum se zice. Nu de alta, dar cazul pare că va exploda zilele astea în freza unor liberali ca Orban şi Vosganian, care au făcut presiuni ca miniştri pentru aprobarea acestui proiect absurd. Şi în freza cine mai ştie cui, care a continuat cuminte investiţia după aceea, deşi ştia ce hram poartă contractorul Romstrade, recte Nelu Iordache, omul cu avionul şi probabil bidon transpartinic de fonduri.

https://www.contributors.ro/dezbatere/transalpina/

Parcă văd că se vor consuma zilele astea zeci de ore de emisie TV, cu moderatori isterici sau în poziţia ficus, cu sau fără Orban şi Vosganian prin studiouri, cu atârnători de-ai lui Ponta trimişi să facă garagaţă politică – deci o mare pierdere de timp cu strigături confuze unii peste alţii, adică ceea ce trece la noi drept dezbatere, dar cu pierderea completă a fondului problemei: anume că înainte de execuţia proastă sau neregulile financiare, această investiţie nu trebuia să existe în primul rând, după orice logică a bunului simţ.

Cu alte cuvinte, marea ei problemă e chiar oportunitatea, înainte de proasta execuţie şi mânărelile survenite ulterior. Şi ne întoarcem la vechea întrebare, discutată cu ocazia celuilalt dosar Vosganian, cel cu gazul ieftin pentru Ioan Niculae: cât de departe putem merge cu acceptarea prostiei guvernamentale ca apărare contra inculpării penale, dacă lucrurile s-au derulat procedural corect? Până unde putem spune, “a fost decizie politică a unui guvern legal ales, deci bună-proastă, asta e”, când inoportunitatea deciziei respective sare în ochi, se vede din avionul lui Nelu, să zic aşa, iar neglijenţa şi fuşereala în alocarea unor sume importante sunt uluitoare şi documentate negru pe alb?

In cazul de faţă, cât de cretin să fii ca să spui că o investiţie de 400 milioane euro “permite accesul la domeniul schiabil X…” din moment ce drumul stă închis din toamnă şi până în primăvară, exact ca Transfăgărăşanul, din cauza condiţiilor meteo la acele altitudini? Adică, e asta o gogomănie de oportunitate suficient de mare ca să devină penală? In plus, un elev de clasa a Va care se uită pe harta de mai jos vede că accesul la Obârşia Lotrului şi noua pârtie de schi de lângă lacul Vidra, una foarte ok (când vor fi gata amenajările) există dintotdeauna pe DN7A (cu verde), vechiul drum care merge pe vale şi deci e deschis traficului şi peste iarnă. Pentru ce să traversezi un munte de 2200m ca să ajungi într-o vale unde există deja un drum? In caz că se dorea o investiţie utilă în zonă, putea fi reabilitat chiar DN7A, cu maxim 10% din costurile Transalpina, mai ales că iese la Brezoi, în Valea Oltului, deci se va lega cu viitoarea autostradă Piteşti-Sibiu.

Iată deci că, departe de a fi o răzbunare politică, aşa cum spun liberalii şi precis se va dezbate nesfârşit zilele astea, chestiunea trebuie discutată în public în extenso pe fond, pentru că e un exemplu flangrant de decizie guvernamentală păguboasă, cuplată eventual cu proastă execuţie şi sifonare de bani. Dacă e să reproşăm ceva lui Ponta ar fi tocmai faptul că a întârziat prea mult spargerea buboiului: un raport public şi detaliat al Curţii de Conturi pe chestiune există şi e datat ianuarie 2013, deci probabil a fost întocmit în 2012, anul de maximă glorie USL-istă, cand nimeni nu făcea scheme anti-PNL prin instituţii. Mai important, raportul e scris neobişnuit de clar şi inteligent şi nu seamănă deloc a făcătură politică la comandă, aşa cum sunt unele rapoarte de acest fel. Dacă îl parcurgi, te iei cu mâinile de cap, pentru că este o radiografie precisă a catastrofei de management public numită CNADNR, sub toate aspectele sale. Il găsiţi aici.

Raportul indică inclusiv mari presiuni de jos în sus, din partea unor “grupuri de interese regionale şi locale”, ceea ce e interesant de reţinut, fiind vorba de judeţul Gorj. De asemenea, e imposibil să nu observi că o investiţie majoră care a calamitat o întreagă zonă alpină cu trafic auto inutil, lângă o rezervaţie naturală, nu a provocat din 2009 şi până azi nici măcar un geamăt de protest din partea numeroaselor organizaţii ecologiste, care altfel suflă şi în iaurturi care nu există. Anunţarea, proiectarea şi execuţia a 40 km de drum s-au derulat perfect netulburate, inclusiv atunci când excavatoarele trimise de notre cher Ludovic şi Neluţu au intrat în păşunea alpină fără documentaţie de mediu, după cum arată Curtea de Conturi. Când interesele liberale au cerut-o, nu s-au mai găsit nici melci unicat mondial, nici monede dacice pe traseu, ca în cazul autostrăzilor. Remarcabil.

Aşa, ca teasing, luaţi de aici câteva pasaje suculente privind oportunitatea investiţiei Transalpina, unde Curtea de Conturi doar că nu spune explicit, “băi, acest proiect poartă toate semnele de corupţie la nivel înalt”, dar o sugerează transparent ici colo.

2.5.1 Referitor la prioritatea obiectivului

Nu au existat suficiente elemente credibile, reale şi fundamentate care să justifice demararea obiectivului de investiii, iar după ce opţiunea a fost făcută, derularea investiţiei a cumulat in practică, in mod inexplicabil, aproape toate tipurile de vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constate de audit in activitatea specifică a companiei.

„Transalpina” nu se regăseşte printre obiectivele naţionale prioritare, reglementate prin Legislaţia primară (OG 16/1999/ LG nr.1/2002, LG 203/2003 şi LG 363/2006), fiind o iniţiativă a conducerii MTI şi a celei a CNADNR, din anul 2008.

Iniţierea şi aprobarea proiectului au fost făcute in condiţiile in care, aşa cum a fost prezentat anterior, numeroase obiective cuprinse in programele şi proiectele prioritare şi de interes public naţional şi in programele anuale de investiiţi ale companiei nu fuseseră demarate sau inregistrau restanţe semnificative – in majoritatea cazurilor motivaţia fiind aceeaşi, adică insuficienţa surselor de finanare.

Necesitatea proiectului de investiţii nu a fost in mod real fundamentată, din punctul de vedere al importanţei, al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii activităţii şi a utilizării fondurilor publice, avand in vedere că CNADNR nu a efectuat şi nu deţine o fundamentare formalizată, bazată pe date, analize comparative şi studii de impact credibile.

