Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

“Europenizarea” Constituției și salvarea vectorului european de influența forțelor pro-ruse

Denis Cenusa decembrie 18, 2017 Analize, Global / Europa
Deocamdata nu sunt comentarii 498 Vizualizari

Sfârșitul anului 2017 se caracterizează printr-o antrenare acerbă a opiniei publice din Moldova în dezbateri active despre viitorul geopolitic al țării. În absența unor succese remarcabile în implementarea Acordului de Asociere cu UE, aflat la doar un an de la intrarea sa deplină în vigoare (Iulie 2016) și la 3 ani de la implementare provizorie (Septembrie 2014), Partidul Democrat este determinat să încorporeze vectorul european în Constituția țării. Este o încercare evidentă de a substitui producerea unor transformări profunde, care să fixeze vectorul european în mod obiectiv și temeinic în conștiința publică. În loc de aceasta, Democrații vor să statornicească aspirațiile europene, încă fragile și oscilatorii, în corpul Constituției.

Chiar dacă tentativa de a eterniza integrarea europeană a țării în acest mod are sprijinul multor segmente ale societății, scopul acestui act politic derivă din interese politice de conjunctură ale partidului aflat la guvernare. Or, un asemenea gest politic nu generează coeziune în societate, ci invers. În mod realist, o coeziune durabilă în jurul integrării europene ar putea fi obținută prin rezultate concrete, obținute din reforme și respectiv din schimbarea calitativă a vieții cetățenilor. Ca instrumente de convingere despre necesitatea “constituționalizării” orientării europene a Moldovei sunt folosite datele sondajelor publice, care ar arăta o explozie în valorarea pozitivă a integrării europene din partea publicului. Sondajele însă se bucură de o credibilitate tot mai redusă. Adițional, acestea exprimă câteva paradoxuri legate de necorespunderea opțiunilor electorale ale cetățenilor cu viziunile lor geopolitice.

Motivele “constituționalizării” vectorului european

Deși hotărârea Curții Constituționale privind apartenența identității constituționale moldovenești la spațiul valoric european a fost publicată tocmai în octombrie 2014, Partidul Democrat a decis să revină la aceasta doar peste trei ani în octombrie 2017. (Vezi Tabelul 1)

Tabel 1. Inițiativa de “constituționalizare” a vectorului european

9 Octombrie 2014 9 Octombrie 2017 6 Decembrie 2017 11 Decembrie 2017
Hotărârea Curții Constituționale privind orientarea externă Moldovei, care evidențiază că spațiul valoric democratic european este un element definitoriu al identității constituționale a țării. Adoptarea Hotărîrii de Parlament privind formarea Grupului de lucru pentru elaborarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Constituției pentru includerea vectorului european Un grup de 36 de deputați depune sesizare la Curtea Constituțională cu privire la modificarea Constituției. Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv pentru inițiativa de modificare a Constituției

Pauza dată poate fi explicată prin faptul că, în perioada 2014-2015, Democrații au fost preocupați de concentrarea puterii politice și re-amenajarea urgentă a scenei politice centrale. Fără aceasta riscul unor posibile alegeri anticipate nu ar fi fost amortizat. Ulterior, anul 2016 a fost dedicat refacerii graduale a imaginii PDM, continuată și pe parcursul lui 2017. După cimentarea poziției sale politice, inclusiv prin adoptarea votului mixt (vara lui 2017), Democrații au decis să-și concentreze resursele pentru a-și amplifica capitalul electoral deja pentru alegerile din 2018. În aceste condiții, vectorul european, pe de o parte, și campania deschisă pentru retezarea influenței pro-ruse, pe de altă parte, vor fi principalele pârghii de mobilizare electorală pe care mizează PDM.
Ideea “constituționalizării” vectorul european este însă subminată de legitimitatea slabă a autorilor proiectului și de existența unei divizări geopolitice incontestabile.

Democrații au crescut în sondaje datorită folosirii eficiente a resurselor administrative și a considerabilului monopol mediatic. Cu toate acestea, opoziția parlamentară pro-rusă (PSRM) și cea extraparlamentară (PAS, Platforma DA) este de circa 4 ori mai populară decât PDM, chiar și conform sondajelor comandate de către Democrați.

