Home » Fără categorie » Citesti:

USR și viitorul opoziției politice din România

Mircea Morariu octombrie 30, 2017 Fără categorie
13 comentarii 1,610 Vizualizari

Nu cred că am avea prea multe motive de optimism în privința viitorului imediat al opoziției politice din România din perspectiva alegerilor pentru președinția USR desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute.
Competiția a fost câștigată de dl. Dan Barna, poate ceva mai moderat în atitudini și opinii decât s-a dovedit cel ce ar fi putut fi un posibil candidat la președinție, mult mai vocalul domn Cristian Ghinea. Care din motive necunoscute mie a preferat condiția de suporter.
Din păcate, dl. Barna este foarte puțin cunoscut publicului larg din România, marii mase a electoratului în ochii căruia se presupune că, la un moment dat, noul președinte al USR ar urma să se înfățișeze asemenea unei locomotive. Dl. Barna nu a strălucit cu mai nimic din poziția de purtător de cuvânt al partidului, nu a dovedit că ar deține mijloacele de a se impune în dezbaterile televizate la care l-am văzut luând parte. Nu are cine știe ce charismă. E drept, USR nu deține de partea sa nici o Televiziune din România și nici măcar la Televiziunea publică nu beneficiază de tratamentul cuvenit unui partid parlamentar la talk-show-urile partinic moderate de dl. Ionuț Cristache. Foarte bine gardat de alți jurnaliști din siajul Antenei 3. Respectivii au fost aleși nominal și pe sprânceană de fostul pdg Irina Radu care i-a socotit necesari perpetuării ei în funcție și nu avem nici cel mai mic indiciu că directorul general interimar, d-na Doina Gradea, ar intenționa să treacă la o necesară curățenie mare. Dimpotrivă. În TVR se fac numiri care mai de care mai contestate, dobândind posturi de decizie persoane compromise, încatenate politic printre propagandiștii PSD.
Nu cred nici că profesorul Vlad Alexandrescu ar fi reprezentat o veritabilă alternativă, o soluție la nenumăratele boli de care suferă tot mai acut acest partid -sentiment, partid- stare de spirit. Calități care și ele s-au cam evaporat, înmulțindu-se și devenind tot mai pronunțate hibele.. Prima dintre ele fiind oscilantul derutant dans de la stânga la dreapta, adică refuzul clarificării doctrinare. Prestația d-lui Alexandrescu în fruntea Ministerului Culturii, gafele cu nemiluita comise în timpul scandalului din primăvara anului 2016 de la Opera Națională Română, modul mai mult decât discutabil în care a înțeles să părăsească, atunci când i s-a cerut, guvernul condus de dl. Dacian Cioloș nerecomandându-l ca având o reală vocație de constructor.
Unde mai pui că alegerile consumate în week-endul trecut nu i-au dat în nici un fel satisfacție fostului președinte, dl. Nicușor Dan, care se pare că din poziția de outsider nu se arată deloc dispus să îl lase să conducă cu adevărat pe dl. Dan Barna. Circulă deja știri care vorbesc despre coagularea unor voci contestatare vizând acuratețea alegerilor, voci printre care s-ar găsi nu mai puțin de 15 sau 16 dintre parlamentarii partidului.
În lunile care au trecut de la alegerea d-lui Ludovic Orban la șefia PNL nu s-a produs revirimentul așteptat al marelui partid istoric al Brătienilor. Orgolii, falii produse în vremea în care la șefia partidului s-a aflat d-na Alina Gorghiu, continua amânare a deconturilor spunându-și în chip nefericit cuvântul în tot mai îngrijorătoarea demarare a relansării reale a partidului. PNL nu a știut să fructifice în folos propriu cele două mari defecțiuni din recenta funcționare a PSD (criza Grindeanu și criza Tudose) și chiar dacă în cel mai mare partid din România ar interveni o nouă criză de o asemenea anvergură încât să îl facă să piardă guvernarea nu îmi este defel clar ce alternativă ar putea oferi în schimb atât PNL-ul cu dl. Orban la conducere cât și USR-ul cu noul său șef, dl. Dan Barna.
Sunt informații în conformitate cu care în cursul acestei săptămâni parlamentare coaliția PSD-ALDE ar dori să-și folosească majoritatea spre a trece legile Justiției, așa cum au fost ele scrise de tot mai compromisul ministru Tudorel Toader. Inspirat de malversațiunile d-lui Florin Iordache. În loc să caute soluții spre a opri o astfel de ticăloșie cu iz de legalitate, opoziția politică din România se pierde în dispute sterile. În schimb, la PSD-ALDE se pune deja de o sindrofie. Al cărei rost ar fi acela de a sărbători o victorie împotriva statului de drept din România.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. un domn spune:

    buna dimineata
    usere este Dezamagirea Maxima , P$D si ALDE – au Monopolul Asigurat in Romania (uite o idee buna ca In Situatia Necesara a rasturnarii prin miscari de strada a Odioasei Coalitii P$D + alde sa fie si un Consiliul Al Concurentei Politice care sa sanctioneze astfel de derapaje); Strada Este Chemata la Urne Anticipat, dar Imediat, altfel integrarea in Ueurodughinista ne paste, filiatia sangvina a URSS cu P$D si viceversa este sigilata de stransul de maini ai Celor doi Cappo di Tutti Capi Ortodocis ai Romaniei

  2. Dan spune:

    sa nu ne jucam cu cuvintele, stimabile! Justitia romaneasca e total compromisa de iresponsabilitatea membrilor ei, si chiar daca legile lui Tudorel ar fi mizere, dar ar contine responsabilizarea magistratului, tot ar merita votate! din fericire, au putine puncte slabe, asa ca…

    • amicul spune:

      asa ca? nu terminam fraza?

      responsabilizarea magistratului se poate face si pe alte cai decat punerea lui sub control politic (trecerea justitiei sub controlul ministrului de justitie reprezinta clar politizarea justitie – baletul-fenta la misto cu scoaterea inspectiei judiciare din CSM si punerea ei chipurile sub control independent – cum si de cine vor fi votati membrii comisiei de inspectie? tot de partidele politice :-) e tot o politizare.

      Acelasi lucru s-a vazut aplicat cu succes in cazul CCR-ului unde partidele politice isi impun judecatorii si restructurarea CSM-ului prin introducerea asa-zisilor reprezentanti ai societati (propusi tot de partide :-) )…iar de institutia avocatului poporului care e pus tot de partidele politice, ce sa mai zic…nu pot uita cand Ciorbea (fost PNTCD) il ridica in slavi pe Ponta (PSD fost FSN)…

      Asa ca ce mon cher? asa ca ce?

  3. catalin spune:

    greseala a pornit si de la fondatorul partidului care nu a spus de la bun inceput care ii e ideologia. Lasata in deriva corabia nu numai ca a esuat dar si-a si aruncat peste bord capitanul. O groaza de trepadusi care mai de care voind sa fie sefi a mirosit ca e o oportunitate si s-a repezit. Daca nu au la ce ideologie sa se raporteze, nu a existat nici un filtru de intrare.

    Ideologia asigura si un electorat tinta sigur, in cazul asta trebuie sa stii ca nu pensionarii iti vor fi sustinatorii si nici bugetarii. Un liberalism -conservator ar fi fost poate mai la indemana daca vrei sa te “centrezi” cumva in mod liberal. Adevarat miza ar fi fost preluarea electoratului liberal care nu se mai vede reprezentat de PNL/PDL dupa episodul USL din 2012.

    Cred ca si numele partidului spune mult – vrem sa salvam Romania dar nu stim cum. Greu pe termen mediu sa gasesti adepti care sa te voteze mai mult de o data, de incercare.

    Cand corabia incepe sa ia apa, primii care fug sunt sobolanii. Dar sa nu uitam cine a dat gaurile in coca.

    • Dedalus spune:

      Asta sustin si eu: e nevoie de un partid de dreapta in Romania si USR este foarte bine plasat ca oameni si in ce priveste perceptia publica pentru a asuma o doctrina de dreapta clara.