Principalele argumente prin care s-a incercat justificarea demarării proiectului sunt cele inserate, la modul general, in studiul de fezabilitate, referitoare la:

– imbunătăţirea condiţiilor de trafic şi creşterea vitezei de deplasare.

– amplificarea turismului montan şi de agrement in zonele de interes turistic aflate in dezvoltare (staţiunea Ranca, Lacul Oaşa, lacurile glaciale Galbenul şi Petriman, localitatea Şugag din judeţul Alba).

facilitarea unor viitoare proiecte cu impact major asupra dezvoltării locale, atragerea investitorilor, sprijinirea creării de microintreprinderi ş.a.

Argumentele invocate nu s-au bazat pe date, analize şi studii comparative cu privire la:

costurile semnificative ale investiţiei, de cca. 400 mil € – printre cele mai mari de pană atunci, cu excepţia autostrăzii „Transilvania”.

existenţa unor variante alternative pentru traversarea Carpaţilor Meridionali relativ apropiate şi viabile in timpul iernii (Valea Jiului şi Valea Oltului).

– perioada anuală limitată, aprox. 6-7 luni, in care poate fi utilizat intregul traseu, ca urmare a căderilor de zăpadă şi a condiţiilor meteorologice aspre.

– parcurgerea unor arii protejate şi a unor rezervaţii naturale aflate in zona traseului.

– numărul semnificativ, la nivel naţional, al obiectivelor de investiţii, DN şi autostrăzi, neincepute sau incepute şi nefinalizate din cauza finanţării insuficiente.

– exemplul oferit de DN 7C „Transfăgărăşan”: traseu care nu poate fi utilizat in intregime iarna, fiind inchis anual in perioada 1 noiembrie – 30 iunie, in zona de creastă (cca. 30 Km, intre Piscu Negru / Cabana Capra şi Cabana Balea Cascadă), ca urmare a căderilor masive de zăpadă şi a producerii avalanşelor; cheltuieli semnificative pentru intreţinere şi reparaţii; traseu utilizat in special pentru traficul uşor, relativ redus ş.a.

Managementul CNADNR nu s-a preocupat şi nici nu s-a implicat indeajuns pentru atribuirea şi pentru gestionarea performantă a contractului de proiectare şi execuţie lucrări, a avut o conduită neclară, uneori duplicitară, concretizată in decizii ineficiente pentru companie şi cel puţin discutabile prin inconsecvenţă, incoerenţă şi dezinteres.

….

Auditul nu poate exclude posibilitatea ca, la baza disfuncţionalităţilor şi deficienţelor constatate, a inacţiunii in realizarea unor obligaţii şi atribuţii legale privind protecţia mediului, să se fi situat o anumită presiune, extrinsecă entităţilor respective, generată ascendent de anumite interese regionale, locale şi/sau de grup şi exercitată descendent prin parghii administrativ-ierarhice de la nivel central.


Distribuie acest articol

82 COMENTARII

  1. Până unde putem spune, “a fost decizie politică a unui guvern legal ales, deci bună-proastă, asta e”, când inoportunitatea deciziei respective sare în ochi, se vede din avionul lui Nelu, să zic aşa, iar neglijenţa şi fuşereala în alocarea unor sume importante sunt uluitoare şi documentate negru pe alb.

    Până la punctul unde poți demonstra, negru pe alb, că decizia a fost luată pentru a sifona bani în interesul persoanei, grupului sau colaboratorilor decidenților. Incompetența, câtă vreme nu încalcă o lege, se sancționează la urne.

    Nici nu ar avea cum să fie altfel pentru că ce ție și subalternilor actualului prim-ministru ți se pare o risipă, altuia i se pare o mare investiție, cu efecte de antrenare pentru economia locală, turism ș.a.m.d Politica economică nu o scriu judecătorii sau procurorii, ci politicienii, atât cât îi duce capul, sau atât cât ne duce pe noi capul să-i alegem.

    Nimic din ce-am zis mai sus nu trebuie interpretat ca o apărare a super-imunității practicată la noi, distincția individuală între o decizie politică și una penală o face exclusiv puterea judecătorească.

      • Dle Ionita, in general imi place cum ginditi si cum scrieti/vorbiti. Deci, sustin opiniile dvs. De data asta trebuie sa va atrag atentia asupra unui aspect. Daca MODUL in care s-a realizat Transalpina nu am ce spune, in privinta utilitatii, dati-mi voie s ava povestesc despre unul din cele mai spectaculoase drumuri calcate de mine de citeva ori: soseaua Jasper/Banff in Muntii Stincosi canadieni. Are vreo 250-300km (se poate vedea pe goagal), porneste in munti si termina in munti, pe un culoar intre creste deseori acoperite de ghetari si absolut SINGURA lui utilitate este… turismul. Cele mai apropiate mari orase candiene sunt Calgaru, la vreo 120km de Banff si Edmonton, la vreo 400 de Jasper. Pe soseaua respectiva nu o sa vezi niciodata vreun TIR circuland. E drept, in ciuda iernii lungi si grele canadiene, pe ea se cicula mai multe luni decit pe Transalpina: masinile de dezapezire intervin oportun! Si, iarasi, e drept ca, pt a o consturi, canadienii nu au lasat zone FARA autostrazi, ca in cazul Romaniei.
        In rest, leaga doua autostrazi, merge PARALEL cu alte autostrazi de mare viteza si nu intiln=este, pe drum NICIO localitate! Sunt convins ca astfel de drumuri „scenery” se pot gasi peste tot in muntii Europei si chiar Asiei, nu numai a Americii de Nord.

    • Pai da, ca ASTA e la noi „politica”, pe baza de „li se pare”… parerologie… CE sa fie altceva, cu un magazioner ministru de finante samd.?!!

      NU scrie in Raportul acela ca „nu exista studii din care sa reiasa ca duce la dezvoltarea zonei”?
      Nu ca n-ar vedea orice prost ca de fapt chiar NU duce la nici o „dezvoltare a zonei” – ci doar ca le-a asfaltat unora drumul spre un cotetz de vacanta – apropo: NICI cotetzele astea „de vacanta” NU duc la „dezvoltarea zonei”, lucru pe care pot sa il demonstrez cu creionul pe hartie pentru ORICE zona montana din Romania!

