Home » Fără categorie » Citesti:

Valeriu Stoica, schimbarea clasei politice si o teza de doctorat

Dragos Paul Aligica mai 6, 2011 Fără categorie
41 comentarii 5,524 Vizualizari

Decizia lui Valeriu Stoica de a nu candida la Convenţia Naţională a PDL pentru nici o funcţie de conducere a fost prezentata de acesta ambalata intr-o observatie si o provocare.

Observatia era că oamenii politici ar trebui să ştie nu numai când să iasă în faţă, dar şi când şi cum să se retragă în linia a doua: “A fi în linia a doua, spune dumnealui, nu înseamnă a ieşi din politică şi cu atât mai puţin din viaţa publică. Înseamnă a fi acolo în primul rând ca resursă şi sprijin pentru cei din linia întâi, cu solidaritate, statornicie şi inteligenţă. Gata de a reveni în prima linie … când circumstanţele şi cauza ta politică spun că revenirea este necesară. “

Provocarea era urmatoarea: “M-aş bucura dacă tot mai mulţi dintre colegii mei de generaţie ar înţelege acest principiu şi ar face ca şi mine un pas înapoi pentru a deschide drumul altora, mai tineri. Gestul meu implică pentru aceşti colegi de generaţie o sugestie şi o provocare. Pot şi vor să-l urmeze?! M-aş bucura ca un număr cât mai mare dintre ei să ridice această manuşă.”Valeriu Stoica incheie “salutand consolidarea pe scena politică  românească a noii generaţii”.

Asadar, ca toata lumea, si d-l Stoica pare cumva convins ca patologiile politice ale societatii romanesti se trag de la “clasa politica”. Intr-adevar, daca ne uitam mai bine vedem ca “schimbarea clasei politice” a devenit in discursul public romanesc refren, mantra, panaceu. Seceta? De vina e “clasa politica”. Cum se rezolva chestia? “Schimbarea clasei politice”. Gropi in asfalt? De vina e “clasa politica”. Cum se rezolva? “Schimbarea clasei politice”. Termini facultatea de modeling si clubing si nu-ti gasesti un loc de munca? De vina e “clasa politica”. Cum se rezolva? “Schimbarea clasei politice”.

Si uite asa, avem o analiza in doua cuvinte si o solutie in trei. Tot repetandu-le am ajuns sa asteptam minuni de la “schimbarea clasei politice”. Totul va fi bine cand vor veni noile generatii, tinerii. Solutia pare excelenta. E simpla, precisa si necostisitoare. Ce e mai usor decat “schimbarea clasei politice”? Nimic.

In plus, are si avantajul ca te scuteste de efortul de a gandi sau a face ceva. Nu te incurci cu analize, studii, strategii, calcule, negocieri, constructie institutionala, organizare, activism etc.  Cineva trebuie sa o schimbe si gata. Si daca nici asta nu e buna, zici:  “Sa schimbam clasa politica”. Si cineva o schimba iar. Si tot asa pana dai de una pe gustul tau. E vreo mirare ca “solutia” e asa populara? Nu. Gandire: zero. Efort: zero. Intr-un cuvant, perfectiune. Mai bine chiar decat “un nou partid” unde esti totusi solicitat sa decizi prin dezbateri vii urmatoarele: sigla, culorile si daca imnul trebuie interpretat de Paula Seling sau Lori. (Am spus: Paula! Si nu reconsider).

Un semn de intrebare

Sa indraznim totusi sa ridicam un semn de intrebare cu privire la acest cvasi-consens popular. Mai exista si alte explicatii ale patologiilor structurale ale vietii politice romanesti. Inainte de a trece la acestea, sa subliniem insa ca ideea d-lui Stoica nu e rea. E nevoie de un suflu nou pe prima linie a politicii. Demersul e salutar. Iar faptul ca in PDL persoane cu greutate cum sunt d-nii Videanu sau Stolojan, au decis si dansii sa faca un pas in linia a doua pentru a face loc “tinerilor”, nu poate fi decat o nota buna pentru domniile lor si pentru PDL, o nota care ar trebui marcata public. Intrebarea ramane, asa cum zicea si d-l Stoica: Pot şi vor si altii să urmeze aceste exemple?!

Vor, nu vor, pot, nu pot, sa nu asteptam insa miracole. Avem in mod sigur nevoie de o elita politica mai buna. Dar ce ne facem insa daca problema clasei politice si a slabiciunilor ei este parte a unei probleme mai vaste si mai profunde? Ce ne facem daca patologiile atitudinale ale elitei sunt un ecou ale patologiilor celor care o valideaza si o voteaza ca atare?!

O teza de doctorat

Intamplarea face ca zilele acestea citesc o teza de doctorat in stiinte politice. Autorul ei este Horia Terpe, directorul executiv al CADI, doctorand la SNSPA sub indrumarea profesorului Adrian Miroiu. Titlul: Construcţia şi reconstrucţia democraţiei locale. O analiză instituţională a obştilor şi comunelor. Lucrarea lui Horia Terpe reprezintă un amplu studiu privind potențialul de reconstrucție democratica a localităților din Romania. Demersul e inspirat de perspectiva teoretica schitata de Alexis de Tocqueville şi dezvoltata de autori neo-instituionalisti cum ar fi Elinor Ostrom (Premiului Nobel in economie, 2009). Potrivit acestei scoli de gandire, organizarea politică locală bazata pe autoguvernare este nu numai scoala si laboratorul practicii politice dar si singura de natură să ofere o garanţie perpetuării democraţiei şi libertăţii la toate nivelele societăţii. Buna guvernare porneste de jos.

Citind teza nu poti sa nu constati ca Horia Terpe ne formuleaza o provocare serioasa: Ce ne facem daca “a face politica” si “a guverna” in Romania inseamna mai mult decat actele conducerii politice de la “centru”? Ce ne facem daca “a face politica” incepe  de la nivelul gospodariei si scarii de bloc? Ce ne facem daca “politica de la Bucuresti” e o extensie si un ecou la politica autoguvernarii, in comunitate, sat, strada sub presiunea (sau lipsa de presiune) a cetatenilor implicati (sau neimplicati) in actul (auto)guvernarii? Ce ne facem daca ceea ce numim “clasa politica” de la varf si reflexele sale se formeaza in laboratorul autoguvernarii la nivelul cel mai de jos si cel mai prozaic? Altfel spus, nu cumva patologiile clasei politice reflecta niste patologii ale “stiintei si artei autoguvernarii” la romani, in general? Daca e asa, atunci a ne concentra doar pe “clasa politca” si pe ce face (si nu face) ea la Bucuresti, e o eroare. Si analitica si practica.