Totodată, se mențin clivajele geopolitice în societate. Doar un an în urmă, opțiunile geopolitice ale cetățenilor erau împărțite în jumătate. Cele mai recente date indică o redresare continuă a situației. Astfel, în noiembrie 2017 se atestă date pozitive, similare cu cele din noiembrie 2013, când sprijinul pentru vectorul european atingea cota de 47%. Chiar dacă imaginea completă asupra percepției publice vizavi de orientarea externă a Moldovei denotă o tendință de creștere în favoarea UE, aceasta este ușor influențabilă de factori circumstanțiali ce îi conferă o doză mare de volatilitate. (Vezi Tabelul 2)

Tabel 2. Evoluția opiniei publice față de vectorul european (eventuala aderare la UE)

Perioada Doar întrebarea  despre UE, % Întrebare comună cu opțiune de alegere: UE vs. Uniunea Euroasiatică, %
Decembrie 2005 64,3 Nu a fost formulată asemenea întrebare
Noiembrie 2007 76,2 Nu a fost formulată asemenea întrebare
Iulie 2009 66,5 Nu a fost formulată asemenea întrebare
Noiembrie 2010 62,5 Nu a fost formulată asemenea întrebare
Aprilie 2013 50,3 Nu a fost formulată asemenea întrebare
Noiembrie 2013 47,7 Nu a fost formulată asemenea întrebare
Noiembrie 2014 43,9 37,5 vs. 44.1
Aprilie 2015 39,5 32,1 vs. 50
Aprilie 2016 41,3 Nu a fost formulată asemenea întrebare
Aprilie 2017 45,5 39,4 vs. 39,9
Noiembrie 2017 47,2 38,1 vs. 32,6

Sursa: Constatările autorului în baza datelor din Barometrul Opiniei Publice, IPP
În pofida acestor neajunsuri structurale, PDM este hotărât să-și testeze capacitățile sale legislative în vederea “europenizării” Constituției. În primul rând, prin intermediul acestui act, partidul de la guvernare încearcă să se instaleze în poziția fruntașă a partidelor care se declară pro-europene. Dacă vectorul european devine prevedere constituțională, atunci Democrații îi vor umbri pe PLDM, cu care este asociată obținerea regimului fără vize cu UE.

Un al doilea motiv, care poate explica zelul cu care Democrații promovează această inițiativă, constă în intenția lor de a crea o presiune pozitivă asupra Bruxelles-ului. În mod curios, dar propunerea de a constituționaliza vectorul european se suprapune cu perioada când UE începe evaluarea gradului de îndeplinire de către Moldova a criteriilor sectoriale (10 din 28 de condiții) și a celor politice pentru acordarea asistenței macro-financiare de 100 milioane EUR.

Nu în ultimul rând, Democrații folosesc acest prilej pentru a intensifica lupta geopolitică în interiorul țării. Aceasta nu doar distrage atenția de la subiecte de importanță reală (agenda reformelor și regresul înregistrat în unele domenii), dar și sensibilizează opinia publică și radicalizează discursul public al actorilor politici. Asemenea circumstanțe pot fi valorificate de către guvernare la ridicarea unei imagini constructive înainte de scrutinul electoral din 2018.

Sondaje paralele, rezultate divergente

În luna noiembrie 2017, au fost publicate două sondaje, ale căror rezultate confirmă tendințele de amplificare a vectorului european. Însă proporțiile acestor tendințe pozitive diferă simțitor de la un sondaj la altul. Astfel, sondajul IMAS este dominat de un optimism pro-european nefiresc. Rezultatele acestuia sunt comparabile cu nivelul euro-optimismului înregistrat în Moldova în 2010, cu 2 ani până la scandalul vânătorii de la „Pădurea Domnească” și cu 4 ani înainte de dezvăluirea furtului din sistemul bancar. De asemenea, se observă o discrepanță între sprijinul față de UE atunci când e formulată o singură opțiune geopolitică și respectiv în cazul a doi vectori distincți. Această diferență este de circa 4% în cazul sondajului IMAS și de sub 1% în Barometrul Opiniei Publice. (Vezi Tabelul 3)

Tabel 3. Evoluția opiniei publice față de vectorul european, noiembrie 2017, %

Sondajul IMAS Barometrul Opinie Publice
Decembrie 2017 Iulie 2017 Decembrie 2017 Aprilie 2017
Doar întrebarea  despre UE 60 51 47,2 45,5
Întrebare comună cu opțiune de alegere: UE vs. Uniunea Euroasiatică 56 vs. 36 43 vs. 45 38,1 vs. 32,6 39,4 vs. 39,9

Sursa: Constatările autorului în baza datelor din Barometrul de Opinie Publică (IPP) și a sondajului IMAS
Ambele sondaje au fost realizate în, practic, același interval de timp, noiembrie-decembrie 2017, când atenția publicului a fost captivată de solicitarea perspectivei europene de către guvernare de la UE, rezultatele celui de-al 5-lea Parteneriat Estic și semnarea acordului privind asistența macro-financiară a UE. Cu toate acestea, sondajele au elucidat doze de euro-optimism care diferă cu circa 12-17%, sondajul IMAS-ului comandat de PDM fiind extrem de pozitiv.

Chiar și în interiorul sondajului IMAS există date ce arată unele aspecte de incongruență, care necesită o examinare minuțioasă.

De exemplu, este curios faptul că saltul sprijinului observat la întrebarea separată vizavi de UE (cu 9% în decembrie 2017 față de iulie curent) nu corespunde cu rezultatele la întrebarea comună cu opțiuni de alegere (cu 13% în decembrie față de iulie 2017).