    • Nu-i chiar asa. Daca nu pot fi identificate elemente penale s-ar putea aplica o raspundere marteriala pe principiul de bun simt „gresesti / platesti” dar probabil ca o asemenea alternativa ar fi dezavuata de toate partidele ca vorba aia, nu se stie cand iti vine randul.Oricum, „buna- proasta, asta e ” mi se pare cea mai putin acceptabila solutie.

  2. Si nu e un caz singular… Daca stam sa ne gandim, exista un personaj care vrea sa ne convinga ca o autostrada suspendata prin mijlocul Bucurestiului ar fi mai utila decat o linie de centura. Sau ca un tunel pe sub un cartier ar fi mai ieftin decat demolarea unor vile din polistiren. Mai rau e ca unii chiar cred in astfel de aberatii.

    • Da, v-am lasat din pacate, din motive de supra-incarcare.
      Dar n-am uitat de el, e pe agenda noastra, am materialele.
      Cu prima ocazie de drum la Ploiesti facem niste poze acolo, ca deja incepe sa se contureze in teren aberatia, si publicam
      Promit

  3. Dar este un clar decalc după Transfăgărășan.

    În acele vremuri s-a spus (sotto voce) că ar fi un ”drum strategic” – motivare de țărănoi prost. Oricine gîndește un pic își dă seama că o șosea aflată în vîrful muntelui este mult mai ușor de atacat cu aviația decît una pe fundul văii (chiar și fără bombe cu ghidaj laser). ”Generalul” scorniceștean (”pe puncte”) își începea faraonismele, și (încă) mai avea nevoie de justificări. Astăzi, urmașii lui, la fel de primitiv-imbecili, caută temeiuri ”moderne” – schiul, turismul, etc. E drept că le lipsește vîna megalomanică – nu îi interesează decît pițulele.

    Însă nu există dubii că fiul alcoolicului Andruța a deschis drumul pentru ”baronii bugetului” (fie ei mai ”blonzi-blonde” sau mai castanii-bărboși).

    • @VASILIU MIRCEA PAUL
      Vai de mine si de mine! Ce tot spui acolo?!? Blasfemie! Cum adica „faraonisme”? Pai Ceausescu a ridicat o tara, a „facut industrie” pe care occidentalii astia ticalosi au distrus-o, „ca sa ne transforme in piata lor de desfacere” si in „colonie”. Sa nu ii concuram! Intelegi? Ceausescu a fost un patriot, de-aia „a fost impuscat ca un caine”; cu proiectele lui am fi devenit independenti, mai ales ca ne platisem si datoriile. Dar oculta nu ne lasa. CIA, masonii, „roshciaild”, iluminatii, reptilienii…Asa grait-a Titi Matriteru’!

      • Îmi cer scuze: faraonii erau oameni inteligenți și cu gust artistic. Pentru ei Casa Poporului ar fi fost o… blasfemie.

  4. Ia luati la purecat si asfaltarile din Bucegi, drumul Cuilbul Dorului – Piatra Arsa! Imi aduc aminte cum marele Cosma de la CJ PH vorbea si de trans-Baiului, sau de un drum BV-Valea Doftanei, vezi doamne sa reduca ambuteiajele de pe Valea PH, credibil nu? Bine ca au ajuns prin arest, ca altfel chiar de procopseam cu tampeniilel astea.

      • Si poate gasiti timp si pentru soselele de coasta de-a lungul litoralului si benzile de beton de sub faleze pe care le matura marea in fiecare iarna. Poate gasiti si cativa ecologisti care sa incerce sa pastreze litoral si pentru viata salbatica. Pana acum nu s-a gasit nimeni interesat sa pastreze macar o parte din ecosistemul de acolo iar vilele si drumurile inainteaza silentios dar sigur.

      • Va recomand o vizita in comuna Cornu, jud Prahova. Si Dvs si Corpului de Control al Primului Ministru. Acolo este vorba de drum judetean . Nu pot sa cred ca amenajarea acestei comune a fost facuta cu toate aprobarile necesare. Jud Prahova parca are o singura comuna. Sau poate fermele de oua din zona aduc asemenea venituri la bugetul comunal !? Toate bune!

        • Chiar, Curtea de Conturi, corpul de control al Guvernului etc. nu sunt interesate de subiect?! CORNU, nume care rezoneaza cu… INFRACTIUNEA de diverse tipuri!

  5. Va propun urmatorul experiment mental. Sa zicem ca anul asta am putea cumva sa dam Transalpina inapoi vanzatorului si sa ne luam banii (400 de milioane de euro) ca sa facem altceva cu ei (de exemplu sa reamenajam DN-ul care duce la Obarsia Lotrului si alte cateva zeci). Cu o conditie. Sa putem convinge electoratul. Eu cred ca nu l-am putea convinge, oricum nu cu argumente gen ce spune curtea de conturi in raport.

    Cumva Transalpina este opusul celebrului teren de fotbal construit in panta. Ala chiar daca ar fi costat doar 100 de euro ar fi considerat “investitie inutila” si “abuz”, pe cand Transalpina ar fi fost o investitie buna care “contribuie la dezvoltarea turismului in zona” chiar daca ar fi costat triplu. “utilitatea investitiei” e ceva familiar, care poate fi apreciat cu ochilul liber de catre oricine (ce-i drept, foarte superficial), pe cand costul ei,inclusiv costul finantarii si intretinerii, sau ce beneficii in bani am fi avut daca am fi construit de banii aia sosele de centura in jurul unor orase care nu au, sunt lucruri abstracte. E nevoie de multe date, explicatii si calcule pana cand lucrurile astea sa insemne ceva pentru alegatorul obisnuit.

    Parerea mea este ca nu poate nimeni demonstra inutilitatea Transalpinei facand apel doar la aprecieri generale, logica si bun simt, cum faceti dvs, si lasand in ceata partea cu costurile. Cu genul asta de abordare, Transalpina va ramane o investitie buna in opinia electoratului si cei care o critica niste carcotasi. E nevoie de date si calcule, cat mai multe si cat mai clare.

    • Diferenta este ca Transalpina exista, pe cand terenul de fotbal in panta nu :)
      E un mit urban pornit dintr-o neintelegere si propagat mai departe de presa noastra superficiala, de oi lenese care merg in turma

      • De fapt, „terenul de fotbal in panta” chiar EXISTA!! – chiar daca n-o fi cel prezentat in presa, am vazut eu cel putin 2 numai intr-un singur judetz! :P

        • Unde? Si eu am vazut piste de biciclete facte aiurea si alte nazdravanii de detaliu tehnic unde te intrebi daca a fost un proiectant si executant prost sau o firma „de casa” politica care, prin definitie are caracteristicile mentionate.