Nu am sa incerc aici o recenzie a lucrarii d-lui Terpe. E o teza solida si complexa, organizata pe mai multe paliere teoretice si empirice. Am sa ma opresc insa la un capitol al ei. Mai precis la niste rezultate pe care le prezinta in acel capitol si care m-au frapat.  Este vorba despre datele culese printr-un chestionar aplicat unui esantion reprezentativ la nivel national printr-o colaborare CADI-IRES  cu cateva luni in urma, mai precis, in decembrie 2010. Tema chestionarului, autoguvernarea la romani, spiritul civic-comunitar, implicarea in rezolvarea problemelor comunitare, locale, etc. O tema care ne spune sigur ceva, fie si indirect, despre romani si despre sfera politica la romani. Reproduc cateva raspunsuri relevante, fara comentarii:

1. Dacă vi s-ar cere sfatul, v-ati pronunta privind ceea ce este de făcut într-o anumită problemă publică de interes local?

Niciodata 33%

Rareori 27%

Deseori 18%

De fiecare data 13%

NS/NR 9%

2. Dacă ar fi posibil, ati participa la sedintele Consiliului Local, chiar si fără a fi plătit?

Niciodata 41%

Cel putin o data pe an 24%

Cel putin de sase ori pe an 8%

In fiecare luna 10%

In fiecare saptamana 5%

NS/NR 12%

Apoi ar mai fi acestea:

3. Să presupunem că o inundatie sau un incendiu ar distruge 40 de gospodării din localitatea dumneavoastră. Ati dona bani?

DA 27%;

NU 73%

5. Să presupunem că o inundatie sau un incendiu ar distruge 40 de gospodării din localitatea dumneavoastră. V-ati implica?

DA 6%

NU 94%

6. Să presupunem că o inundatie sau un incendiu ar distruge 40 de gospodării din localitatea dumneavoastră. Ati munci pentru reconstructia caselor?

DA 34%

NU 66%

7. Să presupunem că o inundatie sau un incendiu ar distruge 40 de gospodării din localitatea dumneavoastră. Ati dona haine sau mancare?

DA 64%

NU 36%

Si apoi ar mai fi si acestea:

8. V-ati implicat vreodata in rezolvarea unei probleme locale, altfel decat mergand la vot?

DA 10%

NU 85%

NS/NR 5%

10.    În ce măsură sunteti la curent cu activitatea Primăriei si a Consiliului Local?

Nu sunt deloc informat 30%

Mă consider putin informat 37%

Consider că sunt destul de informat 16%

Sunt foarte bine informat 3%

NS/NR 14%

Poate ca nu toti cititorii gasesc aceste date un pic nelinistitoare. Poate ca e doar un efect de perceptie si nelinistea e nejustificata. Sa spunem atunci ca datele sunt doar interesante. Sugereaza ceva despre viata comunitara, despre spiritul public si de cooperare la romani.  Adica despre radacina si esenta ultima a vietii politice.

Intrebari: Sunt datele de mai sus corecte? Daca nu, cum ar arata datele corecte? Daca da, ce ne spun ele despre noi? Suferim inca impactul distorsiunilor introduse in viata sociala de regimul comunist? Este ceva mai adanc in traditia societatii romanesti ce face ca 60% dintre cei intervievati sa se arate neinteresati in a se pronunta cu privire la problemele lor locale? Si ca 85% din ei sa nu se fi implicat vreodata in rezolvarea unei probleme locale, altfel decat mergand la vot? Putem avea o buna guvernare la nivel national cand materia prima la nivel local arata asa cum se contureaza mai sus? Sunt totusi intrebari justificate.

In loc de concluzii

Sa incehiem prin a repeta: mesajul lui Valeriu Stoica este mai mult decat bine venit. E nevoie de o schimbare pe prima linie a vietii politice romanesti, la varf. Rezultatele raportate insa in cercetarile lui Horia Terpe ne atrag atentia cu privire la limitele unei strategii ce asteapta minuni de la simpla “schimbare a clasei politice”.

Ar fi minunat daca problemele politicii si guvernarii la romani s-ar putea rezolva asa usor. Din pacate, se pare ca lucrurile sunt mai complicate. Efortul si tenacitatea pe care trebuie sa le ilustreze minoritatea reformista si modernizatoare romaneasca sunt imense. Daca vrea sa faca ceva serios, atunci aceasta minoritate care oricum duce Romania in spate, are serios de lucru. Evident, o improspatare a primei linii a clasei politice e un bun inceput. Dar trebuie sa fim constienti: E doar inceputul. Si unul modest.

PS

Un bonus din lucrarea lui Horia Terpe pentru cei interesati de problematica administratiei locale la romani, aici: Rezultate Terpe. (Horia Terpe sustine teza in fata comisiei saptamana ce vine. Ii uram bafta.)

PS2

Relativ la dezbaterile legate de noul partid: aici.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "41 comments" on this Article:

  1. Hantzy spune:

    Intrebarile de mai sus ar putea fi completate de cel putin doua:
    1. Credeti ca s-ar tine cont de opinia dumneavoastra intr-o anumita problema publica de interes local?
    2. Daca ati participa la la sedintele Consiliului Local credeti ca s-ar imbunatati viata comunitatii?

    Apreciez ca raspunsurile ar fi fost peste 80% negative. E simplu sa spui ca arta guvernarii incepe de jos, exemplele sunt intotdeauna cele de sus. Cand iti trimiti reprezentanti in Parlament, care apoi sustin ideile celor pe care nu i-ai votat, cand sunt ignorate majoritatile, cand se ocoleste forul legislativ tocmai pentru a putea implementa legi, e automat indusa ideea “ce conteaza ce vreti voi? Se face cum hotaram noi!”
    Nu cred ca explicatia este delasarea, asa cum se sugereaza in articol, ci mai degraba lipsa de perspectiva. Ofera-i unui roman siguranta ca ii este respectata optiunea si vei avea decizii din partea lui. Insa in contextul mizer al categorisirii sale, preponderent in asistat sau bugetar, adica dependent de deciziile centrului, ce respunsuri astepta domnul Terpe?