      Dan Barna a declarant explicit ca isi doreste o pozitionare la centru-dreapta. Ceea ce este totusi un inceput si dupa parerea mea arata o anumita intuitie politica. Desigur, e o poblema interna de partid.

      Dar idea unui “partid fara ideologie” este din pornire perdanta din 2 motive:
      a) este o ineptie in sine, cel putin la actualul stadiu al democratiei din Romania (
      b) pierde electoratul de dreapta constient, care in mod clar nu se duce cu PNL (care e oricum, numai de dreapta nu…) si nici cu ALDE (ar fi si culmea…).

      Nici nu cred ca e o problema de lideri. Oricare ar fi fost oricum bun. Este insa o problema de ideologie, pentru ca liderul politic nu se poate ocupa si de constructia ideological, fara a pierde pe ambele fronturi,

      ===

      Am sustinut – si inca sustin – in multe postari ale mele aceasta idee a echilibrarii specturlui politic romanesc. Un articol recent al lui Lucian Croitoru (reluat astazi pe HN) mi-a intarit aceasta idee ca avem nevoie de o dreapta explicita in Romania, nicidecum de strutocamile politice.

      Intr-o prima faza , probabil ca o preluare a unei doctrine straine ar fi in regula. Eu ma gandesc la Thatcherism, dar se pot gasi nenumarate alte exemple.

      Sigur, Macron e tentant, pare un compromise bun de preluat in ROmania. Dar sa nu uitam ca noi suntem la inceput iar MAcron (si in general politica franceza) sunt, dupa mine, cam prea departe pentru a servi drept model. S-ar putea obiecta ci si UK e departe. Da, dar e mult mai transanta (sigur, si dreapta UK are nenumarate nuante, dar chiar si nuantele lor sunt mai clare :-) ).

  4. Radu10 spune:

    Deși îi pune la zid pe dnii Barna, Ghinea și Alexandrescu, articolul omite responsabilitatea dlui Nicușor Dan la situația prezentă.

    Prin șantajul evident cu prezenta sau absența domniei sale in partid, dl. Dan a căutat să impună USR pozitia lui intr-o chestiune doctrinara fundamentală, poziție cu care majoritatea nu a fost de acord.

    Joaca de-a sfioșenia părtinitoare a dlui Nicușor Dan i-a compromis deja viitorul politic.

    • Gabriel Deliu spune:

      E un articol confuz, în “stilul” d-lui Morariu. A se vedea lunga digresiune despre TVR, un sfert din articolul așa-zis despre opoziție.

      Nu am parti-pris în chestiune, spun doar ce am prins din presă: Ghinea (care nu e vocal destul, nimeni din opoziție nu e destul de vocal, e o altă eroare a d-lui Moraru) a spus că nu candidează pentru că a fost activ la “debarcarea” lui Nicușor Dan și nu vrea să apară ca un uzurpator. Să îi acordăm un pic de credit d-lui Barna, despre care nu știm nimic, încă. E foarte posibil ca USR să moară speranță dar nu e corect să anticipăm.

      Despre PNL e prematur să vorbim dar e clar că Ludovic Orban nu are anvergură iar partidul nu are personalități (nici personalitate) și nu pare dispus să le caute în exterior. PNL așteaptă o “pleașcă”. Are (mici) șanse.

  5. Lucifer spune:

    Domnul MM simte enorm şi vede monstruos. Îl informez că nu a trecut niciun an de când poporul, votând cu Burta nu cu Mintea, a încredinţat puterea în stat Mafioţilor din PSD+ALDE; azi, dacă ar fi alegeri, “poporul pesedist” ar alege din nou combinaţia mafiotă, fiindcă pensiile şi ajutoarele sociale au crescut, ba chiar şi salariile nu prea onorabililor bugetari. Aşa că…deocamdată…mergem înainte. Vox populi vox (derbe)Dei….
    Nu ştiu de ce cineva îşi mai face speranţe de acest USR. El este un fel de Partid “Dan Diaconescu” votat ca alternativă la actuala clasă politică şi care va avea soarta PPDD. Ideologie îi mai trebuie…
    Despre PNL, situaţia este alta. Ludovic Orban a adoptat o doctrină liberal-conservatoare şi se munceşte la elaborarea unui program politic pe baza acestei doctrine. Nu este deloc simplu. Apoi, Orban trebuie să sudeze echipele/ găştile/ structurile din cele două partide PNL+PDL, plus să achite datoriile existente şi să facă rost de bani pentru campaniile electorale. Oricum, PNL+USR+PMP nu au majoritate să doboare guvernul, aşa că încearcă să se fortifice în opoziţie. PNL a ajuns deja la aproape 31% şi este în creştere.

    Dar nu despre Opoziţie trebuie discutat, ci despre “starea naţiunii”. De exemplu despre “ce o mai vrea poporul român”? O vrea cu Vestul sau cu Estul? Mie mi se pare că poporul român s-a săturat de democraţie…

    • un domn spune:

      Consigliere Valcov a intocmit planul majorarilor de pensii stiind ca unii nu se vor bucura multa vreme de asa ceva

    • Dedalus spune:

      Conducerea societatii apartine politicului. Adica, partidele politice conduc societatea.

      Un grup este partid politic daca si numai daca are o ideologie.

      Intr-adevar, USR-ului ii trebuie ideologie. Una clara, unica si asumata. Avand in vedere deriva cvasitotala a celoralalte partide la stanga, USR are la indemana doar aripa de dreapta.

      Dar pentru asta trebuie sa isi asume o ideologie. Unul din motivele pentru care PPDD a iesit din scena este fix refuzul pozitionarii ideologice.

  6. victor L spune:

    Pare destul de curios (ca sa nu spun hazliu) ca acum unii sa se simta inselati, dezamagiti, ba chiar sa mai traga oarece sperante in Salvatori.
    N-au avut nicio ideologia, alta decit vrem sa fim parlamentari si o sa rasturnam lumea.
    Doar ca li s-a rupt caruta si s-a rasturnat imediat ce au fost alesi.

  7. Cinicul spune:

    Intr-adevar inca o speranță naruita si asta foarte repede. Chiar daca n-ar fi existat aceste lupte intestine marea problema a USR a fost izolarea sa intr-un eltism urban, focalizandu-si energia pe teme marginale si de import (casatoria homosexualilor). USR imi aminteste de anii 90 cand eșecul celor din jurul GDS s-a datorat iarăși elitismului unui nucleu de pe malurile Dâmboviței. Nu stiu cum a găsit Havel cheia magică prin care sa coaguleze in jurul sau categorii mai largi de cehi și slovaci, sau electricianul Lech W limbajul comun cu intelectuali de rasă din Polonia. Cert este că ei au reușit iar la noi nici intelectualii și nici sindicaliștii (ma refer la cei care nu s-au imnogatit intrand in PSD) nu au făcut prea multi purici.
    Citeam zilele trecute revista 22 și m-a frapat faptul că majoritatea articolelor sunt scrise intr-o cheie ideologica seacă și sterilă, și, mai ales, fara talent. Cu astfel de publicații nu poti cuceri locuitorii din Babadag, Corabia sau Husi. Pana și Dilema lui Plesu este mai paletabila.
    Pana la urma poate ca nu se poate pentru simplul motiv ca per total suntem o națiune involuata.

  8. amicu spune:

    Am votat USR si voi mai vota USR (sau alt partid din afara gastii), dar nu pot sa nu observ actiunea distructiva a grupului de infiltrati, sa-i zicem “aripa Ciolos”. De, partid nou, format in viteza, cu multi naivi politic, dar singurul care a meritat sa fie votat.
    Inca sint nelamurit cine-i trage sforile domnului Ciolos: Bruxelles-ul sau SRI-ul? Sigur, exista si varianta ca, in cloaca politicii romanesti, domnul Ciolos sa fi promovat si sa se fi realizat prin propriile mijloace si talente (sigur ca da).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Morariu


Mircea Morariu

Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facult... Citeste mai departe


E randul tau

Cred ca masurarea performantelor prin tot felul de indicatori de tip contabil, simpli si usor de int...

de: r2

la "Manifest pentru refuzul unei obsesii moderne"

Cauta articole

noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)