        • Stiu, circula pe internet poze facute in Photoshop – dar sunt evident fakes :)
          Sau poze reale cu terenuri ce urmau sa fie nivelate pentru a fi facut campul de joc si n-au mai apucat, ca s-au taiat banii. Asta e tot ce exista, cu toate scuzele ca stricam cheful colegilor din presa tabloid

          • Am zis ca am VAZUT, adica am vazut terenurile, NU ca am vazut pozele!!
            Unii (din categoria celor carora nu le dau Base / Boc) sinecuri, mai umbla si pe teren!
            Acu’… stiu ca trebuie sa fiti recunoscator ba unora ba altora (si ca din cauza asta probabil nu observati nici cand s-a terminat Transalpina si mai exact perioada in care s-au bagat cei mai MULTI bani in ea!!) – da’ unii dintre noi nu trebuie! Pe bune! :P

            • In ce localitati sunt cele doua trerenuri de fotbal in panta?
              Daca ati facut si poze, ar fi interesant; daca nu, macar localizarea.

            • @ Codruta – după Regulament, orice teren de fotbal trebuie să aibă pante în toate direcțiile, astfel încât la centru să fie cu 1 metru mai înalt decât la colțuri. Din tribună nu prea se vede, însă acolo unde nu există tribune e destul de vizibilă panta ( aproape 2%) atunci când privești terenul stând în afara lui. Trebuie niște măsurători topometrice pentru a demonstra că un teren nu se încadrează în parametrii prevăzuți de Regulament.

  6. Trans-Bucegi, Transalpina si alte drumuri de mare inaltime asigura accesul facil la altitudine. Pentru „grataristi”, pentru manelisti, pentru lenesi. Dar si pentru persoane cu handicap locomotor, pentru copii, pentru persoane supraponderale, pentru batrani etc. Sigur, orice drum asfaltat are impact negativ asupra mediului. Pe de alta parte, in lumea civilizata, mai toate drumurile sunt asfaltate.
    Eu n-as zice ca Transalpina e inutila. Dar cred ca ar trebui luate masuri care sa limiteze impactul negativ al unor astfel de drumuri, asupra mediului.

    Nu am nicio indoiala ca interesele subterane exista si primeaza, deseori, asupra interesului public. In februarie 2014 am avut ca „parteneri” de telescaun, la Transalpina Ski Resort doi domni cu parul alb. Unul dintre ei zicea ca el are „functie de raspundere la judet”. Si mai zicea ca majoritatea din consiliul judetean Valcea a decis, in septembrie 2013, ca nu se va schia la Vidra, in iarna 2013-2014, fiindca e „statiunea lu’ Udrea” si PDL -ul nu mai e la putere. Ulterior, consiliul judetean ar fi revenit asupra deciziei, iar statiunea a fost deschisa, totusi.
    Din nu-stiu-ce motiv, n-am vazut la niciun post de televiziune cu acoperire nationala stratul de zapada si starea partiilor la Vidra (sau la Domeniu Schiabil Sureanu), in timpul iernii.
    Asta in conditiile in care Transalpina Ski Resort e un sistem de partii cu standard inalt, pentru Romania, acolo se schiaza 5-6 luni pe an, iar cel putin sambata si duminica e plin.

    • „Pe de alta parte, in lumea civilizata, mai toate drumurile sunt asfaltate.”
      Ar trebui sa dai cateva ture pe la scandinavi sa vezi acolo conceptii corecte despre ce inseamna un drum. Drumurile in natura NU SUNT ASFALTATE. Sunt o gramada de drumuri turistice, dar sunt doar niste drumuri forestiere, e adevarat, f. bine intretinute. De ce? Integrare in peisaj, limitare viteza si trafic (in natura nu faci curse), totul spre beneficiul naturii, ecosistemului si in final al omului (si al cetateanulului platitor de taxe).

      • Nu va contrazic, dar, daca o masina cu garda joasa circula usor pe un drum, nu cred ca are importanta daca acel drum este asfaltat sau pietruit. Pe Transalpina nu se pune problema limitarii vitezei, iar un drum forestier circulat in sezonul uscat inseamna mult praf depus pe vegetatia din jur.

    • Vidra e una din cele mai bune partii din Romania acum, cu perioada mare de zapada, mai mare decat Predealul. Problemele sunt doua: e cam greu de ajuns la ea pe DN7A inca nereabilitat; si ca e facuta „cu bani de la Udrea”, deci nu e voie sa zici ca e o investitie buna

  7. Parere de nespecialist: nu cred ca Transalpina este o greseala.
    A se urmari daca s-au sifonat bani. Asta ar fi principala problema.
    Despre utilitatea constructiei se poate discuta pina la sfirsitul lumii.

    • Ce credeti dv – sau eu – nu conteaza nici sub negru sub unghie. Parerile astea intuitive sunt egale cu zero.
      Ce conteaza este ce argumente rationale si cuantificabile se pot pune pe o hartie. Din astea daca aveti, ar fi bine sa le mentionati. Ca ministerul lui Orban n-a prea avut, din ce zice raportul CC

      • Cum spuneam „parere de nespecialist”; si departe de mine gindul de a fi avocatul diavo, pardon, avocatul lui Orban si Guzganian.
        Fac si io niste paralele:
        – mai bine Transalpina decit Catedrala Mintuirii Neamului;
        – mai bine Transalpina (daca nu s-au sifonat bani) decit autostrazile neterminate si mari devoratoare de miliarde;
        – mai bine Transalpina decit inca o institutie in genul ANAF-ului;
        – mai bine Transalpina decit OU „ca imobilele confiscate vor fi mai intai oferite institutiilor publice care ar putea sa le foloseasca si abia apoi vor fi vandute, daca acestea nu le doresc”;
        – mai bine Transalpina decit un plagiator ordinar prim ministru, si (fost) procuror ofiter acoperit.
        Alte „argumente rationale si cuantificabile” ioc, de la un nespecialist :P

      • Nici dvs nu aveti argumente prea solide, din pacate. Am citit si paginile cu pricina din raportul de audit si n-am vazut mare lucru in afara de considerente generale. As vrea sa vad si eu un calcul din care sa reiasa ca 400 de milioane a fost mult, dar (sa zicem) la 100 de milioane ar fi fost rentabil. Trebuie sa existe un pret aproximativ la care o astfel de investitie se justifica (valabil pentru orice investitie). Toata intrebarea e care e acel pret. Restul e doar impresie artistica, si de o parte, si de alta.