    PS. Domnul Stoica e un caz particular: avocat de succes, barou, avere. Politica poate fi un hobby pentru dumnealui. Pentru cei mai multi insa, politica e resursa existentiala.

    • IoanB spune:

      @Hantzy 06/05/2011 la 5:50
      Observaţi vă rog faptul că articolul conţine 2 categorii de întrebări:
      1) cât de mult
      (a) te informezi şi/sau
      (b)ai participa la luarea deciziilor privind comunitatea.
      2) în ce măsură eşti hotărât să te implici material pentru binele comunităţii (“ce faci tu pentru comunitate nu ce aştepţi să facă ea pt. tine <>)
      Dvs. aţi adus completări doar la 1(b)
      Mie mi se pare ca având o greutate mai mare întrebările din a 2-a categorie.

      • Hantzy spune:

        Sa zicem ca nu mi-am propus sa surprind decat un aspect, datorita timpului avut la dispozitie la cafeaua de dimineata, inainte de a pleca la slujba.
        Revenind insa la subiect va atrag atentia ca intrebarea 1a suna ceva mai polisemantic: “În ce măsură sunteti la curent cu activitatea Primăriei si a Consiliului Local?”, nefiind cerute informatii in mod expres despre staruinta personala in a se informa, ci chiar accesul la informatie, asa cum e pregatit de organele locale. eu n-am auzit de exemplu de vreun referendum local care sa ofere beneficiarilor sansa sa decida intre asfaltarea drumului sau constructia unei sali de sport. sau de transformarea islazului comunal in cimitir si arondarea sa definitiva parohului care se imbata cu primarele. Ce credeti, in astfel de cazuri s-ar fi informat cetatenii?

        Cat despre setul 2, eu zic ca n-are nici o relevanta: majoritatea decidenta se formeaza prin insumarea intereselor individuale, iar nu prin achiesarea la un scop comun, aparut in urma unui accident. De altfel in societatea moderna si reformata, mila este considerata un lucru negativ, ce poate crea dependenta. preferabila e asigurarea benevola a locuintelor in totalitate, efectul fiind pe de o parte scaderea contributiilor ce trebuie platite de fiecare, iar pe de alta ajutorul organizat oferit in caz de necesitate. presupunand ca eu m-as implica, ce trebuie sa fac? Sa inlatur nbarnele arse, sa matur curtea, sa aduc tigla, la ce data, in ce cantitate? Logistica de hei-rup costa de obicei mai mult.

    • Flo spune:

      Hantzy,
      - daca particip la sedintele CL, care sunt sansele (statistic) de a _contribui eu_ la imbunatatirea vietii comunitatii ?
      R: hai sa zicem 0.001% daca am fi sceptici, sau 1-2% daca am fi optimisti

      - daca NU particip NICODATA la vreo sedinta CL, care sunt sansele de a contribui la imbunatatirea vetii comunitatii ?
      R: exact 0%

      E aceeasi problema ca si “cu ce-i incalzeste pe necajitii din Somalia / Japonia / Moldova inundata daca eu donez 10ron?”

      • Hantzy spune:

        @Flo,
        La “Probabilitati” am avut nota mare in facultate, insa nu sansele votului propriu constituiau sensul final al intrebarii. Din perspectiva implicarii politice a cetateanului intervievat, realitatea e ceva mai complexa: rezulta cumva din intrebare ca oricine ar putea participa? Nu! Intervievatul poate deci intelege ca el ar fi singurul “privilegiat” care ar putea sa se bata cu politicienii verosi, rapaci si corupti din Consiliu. Sansele ar ramane minime, in schimb si-ar putea atrage oprobiul prietenilor care-l vor considera corupt, vandut samd. E doar o posibilitate, o varianta a logicii nihilistului si doresc prin asta doar sa exemplific faptul ca refuzul respectiv ar putea fi dictat si de alte considerente decat cele sugerate de DPA. Nici macar nu caut scuze celor ce au raspuns NU, caci, daca as fi fost eu intrebat, as fi raspuns DA. Lamurit(a)?

        Pe de alta parte, asta e doar introducerea. Supradimensionata si obositoare! Caci mesajul lui DPA este ca ar exista o minoritate reformatoare si incearca inducerea in subconstient a ideii ca orice efort, de orice natura, care ar ajuta la perpetuarea acestei minoritati la guvernare ar fi, dpdv al modernizarii, legitim si dezirabil. Si asta in ciuda faptului ca niciun analist politic, aflat in siajul puterii, nu si-a propus niciodata sa studieze esenta “reformei”, obiectivele ei, efectele masurilor luate … sau, mai pe sleau, cum ar arata Romania modernizata.
        Stie careva dintre comentatorii de aici? Fiecare are doar o imagine proprie, insa nedefinita, a ceea ca ar dori sa existe.

  2. berenger spune:

    exista un fenomen pervers care da, intr-o oarecare masura, explicatie a ceea ce se intampla: implicarea romanului in activitatile publice (de la cele de intr-ajutorare, pana la cele civice si, in final, cele politice) lipseste nu doar datorita unei culturi politice parohiale (asta ar fi consecinta), ci, mai ales, realitatii ultimelor sase decenii in care ”statul face”. pretentia statului de a rezolva orice problema a atrofiat orice simt al raspunderii civice intr-o societate ce nu si-a gasit alte repere (morale, institutionale etc.) pentru a merge inainte. de abia in momentul in care statul se va retrage la functiile sale strict de administrare a societatii, iar oamenii isi vor castiga si asuma libertatea, lucrurile se vor schimba.
    asa cum spune si hantzy, nu delasarea e strict problema, ci lipsa de perspectiva.

    • neagrigore spune:

      Pare mai degrabă o discuţie gen oul şi găina. Şi cine garantează lipsa sau prezenţa perspectivei? Cum aflu că acţiunile mele duc la rezultate. De la televizor? Eu unul sunt terifiat de rezultate, cu toate că le simt pe pielea mea, locuind la ţară.