Alt aspect important reprezintă discrepanța între opțiunile electorale și cele geopolitice. Astfel, creșterea susținerii pentru toate partidele asociate cu vectorul european a fost de circa 5%, comparativ cu impulsionarea simpatiilor pro-UE – 13%. Parțial, acest lucru poate fi explicat prin aceea că diferența de circa 8% se datorează cetățenilor cu viziuni pro-europene ce nu se pot regăsi în niciunul din partidele care pledează pentru apropierea de UE. (Vezi Tabelul 4)

Tabel 4. Compararea opțiunile electorale ale populației cu cele geopolitice, %

Decembrie 2017 Iulie 2017
Întrebare separată:

·        UE

·        Uniunea Euroasiatică

·        60

·        44

·        51

·        49

Întrebare comună cu opțiune de alegere:

·        UE

sau

·        Uniunea Euroasiatică

·        56

·        36

·        43

·        45

Partide care se declară pro-UE (% din totalul de respondenți):

1. Partidul Acțiune și Solidaritate

2. Platforma DA

3. Partidul Democrat

4. Partidul Popular European din Moldova

5. Partidul Liberal

6. PLDM

1. 16,3

2. 6,4

3. 12,4

4. 1,8

5. 2

6. 1,5

Total: 40,4

1. 15,5

2. 6,1

3. 9,5

4. 1,8

5. 1,8

6. 0,8

Total: 35,5

Partide care se declară ferm sau sunt asociate cu Rusia (% cu opțiune de vot):

1. Partidul Socialiștilor

2. Partidul Nostru

3. PCRM

4. Partidul Șor

1. 24,7

2. 2,8

3. 5

4. 1,9

Total: 34,4

1. 34,2

2. 4,2

3. 5,2

4. 1

Total: 44,6

Diferența între opțiunile electorale și cele geopolitice:
·        Aderarea la UE

·        Partide declarate pro-UE, total

·        56

·        40,4

·        43

·        35,5

·        Aderarea la Uniunea euroasiatică

·        Partide pro-ruse/asociate cu Rusia, total

·        36

·        34,4

·        45

·        44,6

Sursa: Sondaje IMAS la comanda Partidului Democrat
Principalii factori care au contribuit la creșterea euro-optimismului constau în promovarea activă a orientării europene de către guvernare, articularea unei poziții mai pro-active din partea UE și impactul limitat al apropierii de Uniunea Euroasiatică, promovată de președintele Igor Dodon și PSRM.

Cu alte cuvinte, după adoptarea votului mixt și în decursul pregătirii pentru asistența macro-financiară, PDM a renunțat la mesajele negative orientate (in)direct către UE sau actorii asociați cu acesta (societatea civilă și parțial către opoziția extra-parlamentară). La fel, măsurile sociale legate de distribuirea banilor publici pentru categoriile mai defavorizate (indexarea pensiilor, majorarea salariilor în sectorul public etc.), realizate de către guvernare, au avut un efect pozitiv adițional.

Totodată, faptul că UE a devenit mai strict și inflexibil în raport cu Chișinăul (condiționarea asistenței macro-financiare) a întărit pe alocuri încrederea că europenii la fel promovează interesele cetățenilor și mai puțin ale clasei politice.

În fine, acțiunile lui Igor Dodon în promovarea colaborării cu Uniunea Euroasiatică și chiar cu Rusia și-au consumat potențialul de mobilizare inițial. În prezent, se atestă o criză de idei vădită care împiedică expansiunea sprijinului public pentru vectorul euroasiatic de către forțele pro-ruse.

În loc de concluzie…

Deși  “constituționalizarea” orientării europene a Moldovei poate contribui la sporirea capitalului politic al PDM înainte de alegerile din 2018, inițiativa dată poate la fel să erodeze coeziunea social-politică fisurată, în loc să o consolideze. Aceasta nu reprezintă o soluție viabilă pentru salvarea vectorului european de influența forțelor pro-ruse, ci o circumstanță inedită cu efecte negative asupra imaginii UE, stimulatorie pentru opoziția deja existentă față de Acordul de Asociere.

De aceea, cea mai bună investiție în ireversibilitatea vectorului european este realizarea cu succes a reformelor și modernizarea țării în prezent.

În fine, niciun sondaj politic, indiferent de faptul că atestă o explozie a euro-optimismului, nu trebuie să substituie transformările pozitive continue la nivelul vieții cotidiene a cetățenilor.

Articol parut pe site-ul IPN.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro





Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Expert-Grup, Chisinau, si cecetător în cadrul Institut für Politikwissenschaft, pe lângă Justus-Liebig-Universität din Germania. Citeste mai departe


E randul tau

Pentru Mike the Hunter, cu referire strict la proiectele PCCF finantate pe domeniul Stiinte Exacte ...

de: Lucian Pintilie

la "Academia Română NU mai este cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală!"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

noiembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)