      • Ce „utilitate cuantificabila” au un muzeu, o casa memoriala, o emisiune culturala la televizor sau salariul platit unui profesor de muzica? Ce utilitate cuantificabila au rampele de acces sau elevatoarele pentru persoanele cu handicap locomotor?
        Datorita Transalpinei, un copil astmatic, un batran greu transportabil, un supraponderal sau un handicapat pot respira aerul inaltimilor, pot admira pajistile alpine si pot gusta merisoare si afine culese cu mana lor. Cum cuantifici asta? Unul dintre rolurile esentiale ale statului, dupa parerea mea, este de a sprijini unele proiecte cu utilitate ne-cuantificabila.

        Cred ca, in loc sa vanam vrajitoare si sa judecam utilitatea Transalpinei, mai bine ne-am apleca asupra dezbaterii proiectului de „ajutorare” a televiziunilor PARTICULARE, care ne polueaza cu alde Maruta, Badea, Capatos sau „Abces”. Sau am putea sa judecam utilitatea cuantificabila a Catedralei, despre care amintea cineva, mai sus. Transalpina, astazi, imi pare o tema fortata. De ce? De catre cine? Habar n-am.

  8. Nu stiu de ce considerati ca o sosea care strabate un masiv reprezentativ al Romaniei este un lucru gresit. Daca francezii si spaniolii gandeau ca dvs nu mai aveati ce sa admirati la tv cand urmariti etapele montane din tururile Frantei, Spaniei, Italiei, Elvetiei. etc. In toate tarile cu masive montane exista sosele ASFALTATE care ajung mai sus de 2500m si care, culmea, SUNT DESCHISE TOT ANUL!!!! Tocmai datorita acestor drumuri s-au dezvoltat statiunile din zonele respective. Faptul ca in Romania singurele drumuri transalpine se inchid din oct pana in mai ESTE INCOMPETENTA celor care trebuie sa le intretina !!! Ce usor acoperim noi incompetenta si lenea si spunem : ce ne trebuie domne asta??? In tarile dezvoltate drumurile nu sunt inchise iarna decat in perioada de viscol, dupa viscol se curata si sunt deschise circulatiei, Parangul si Fagarasul sunt minciuna (noi abia depasim 2500 m)pe langa Alpi si Pirinei (care depasesc 4000 m), daca la ei se poate la noi de ce …. ???? Voi stiti ca soselele lor montane nu au gropi si nu cred ca putem compara iarna din carpati cu Iarna din Alpi sau Pirinei !!! Si CULMEA, ei NU PLATESC TAXA DE DRUM cand se deplaseaza pe drumuri nationale , regionale si locale (un fel de Dj de la noi) dar isi permit sa le intretina: sa nu apara gropi, sa nu ramana fara marcaje, etc …

    • Nu pot sa cred ca sunt oameni care considera Transalpina o investitie utila !
      Ati auzit de PRIORITATI ? Oare in Romania gandeste cineva in felul asta, la o ierarhizare a cheltuirii banului public dupa URGENTA NEVOILOR ? Cand angajatori extrem de importanti (Renault, Ford) ameninta cu plecarea din lipsa unei AUTOSTRAZI de iesire din tara (UNA !) noi facem drumuri de varf de munte ????? Ca sa ajunga pe Transalpina turistii, ne-ar trebui macar 2 autostrazi ca lumea sa-i aducem in Romania ! Adica ne facem palarie inainte sa ne cumparam pantofi !! Ne comparam cu francezii si spaniolii ?? suntem oare la nivelul lor ?

      Multumiri dle Ionita, pentru articol si pentru logica si curajul si bunul simt pe care le aratati si in aparitiile televizate.ASTEPTAM CAT MAI MULTE ARTICOLE, fiindca in mod clar e nevoie de ele !

      • A putea exprima, liber, puncte de vedere diferite face parte din frumusetea democratiei. :)
        Pare ca dumneavoastra rezonati adanc cu autorul, dar pot fi si cititori care nu rezoneaza.

        • Sursa fondurilor ar trebui să facă diferența, dacă bugetul de stat e organizat pe niște criterii clare (ceea ce s-ar putea să fie valabil).

          Dincolo de eventualele acte de corupție, dacă banii au provenit dintr-un fond destinat construirii și întreținerii de drumuri naționale, probabil că Transalpina era prioritatea a 70-a. dar asta ar prespune ca în România să aibă o listă clară cu ordinea în care drumurile naționale sunt modernizate. Presupun că o asemenea listă nu există deloc, așa că nu are cum să mai fie și publică.

          Dacă banii ar fi provenit dintr-un fond pentru promovarea turistică a României, iarăși ar fi trebuit să existe o listă de priorități turistice din care să rezulte că Transalpina era la rând. Foarte probabil nici o asemenea listă nu există, în România totul se face pompieristic. Dacă îi vine lui Nelu Iordache ideea să-și facă aeroport la Adunații-Copăceni fiindcă avea pe-acolo un văr în funcția de primar, Tăriceanu a adus imediat pe agenda publică respectivul aeroport.

          Dacă n-a mai ieșit mișcarea cu aeroportul, a rămas loc pentru Transalpina, că doar nu era să stea omul degeaba atâția ani :P

    • „Ajung la 2500 m” pentru ca acolo muntii au 4000 m, nu s-a apucat nimeni sa faca „sosele” pana in varf! Si au fost facute PENTRU CA existau deja statiunile, NU pentru ca sa apara niste noi cotetze de imbogatiti post-90, care sa strice peisajul si, mai ales, pajistile alpine (cate le mai avem si pe alea, vai de capu’ lor)!

  9. Domnule Ionita, ati fost vreodata pe Transalpina? Drumul e superb, privelistea e superba si potentialul traseului este imens d.p.d.v. turistic.
    De ce credeti ca este inutil?

    • … iar drumul asfaltat face accesibile aceste frumuseti si celor ce nu le-ar putea bate cu piciorul…

      Dar, in ziua de azi, se pare ca se pune semn de egalitate intre util si rentabil. Din pacate…

    • Si fara Transalpina nu era acelasi minunat peisaj? Era…ba chiar mai minunat si perfect „suitable” pentru iubitorii autentici de munte, hikers, bikers si alti turisti care respecta muntele.
      Iar aici este pur si simplu vorba de prioritizari in cheltuirea banului public.Tu nu ai o autostrada completa si faci un drum de jumatate d emiliard sa-l foloseasca o mana (chiar si mai mare) de oameni timp de jumatate de an pe an? 400.000.000 inseamna, la standardele de cost actuale cam 400 km autostrada de campie, 200 la deal si 150 in munti. Oare aia nu era mai interesant? Sa nu mai vorbim cam cata co-finantare pe proiecte europene se facea cu asa suma.