      Doar două exemple. Foarte puţină lume mai ştie să repare sau să construiască. Din cauză că aleg să pună pe alţii să facă în locul lor, au uitat tot ce ştiau. Nimeni nu se mai pricepe să repare un acoperiş, o uşă etc. Înainte lumea se aduna şi lucra împreună, se ajutau între ei. Acum nu ştiu cum să-şi facă garduri cît mai mari, să nu se vadă în afară sau în interior. Sentimentul de rupere de comunitate este omniprezent. Iar cei care au venit şi şi-au făcut ditamai căsoaiele la ţară nu ajută cu nimic. Ar avea bani şi influenţă, pentru a se implica, dar preferă să stea comozi, în confortul vilei. Doar n-au venit la ţară să facă ce n-au făcut toată viaţa la oraş.
      Doi, în ultimele săptămîni au tot apărut cadavre de animale pe stradă, pentru că sunt călcate de maşinile care circulă cu viteză mare pe strada principală. Nimeni nu este preocupat de faptul că foarte uşor, copii lor ar putea lua locul animalelor lovite de maşini. Limitatoarele de viteză au fost demontate de către şoferi, nu există indicatoare, nici treceri de pietoni, iar maşinile circulă cu viteză foarte mare. Needless to say, pe o distanţă de trei kilometri, fiecare casă are copii mici sau nepoţi.

  3. dorin valeriu spune:

    Statistica asta “bruta” nu cred ca este semnificativa, at trebui analizat esantionul : sex, varsta, educati, mediu urban/rural. Asa ii permite autorului sa traga concluzia pe cere dorea s-o obtina -demonstreze. Pe de alta parte, consider ca solutia la toate relele este EDUCATIA. Cea generala, cea civica vine la sfarsit, ca o incununare. Doar un cetatean educat poate deveni realmente responsabil de mersul comunitatii.

    • Consonant spune:

      As completa afirmatia conform careia sursa acestor probleme este educatia (mai precis, lipsa de educatie), cu faptul ca educatia la noi (in general, fiindca exista multe exceptii) nu cuprinde aproape deloc educarea spiritului de cooperare, organizare, activitate in cadrul unei organizatii (club, de exemplu, sau comitet care trebuie sa duca la bun sfarsit unul sau mai multe obiective bine precizate), grup de lucru, etc.

  4. Daniel spune:

    Raspunsurile la intrebarile citate in lucrarea dlui. Terpe oglindesc ceea ce se vede limpede de ani de zile in “guvernele mici”, cum sunt asociatiile de locatari/proprietari: isterii (toti se pricep la instalatii, conducte, retele de electricitate), orgolii (este incredibil cat de multe blocuri au rupt asociatiile comune in entitati pe fiecare scara in parte), lipsa de respect (vecini care in cel mai bun caz maraie un salut neinteligibil daca le dai binete, altfel fiind pregatiti sa treaca pe langa tine cu botul in pamanant, ca si cum ai fi o borna kilometrica), dezorganizare (defectiuni “de coloana” cauzate de lipsa unui program de intretinere a instalatiilor uzate in timp). Cam asa suntem si ]n mic, si in mare.

    • axe spune:

      Nici ca se putea o comparatie mai buna ! Constat cu tristete ca pana si cei care scriu comentarii la acest articol, in proportie de aproximativ tot 85% fac parte din categoria celor 85% care nu sau *implicat vreodata in rezolvarea unei probleme locale, altfel decat mergand la vot* si asteapta sa le cada para malaiata in gura.

  5. supastaru spune:

    ciudat cum 6% s-ar “implica”, dar 34% ar “munci pentru reconstructia caselor”. Ce inteleg oamenii astia prin implicare?

    Discutiile despre corectitudinea rezultatelor nu se poate face in lipsa metodologiei.

    • supastaru spune:

      erata:

      “DISCUTIA despre corectitudinea rezultatelor nu se poate face in lipsa metodologiei.”

  6. Marian spune:

    Salut articolul domnului Aligica si aceasta noua punere a degetului pe rana.
    Sincer, ma tem ca trebuie rasucit mai des si de cat mai multi dintre dumneavoastra cutitul in aceasi rana, pentru ca intr-adevar totul se reduce la asta: mentalitatea noastra, a celor guvernati, este principala responsabila de viciile societatii.
    Cum ar spune domnul Liiceanu, caruia i-a reusit o formulare perfect de lapidara, problema majora este ca ne lipseste “simtul elementar al coabitarii” (citez aproximativ).
    Dovada ca articolul nu are ecoul scontat nu o reprezinta reactia celor prea multi concetateni precar scolarizati si extremizati de o ideologie sau alta, ci tocmai reactiile celor instruiti, care si ele se reduc la una: vina/responsabilitatea (sau viata – nu?) este in alta parte.
    A se citi din aceasta perspectiva comentariile anterioare acestuia. Nu neg ca ele au de partea lor adevarul, resping doar ideea ca ar cuprinde un adevar de profunzime. NU, este doar o coaja, pe care o zgariem pentru a ne amagi orgoliul, acela de a avea dreptate (“Ti-am spus eu!”), acela ca ne implicam, acela ca stim cum stau lucrurile etc. etc.
    Sa vedem de ce:
    @ Hantzy

    Stimate domn, aveti dreptate cand vorbiti despre lipsa de perspectiva. Este o boala grava. Doar ca nu este vorba de lipsa de perpectiva a “centrului”, ci de lipsa de perspectiva a celor multi, atunci cand voteaza, atunci cand fac sau nu fac ceva. De pilda, daca x se crede justificat sa nu se prezinte la sedintele consiliului local intrucat parerea lui este ignorata, el ignora faptul ca exemplul si prozelitismul lui ar putea aduce acolo 100 de x, care, reprezentand un cat la suta din comunitate, ar deveni brusc semnificativi. E valabil si in sedintele scarii de bloc si in certurile de la magazin si cu atat mai mult in greve si manifestatii.
    In loc de asta, x prefera scuza lipsei sale de importanta, pentru a-si justifica… delasarea. Iar aceasta din urma nu are nevoie de fardari, caci este in ochi degraba saritoare.

    @ beranger

    Stimare domn, cred ca partial am raspuns ultimei dumnavoastra ipoteze.
    In ce o priveste pe cea dintai, as remarca iar si iar tendinta de a pune pe seama comunismului tarele noastre. E loc de contrazicere cat incape, dar as spune ca va inselati: romanii nu au fost niciodata altminteri, iar scrierile despre intreg secolul 19 si despre interbelic arata limpede asta, daca dam la o parte nostalgiile si realizarile unei elite mai mult sau mai putin luminate. Doar ca exemplu si oarecum in ciuda autorului (care a polemizat recent cu valoarea “stiintifica” a etnopsihologiei), recomand o noua lectura a unor Draghicescu si Radulescu-Motru, care ar spulbera aceste mituri privind epoca de aur a “fiintei” romaesti.