      • Mihai, l-am citit.
        „Cu riscul de a părea un bunic plicticos care repetă amintiri din armată, mă văd nevoit să reiau studiul de caz al celebrei Transalpina, drumul inutil şi exorbitant de scump care suie în Parâng la 2150m şi coboară apoi în Valea Lotrului, in the middle of nowhere, cum se zice. ”

        Dl. Ionita spune ca este inutil si exorbitant de scump. Nu sunt de acord cu inutilitatea. Daca autoritatile gasesc ca cineva umfla preturile sau face ilegalitati, atunci dupa gratii cu toti hotii. De ce drumurile asfaltate din Valea Prahovei nu sunt inutile? Oare nu sunt si acolo drumuri care strica salbaticia si frumusetea locului? Sau poate acolo sunt interese mai mari pentru ca „cineva” are moteluri, pensiuni, hoteluri, etc?

    • Pardon, 40 km, 20 si 15. La actuala retea de autostrazi asta inseamna procente buna. Dar, in conditii de co-finantare cred ca ajungem la „greseala” mea de mai sus.

    • Nu intreba doar daca a fost acolo, ci daca a fost acolo la sfarsit de saptamana, sa vada cati oameni se pot bucura de acest drum considerat inutil. Si Transfagarasanul este inutil, dar ce frumos este, si drumul care pleaca de la Campulung Moldovenesc catre Bistrita, la fel. Nu sunt de acord judecarea faptelor doar dupa utilitate, neglijand frumosul. In privinta modului de realizare, sunt de acord ca daca cineva si-a tras pentru el foloase necuvenite sa intre la puscarie.

      • Iata un criteriu la care Orban nu se gandise: cata lume „se bucura” de drum.
        As avea si eu un proiect: un drum asfaltat prin parcul national Retezat, care sa urce la lacul Bucura.
        Pai va ganditi dv cata lume s-ar bucura de el? inclusiv din cei cu mobilitate limitata. De ce sa nu-l facem?

        • Puneti gresit problema. Parcul Natinal Retezat este decretat Parc National. Transalpina nu este in zona decretata Parc National. In plus Transalpina exista ca drum cu mult inainte de a il asfalta Iordache si Orban, doar ca nu era asfaltat. Am circulat pe o parte din el cu masina la mijlocul anilor ’70. Nu este un drum nou. A fost doar asfaltat. Repet, pretul este alta problema.

        • Sinteti pe-aproape. Heliport la Rotunda, asfalt pina la Gura Bucurei, telecabina pina la lacul Bucura. Plan de pe vremea odiosului, abandonat dupa simplificatoarea impuscare. Fizic a disparut, spiritul este inca prezent.

        • Domnule Ionita, este usor sa-i luati peste picior p[e cei cu mobilitate limitata. Ma aflu si eu in aceasta situatie, dar va asigur ca am „facut” mai mult munte decat dumneavoastra (pe la sase-sapte ani urcam Piatra Craiului cu rucksacul in spate, Retezatul pe la noua ani si creasta Fagarasului pe la unsprezece). Eu unul sunt de acord cu ecologismul: hai sa inchidem Transalpina, ba chiar s-o ingropam pentru a permite refacerea pajistilor… doar ca in prealabil va rog sa dati o lege prin care eu, ca persoana cu mobilitate limitata, sa fiu scutit de la plata intretinerii zecilor de puradei (care vor deveni oricum „contribuabili”, daca vor deveni, dupa decesul meu) si a taxei de „asigurare” medicala. Eu unul sunt de acord cu schimbul, dumneavoastra ce spuneti?

    • Credeam ca am explicat in cele 2 articole. Daca ma intrebati exact ce am explicat deja, sunt complet deconcertat.
      Mai bine faceti dv un exercitiu: explicati-ne in ce consta „potentialul dpdv turistic”, cum se masoara asta, ca nu mi-e clar. De exemplu, in cele 6 luni pe an cat drumul e inchis, exact cand partiile de schi sunt deschise. Si invers

  10. Da este o stupizenie de proiect, inutil; doar ca autorul articolului se infierbanta fara probe cand afirma ca nu a existat opozitie din partea ong-urilor si grupurilor informale de mediu; a existat, am prieteni care au fost acolo, doar ca nu au avut aparat mediatic, la momentul acela nu functiona la fel de bine zona de social media. Si da, este foarte simplu sa zici ca nu fac destul ong-urile de mediu, care sunt foarte putine, si care ar trebui sa opuna rezistenta la zeci de batalii, toate extrem de mari, de la taiat paduri, gaze de sist, drumuri din astea stupide, braconaj, poluari de ape etc. Sunt chiar o mana de oameni in toata tara, pe un fond de apatie civica, deranjata excitant la cativa ani, cand sunt ciclurile de votare. Adica hai sa nu comportam ca si cum societatea ar functiona optim si atunci arunci in cainele de paza, ca de ce nu face zgomot mai mult, de ce este doar unul etc. Hmm, cum asa? Care e schema logica din spatele unui astfel de rationament?

    • Partea cu ong-urile implicate este ceva mai complicata. Daca nu esti interesat / implicat nu ai de unde sa stii. In consecinta ong-urile cu pricina s-au transformat in adunaturi de… hipsteri. Cine nu stie… cunoaste (sic!).

    • Comentariul este rautacios. Transalpina este o lucrare de arta a romanilor pentru romani, pacat ca nu este terminata. ,,Nu comentez legalitatea executiei”. Am aceeasi prere positiva despre ,,Transfagarasan”.

  11. -Din p.d.v. politic POATE ati avea dreptate dacă demersul dv. nu ar fi post hoc. E o părere și nu mă bag în „trocă că…” Cu 50 de ani în urmă, un sfert de veac am bătut drumu asta cu 41 cât am la talpă. Din 1936 – deci după pietruirea Novaci – Săliste 147km – (a celebrilor Carol 2 & Tătărăscu) ar fi trebuit să-i fi diferit Curții de Conturi – acum nu avem cui. Antemergătorii – ciobani și legionarii Romei nu-i mai putem condamna pentru „Drumul oii” sau „culoarul stategic IV. De fapt ei sunt primii vinovați.Iarna traseul nu e pentru paltonari dar mai sunt, puțini e adevărat, și sfidători – rămași – în țară. Amenajarea hidroenergetică complexă și fabuloasă – proiectaă de prof.D.Pavel – este încă un brand nepereche ‘p-aci”. Vă recomand apoi doar câteva pg. din Hronicul lui Blaga (de la pg 51-58) + Povestiri din Valea Frumoasei – Sadoveanu+ Văpaia – Ionel Pop și neapărat să parcurgeți Dj 704 de la barajul Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului și puteți ieși prin Cugir- Vinerea în DN 1 E68. Pârtia Vidra va fi – cu sau fără blonde, neluți ș.a – regina albă a Carpaților.. Da’ ca la noi – acum e fără parcare,cazare la 41km aval etc. Să fie luați banii furați înapoi și vor fi destui pentru toate câte lipsesc. Iarna acum nu se poate trece de 2145m ? Dar mâine ? Să fie numai DE CE și pentru CE că se va trce prin Urdele pe role. De pas vorbesc, nu de blondă. „SUCCESURI”

  12. Poi, și de unde sa ia bani oamenii partidului pivot – din alta parte decât de la cei care da para’ndarat? Maestrul liberar ORBAN a lucrat cu toata lumea bine, dar mai ales cu Umbrarescu!
    …și Ponta e da GORJ!

  13. Nu Transalpina in sine, sau decizia intiala de a o construi sunt de blamat. Poate nici pretul. In teorie, asa un drum ar fi trebuit sa impulsioneze economiile locale, macar pentru ca, fiind un drum spectaculos, ar fi fost o atractie turistica majora. Nu legatura cu nu stiu ce partii de ski e importanta, ci traseul in sine ar fi trebuit sa fie atractia principala. Adevarata problema incepe de la executia lucrarii, si de la toti banii sifonati pe spagi. Banii ar fi fost suficienti pentru o lucrare de calitate, dar daca executantul a fost obligat, sau a vrut el sa spaguiasca guvernantii ca sa castige contractul… ei bine, asta e adevarata problema. In plus, cibe a semnat receptia lucrarii, chiar daca n-a fost realizata conform caietului de sracini, ala sa raspunda cu capul, nu cel care a decis ca avem nevoie de Transalpina. Idee buna, executie proasta, furt cat cuprinde. Asta ne distruge, nu altceva.

  14. Gresiti ,domnule Ionita! Sunt motociclist si in toata lumea moto vest-europeana e o calatorie pe care toti viseaza sa o faca( Tranfagarasan-Transalpina).Deci iata turisti si beneficii.Ca romanul e prost si nu stie sa profite(tot drumul e aproape pustiu,fara popasuri sau pensiuni),asta e alta poveste.Poate tocmai de aia suntem asa buni la carcoteala,nu?

    • Ei pa bune s-ar fi saturat de profitorii hellvetici si li s-a facut de o plimbarica prin salbaticie
      ca sa se…
      intalneasca cuuu
      ursu!

    • Frumos! Toti motociclistii din vest viseaza la asta! Sa fim oameni buni si sa tocam o jumatate de milliard de euro sa le indeplinim visul asta, sa tureze motorul pe un drum pustiu in varf de munte, prin mijlocul unei rezervatii naturale!

      Mai sunt unii, niste belgieni mai batrani, care au vise nevinovate cu copii. Nu ne bagam sa ii ajutam si pe ei? Putem obtine si un „ce” profit din asta, mai ales ca am avea monopol pe plan european in asa afacere.

      Imi cer scuze pentru limbaj, dar pur si simplu e prea mult.

    • Domnule Ionita,

      Cand am mers prima oara pe Transalpina (si se strang aproape 2 decade de atunci), am fost calare pe bicicleta. Un circuit de ~300km prin munti, cu peisaje superbe, o aventura de neuitat. Intre Ranca si Obarsia Lotrului, drumul era impracticabil de masini, singurii turisti pe acest tronson fiind ciobanii cu turmele lor, in rest … nici tipenie de om. Nu mai zic de Ranca, unde nu era decat o singura cabana.

      De atunci si pana acum, multe s-au schimbat … Ranca a devenit o statiune montana supra aglomerata, haotic construita, dar de interes pentru zona respectiva. Dar nu discut despre Ranca, ci despre Transalpina.

      Personal cred ca modernizarea drumului a adus un aflux important de turisti in zona, care vin strict pentru … PEISAJ. As fi curios daca dvs. ati fost vreodata pe Transalpina. Daca nu ati fost, eu va pot spune ca unul care am frecventat zona de foarte multe ori (fie cu bicicleta, fie cu motocicleta, fie cu masina), am inceput sa ma ingrijorez de traficul ridicat din zona in perioada de vara. Drumul modernizat este ideal pentru biciclisti, ca sa nu mai zic pentru motociclisti. Dar numarul ridicat de masini, parca iti stirbeste putin din bucuria de a pedala (no comment vis-a-vis de soferul roman).

      Cred insa ca neglijati un lucru: Transalpina a devenit un fel de Mecca pentru comunitatea motociclistica europeana. Ca motociclist, mi-am intalnit numerosi confrati europeni pe acest minunat drum, care a intrat in top 10 drumuri de parcurs pentru motociclisti. Fata de Transfagarasan, Transalpina ofera un traseu cu un grad de dificultate mai ridicat pentru motociclisti, ceea ce-l face mai atractiv. Motociclistul european, vine special in Romania pentru 2 obiective: Transalpina & Transfagarasan, si pleaca cu o experienta de viata de neuitat. Partea mai putin buna este lipsa serviciilor turistice pe o mare parte din traseu.

      Partea cu sifonarea de fonduri e altceva, ce va intereseaza pe dvs si pe noi in general ca si contribuabili. Dar … pe turistul strain, sunt absolut sigur ca NU-L INTERESEAZA.

      Si daca ar fi sa mergem pe principiul dvs, ca drumul e practicabil doar jumatate de an, deci e inutil … atunci haideti sa incheiem toate activitatile sezoniere, ca sunt total inutile. Propun sa inchidem Marea Neagra, Delta Dunarii si altele asemenea ca sunt vizitate doar vara. Ce … ne trebuia autostrada A2 spre Constanta, ca sa mearga turistii doar vara la mare? Jos cu ea !!! Jos cu totul, jos si cu AGRICULTURA ca e doar vara, jos cu APICULTURA, jos cu orice!!!

      Mai bine construiti un turism serios si promovati investitia, ca sa genereze ceva bani din care sa acoperim paguba asta de drum.

      In fine, va rog sa considerati ca nu am afinitati politice, nu ma intereseaza de aceste aspecte. Daca s-au facut traznai financiare, vinovatii sa plateasca, dar va rog … nu va mai legati de Mecca noastra, a motociclistilor, a biciclistilor si a celor care se bucura de acest drum. Poate ca meritam si noi macar atata lucru pe lumea asta.