    @ dorin valeriu

    Stimate domn, prima dumneavoastra fraza arunca pisica in curtea altora: nu noi, ceilalti sunt vinovati: “at trebui analizat esantionul”.
    Iar ultima (“Doar un cetatean educat poate deveni realmente responsabil de mersul comunitatii.”) aduce o iluzie de mult pierduta. Cati cetateni educati cunoasteti care au idee despre politica, care participa la decizii in propria curte, care au perspectiva si responsabilitate in comunitate?

  7. Catalin spune:

    “Cartă a Drepturilor Omului a lui Jefferson este incompletă, ea trebuia să aibă o parte a doua care să se numească „Carta Datoriilor Omului”. Ei bine, la acest capitol este clar că românii sunt deficitari. La această oră, drepturile omului sunt respectate în România. Datoriile omului nu sunt nici măcar cunoscute.”
    Citatul luat dintr-un blog contine o mare doza de adevar. Suntem o tara de atoatestiutori care-si dau cu presupusul in orice problema, dar refuza sa participe la rezolvarea ei. Cred ca gradul de educatie este profund deficitar si in special, gradul de educatie civica, foarte aproape de zero. Cum sa rezolvi o problema doar contempland-o, cum poti schimba ceva neparticipand la vot ? Prin egoism si delasare, tot cerand in alta parte decat in noi si in comunitate nimic nu se va rezolva.

    • Murphy spune:

      perfect adevarat, si valabil in deja prea multe tari! excesul de drepturi, coroborat cu limitarea drastica a obligatiilor si interdictiilor, scoate la iveala tot ce-i mai rau in om.

  8. Hantzy spune:

    Stimate Mariane, eu vorbeam despre perceptia omului obisnuit. Fie ca e folosita ca pretext pentru apatia sa politica, fie ca intr-adevar asa ar fi, ea arata dosar impulsul pe care-l resimte cel cel chestionat cand vrea sa raspunda in 5 secunde la intrebare. Dar insasi faptul ca-si face si acest minim timp sa raspunda ar pleda pentru implicare, mai mult decat se arata.

    Eu vorbeam in continuare si de exemple la nivel central: daca o persoana aflata intr-o functie executiva poate ignora forul legislativ, atunci ce garantie are cetateanul de rand ca primarele nu ignora si el, la randul lui, deciziile consiliului local? Cele decise de majoritatea aia de “icsi”

  9. Radu spune:

    Gramatica limbii romane si logica:

    “Decizia lui Valeriu Stoica de a nu candida la Convenţia Naţională a PDL pentru nici o funcţie de conducere”

    Doua negatii care se anuleaza reciproc

    • vargas spune:

      Gramatica limbii romane si logica:

      “Decizia lui Valeriu Stoica de a nu candida la Convenţia Naţională a PDL pentru nici o funcţie de conducere”

      Doua negatii care se anuleaza reciproc

      Intrucat la respectiva Conventie se poate candida pentru mai multe functii, este necesara intarirea primei negatii.

  10. Sergiu Simion spune:

    Interesant articol. In esenta ne spuneti ca „ e nevoie de o schimbare pe prima linie a vietii politice romanesti, la varf ”, dar nici aceasta nu ar fi suficienta deoarece „ efortul si tenacitatea pe care trebuie sa le ilustreze minoritatea reformista si modernizatoare romaneasca sunt imense” .

    Surpriza apare cand ne recomandati cu tarie si pe post de solutie o teza de doctorat in stiinte politice ( „o teza solida si complexa pe mai multe paliere teoretice si empirice” ) la SNSPA ( „Construcţia şi reconstrucţia democraţiei locale. O analiză instituţională a obştilor şi comunelor ”) dupa care mai oferiti inca un bonus despre democratia locala ( a comunelor, evident ) si trimiteti cititorii in corpore sa invete relaxat despre aparitia ei … ascultand muzica si privind decolteul superb al Paulei Selling . Rezultatul este la fel de interesant . Chiar daca pierdeti publicul tinta de la inceput, aveti un alt auditoriu in final deci se poate spune ca exista totusi o compensare. Problema este ce facem cu tema discursului dvs care s-a diminuat, diluat, sau chiar evaporat pe parcurs deoarece dincolo de constructiile politice teoretice raman aceleasi eterne intrebari.

    Pe scurt, nici o schimbarea politica nu poate veni de jos ( chiar daca o sustine teza de doctorat citata ) pentru simplul motiv ca intre comuna Poplaca , sa zicem, si Casa Poporului exista oaresce distanta sociala care nu poate fi parcursa ad-hoc nici cu viteza luminii. Dar o schimbare politica nici nu se poate margini, in dulcele stil clasic romanesc , la inlocuirea pur si simplu a unor indivizi de la varf cu altii ( e ca si cum intr-un minister am schimba si ministrul , si toti angajatii , dar am mentine absolut intacte toate fisele posturilor …) exact cum altadata schimbarea unor primari in comune echivala de fapt cu schimbarea culorii parilor de pe marginea santurilor din fata Primariei .

    La limita, situatia in care a ajuns acum politica si politicienii ei , este foarte asemanatoare cu situatia in care a ajuns presa si ziaristii ei. O comparatie poate fi utila.

    Dupa 20 de presa democratica, prin marturia unui ziarist , aflam cu stupoare cum functioneaza presa in realitate , si la ce presiuni enorme sunt supusi angajatii din aceasta breasla (http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-ghid-de-utilizare-a-ziaristului-in-trustul-lui-voiculescu-928862.html ).

    Ori daca reprezentantii „ celei de-a patra puteri in stat ” sunt supusi la aceste presiuni enorme, reprezentantii clasei politice – unde tentatiile sunt enorme si constrangerile inexistente – sunt imuni ? Sau nu cumva sunt si ei supusi la altfel de presiuni ? Si daca da , de cine ?

    Pe scurt, la noi, cine face de fapt regulile ? Sa nu ne spuneti „ cetateanul”, ca de 20 de ani saracul , tot incerca sa aleaga., intre palariile de deasupra si indivizii de dedesuptul lor, dar tot degeaba. Oricat s-a invartit, si oricat a ales, si oricat s-au schimbat intre ei si intre ele, indivizii, palariile si etichetele lor politice ( acum avem si doctorate in politica , sic ! ), el tot acolo a ramas ( de fapt a ajuns mult mai jos …). Oare de ce ?

    • CFG spune:

      Articolul lauda o initiativa, un exemplu chiar daca vine de la un om cu venituri. Este un exemplu!
      Avem parte de un indemn la cunoscutul “fii tu insuti schimbarea care o doresti in lume”.

      Nu este suficient schimbarea unui numar de oameni din politica pentru a ne merge mai bine, este nevoie ca tu cititorule sa faci efortul care se numeste a gandi ceva mai mult plus implica ceva mai mult in viata cetatii.
      Fara acest efort care la inceput are dimensiunea ‘ceva mai mult’ nu se poate ca sa ne fie mai bine noua tuturor.

      Asa numita democratie se intampla numai prin depunerea efortului. Daca te multumesti cu a gandi si implica putin, vei avea putin. Si tu si toti cei dragi tie.

  11. crap spune:

    cand aplici o functie unui ‘obiect’ trebuie sa te uiti la ceea ce se cheama ‘scope’, adica domeniul de definitie. nu vorbim aici de domeniul clasic al unei populatii obisnuite sa-si poarte singure de grija, ci de una cu o mentalitate distorsionata de atatia ani de ingradiri. creste o salbaticiune in cusca si da-i drumul in jungla cand e matura; in cea mai mare parte din cazuri isi gaseste sfarsitul intr-un interval scurt, ptr ca instinctul nu poate compensa practica/experienta de viata. n-o fi populatia salbaticiune si nici societatea o jungla, dar analogia nu e chiar exagerata. rezultate mai bune obtin cei care-si iau timp si fac o reintegrare gradata a salbaticiunii in mediul ei natural, oferind un suport ptr reintegrarea cat mai completa a animalului in habitatul sau natural.

    ceea ce nu mi se pare ca a facut clasa politica dupa revolutie a fost sa ghideze cat de cat populatia spre o reintegrare intr-un sistem de principii/conceptii mai firesti sistemului capitalist. e greu de argumentat cauza ca venind de jos dupa valurile de hotie, musamalizare si dovezi monumentale de lipsa de caracter si nepasare. in asemenea conditii, aproape ca in ingradirile emanate de comunism, apar blazarea, neancrederea, moartea valorilor. frustrarile netratate te duc in nebunie.

    subiectul e foarte fuzzy si nu poate fi tratat convingator apeland la unul sau doi mari anteganditori ptr simplul motiv ca, dupa cum spuneam, domeniul de aplicabilitate nu prea se potriveste. trebuie sa ai cadrul corespunzator ca sa ai rezultate si sa nu te intrebi ca tampitul dupa 20 de ani ‘bai, nene, da’ ce s-a intamplat cu d’artagnan ?’ un convalescent il pui intr-un scaun cu rotile si’l tragi aproape de fereastra, nu-i tragi una pe sale si-i spui ‘fetch!’
    politicul are puterea de a schimba mediul si a oferi populatiei cadrul sanatos ptr a performa. va arunc acum intr-un labirint tampit de legi, cu niste controale defecte si imbacsite, incapatanate si perverse, si va spun ca daca nu ajungeti la capat in fiecare zi nu primiti de mancare.. poate veti lupta ca un leu si va veti hrani in prima luna, da’ intr-a doua deja veti fi epuizat si cu ganduri de duca.. exindeti experimentul asta de supravietuire la scara unui popor, care nu are cum sa se focuseze numai pe el insisi ptr ca marea majoritate au si urmasi. intrebarea devine banala: sunteti convins ca populatia a a vut un mediu cat de cat potrivit si experienta minima necesara ptr a purta cea mai mare parte a responsabilitatii?

  12. Nelu spune:

    Draga Dragos,

    Da-mi voi sa completez ideia domnului Stoica dar si Ideea ta la ce ar trebui sa se intample in romania ca lucrurile sa se schimbe. Daca luam ca si exemplu de democratie Statele Unite, atunci putem sa gasim una dintre soluti, care ar putea suna simplista sau nebuna, sau negandita, poate chiar bolnava. Sunt sigur ca multi imi vor sari in cap dupa ce vor citi acest comentariu,dar putem chiar sa il analizam si sa vedem daca are efect. Stim cu totii ca marea majoritate a politicienilor romani sunt oameni lipsiti de scrupule, valori reale si crestine. Oameni care nu au nici o frica de Dumnezeu, din acest motiv adopta atitudini imorale de hotie, afaceri trucate cu statul, calcarea in picioare a altora pentru a-si atinge scopurile, promovare de legi in interes personal etc, fara ca sa se gandeasca la natiune atunci cand iau decizii. In categoria acestui tip de politicieni putem nominaliza nume care reprezinta probabil 70% din intreg parlamentul. Doar asa la primul flash ne putem gandi la oameni ca: Adrian Nastase, Ion Iliescu, Vadim Tudor, Hrebenciuc, Ponta, Crin Antonescu, Ritzi, Miron Mitrea, Mircea Geoana, Voicu si multi multi altii. Acum ca sa nu mai lungesc mult acest comentariu vreau sa vin cu solutia. Solutia este ca in romania sa se liberalizeze purtarea de arme, exact ca in Statele Unite. Daca fiecarui cetatean i s-ar oferi dreptul de a-si cumpara cel putin o arma de foc eu cred ca lucrurile ar incepe sa se schimbe, probabil la inceput prin asasinarea unui presedinte sau a unui senator, sau de ce nu a mai multora? Statele Unite in acest moment este un exemplu de democratie in intreaga lume, binenteles ca este si cea mai veche democratie reala, dar ca sa ajunga unde este acum au trecut cateva sute de ani timp in care au fost asasinati 4 presedninti si o gramada de alti politicieni. Puteti gasi lista cu oameni politici asasinati aici: http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_assassinated_people#United_States
    Atata timp cat politicienii romani nu au respect fata de cetatenii care ii voteaza si nu muncesc pentru a le sustine drepturile , atata timp cat politicienii ii ingnora pe proprii cetateni iar cetatenii nu au mijloace de aparare pentru ca presa e corupta, justitia e corupta si politia e corupta, atunci una dintre solutii este sa ii faca pe politiceni sa se teama de ceva iar acel ceva la inceput poate sa fie chiar viata lor, asta pana invata sa inteleaga ca a fi politician implica sa ai o tinuta morala impecabila. De ce credeti ca in USA nu se abroga legea de purtare si cumparare a armelor? Simplu pentru ca si cetateanul sa aiba putere atunci cand politicul o ia razna. Si asta nu e ideea mea ci este o ideea pe care am auzit-o la CNN exprimata de un politician American atunci cand se discuta abrogarea acestei legi. Deci recunoastem sau nu recunoastem in acest moment politicianul roman nu are nici o teama si nici un respect fata de cetateanul care l-a votat si din acest motiv isi permite sa il ignore.

    • Murphy spune:

      oops! ti-am citit postarea pana ai inceput sa enumeri ticalosii de frunte, iar cand am vazut ca 99% ii vezi in actuala Opozitie, pe cand marinel&co nu apar in lista, m-am edificat! alt postac portocaliu, nimic in plus…

      • nelu spune:

        Am zis ca primul flash care mi-a venit in minte sunt acei oameni. Pntru ca am plecat din romania inaite sa ii cunosc foarte bine pe cei din PDL nu ma prea pot exproma. Poate ca in lista respectiva ii putem pune si pe Berceanu, Blaga, dar sicer nu prea am cunostinta de chesti naspa pe care sa le fi facut si din cauza asta nu m-am exprimat. Dar stai linistit ca nu scutesc PDL-ul a fost doar ceea ce mi-a venti in minte in acel moment.

    • eu****** spune:

      Dar nici cetateanul nu si-a “aratat muschiul”!!!

      Asa ca daca copilul nu plange nu il baga nimeni in seama, nu este asa?

    • eu****** spune:

      SI unde mai punem ca inca romanii nu au iesit din starea dictata de comunisti:”cine nu este cu noi, este impotriva noastra” si omoara cea mai mica dar semnificativa comunitate care are o alta pozitie fata de cea majoritara.

      Ca sa explic printr-un exemplu politic: cum s-a comportat romanul in fata unui nou partid numit URR? Ce au facut greii din politica, care au mers pana la copierea sloganelor si mesajelor de la acest mic partid care nu si-a cerut identitatea “furata” de mai marii politici?

      Nu avem inca constiinta eu-ul si propietatii mele, inclusiv cele legate de proprietatea intelectuala, si de aceea ramanem cu mintea si constiinta in comunism!

      Cum poti sa permiti sa iti fie furata proprietatea si sa nu ii mazilesti pe toti cei care au contribuit la acest furt – averea detinuta de stramosii tai – ???

      Cum justitia nu vede si nu aude strigatele pentru dreptate si corectitudine si avocatii se uita cu intelegere la magistratii furacioasi???

      Intr-o mare de nedreptate, cand apare o normalitate este tratata ca o anormalitate.
      Avem ceea ce ne place si ceea ce ne dorim – si am inchis si am plecat!

  13. nelu spune:

    Scuze.. Lista de care spuneam in comentariul anterior o puteti gasi aici :
    http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_assassinated_American_politicians

  14. opinat spune:

    Dl Stoica a facut mult rau democratiei romanesti cand aceasta era mai tinerica si avea cel mai mult nevoie de oameni onesti. Asa ca ramane doar o demisie tarzie sau poate doar o retragere strategica…

    • nelu spune:

      ne poti da niste exemple documentate sa intelegem si noi ce inseamna in opinia ta ca domnul Stoica a facut mult rau democratiei romanesti? Nu de alta dar eu ma chinui sa gasesc si nu reusesc…Poate tu stii ceva ce noi nu stim

      • Murphy spune:

        as I already said! daca ceri probe ca valeriu stoica este unul dintre perversii care ne-au facut sansele praf, no comment.

        • Nelu spune:

          daca zici tu…. dar tot nu ai dat macar un exemplu. Hai comenteaza ca nu putem face afirmatii fara argumente. Vreau cel putin 3 chesti care le-a facut Valeriu Stoica care au stricat drumul romaniesi spre o democratie reala. Inca astept sa stii :) Daca nu ai argumente aunci mergi si mai sapa un sant… :)

  15. Gigi Kent spune:

    Dat fiind ca romanii sunt campioni la datul cu parerea e greu de crezut ca 33% au raspuns “niciodata” la prima intrebare.

    Raspunsurile la celelate intrebari sunt oarecum previzibile si au o justificare simpla, economica. Romania are inca o economie de autoconsum iar romanul munceste mult, prost si pe bani putini. Sentimentul ca nu reusesti nimic in viata din punct devedere economic (un nivel de trai decent) care ii domina pe multi te transforma intr-o persoana individualista (“de ce as reconstrui eu casa altuia ….?”) si fara prea mult timp disponibil (sedinte de consiliu fara a fi platit). A se observa ca o haina veche sau ceva de mancare de donat se mai gaseste insa niciodata bani.

    Si slaba informare care ne omoara (ultima intrebare).

  16. Teodor G. spune:

    nu mai stiu mare lucru despre V. Stoica – de pilda, in ce relatii mai este cu presedintele Basescu, dar eu am banuiala ca domnia sa a gasit un mod elegant si neangajat de a-l sustine pe E. Boc impotriva lui V. Blaga.

    Cat priveste teza de doctorat a acestui domn, as spune doar ca exista o diferenta de ordin istoric in modul de constituire a autoritatii publice in America si in statele europene. In Europa majoritatea carmuirilor s-au constituit prin cuceriri – cuceritorii au intemeiat statele si au supus populatia locala. In America oameni liberi, curajosi si intreprinzatori, nesupusi decat cu numele coroanei britanice etc., s-au organizat singuri. Aceasta diferenta se reflecta in deosebirea de directie top-down vs. down-top in managementul schimbarii sociale.

    • Hantzy spune:

      Oamenii aia liberi, nesupusi decat cu numele, erau si ei europeni, nu?!

      • Teodor G. spune:

        pai nu are nicio legatura faptul ca erau europeni cu modul cum s-a constituit autoritatea publica in SUA. Nu oamenii in sine sunt diferiti, ci faptul ca nu a existat o presiune de sus in jos. Desigur, in regimurile foarte abuzive care au urmat uneori cuceririlor a existat pe alocuri si o selectie negativa a populatiei locale – exemplul tipic este distrugerea elitelor (nu doar a intelectualilor, ci si a taranilor instariti etc.) in statele satelit de catre cuceritorii sovietici. Dar asta e o situatie care nu dureaza nicaieri mai mult de cativa zeci de ani.

  17. Articolul are idei interesante dar argumentatia e partiala sau mai putin (corect) documentata.

    Discutia este de genul intaietatii oului sau gainii. Oare romanii sunt oameni “slabi” care promoveaza niste lideri conform propriei lor imagini sau, oamenii politici sunt cei “slabi” si prin deciziile lor au slabit sentimentele si actiunile oamenilor de rand?

    Pentru a raspunde la astfel de intrebari e nevoie de o documentare istorica.
    In plus, trebuie tinut cont ca, comportamentul de intreprinzator nu apare din neant ci este o constructie care apare in urma unui proces indelungat ce are la baza mai multe elemente: abilitati, educatie, informatie, resurse, libertate de actiune si asociere.
    Analizand prezenta acestor componente din perspectiva istorica constatam cateva particularitati semnificative in ultimii 300 de ani. In diversele provincii romanesti spiritul de intreprinzator s-a manifestat la niveluri diferite si a fost in stransa legatura cu tipul de administratie existent. Cu cat oamenii au avut mai putine elemente din cele mentionate mai sus cu atat spiritul lor de intreprinzatori a fost mai putin manifest.

    Daca revenim la istoria mult mai recenta autorul ar fi trebuit sa remarce ca spiritul intreprinzatorului roman a suferit doua mari infrangeri.
    Prima a fost epurarea elitelor de catre comunisti dupa al doilea razboi mondial. In acea vreme, “a avea” si “a sti” era aproape sinonim cu “dusmanul de stat”. Ca urmare, conform diverselor statistici, intre 500 000 – 1 500 000 de tarani avuti, diversi proprietari, producatori-afaceristi, preoti, elite intelectuale si politice au fost exterminati, facuti sa emigreze sau trimisi la periferia societatii. In plus regimul instaurat a agreat decenii la rand doar acel spirit de initiativa ce era conform cu cerintele partidului si pedepsea aproape orice alte initiative.
    A doua a fost esecul revolutiei de la ’89. Puterea a fost preluata de partide infiltrate de fosti securisti si nomenclaturisti care in afara de dorinta de imbogatire proprie nu au avut nici o alta constanta. Aceasta dorinta de parvenire a fost insotita de o legislatie facuta clientelar, promovarea de incompetenti pe functii de decizie in administratie, fapt ce a condus la indepartarea populatiei de actul administrativ, dar si saracire si emigratie. Din nou elitele au fost impinse la periferia societatii sau chiar sa emigreze. In plus, conducerea impotriva interesului national a facut ca domenii strategice sa fie subfinantate ceea ce a facut ca multe sute de mii de oameni cu abilitati, competente sau cunostinte sa plece din tara. Aceasi politica defectuoasa a respins integrarea celor competenti in administratie lipsind tara de orice perspectiva credibila astfel ca se poate constata o emigratie tot mai mare si in randul tinerilor ce pleaca la studii si nu au pentru ce sa se mai intoarca.

    Aceste “epurari” ale oamenilor cu initiativa pot fi documentate; intrebarea pentru autor este una destul de simpla: daca timp de 60-70 de ani sistemul politic inhiba aproape orice initiative civice utile societatii si scoate din societate, sa zicem aproximativ, 1-3 milioane de oameni cu initiativa oare nu se ajunge tocmai la profilul “clasic” al respondentului care a raspuns la chestionarul mentionat in articol?

  18. Sile spune:

    Daca am ceva de reprosat d-lui Stoica e ca in calitatea d-sale de profesor universitar la drept, nu realizeaza ca unul din impedimentele de a deveni un stat de drept, e cotetul legislativ cu care ne-a prosopsit Ion Iliescu et comp. Daca d-sa nu realizeaza acest fapt inseamna ca a ramas tributar mintii de lemn asemeni majoritatii clasei politice.Faptul ca nu a format un colectiv de redactare a unei constitutii tefere in locul actualei constitutii gasunoase schweizer mai mult gaura decit brinza( Iosif Boda) dovedeste atit LENE INTELECTUALA cit si rea credinta. Ca jurist de formatie ar trebui sa stie ca intr-un stat de drept orice decizie trebuie sa aiba temeiul legii, si legea trebuie sa fie de calitate. Nu-mi fac iluzia ca d-sa va citi aceste rinduri si va reactiona cumva dar undeva in Biblie scrie si despre legi rele(Isaia cap 10 pct1,2 si3) si despre cei ce au
    de facut ceva si nu fac. O zi buna!

  19. eu****** spune:

    SI daca domnul Stoica pleaca, dvs., imi vine o intrebare in minte si vreau sa si o adresez, Dvs, dl. Aligica, sunteti pregatit?

    Un exemplu de tanar ce duce flacara mai departe este domnul Funeriu – a avut si nu are o misiune usoara, nu se lasa doborat si munceste enorm!

    Este nevoie de verva si minte, buna crestere, buna credinta si putere de munca, si acestea nu se gasesc chiar peste tot!

    Cu regret vad cum dl/Voinescu a redus motoarele, sau poate este prea incarcat.
    Unde sunt tinerii adevarati si valorosi? Sper ca Dvs. ii vedeti si ei vor reusi sa iasa la suprafata!

  20. eu****** spune:

    1. Bafta lui Horia Terpe in sustinerea cu succes a tezei de doctorat –
    trebuie sa fie interesant ce propune pana la urma!!!!

    2. Just for fun:

    ref PS2
    video-clip de raspuns – Paula Seling – “Timpul” -

    este o poveste melodioasa, cu ape multe, evident la Venetia, cu Puntea Suspinelor, despre copii, si incepe cu “La radio se anunta ploi..” si refrenul suna cam asa: “De as putea sa dau timpul inapoi”. Intr-un cuvant, riscati un click!

    http://www.youtube.com/watch?v=PPRCMeyKBmw&feature=related

    • Dragos Paul Aligica Dragos P. Aligica spune:

      Confirm. Nu pot decat sa va dau dreptate. Ce sa mai spun?! E inca un argument pentru justetea liniei politice pe care o sustinem.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Aligica


Dragos Paul Aligica

Dragos Paul Aligica este publicist al Revistei 22, cerceteaza si preda sisteme economice comparate si analiza institutionala la George Mason University si este membru fondator al C... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)