      Numai bine!

      • Ma dau batut, oamenii sunt irationali si pe undeva il merita pe Orban & comp. Degeaba incerci sa arati ca 400mil euro se cheltuie cu analiza cost-beneficiu, in sensul alegerii unui proiect de maxim impact: lumea ii trage cu peisajul si cu marile beneficii aduse de niste zapaciti cu motociclete. Iluzia „dezvoltarii prin turism” bate orice bun simt, desi oricine vede cu ochiul liber ca beneficii monetizabile nu exista din traversarea paraind din motor a acelui munte.
        Si fiindca lumea tot insista: da, am trecut pe Transalpina de cateva ori de cand e gata. Si crucis, si curmezis. Si restul muntilor i-am cam facut, pe jos, in anii ’80 cand eram student. Parangul e un munte destul de banal, fara mari atractii cu exceptia micului lac Galcescu (apropo, este rezervatie naturala, nu cum spune cineva mai sus) , deci trebuia lasat naibii in pace, naturii si putinilor drumeti care trec pe acolo. Cine vrea sa faca gratar, gunoi si paranghelie la Obarsia Lotrului, ceea ce e inevitabil in ciuda oricarei legi se pare, avea deja 3 drumuri de acces acolo, nu mai trebuia si al 4lea

        • Exact. dati-va batut. Ca n-ai cu cine. Asa e romanul, mai poet. Vrea frumos, boemie. Daca-l intrebi de economie iti va spune de finanta mondiala, de bancile perverse, de iudeo-masonerie. In timpul asta bani frumosi si valorosi se duc pe altceva decat proiecte vitale pentru o economie (e.g. autostrazi, infrastructura feroviara etc). Asta e diferenta intre romani si „finanta mondiala”. Aia stiu sa faca banul noi stim sa-l cheltuim :).

        • Ei, nu va suparati, acum, ca vacarul pe sat!
          Treaba cu rational/irational e relativa si cu dublu sens. „Rational” nu e sinonim cu „profitabil”.
          Nu totul poate fi judecat prin prisma rentabilitatii. Ar insemna taierea finantarii pentru orice activitate culturala. Si, eventual, investirea banilor publici in fotbal si-n manelistii, fiindca sunt „fenomene” care aduc profit.

          Orice a furat din banii publici, trebuie sa plateasca. Dar nu numai pentru Transalpina (care, inteleg ca este un subiect re-adus pe tapet de corpul de control al domnului Ponta). Incrancenarea blamarii Transalpinei poate incepe sa sune fals, pentru unii. Ca orice incrancenare, de altfel.

        • Domnule Ionita, cam amestecati lucrurile. Am spus ca zona nu este Parc National nu ca nu este Rezervatie Naturala. Au regimuri diferite. Daca chiar doriti exista pe internet lista parcurilor nationale din Romania si a rezervatiilo naturale. Acolo puteti vedea ca prin rezervatiile naturale trec o multime de drumuri. Ce ma nemultumeste insa este mi-ati cenzurat o postare desi era la obiect si scrisa in limbaj decent.

      • @luigi
        Din ce ne expui mataluta aici crezi ca banii si turismul se face cu „hippies” cu corturi sau cautatori de chilipiruri. Sunt si eu motociclist si cunosc multi dintre ei. Iti pot spune ca sunt genul care nu iti cheluiesc bani…se duc eventual la supermarket si iau ce-i mai ieftin si apoi mananca pe coclauri sau durm cat mai ieftin. daca tu crezi ca faci banu pe aceasta categorie, te inseli. Poate un service moto sau ceva, altfel slabe sanse.

  15. e de presupus ca orice autoritate locala si-ar dori un astfel de drum si da, investitia este chiar cat se poate de „oportuna” atata timp cat contribuie altii cu efortul financiar

  16. Excelent follow-up la articolul de anul trecut. Remarc, en passant, si performanta buna a Curtii de Conturi sub nea Nicu Vacaroiu. Sunteti insa prea politicos ca sa spuneti pe fata ceea ce stim cu totii. In opinia mea, aceasta iinvestitie a fost facuta in primul rand din cauza beneficiilor personale ale ministrului Transportului Orban si a supravietuit schimbarii de ministru pentru ca aceste foloase au fost extinse si catre urmatorul ministru al Transportului Berceanu. Intrebati-l pe Nelu Iorfache daca aveti nevoie de confirmare!

  17. Canii latra URSU trece!
    Nicio sansa, fara ca DNA sa fi prins veun fir la obiect – ca sa poata trage de el.

  18. Buna ziua dle Ionita,
    Ati surprins si ati radat esentialul referitor la acest obiectiv si la continutul raportului Curtii de Conturi, sunt impresionat !
    Spun aceasta si dintr-un motiv personal pe care nu-l pot devoala aici, fapt pentru care imi cer scuze.
    Apreciez calitatea comentariilor, ceea ce reflecta, intr-o mare masura, nivelul de pregatire si de intelegere atat al cititorilor dvs. cat si al celor care s-au implicat in a comenta cele prezentate in articol.
    Celor care, intr-un mod delicat recunosc, au gasit argumente rezonabile pentru cheltuirea sumelor respective – argumente legate, cred, mai mult de aspiratia catre normalitate si catre un loc ravnit in clasamentul european, decat de realitatea de fapt – vreau sa-i rog, fara a avea nicio intentie de populism, sa priveasca de aproape la ce se intampla in spitale, la suferintele celor internati cauzate de lipsa dotarilor, in caminele de copii sau de batrani, sa priveasca la salariile si la privatiunile unor categorii profesionale, la lipsa unei infrastructuri decente de transport, la gropile prin care circulam pe sosele si la multe, multe altele care ne macina sanatatea, gandurile, ne ocupa si ne irosesc timpul si viata, ne amarasc sufletele s.a.m.d.
    Atat, numai sa analizeze si sa se gandeasca la asta si la faptul ca, poate, de aici trebuie inceput, cu temelia si nu cu obiective de fatada, chiar daca nu in totalitate inutile.

    Cristian

    PS: Va multumesc, dle Ionita, pentru aprecierile pe care le-ati facut la adresa raportului Curtii de Conturi.
    Va rog sa aveti in vedere, pentru buna regula si, poate, pentru un nou subiect, ca astfel de actiuni sunt derulate de catre oameni / salariati, cativa, și sunt sustinute, mai mult sau mai putin, de catre institutii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro