Home » Global / Europa »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

„Ciclon bombă”, „vortex polar” și alte chestii de sezon

Constantin Crânganu ianuarie 5, 2018 Global / Europa, Sinteze, Societate/Life
172 comentarii 7,988 Vizualizari

Răsfoind presa și publicațiile științifice pentru a înțelege ce se întâmplă cu schimbările climatice, am găsit pe

1 ianuarie 2018: Încălzire globală

Două articole publicate de Anul Nou în Nature Climate Change:

Linking models of human behaviour and climate alters projected climate change

Modelul nostru climatic și social  a generat o schimbare a temperaturii globale cu 3.4–6.2°C până în 2100.

—————————————————————————————————

Keeping global warming within 1.5°C constrains emergence of aridification

Cercetarea noastră prezice că deșertificarea ar putea să afecteze peste 20-30% din suprafață terestră când creșterea temperaturii globale va atinge 2°C. Dar 2/3 din regiunile afectate ar putea evita o deșertificare semnificativă dacă încălzirea ar fi limitată la 1,5°C.  [conform Acordului climatic de la Paris, n.m.]

—————————————————————————————————

1 ianuarie 2018 – Cascada Niagara

3 ianuarie 2018: Răcire globală

Arctic Outbreak Setting Record Lows as Dangerously Cold Wind Chills Infiltrate Plains, Midwest and East (12 morți)

‘Bomb cyclone’ blasting East Coast before polar vortex uncorks tremendous cold late this week

Winter ‘bomb cyclone’ threatens East Coast, bringing temps colder than Mars (dacă pe Pământ este mai frig decât pe Marte, poate ne ajută Elon Musk să ne mutăm acolo)

Frigid winter storm hits East Coast with snow while ice dire forecasts warn of intensifying ‘bomb cyclone’

Ce prognoze făcea IPCC cu 17 ani în urmă?

Temperaturile mai scăzute din timpul iernilor vor diminua furtunile puternice de zăpadă

(Third Assessment Report The United Nations Intergovernmental Panel on Climate Change Report, 2001)

Păi, cu temperaturi care au scăzut sub -25°C,  cum se explică „diminuarea” furtunilor puternice? Ciclonul-bombă a atins deja peste 90 km/oră, spulberând coasta de est americană, lăsând peste 77.0000 de locuitori fără electricitate, anulând circa 4.000 de zboruri, omorând zeci de oameni? Câtă încredere mai putem avea în rapoartele unei organizații multinaționale, girată de ONU și medaliată cu Premiul Nobel pentru Pace (sic!) în 2007, împreună cu fostul vicepreședinte Al Gore „pentru eforturile lor de a produce și disemina mai multe cunoștințe despre schimbările climatice provocate de om și de a introduce măsurile necesare pentru a contracara aceste schimbări”?.

Ce mai spun cei 3% care nu fac parte din „consensul de 97%” al încălzirii globale antropogene?

The coming cooling: Usefully accurate climate forecasting for policy makers (2017)

Acest articol susține că metodele folosite de comunitatea științifică privind clima nu sunt potrivite scopului și că ar trebui adoptată o nouă paradigmă de prognozare. Clima terestră este rezultatul rezonanțelor între diverse procese cvasi-ciclice cu lungimi de undă variabile [toate sublinierile din articolele citate îmi aparțin]. Nu este posibil să prognozăm viitorul decât dacă avem o bună înțelegere a locului în care pământul se poziționează în timp în raport cu fazele actuale ale diferitelor cvasi-periodicități care interacționează natural.

Se prezintă dovezi care precizează calendarul și amplitudinea perioadelor naturale de ±60 ani și, mai important, a periodicităților de 1000 de ani (comportamente emergente observate) care sunt foarte evidente în înregistrările de temperatură. Se discută apoi datele referitoare la rolul conducător al soarelui asupra climei, iar ciclul solar 22, cu un nivel scăzut al numărului de neutroni (activitate solară intensă) în 1991, este identificat ca un vârf milenar al activității solare și corelat cu punctul de inversiune al vârfului milenar din trendul de temperatură RSS (Remote Sensing Systems) din 2004.

Tendințele ciclice sunt proiectate în viitor și sugerează o scădere probabilă a temperaturii generale în următoarele decenii și secole. Se fac estimări ale timpului și ale amplitudinii răcirii viitoare. Dacă rezultatele climatice reale urmează o tendință care reflectă previziunile pe termen scurt ale acestei ipoteze de lucru, divergența dintre previziunile IPCC și cele prognozate de acest articol va fi atât de mare până în 2021 încât încrederea actuală în IPCC va deveni imposibilă.

——————————————————–

Reinforcing the double dynamo model with solar-terrestrial activity in the past three millennia (2017)

Utilizând o curbă sumativă a doi eigenvectori  ai oscilațiilor câmpului magnetic solar derivați din analiza componentelor principale (PCA) a hărților sinoptice pentru ciclurile solare 21-24 ca proxy al activității solare, am extrapolat această curbă trei milenii înapoi, descoperind 9 cicluri mari de 350 -400 de ani fiecare. Curba sumativă arată o remarcabilă asemănare între distribuția petelor solare și activitatea climatică terestră:

Minimele principale -  Maunder (1645 – 1715 d.Hr.), Wolf (1280 – 1350 d.Hr.), Oort (1010 – 1050 d.Hr.) și Homer (800 – 900 î.Hr);

Maximele principale – perioada modernă caldă (1990-2015), perioada medievală caldă (900-1200 d.Hr.),  perioada romană caldă (400-10 î.Hr.) și altele.

[Pe baza analizei noastre] Confirmăm apariția următorului minim principal în intervalul 2020-2053, care va avea o durată mai scurtă (3 cicluri) și, prin urmare, o activitate solară mai mare comparativ cu minimul Maunder.

(În 2015, profesoara Valentina V. Zharkova și colaboratorii ei au publicat în revista Nature prima variantă a cercetării lor, sub titlul Heartbeat of the Sun from Principal Component Analysis and prediction of solar activity on a millenium timescale. Acest articol a stârnit protestele eco-activiștilor și încercări de suprimare a publicării)

———————————————————

Contrast analysis between the trajectory of the planetary system and the periodicity of solar activity (2017)

Analiza diferențelor dintre mișcarea periodică a sistemului planetar și periodicitatea activității solare arată că cele două fenomene prezintă o variație regulată cu o perioadă de 179,5 ani. În plus, orbitele ordonate corespund unor perioade de activitate solară intensă, iar orbitele dezordonate corespund unor perioade reduse de activitate solară…. Prin urmare, există o anumită relație între mișcarea sistemului planetar, activitatea solară și schimbările climatice globale.

Mișcarea sistemului planetar poate fi astfel utilizata pentru a interpreta tendințele periodice ale mișcării Soarelui și ale schimbărilor climatice globale. … Se observă o variație regulată cu o perioadă de 179,5 ani…[care este în concordanță] cu schimbarea care are loc o dată la 2 secole (aproximativ 160 până la 210 de ani) în cadrul activității solare și a schimbărilor climatice globale.

Soarele se îndreaptă în prezent către un minim prelungit, adică o perioadă de activitate solară neobișnuit de slabă, cu un număr relativ scăzut de pete solare sau chiar inexistente. Din anul 1000 d.Hr., au existat șase minime solare prelungite, și anume, Oort (1040-1080), medieval (1150 1200), Wolf (1270-1350), Spörer (1430-1520), Maunder (1620-1710) și Dalton (1787-1843). Toate orbitele sistemului planetar au fost în dezordine în timpul celor șase minime solare extinse.

Indicele de conjunctură planetară și longitudinea heliocentrică se află, de asemenea, în dezordine în timpul celor șase minime solide prelungite. Rezultatele simulării numerice arată un număr mare de pete solare și o puternică activitate solară în timpul unei orbite ordonate și un număr scăzut de pete solare, o activitate solară scăzută și apariția unui minim intens și prelungit sau a unei mici glaciații în timpul unei orbite dezordonate. … Rezultatele indică faptul că minimele solare și perioadele glaciare corespund orbitei dezordonate a sistemului planetar.

—————————————————

The Influence of Solar System Oscillation on the Variability of the Total Solar Irradiance (2017)

Iradierea solară totală (IST) este cantitatea primară de energie furnizată Pământului. Proprietățile variabilității IST sunt esențiale pentru înțelegerea cauzei variabilității iradierii și a influenței sale asupra variațiilor climatice. O proprietate deterministă a variabilității IST poate furniza informații despre variabilitatea viitoare a iradierii și despre variațiile climatice preconizate pe termen lung, în timp ce o variabilitate nedeterministă poate explica doar trecutul.

Acest studiu al variabilității solare se bazează pe o analiză a două serii de date IST, una de la 1700 A.D. și una de la 1000 A.D.; o serie de date despre soare din anul 1610; și o serie de date privind orbitele solare de la 1000 A.D. Studiul se bazează pe o analiză spectrală de tip wavelet…

Rezultatele indică faptul că seriile de date privind IST și petele solare au cicluri periodice care sunt corelate cu oscilațiile poziției solare relativ la baricentrul sistemului solar, care, la rându-i, este controlat de variațiile forței gravitaționale produse de planetele mari: Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun. O posibilă explicație a variațiilor activității solare sunt oscilațiile forțate între planetele mari și dinamica solară.

Am constatat că o componentă staționară a variabilității solare este controlată de perioada lui Jupiter de 12 ani și de perioada de 84 de ani a lui Uranus ca subarmonică. În cazul variațiilor IST și a petelor solare, găsim perioade staționare legate de perioada de 84 de ani a lui Uranus. Modelele deterministe bazate pe perioadele staționare confirmă rezultatele printr-o strânsă legătură cu minimele solare lungi cunoscute începând cu anul 1000 d.Hr. și sugerează o perioadă maximă modernă din 1940 până în 2015. Modelul nostru estimează un nou minim solar IST în perioada 2025 – 2050 și un alt minim al petelor solare în perioada 2040 – 2065.

———————————————————–

Lista cercetătorilor și a articolelor publicate recent, care prevăd perioade de răcire globală în viitorul nu prea îndepărtat, provocate de insuficiența radiației sau de scăderea petelor solare, este mult mai lungă. În era Google, orice om fără prejudecăți și interesat de complexitatea fenomenelor climatice poate găsi informații non-propagandistice, demne de o gândire out of the box (chiar dacă articolele științifice sunt mai greu de digerat și de priceput fără o pregătire de specialitate).

Personal, ca în fiecare an, împreună cu soția, petrec Crăciunul și Revelionul în Dallas, alături de familia fiicei mele și prieteni români din Oklahoma (nu, nu e vorba de Nadia Comăneci și soțul ei !!). A fost așa frig de Anul Nou (ca niciodată în ultimii mulți ani) încât, ieșind afară la miezul nopții, am avut senzația că din nordul Texasului până la Polul Nord se poate merge cu sania.

Acum când scriu e miercuri noaptea și tocmai am primit știri că se poate extinde săniușul până în Florida și Georgia, unde nu a mai nins și înghețat pământul de aproape 30 de ani.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "172 comments" on this Article:

  1. Stoian Gh.Dorin spune:

    Felicitări pentru articol! Intotdeauna am susținut în cercul colegilor care au lucrat sau lucrează în domeniul mediului înconjurător că doar emisiile antropogene nu pot explica singure schimbările climatice care s-au produs și înaintea apariției civilizației umane,cauzele majore fiind de natură cosmică.Ramîn de luat în considerare și de diminuat (după părerea mea) și unele emisii antropogene cum ar fi cele de gaz metan, sau unii compuși chimici cum ar fi cei fluorurați.

  2. Dinu B spune:

    La jurnalul de la stiri BBC America de la ora 18:00 /6:00 PM ET, transmis pe PBS dr. (in meteorologie) Marshall Shepard spunea ca “Weather is Mood and Climate is Personality”.

  3. mihai spune:

    Acum când scriu Bucureștiul se pregătește pentru Gerul Bobotezei cu următoarea prognoză: minima +1 grC, maxima +14 grC. Detalii pe site-ul INMH.

    Sunt tare curios să văd facturile de gaz din iarna asta…

    • neamtu tiganu spune:

      Americanii au transmis toata caldura in Ro, d-aia.
      Am vazut ca e o lege in care fiecare roman are dreptul sa aiba gaze, ca sa arda gazul…

      N-am vazut insa nici o lege privind dreptul la canalizare, asa ca inca milioane fug in fundul curtii cind au nevoie de produs gaze… cele maxime de 14 grade cred ca sunt de un mare ajutor.

    • Josef Svejk spune:

      În a doua săptămână din Decmebrie 2017 am fost cu treburi în Italia la sud de Rimini (Cattolica). E o stațiune pe Riviera Adriatica cu plmieri. Fântâna arteziană din mijloul stțiunii înghețase zile la rând. Un întreprinzător de mai la nord deschises o tarabă unde închiria patine. Se dădau macronarii de berbeleacul pe gheață, de mai mare dragul. Am fost întotdeauna un patinator submediocru, dar văzând nivelul concureței nam avut nici un fel de complexe să închiriez o pereche de patine și să le dau mcaronarilor clasă. Pentru singura oară în viață am fost aplaudat la scenă deschisă :)

      În ziua precedentă fusesem la San Marino și San Leo. Era și acolo zăpadă. Ăștia habar n-au de chestia cu sarea și era cât pe ce să-mi rup gâtul urcănd pe treptele de la San Leo…

      • YellowSubmarine spune:

        Minti cu nerusinare de ingheata apele! Iata in lincul de mai jos temperaturile medii zilnice masurate in luna Decembrie 2017, in Rimini, Italia ;)
        https://www.accuweather.com/en/it/rimini/212990/month/212990?monyr=12/01/2017

        • Josef Svejk spune:

          Poate că dumneavoastră vă stă în obicei să mințiți. Mie nu. Mai jos aveți un film al unui hotelier din Cattolica, regiunea Rimini, intituat sugestiv „Cattolica Regia gheții”. De la secunda 20 incolo vedeți patinoarul improvizat din Cattolica în fântâna arteziană din Piața 1 Mai.

          https://www.youtube.com/watch?v=D_HQ0ztUvpE

          Filmul a fost pus pe youyube pe 16 Decembrrie aul trecut.

          Ca să vă faceși o ideea cum arată stațiuniea vara (cu palmieri):

          https://www.initalia.it/en/hotel/hotelmadison.htm
          https://www.dltviaggi.it/en/emilia-romagna/cattolica/hotel-k2

          • roadrunner spune:

            Omul ti-a pus temperaturi masurate pe bune la Rimini, iar tu ii vii cu “research” pe Internet. Tu chiar ai pus vreodata piciorul in Italia?

            Iti recomand sa stai in postari pe linii ideologice generale. Cu cit te aventurezi mai mult in amanunte personale cu atit mai mult publicul te va fluiera. Daca crezi ca internetul este un loc in care sa te dai mare cu trei garaje, iti recomand cu caldura alte site-uri. Aici n-o sa ia prea mult spor, dupa cum cred ca ai observat deja.

            • euNuke spune:

              “Omul ti-a pus temperaturi masurate pe bune la Rimini”
              Unul din cele mai proaste site-uri de profil, care isi publica datele extrase probabil din burta. Nu este nicio garantie ca temperatura indicata de site este cea reala. Eu compar frecvent [de 2-3 pe zi minim] temperaturile culese de pe vreo 4 site-uri cu cele 3 termometre personale* [puse la distante diferite fata de casa] iar Accuweather esueaza in mod constant in a se apropia macar de temperatura medie reala; in fapt, intr’o duminica geroasa de februarie [anul trecut] a inregistrat un adevarat record de falsitate: mi’a indicat 6 grade pe plus in timp ce afara toate termometrele imi aratau de la -3 in jos.

              *si scuze ca ma ‘dau mare’ cu numarul de termometre**, asa e p’aci pe la mine pe la tara, toti au o obsesie cu vremea [ca sa stie ce fac cu animalele, la ce ora sa bage cartofu'n pamant si cand sa culeaga perele].

              **apropo, io’s mai sarac, n’am decat 2 garaje, dar uite ca nu ma simt obligat sa’mi exhib frustrarile pe forum si sa’i iau in tarbaca pe altii mai instariti, mai capitalisti, mai dezinvolti si mai mucaliti decat mine, de pilda pe domnu’ Svejk. Unii isi dezgolesc avutia si experienta de viata, altii complexele si sentimentele ignobile, precum invidia, e vreun dubiu asupra a ce prefera omul cumsecade? Pai ce e aici, sedinta de scenaristi de telenovele sa ne preocupam de neuronul pauperului ruman? De ce ne’ar pasa noua de sensibilitatile saracilor care nimeresc pe pagina asta, pasamite tulburati de agoniseala lui Svejk?

            • Hantzy spune:

              @euNuke,
              Dacă accuweather nu e credibil, poate că sunt timeanddate.com sau meteostat.net:

              https://www.timeanddate.com/weather/italy/rimini/historic?month=12&year=2017

              https://www.meteostat.net/history/daily/16149/2017-12

            • YellowSubmarine spune:

              @euNuke

              incaodata: In Rimini, mercurul in termometru a scazut sub zero grade (intre -1 si -2) doar in cateva nopti, pe timpul zilei insa temperaturile au urcat la peste 7°C (pana la 9-12°C;). Mult prea cald pentru a se forma o pojghita subtire de gheata (de un milimetru sa zicem). Svejk fabuleaza!

              https://www.timeanddate.com/weather/italy/rimini/historic?month=12&year=2017

              P.P.S. Apelati la “incorectitudine” minciuna, gogomanii, denigrari, etichetari false, mitomanie, etc. Ati luat-o pe ulei (pe urmele comunistilor) deformati in continuare adevarul si valorile liberale de centru-dreapta!

          • Mihai spune:

            patinoar artificial si mai incolo pe film se vede apa lichida intr-un bazin , ne iei de prosti?

    • Aka spune:

      Da, aveti dreptate! De fapt, stiti cand am mai avut temperaturi la fel de ridicate de Boboteaza ca azi? Acum 60 de ani, numai ca atunci nu venea ggggglobal wwwwwarming ul peste noi, ci era glaciara!

  4. aka spune:

    But that’s the effect of ggggglobal wwwwarming! Isn’t it? Or now is just climate change?

    • Josef Svejk spune:

      De proap doi ani s-a dat ordin de zi pe Agitprop și poruncă strșnică să nu se ma folosească termenul de „global warming” ci doar cel de „climate change” ca să nu mai facă reacționarii și bigoții bancuri.

  5. Josef Svejk spune:

    Ei lăsați domnule profesor că de cum s-a mai înmuiat :) . Termometrul din curte arată în dimineața asta doar -23C. Ieri dimneața se învârtea pe la -30C. Soția mea a constatst deci că încălzirea globală a început totuși să lucreze :) pe ici și colo. Oricum a fost un oarecare șoc să trecem de la aproape 30C la Curacao unde am făcut vacanța de Crăciun și anul nou la -30 aici…

    Într-adevăr cea mai ridicolă predicție am auzit-o de la Al Gore în persoană. A ținut un soi de prelegere la universitatea statului nostru prin primăvara lui 2013. Eram accidental acolo și m-am dus să mă luminez & culturalizez.

    Iarna 2012-2013 fusese una deosebit de aspră. Îmi amintesc și acum visolul și gerul inumane din ziua alegerilor din România (a doua duminică din decembrie 2012). Pâna la biserica noastră (unde era secția de votare) sunt sub 30 de mile. Am făcut bine peste o oră dus și ceva mai mult la întors. În mod normal ar fi trebuit să ajungem acolo în ~ 25 minute. Cu toate că nu era trafic se circula încet, Pe fiecare bandă a autostrăzii erau pluguri ce împingeau zăpada în cascadă spre margine și tot nu făceau față…

    În fine, înțeleptul Al Gore n-a asigurat pe toți cei din sală că ce văzusem cu până doar câteva săptămâni înainte era doar un„vortex arctic” (?!), un accident climatic provocat de bla, bla, ba și care nu se va mai repeta veci. pururi, Amin. Că tundra înconjurăoare se va transforma în deșert saharian în nici un deceniu și că cine e inteligent își trage o proprietate prin nordul Canadei sau Antrctica, încă de pe acum…

    Ei bine, parcă spre a-i face în ciudă lui Al Gore (care n-a mai dat pe aici) iarna 2013-2014 a fost cu adevărt cumplită. Cred că e cea mai crâncenă pe care am văzut-o până aum. A început înainte de ziua curcanului, iar ultima nisnoare severă a căzut la noi în a doua zi de Paști (era undeva la mijloc de Aprilie 2014 !). Am avut zile în șir minime de -35C și cu toate astea ninsoarea nu se oprea. Aveam zăpadă de peste 1.5 m de o parte și alta a drive way-ului. Garajul #3 a fost blocat toată iarna de zăpadă înghețată.Noroc că pe atunci nu aveam mașina a 3-a. Nici nu mai țin minte câte șuruburi de la rotorul snoewblower-ului am rupt. Aveam deja o cutie întreagă în garaj comandată de le Amazon.com că în magazine nu se mai găseau…

    Oricum „on the bright side” dacă iernile au devenit mai aspre măcar verile nu mai sunt atât de fierbinți și umede cum erau înainte de 2009-2010. E drept că e mare lucru dacă putem folisi piscina 10-15 zile pe an, dar tornadele au dispărut practic cu totul. S-au mutat în mod hotărât mai la sud de ceea ce până în deceniul trecut se numea „Tornado Alley”

    • Apropos de Al Gore și ultimul lui film, An Inconvenient Sequel: Truth to Power

      Hollywoodul încearcă să salveze Pământul, dar spectatorii nu mai înghit eco-mesaje

      2017 a fost o mană cerească pentru producătorii de filme de la Hollywood: trei uragane majore, incendii catastrofale în California, friguri record, rapoartele mass-mediei progresiste (liberale) care au legat evenimentele menționate de încălzirea globală antropogene – au fost tot atâtea teme exploatabile pentru a speria publicul și a vinde cât mai multe bilete la cinematografe.

      Cu toate acestea, publicul a rămas departe de filmele influențate de preocupările ecologice. Foarte departe.

      Gândiți-vă “Blade Runner 2049″, “Geostorm”, “Downsizing”, “An Inconvenient Sequel: Truth to Power” și “mother!” Toate au eșuat comercial, unele în mod spectaculos.

      Filmul lui Al Gore, continuarea documentarului său “Un Adevăr Neplăcut”, a acordat cea mai mare atenție schimbărilor climatice, desigur. Originalul din 2006 a marcat publicul și votanții Oscar, câștigând premiul pentru cel mai bun documentar. Continuarea a înregistrat o fracțiune din încasările primului film: 3 milioane de dolari, față de 24 milioane de dolari. Asta in ciuda atenției masive din partea mass-mediei, a unor cronici majoritar laudative și propaganda făcută de unele staruri cu eco-conștiințe, precum Paul McCartney, Bono și Pharrell Williams.

      Un studiu Pew Research din acest an a constatat că “mediul înconjurător” nu se numără printre primele 10 probleme de politică publică ale majorității americanilor, care se concentrează pe “terorism”, “economie”, “educație” și “locuri de muncă”.

      Încercările precum “An Inconvenient Truth” și “Day After Tomorrow” din 2004, care se refereau direct la schimbările climatice, au atins un nerv. Încasările de la box-office au dovedit-o. “Tomorrow” a făcut 186 milioane de dolari, în pofida unor recenzii anemice.

      La vremea respectivă, publicul s-a speriat cu adevărat de ceea ce ar putea însemna schimbările climatice pentru planetă. Timpul a trecut, însă, și multe dintre predicțiile înfricoșătoare făcute de domnul Gore și de activiștii cu idei asemănătoare nu s-au întâmplat.

      Hollywood tries to save the Earth, but moviegoers aren’t buying eco-messages anymore

      • Josef Svejk spune:

        Da, aveti dreptate. Oamenii pur si simplu au inceput sa se plictiseasca. Pur si simp-lu nu prea mai musca nimeni. S-a ajuns la povestea lui Petrica cu lupul. S-a zbierat atat de mult pe chestia cu pamantul parjolit de emisiile de carbon incat pur si simplu nimeni nu mai crede. Stim cu totii ca chestiile cu “global warming”, “carbon footprint reduction” sunt de mult timp subiect de bancuri pe malul asta al Atlanticului.

        Oricum nu am nici o indoiala ca baietii din business-ul cu “climate change” se vor adapta rapid. In copilaria mea pe la inceputul anilor ’80 noua era glaciara era scamatoria la moda. In acele vremuri CO2-ul atmosferic respingea caldura solara si ducea la racirea planetei. Insa pe masura ce mijlocul decadei a 9-a s-a lasat cu calduri cumplite si vreme secetoasa s-a inventat rapid chestia cu incalzirea globala. De acum CO2-ul nu mai respingea caldura globala ci cimpotriva o acumula in atmosfera in urma gloriosului efect de sera… Nu am nici o indoiala ca nacealnicii Agiprop-ului nu vor avea nici un fel greturi sa intoarca foaia si sa (re)descopere noua glaciatiune antropogena. Primul pas a fost deja facut: “global warming” a devenit “climate change”…

    • JB spune:

      Dom’le, un pic de bună credință nu strică, nici măcar avântului ironic/miștocăresc atât de străveziu.
      Datele statistice disponibile ne arată că 2017 chiar a fost un an f.cald, poate cel mai cald de când se fac măsurători precise. Si urmează după un similar 2016 care a fost detronat de 2017…..
      Percepția subiectivă sau situația momentană dintr-o regiune x nu schimbă realitatea la nivel macro. Culmea e că, in această situație, subiectivitatea își exprimă pretenția de a fi echivalentă datelor obiective.
      Problema si abordarea ar fi haioase dacă n-ar izvor de discreditare a unor eforturi științifice care nu merită un astfel de tratament.
      Interesant e că cei care astăzi contestă CAUZA fenomenului (global warming) până mai ieri contestau insăsi existența lui…..cu aceeași vehemență.
      Și până la urmă e ceva rău să avem o abordare precaută față de fenomene greu, foarte greu reversibile?!? E nasol să încercăm să trăim într-o lume mai curată?!? Deranjează dacă un efect al conștientizării sociale a pericolului (potențial) duce la o diminuare a dependenței de petrol/cărbune?!?

      • Josef Svejk spune:

        Maximul de temperatura din SUA s-a inregistrat pe 10 Iulie 1913: 134F (56.7 C). Uitandu-ne pe datele statuistice de temperatura colecatate in America de Nord de pe la 1860 incoace observam ca cea mai calda si secetoasa perioada inregistrata a fost cea dintre 1910 si 1935. E de asemenea perioada concetrtatiei maxime de uragane devastatoare si tornade pustiitoare.. Uitandu-ne mai aproaope de vremurile noastre observam ca intre 2005 (Katrina) si 2017 (Harvey) Ameridca de nord n-a fost lovita de nici unuragan major. E o perioada record de 12 ani. Precedenta de 9 ani a fost inreistrata pe la 1869… Dupa cum spuneam din Midwest-ul SUA si Canadei au dispraut aproape complet toranedele de prin 2009. Pana atunci nu trtecea nici o vara fara macar 2-3 tornade devastatoare. Acum s-au mutat toate mai la sud…

        Pe de alta parte tot soiul de “intelepti” lipsiti de orice opera stiintifica sug miliarde de la ţȃța
        bugetului propovaduind dezatre climatice. E o gainarie profitabila pentru impostori si incapabili ce duc astfel o viata de soareci de siloz. Masluiesc date si mint cu o nerusinare demna de Ponta. Miciurinismele lor stau la baza unor reglementari dementiale ce duc la pustiire economica si risipa inumana de resurse si materiale deficitare. Sa ne gandim numai cat de mult costa, ce procedee tehniologice exotice si cat amar de nichel, crom, molibden, titan etc. se duc pe apa sambetii de dragul aplicarii normelor de emisii EPA Tier4f. Asta in conditiile in care normele precedente (Tier 3 de prin 2007) scoteau deja pe esapamanteul motoarelor Diesel un aer mai curat ca cel aspirat de ele…

        Da cauza, intr-adevar, care e cauza “global warming”?! Socialistul Jerry Brown (guvernatorul Californiei) a descoperit prin 2016 ca emisiile de gaze de sera ale vitelor ar fi de vina, asa ca a promulgat o lege pentru reducerea lor :) Pe bune: http://sacramento.cbslocal.com/2016/09/19/gov-jerry-brown-signs-law-regulating-cow-farts-landfills/

        Intrebarea mea insa e alta: Ce emisii antropogene au cauzat incalzirea globala medievala? Intre sfarsitul secolului al IX-lea si prima jumatate a secolului al XIII-lea lumea a cunoscut o incalzire semnificativa. Vikingii din Islanda au colonizat Groenlanda facand agricultura si crescand vite. Aceeasi vikingi au ajuns in Newfoundland-ul inghetat si pustiu de azi pe care l-au numit “Vinland” (tara vinului) din cauza ca acolo cresteau struguri (!!). In Anglia si sudul Scotiei cultura de vita de vie devenise ceva obisnuit. In Ille de France cresteau portocale. Puteti sa ne luminati?! Ce motoare termice si companii petroliere rapace au provocat toate acele probleme?!

        Apoi isteria incalzirii globale nu produice deloc o “lume mai curata”. Dimpotriva! Produce rispia si poluare. Normele de poluare euopene sunt axate pe reducerea emsiiilor de CO2 care hrnesc plantele. Asta duce la emisii marite de oxizi se azot si sulf, care sunt toxici si cancerigeni. Am mai dat aici exemplul asta: In saptamana lui 4iulie in Manhattan pe o cladura de +30C si un trafic infernal al masinilor cu motoare de la 2.5 l in sus nu se simte mirosul de benzina sau motorina arsa (oxizii toxici de sulf si azot) ce se simt in orice oras mare din Europa. De aia americanuii sopun ca “Europa pute”. Intra-devar dupa primul an locuit in SUA am inteles chestia asta cand am calatorit pentru prima oara inapoi in Eruopa. Cand merga acolo simt imediat peste tot miruysl de gaze arse pe care nu-l simteam cat traiam acolo. Deci iata ca de fapt gogorita incalzirii globale mai si ucide pentru asustine impostura si gargaunii idelologici.

        • donquijote spune:

          Pentru a promova idei care sa cuprinda cat mai multi adepti (si implicit un beneficiu cat mai mare promotorilor) este nevoie de teorii bazate pe explicatii/demonstratii simple; gen: o dreapta este determinata prin doua puncte.
          Statistica e buna de folosit pentru masele populare, cand sunt putine valori.
          Acum, din media ne vin stiri tulburatoare: 2017 a fost al doilea cel mai cald an de cand exista inregistrari si culmea, in acelasi articol alarmist se zice in continuare : dupa 2016.
          Deci dreapta pe care ne bazam la deschidera titlului si-a schimbat inclinarea.
          Hm… Trebuie sa gasim altceva.
          Eu tot stau sa ma intreb, cand era Groenlanda verde, unde tineau aia toata ghiata aia, ca nivelul apei oceanelor era cam tot pe acolo. Olanda era la locul ei, Venetia, nu stiu cand a iesit din mare…

        • Gamma spune:

          Nu am nici cea mai mica indoiala ca acea masuratoare din 1913 este gresita . Zero .

          http://www.kpbs.org/news/2013/jul/15/doubts-cloud-death-valleys-100-year-heat-record/

          “I would assume most people who are meteorologically oriented would not believe this record,”

          Indeed .

          Cat despre incalzirea globala , ca e mai cald sau mai rece la nivel global nu Bucuresti-ul sau New York -ul conteaza ci doar calotele si nivelul oceanului planetar . In rest , ca e de vina CO2 -ul sau Razele Cosmice ale Mortii … prefer sa stau cu ceva cunoscut . Din cate am inteles eu de aici
          http://ossfoundation.us/projects/environment/global-warming/myths/henrik-svensmark

          sunt niscai “mici” probleme cu teoria d-lui Svensmark

          • Josef Svejk spune:

            Foarte interesant! Timp de aproape 100 de ani nimeni n-a pus in discutie acel record de temperatura si dintr-o data acum la apogeul gargarei cu incalzirea globala vin “expertii” ghiftuiti cu fonduri guvernamentale si spun ca: “Stai nene ca o fi fost observatorul care a inregistrat acel record un baiat meticulos si riguros dar neavand doctorat in meterorologie nu stia sa citeasca termomentrul.” Cam aceeasi “argumentatie” a fost folosita si impotriva recordului mondial de temperatura inregistrat in 1922 in Libia. Acolo treaba e ceva mai gheboasa pentru ca italianul care a inregistrat-o era meterolog al aviatiei italiene, dar cum era fascist de-al lui Mussolini, bla, bla, bla nu era un om de incredere… Stau si ma intreb daca cei care inghit asemenea gogorite ridicole iau ceva pastile, sau e vorba pur de faptul ca au fost scapati in teasta in pruncie si au ramas cu sechele?

            • Gamma spune:

              Cu sechele sunt cei ce trec peste bunul simt de dragul ideilor preconcepute . Recordul ala macane pentru un individ rational .
              In punctul respectiv temperaturile nu s-au mai apropiat NICIODATA de acea valoare in ciuda incalzirii globale .
              In ziua aia statiile meteo din imediata apropiere inregistrau temperaturi inalte , dar nici pe departe recorduri.

              In ce priveste validitatea lui ,cand vine vorba de 1 om si un instrument stiinta nu da multi bani pe valoarea de adevar a masuratorii respective , cu precadere cand valoarea citita este o exceptie .

            • Josef Svejk spune:

              @ Gamma

              De ce măcăne?! De ce nu a măcănit timp de 100 de ani și devine brusc o problemă în zilele noastre?! Iar ca o „coincindență” problema e ridicată de activiști politici ce se preind oameni de știință (fără a avea vreo operă sau realizare țtiințifică) și care în lipsa banilor publici sifonați pentru „încălzirea globală” își vor încheia cariera „științifică” mergând să șteargă mesele prin burgherii.

              Orice record e unic, că de aia e record. Afirmația că temperaturile nu s-au mai apropiat niciodată de acea valoare din 1913 e de asemenea falsă. S-au înregustrat temperturi apropiate în 1928, 1935, 1942, 1957, 1959, 1972,1996, 2001 și 2013. Cea din 2013 doar la vreo câteva grde C distanță de recordul absolut de 100 de ani mai devreme. Progresiștii susțin că temperatura citiă în 1913 e de fapt cu câtvea grade mai sus decât realitatea (aceeași chestie și cu citirile din 1935 și 1959) spre a o face pe cea din 2013 tempertură record. E pur și simplu vorba de o isterie alimentată de gogoițe ideologice și minciuni sfruntate în slujba „cauzei ”.

        • JB spune:

          D-le Svejk, îndârjirea dvs.e demnă de o cauză mai bună, zău.

          De ce aerul e mai crisp la +30°C la NY ( când nu e 110% humidex), de ce senzația de aer mai curat in marile orase din North.Am, comparativ cu Europa, comportă o discuție întreagă. Adică diferențele dintre climatele temperate, cu subvariatiunile lor, coroborarea direcției vânturilor cu efectul de coolness al curentului Labrador, pozitionarea orașelor Europene in masa continentală eurasiatică, densitatea populației/clădirilor cu mai mult de 2 etaje, nr.de mașini diesel, etc, etc.

          Dar aceste nu schimbă fondul problemei. Trebuie sau nu trebuie să ne alarmeze și prin urmare să facem sau să nu facem ceva?!? Eu cred că DA: Trebuie. Nu imi pare să avem ceva de pierdut (pe termen mediu si lung)…..

          • Josef Svejk spune:

            La chestia cu poluarea din marile orase americane vis a vis de cele europene, treaba e simpla: In orasele americane densitatea cladirilor inalte e mai mare ca-n cele europene. Masinile in SUA sunt mai multe si mai mari. Clima Americii de Nord e una puternic continentala vis a vis de cea a Europei. Exemplu cu NY intru-totul aplicabil la Chicago, Dallas, Atlanta, Minneapolis, Denver, St. Louis, Phoenix, Memphis, etc, si alte mari orase americane ce sunt binisor in interiroul continentului.

            Va repet inca odata, pentrui ca vad ca prindeti greu si scapati usor: Diferenta esentiala e aceea ca normele de poluare ale UE sunt fixate pe reducerera emisiilor de CO2 (gaz incolor, inodor si netoxc pana la concentratii de peste 350 de ori mai mari ca cele atmosferice) in timp ce normele americane sunt axate pe reducerea emisiilor de noxe (oxizi de azot , sulf, etc.) daunatoare sanatatii. Progresistii de la butoanele UE omoara cu veselie zeci de mii de europeni anual pentru a-si satisface gargaunii ideologici.

            Daca chiar credetui ceea ce spuneti si vreti sa faceti cu adevarat ceva, ar cam trebuie sa luati IMEDIAT urmatoarel masuri:

            1. Renintati la concumul de curent electric si utlizarea internetului
            2. Renuntati la locuinta cu amprenta de carbon infioratoare.
            3. Renuntati la orice mijloc de transport. Inclusiv productia unei bicilete genereaza ermisii de CCO2 infioratoare.
            4. Mutati-va intr-o coliba din sanul naturii.
            5. Traiti cultivand propria tarla fara irigatii, ingrasaminte chimice, pesticide, etc.

            Cand incepeti?!

          • Harald spune:

            Puteți face tot ce doriți, dar pe banii dvs. Nu pe bani publici. România e o țară unde mulți oameni fac economie la mâncare ca să-și poată plăti întreținerea, iar pentru acei oameni certificatele verzi incluse pe factura de energie electrică au fost o cheltuială suplimentară pe care nu și-o puteau permite. Ce s-a întâmplat cu acei bani? I-au încasat niște băieți deștepți din Cehia (printre alții).

            Sau dacă vă plac exemplele din State: aveți idee câți bani publici a îngropat Solyndra? Cam câte Solyndre credeți că vă puteți permite din banii proprii?

      • Constantin spune:

        “Datele statistice disponibile ne arată că 2017 chiar a fost un an f.cald, poate cel mai cald de când se fac măsurători precise.”

        Domnule JB, vă mărturisesc cu admirație că textul dumneavoastră mă surprinde foarte tare. Am încercat să scriu și eu același lucru, dar comentariul meu, în egală măsură obiectiv și exprimat cu decență, asemenea celui al dumneavoastră, nu a fost acceptat. Sper să-mi fie îngăduit să-mi exprim acordul cu opinia dumneavoastră. Vă mulțumesc.

    • neamtu tiganu spune:

      Noroc că pe atunci nu aveam mașina a 3-a.
      D-l Svejk, ca intotdeauna postarile matale sunt f interesante si deschid o window in fascinanta d-voastra existenta. M-ar interesa inca efectele gerului naprasnic asupra garajelor 4 si 5 si mai ales asupra cailor de rasa din grajdurile matale. Desigur ar fi bine de stiut ce faceti cu elicopterele in aceasta perioada? Am auzit ca uneori sunt sensibile.
      Banuiesc si ca protejarea iahtului nu e tocmai usoara, daca nu e dotat cu dispozitive de spart ghetarii, sper ca aveti parte de un echipaj cit de cit rezistent la frig.

      • Josef Svejk spune:

        Domnu’ Tiganu,

        Cam toate casele construite in partea asta de lume de prin 2000 incoace au 3 garaje. Primele doua cu o usa comuna si al 3-lea cu usa lui. Pana sa ajunga copilul mai mare la 16 ani ca sa aiba permis, garajul 3 era un soi de magazie. N-am cai de rasa. In schimb am gopher-i (un soi de harciogi) care-mi rontaie ocazional tubulara irigatiilor. Barcile (trebuie sa fie sute de mii la o populatie de 6 milioane de suflete in tot statul) se tin iarna pe un soi de maidane acoperite cu prelate pentru ca de cand cu incalzirea globala lacurile ingheata beton de se poate merge cu caoioneta pe ele la pescuit. Cu aviatia am rezolvat-o simplu. Am un avion usor in timeshare iar seful meu are un JJ-5 (Mig-17 chinezesc cu doua locuri) si ma mai ia ocazional la plimbare cu el. Daca va intereseaza sa cumparati avioane, pe aici sunt o gramada de L-29 si L-39 cu ore putine de la rusi la preturi de nimic. Alte curiozitati mai aveti?

        P.S. Dumneavoastra unde va tineti masina? In cort?

        • Sorin MO spune:

          E desigur regretabil ca o expunere de nivelul celei oferita de dl Cranganu e manjita cu frustrarile unor “ecologisti” care sugereaza ca a treia, ori a patra masina ar da peste cap echilibrul planetei. Ele vin (frustrarile) probabil dintr-un complex in care se amesteca egoism, invidie, supraevaluare. Si pentru ca cel ce n-are trei masini are probabil doua sau cel putin una, corectitudinea rationamentului acestuia ne reaminteste de o savuroasa fabula a lui Grigore Alexandrescu ce se incheie chiar asa:
          ………………
          Ca nu iubesc mîndria si ca urasc pe lei,
          Ca voi egalitate, dar nu pentru catei.”
          Aceasta între noi adesea o vedem,
          Si numai cu cei mari egalitate vrem.

      • Ioan spune:

        Misto chestia cu yahtul spargator de gheata a lui Svejk. Mi-am si inchipuit un vapor cu abur si cu zbaturi pe Mississippi, cu coca de spargator de gheata rusesc si pe Svejk aruncand sonda de adancime si strigand “mark twain!”

  6. N Cojocaru spune:

    O desfatare aceste prezentari ale domnului Cranganu! Am deschis toate linkurile la care face referinta mai sus dom’profesor. Inca citesc la ele. O prima observatie: in timp ce organizatiile ce sustin primordialitatea factorului antropogen vor bani ca sa-ti prezinte studiile, scepticii isi prezinta opiniile in mod gratuit (vezi studiul prezentat de Valentina V. Zharkova pe https://arxiv.org/pdf/1705.04482.pdf). Aparent, cei din prima categorie sunt nu numai cu duhul saraci.

    As fi curios sa aflu parerea domnului Cranganu relativ la legatura dintre meandrizarea jet-streamului si importul de vreme nespecifica pe largi teritorii in buzunarele astfel create.

    • Jet-stream-urile (curenți rapizi de aer în troposfera superioară) sunt cei mai activi în timpul sezonului rece (noiembrie-martie), iar efectele lor asupra Statelor Unite au fost relativ bine documentate. Controlul principal asupra „meandrizării jet-streamului și importului de vreme nespecifică pe largi teritorii” îl exercită o combinație climatică între fenomenele El Niño & La Niña și Southern Oscillation, ori ENSO. Din păcate, evenimentele ENSO sunt unele dintre cele mai neînțelese fenomene atmosferice.

      Cele două râuri majore de aer din troposfera superioară – polar front jet stream (deasupra locațiilor cu latitudine medie) și subtropical jet stream – transportă energie și umiditate în direcții anticipate, dar care se pot schimba neașteptat pentru cauze incomplet înțelese. În principiu, evenimentele El Niño în Statele Unite, sud-estul Africii și Madagscar, Brazilia etc.,produc o creștere a temperaturilor, secetă, furtuni intense. Evenimentele de tip La Niña produc efecte relativ opuse. În prezent, în Statele Unite se manifestă La Niña, a cărei amplitudine a început să crească din noiembrie 2017, ajungând la 80% și continuând trendul crescător de-a lungul iernii.

      Există vrea relație între încălzirea globală și evenimentele ENSO? Contrar celor afirmate de eco-activiști, această legătură nu este dovedită peremptoriu. Deși s-au făcut cercetări intense, complexitatea deosebită a evenimentelor meteo și climatice impune multă cercetare adițională. Pentru că evenimentele ENSO au dominat și trecutul geologic al planetei, când nu existau oameni arzând combustibili fosili, mi se pare o exagerare intenționată blamarea speciei umane pentru modul în care produce o mare parte din energia care susține civilizația actuală și pe cea viitoare.

  7. Ioan spune:

    Mi-au atras atentia termenii de orbite planetare ordonate si dezordonate si accesand link-ul am descoperit ca este vorba de fapt de miscarea centrului de masa planetar, care deseneaza orbite cu aspect ordonat sau dezordonat . Toate miscarile corpurilor ceresti se remarca prin precizie si predictibilitate si cred ca ar trebui corectata traducerea, pentru ca folosirea termenilor de ordonat si dezordonat la orbitele planetare este improprie.

    • Autorii articolului au introdus de la început un nou parametru pe care l-au numit „The kinematic index of the planet juncture index”, care este, de fapt, indexul kinetic al longitudinii heliocentrice. După care au introdus termenii orderely orbit și disorderely orbit desemnând variații ordonate sau dezordonate ale indexului.

      Și, pentru că ați citit cu atenție articolul, ce părere aveți de concluziile sale?

      • Ioan spune:

        Am parerea ca sunt de bun simt, citez : “These findings illustrate that the planet movement influences solar activity to some extent.”
        Cat despre termenii definiti, “index cinematic si longitudine heliocentrica” exista o descriere succinta a lor, impreuna cu semnificatia : ” The planet juncture index represents the distance
        between the planetary system’s barycenter and the Sun’s barycenter. This index also represents the degree of convergence and separation of the planetary system. The planetary
        system’s heliocentric longitude represents the exact location of the planetary system’s barycenter relative to the solar system’s barycenter.” Cred ca termnul centru de masa ‘ barycenter” apare suficient cat sa ne dam seama ca cei doi termeni sunt corelatii intre centrul de masa al planetelor, centrul de masa al intregului sistem solar si centrul de masa al soarelui, cu o exprimare grafica care apare ca o orbita.
        Revenind la esenta articolului, se stie ca interactiunile gravitationale pot produce efecte uneori spectaculoase, cum ar fi vulcanismul pe satelitii planetelor mari prin fenomenul de maree gravitationala. Nu este exclus ca in ciuda masei sale imense si soarele nostru sa fie influentat de dispozitia planetelor in jurul sau. Cum acestea se misca ciclic in jurul soarelui, evident ca putem gasi tot feluri de cicluri.
        Nu cred ca aceste corelatii schimba fundamental situatia cu incalzirea globala antropogena. Chiar daca America de nord ingheata ( asa le trebuie daca l-au votat pe Trump!..), la noi este o vreme de toamna tarzie, cu temperaturi de 5-12 grade C si ceata. Daca ne indreptam spre o perioada de racire pe motiv de cicluri cosmice si dorim sa contracaram aceasta prin emisii de gaze de sera, peste vreo cateva zeci sau sute de ani cand vom avea o configuratie cosmica spre incalzire iar gazele de sera emise intre timp vor fi tot in atmosfera, va fi vai de capul stranepotilor nostri. Sau poate nu va fi, deoarece la ritmul de progresie a cunostintelor si capabilitatilor noastre, acestia vor fi avand tehnologia necesara pentru a contracara aceste schimbari.

    • man of war spune:

      „Ciclon bombă”, „vortex polar”, soc si groaza, reprezinta zvircolirile ultime (mi ar place sa cred) ale unei bresle care pierzind monopolul informatiei (si implicit al audientei aducatoare de profit) recurge la trickuri disperate, exploatind naivitatea, emotiile si instinctele primare. e ca n vremea lui caragea, cind breasla cioclilor arunca zdrentele ciumatilor la casele bogatilor sa mprastie epidemia (ceea ce evident le marea cistigul)

      • victor L spune:

        Esti sigur ca “reprezinta zvircolirile ultime”?
        Cind nu le-a reusit cu racirea globala au dat-o pe incalzirea globala; apoi ca sa nu fie ridiculizati, au intors-o ca la Ploiesti, schimbari climatice.
        O sa vina vremea cind, Evrika, vor striga “opriti Pamintul, ne da cu ameteli!”

    • Mihai spune:

      de temperaturile record din Alaska nu zicem nimic?

  8. Mircea Modan MirceaM spune:

    Foarte interesanta abordarea celor de la University of Northumbria, UK. Articolul dvs este binevenit si un mare plus in intelgerea fenomenului (lasand la o parte mica sectiune unde bagati batul prin gard :P, in fond platiti cu aceeasi moneda, dar nu prea lamureste nimic in chestiunea incalzirii globale)
    Inteleg ca periodicitatea este una neliniara, mai degraba (co) sinsoidala, avand ca elemente principale detrminante campuri magnetice solare care nu sunt tocmai independente, etc.
    Se folosesc instrumente mateamtice complexe (Principal Component Analysis, Bayesian analysis) si inca nu este totul foarte clar
    “We need to emphasize that the real solar activity can be a superposition of a
    larger number of waves generated not only by dipole but also by quadruple (Popova et al.
    2017), sextuple or other magnetic sources that will be a scope for forthcoming studies”
    Eu unul am ceva dubii ca lucrurile sunt atat de “simple’ (nu sunt evident, dar depisatarea unor perioade definite totusi de anumite functii este un pas urias), in fond sunt amintite si influente ale unor supernove (Vela Junior0 ale caror raze gammma fac si dreg… ciclicitatile cu perioade determinate sunt mai usor de adminisdtar dar, de regula se dovedesc imperfecte. In fond si dvs ne vorbeati de titania modelelor matematice…sa nu uitam ca functioneaza in ambele “sensuri”.
    Adica avem si influente semnificative care nu depind de soare.
    Lucrurile se comp[lica si mai mult.
    Bun, in fond sistemul analizat, Terra, este sub influenta soarelui , in principal, dar are si parametrii sai proprii, in special atmosfera.a carei compozitie modifica reflexia, absorbtia, sau indicele de transparenta…daca ar fi sa folosim un inicator mai cunpscut de la geamuri termopane as spune factorul solar( cat din fluxul solar ajunge practic pe Terra.cu ce spectru, ce energii pe fiecare tip de radiatie etc)
    Daca asupra razelor solare extratersstre (care ajung la granita atmosferei, exosfera) nu putem interveni (aici iarasi este de discutat cat de mare este variatia intensitatii extratesreste a fluxului de raze solare functie de ciclicitate, un grafic pe care l-am vazut din 1975 pana in 2005 avea o variatie mica de sub 4W/mp, raportat la consatanta solara de 1367 W/mp pare putin, iar daca ne gandim ca la ;plecarea” de pe Soare vorbim de cca 60 MW/mp solar trebuie sa ne intrebam si c are este variatia acelei intensitait de la “producator” basaca influenta parcursului si a “ferestrei” prin care ajung razele pe pamatn) trebuie sa luam in calcul si parametrii atmosfereei care determina absorbtia si difuzia, care conteaza poate chiar mai mult ca intensitatea fluxului solar extraterestru.(in cazul unei variatii ata de mici)
    Una nu o exclude nicidecum pe cealalata. Trebuie sa le cun oastem cat mai bine particularitatile pentru a trage o concluzie argumentata.
    Intelgera fundamentalei si armonicilor naturale, a fluxului extrateresteru este un pas important, pentru ca doar asa putem depista “aportul” atmosferei si al pamantului,apei, ca mase termale care capteaza si reflecta radiatai solara care ajunge pe pamant.
    Pe de alta parte trebuie spus ca aceste scaderi ale temperaturii din SUA si Canada nu sunt un argument ptr “racirea globala”, sper sa nu apara “friguristii” in contrapartida la “incalzisti”, mai asta ne lipseste!) transferul; termic se face nu doar prin radiatie ci si prin convectie, Terra nu are o temperatura omogena a aerului, solului, apei,(evident, din cauza formei cvasisferice, areleifului, floarei etc si a inclinatiei axei de rotatie cu cca 23,5 grade) aerul se “plimba” functie de presiunule zonale si “cara’ aer de temperaturi diferite etc. In fond nici anotimpurile nu sunt datorate variatiei radiatiei solara sau a distantei fata de soare ci de inclinatia axei care face ca parcursul razelor solare printr-un mediu de o anumita conductivitate termica sa fe mai mare sau mai mic.
    Iar temperatura locala deopinde de multi, multi alti factori (albedou, indice de reflexie, de absorbtie, curenti de aer, “rugozitatea” suprafetei etc)
    Una peste alta problema este mult mai complexa decat pare si abordarea simplista cum ca doar reglajul gazelor cu efect de sera este suficient nu este…suficienta.
    Dar de aici pana la nega ca omul nu produce nicio influneta asupra bilantului enrgetic este, totusi, cale lunga.Cam fara argumente. Dupa cum si a exagera este o cale la fel de lunga, cu argumente discutabile si incomplete.
    De ce oare nu ne putem intelege ca nici temperaturile de 10 grade in ianuarie din Romania (anul trecut imi crapau tevile in peretii prost izolati termic, pe vremea asta era -20 grade)nu sunt relevante ptr fenomenul incalzirii gloabale, dupa cum nici alea de -40 de grade din SUA sau Canada nu statbilesc trendul, doar dinamica mediilor agregate o poate face.
    Si asta arata clar incalzire, chiar daca rechinii mor de frig si ursii de cald.
    Dupa cum ziceam, articolul este excelent si aduce un plus mare de tot prin abordarea analizei unor fundamentale care ne pot lamuri si asupra armonicelor si a eventualeor distorsiuni crate de om.
    Fara a avea fundamentala si armonicele naturale nu putem calcula nimic.
    Superarticol! (chiar si sectiunea cu batul bagat prin gard e misto :P)

    • Josef Svejk spune:

      Vorba lui Jupan Dumitrache: Scrieti adanc.

      Io asa ca omu’ mai sarac cu duhul va recomand un experiment simplu mai la primavara. Luati doua sticle identice: Una cu apa plata si ailalta cu apa minerala. Goliti-le pe jumatate (ca sa existe atmosfera) si apoi inchideti-le. Lasandu-le cateva ore in soare, o sa observati ca sticla de apa minerala (cu atmosfera bogata in CO2) se incalzeste mult mai tare ca cea cu apa chioara.

      Luati apoi o alta sticla de apa minerala pe care o lasati deschisa vreo un sfert de ora ca sa se “rasufle”. Apoi inchidetii-o si puneti-o la soare cu alelalte doua sticle. Daca vreti sa fiti riguros si sa verificati continutul de CO2 din scticla cu apa minerala rasuflata puneti in ea o insecta care va muri in 1-2 minute – ceea ce probeaza faptul ca atmosfera ei are cel putin 1%-2% CO2 – concetratia ce omoara majoritatea insectelor. O sa observati in mod stupefiant ca sticla cu apa minerala ‘rasuflata” nu se incalzeste cu nimic mai tare ca cea cu apa chioara.

      Ce ne spune exeprimentul asta empiric?

      1. Concentratiile mari de CO2 atmospheric intr-adevar au un efect de sera pronuntat.
      2. Concentratiile scazute de CO2 (2%-3%) au in schimb un efect de sera neglijabil sau greu de detectat. In realitate daca utilizati masuratori riguroase ale temperaturii se ovbserva un oarecare efect de sera de pe la 0.5% concentratie CO2, in sus.

      Copilul meu mai mare a facut in astfel de experiment timp de cateva luni in sera sotiei mele (cer are in generator de CO2) impreuna cu colegii sai pentru scoala. Rezultatele (faptul ca efectul de sera apare abia la concentratii de CO2 de 12.5-25 de ori mai mari ca cele atmosferice) au provocat oraoarea si revolta furibunda a profesorului lor de stiinte naturale – miciurinist convins care se astepta ca experimetnrul sa produca rezultate complet diferite.

      Continutul atmosferic de CO2 e de ~0.04%. Adica de vreo 12 ori mai putin decat cel la care se poate detecta un oarecare efect de sera. Cum pot atunci oamenii care se pretind educati sa accepte cu seninatate gogorita sustinuta de gargaragii cu incalzirea globala ca o crestere fie si de 25% (ceea ce e enorm!) a continutului de CO2 din atmosfera va provoca efecte ireversibile asupra climeai planetei?! Cu cuvintele dumneavoastra…

      • Gamma spune:

        Bine ca n-a incercat sa bage freon in sera ca sa obtina o gaura in stratul de ozon …

        Sera deja e sera , concentratia CO2 e un factor minuscul in acest mediu , pt cititori , o ploaie are efect major asupra umezelii corpului cand esti pe campie dar absolut minor daca inoti .
        Ma intreb cat o fi de inteligent daca nu si-a dat seama de problema .

        • Josef Svejk spune:

          Sera are detector de CO, CO2 si gaz metan. Continutul lor era cunoscut. Continutul de CO2 era variat cu ajutorul unui generator de CO2. Rezultatele au fost au fost replicate cu o acurateter remarcabila si in serele mamelor celorlati colegi ai sai ce au participat la experiment

          Ce at fi sa incercati mai degraba chestia cu sticlele care e in mod cert mult mai apropiata de posibilitatile dumenavoastra si apoi sa explicati rezultatele?! At fi util sa vi le explicate in primul rand dumenavoastra. Poate ca asta va va ajuta sa nu mai cadeti atat de usor victima panglicarilor cu incalzirea globala. ce ziceti?!

          • Gamma spune:

            Curent de aer produs de un ventilator masurat intr-un uragan
            Caldura produsa de un chibrit in masurata intr-o topitorie
            Vibratiile produse de un ceas mecanic masurate pe un motor ambalat
            Efecul de sera a CO2 masurat intr-o sera reala .

            Bunul simt gasit pe internet …

    • @MirceaM

      Mă bucură comentariul dvs. pentru că mi-a luat o frică din spate: nu-mi voi pierde cumva cititorii dacă împănez argumentele mele cu traduceri (prescurtate) ale unor articole de strictă specialitate, doldora de termeni și concepte care nu se aud toată ziua prin mass media? Judecând după opiniile, întrebările și sugestiile exprimate, nu pot să spun decât că am niște cititori cu care pot dialoga fără teama de a fi neînțeles.

      Folosirea unor instrumente matematice complexe, greu de explicat în câteva rânduri de articol, m-au forțat să nu introduc în articolul de față decât patru lucrări publicate anul trecut în care se face o „propagandă” clară în favoarea Soarelui ca factor determinant al ciclurilor glaciație-interglaciație care au marcat miliardele de ani de istorie geologică. Aș fi putut, totuși, să extind lista la cel puțin 20 de articole peer-reviewed, publicate în 2016-17, care au aceeași temă comună: schimbările climatice sunt datorate Soarelui (activitate regulată și evenimente neregulate).

      Pentru că știu că îl veți citi cu interes, îmi permit să vă indic un articol publicat în 2013 de trei profesori germani. Unul dintre ei este bine-cunoscutul Prof. Carl-Otto Weiss, Physikalisch-Technische Bundesanstalt, Braunschweig, Advisor al Institutului European pentru Climă și Energie și fostul Președinte al Institutului German de Meteorologie (apel la autoritate :-)).

      Autorii au analizat spectral cele mai extinse baze de date de temperatură din Europa, folosind transformate Fourier discrete, wavelets, detrended fluctuation analysis (poate că un matematician ar putea să traducă corect) și simulări Monte Carlo.

      Concluziile articolului sunt surprinzătoare pentru „corectitudinea politică” și pariez că s-a scris/vorbit extrem de puțin despre ele:

      The climate dynamics is governed at present by periodic oscillations. We find indications that observed periodicities result from intrinsic dynamics.

      Deci, schimbările climatice sunt periodice, au cauze pur naturale (intrinsic dynamics) și n-au nimic de-a face cu oamenii și CO2 emis de ei.
      Păi, dacă nici nemții nu mai cred în încălzirea antropogenă… :-)

      Multi-periodic climate dynamics: spectral analysis of long-term instrumental and proxy temperature records

      • Ioan spune:

        Domnu’Cranganu, am si eu o intrebare, acum ca mi-ati zdruncinat credinta in componenta antropogena a incalzirii globale ( sa moara “climate change”-ul de ciuda…), daca pana si un neamt, presedintele Institutului German de Meteorologie zice ca oscilatiile climei sunt de cauze intrinseci. Las la o parte faptul ca perioadele ( nu-mi place formularea lungime de unda la chestiile climatice) diverselor oscilatii gasite sunt mult mai mari decat ultimii 30-40 de ani de cand oamenii elibereaza in mod serios gaze cu efect de sera astfel ca nu prea putem face afirmatii certe despre faptul ca contribuim sau ba la incalzirea globala oricat am extrapola date de tot felul. Din articolul dvs. am inteles ca ne asteapta o racire a vremii in urmatorii 30-50 de ani. Am senzatia ca mesajul sublinimal ar fi ca putem arde gaze de sist sau de Qatar sau de Yamal in nestire, ca putem incalzi un pic planeta ca si asa urmeaza o perioada de minim solar. Ca tot omul gospodar care isi face vara car si iarna sanie, ma gandesc si eu asa: decat sa incalzim toata planeta acum ( chestie despre care nu exista consens) cu speranta ca ne-o va raci ciclul cosmic peste vreo 50 de ani, nu mai bine pastram gazele, ca sa avem cu ce ne incalzi cand va veni vremea?

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Eu unul sunt familiarizat cu analiza spectrala de pe piata bursiera. Analiza tehnica este extrem de variata, J M Hurst (din cate tin minte era fizician sau inginer in zona de aeronave) fiind unul dintre autorii care a produs un sistem de analiza bazat pe gasirea armonicelor unor serii mai lungi de preturi, folosind seriile Fourier -in cazul fericit cand perioadele erau constante, si transformata Fourier la perioade variabile. Prin anii 80, 90 din cate tin minte. Nu e cava foarte comun si usor de inteles, daca nu ai o baza. Chestia naspa era sa gasesti emitentul care ‘dovedea’ aceste armonici determinabile, nu este ceva foarte des intalnit, poti sa crezi doar ca ai gasit, pe perioade scurte,,…urmand a presupune ca dinamica se va repeta, aveai niste puncte clare de intrare in piata, momente cand era foarte probabil sa se schimbe macazul, pe cicluri de diferite ranguri. Evident ca la suprapunerea unor cicluri mici peste cicluri ai mari efectele erau mult mai mari. E o adevrata arta..la fel ca in determinarea oricaror ciclicitati mai grele.
        De asemena , tot in analiza tehnica bursiera mai exista o teorie, delta phenomenon se numeste, dezvoltata de un matematician ( a fost cumparata si dezvoltata apoi comercial de un tip celebru. Welles Wilder, inventatorul unor indicatori foarte utilizati, ex. RSI…vedeti, cum se leaga domenii care par total paralele!)
        Ar fi super daca s-ar dovedi (articolul nu este 100% convingator, din pricina acelor supernove, dar trebuie digerat mai pe indelete) ca ciclicitatile temperaturii pot fi “demontate” in armonici legate de ceva, era nevoie de cel putin 10 cicluri ca sa fie cat de cat acceptabila ciclicitatea, …asa pare din articolul propus de dvs, dar trebuie mers mai departe, este atat de mult de cerecetat si analizat incat a emite acum o ‘sentinta” mi se pare cam hazardat.
        Or, aici ar trebui sa fie efortul principal, in a intelge cat mai bine.
        Si dvs participati la acest efort, fara nicio indoiala…chiar daca concluziile pot sa fie altele discutia si argumentele raman..ptr cine are ochi de vazut si urechi de auzit.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        “Deci, schimbările climatice sunt periodice, au cauze pur naturale (intrinsic dynamics) și n-au nimic de-a face cu oamenii și CO2 emis de ei.
        Păi, dacă nici nemții nu mai cred în încălzirea antropogenă”
        Nu-i chiar asa, sa nu sarim in extrema cealalta
        “The agreement of the reconstruction of the temperature history using only the six strongest components of the spectrum, with M6, shows that the present climate dynamics is
        dominated by periodic processes. This does not rule out a warming by anthropogenic influences such as an increase of atmospheric CO2. Such secular effects could have been incorporated by the DFT, e.g., into the 250-yr cycle obtained from M6, and would then not show up as a discrepancy between SM6 and RM6″

    • Absurdistan spune:

      Cîteodată stimații autori au darul de a spune puțin și incoerent, dar, pe linie pozitivă, le ia multă vreme și efort să o facă.

    • Harald spune:

      Ati vazut vreodata noaptea ochii unei pisici, stralucind in lumina farurilor? Au diverse nuante si intensitati, in functie de unghi si de distanta. De-obicei sunt verzi, dar am avut si un caine ai caror ochi straluceau noaptea in rosu, pentru unii cunoscuti era de-a dreptul inspaimantator.

      Se pot imagina tot felul de metode de a masura lungimea de unda si intensitatea reflexiei, absorbtiei etc. Dar exista un lucru simplu pe care orice elev de liceu ar trebui sa-l inteleaga: toti parametrii astia sunt aproape nesemnificativi in comparatie cu intensitatea farurilor masinii.

      Am mai folosit in urma cu vreo 2 ani tot aici analogia dintre soare si un ceaun cu gem care fierbe la tara in curte: va puteti apropia de el in functie de caldura medie degajata, dar nu puteti anticipa niciodata in ce directie vor sari stropii, daca vor cadea inapoi in ceaun sau nu si cat de puternica va fi arsura provocata, daca va cade vreunul pe mana. Pentru ca toate astea depind de ceaun si de focul de sub el, nu de dvs. Cam asta-i.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Nu am prea inteles ce vreti sa spuneti. Nu le am cu gatitul :P
        Daca cititi lucrarea din linkul prezentat de dl. profesor ( da, este un prof pe care as fi vrut sa-l am in tinerete, fara nicio periuta, asta e) veti gasi in anexe si variabilitatea radiatiei solare…acum am vazut ca si ei o au sub 4W…ba chiar mai mica.
        Despre ce vorbim atunci? Despre impresii sau masuratori si calcule?
        Sau la ce va referiti?

        • Harald spune:

          @MirceaM – la pasajul ăsta din comentariul dvs. mă refeream:

          “in fond sistemul analizat, Terra, este sub influenta soarelui , in principal, dar are si parametrii sai proprii, in special atmosfera.a carei compozitie modifica reflexia, absorbtia, sau indicele de transparenta…daca ar fi sa folosim un inicator mai cunpscut de la geamuri termopane as spune factorul solar( cat din fluxul solar ajunge practic pe Terra.cu ce spectru, ce energii pe fiecare tip de radiatie etc)”

          Am mai remarcat și cu alte ocazii, aveți tendința să acordați unor aspecte minore aceeași importanță ca și unora majore, deși efectele lor în practică diferă cu câteva ordine de mărime. Iar soarele nu e un bec de 100W cu radiație constantă în toate direcțiile, ecologiștii au în general tendința inconștientă să pornească de la axioma asta. Falsă, evident.

          Chiar nu prea contează parametrii proprii ai Terrei, putem să-i ignorăm liniștiți. Însă toată isteria încălzirii globale antropogene pe asta se bazează, pe parametrii Terrei. Parametri pe care Soarele nu dă doi bani, trust me! :)

          • Hantzy spune:

            Harald,
            Comparativ, cu siguranță aportul parametrilor tereștri e net inferior celor solari. Dar nu asta este relevant. Dacă tot dăm exemple de sisteme în puncte critice, ofer și eu unul banal: cel al balanței cu câte o tonă pe fiecare taler. Ea este astfel în echilibru. Dacă pui pe unul din talere o pană, rămâne el în echilibru? Sau dacă arzi gazul sub celălalt taler, poate aerul cald ascendent să scoată balanța din starea de echilibru? Sau, poate, frecările din lagărele balanței sunt îndeajuns de mari pentru a anula momentul creat de forța asimetrică suplimentară? Asta ar fi prima întrebare.
            O a doua ar fi, dacă în noua poziție balanța rămâne în echilibru stabil sau, odată scoasă din echilibru, accelerează până la lovirea opritorului.
            Nu fac acum teoria sistemelor inerțiale, dar este evident că greutatea penei sau a stiloului pus pe unul din talere e net inferioară tonei deja existente. Însă nu putem exclude posibilitatea ca această relativ infimă greutate să creeze, imediat sau după un timp, o deplasare sesizabila a balanței. Cam la fel și în cazul echilibrului climatic al Terrei.

            • Harald spune:

              Analogia ta cu balanța e falsă și am mai explicat asta la un articol foarte recent, când am folosit exemplul cu Casa Poporului.

              Nu e nicio balanță, balanța ta e mistificare ecologistă. Du-te și pune o pană într-o parte a casei Poporului (atunci am folosit exemplul cu un pahar de apă vărsat pe jos) și vezi dacă se înclină clădirea. Uită-te la ea 3 miliarde de ani dacă vrei, dar eu îți garantez că nu se înclină.

              Terra e un pic mai mare decât Casa Poporului, de câteva miliarde de ori mai mare. Așa că poți să pui miliarde de pene și să verși miliarde de pahare cu apă pe jos, n-o să se încline.

            • donquijote spune:

              Puteti sa puneti linistit o pana sau zece. Forta necesara care ar face sa scoata din echilibru balanta de o tona este mult mai mare. Nu e vorba despre inertie, este mai mult vorba despre frecare (in punctul de reazem). Are nevoie de un impuls mult mai mare.
              Echilibrul despre care vorbiti nu este sprijinit pe un punct (de dimensiune zero) ci pe o suprafata cu atat mai mare cu cat masa este mai mare.

            • Hantzy spune:

              @Harald,
              Eu nu am oferit o soluție la analogia respectivă. Tu ai făcut-o, bazându-te pe presupunerea că mărimea ce ar perturba echilibrul dinamic ar fi neglijabilă. Îmi oferi o altă analogie, care este însă complet falsă: casa poporului, incastrata prin fundație în placa continentală, este concepută pentru a nu se înclina sub tone de apă de ploaie. Mut-o în balans pe stânca de la vârful Omul și apoi fă măsurătorile, când îi dai vreun bobârnac pe o extremitate. Pe mine nu mă conving afirmațiile de tip “trust me”.
              @donquijote
              Mata fie nu citești cu atenție, fie te grăbești să răspunzi înainte de a citi tot. Am amintit de frecarea în lagăre, ca posibilitate de anulare a momentului creat de forța asimetrică. Dar ce n-am spus e cum arată balanța. Poate că nici nu are vreun “punct de sprijin” cum presupui tu, ci e suspendată în vid de un fir perfect flexibil în mijlocul pârghiei. Unde am avea atunci frecare? Sau închipuiți-vă că brațul balanței măsoară câțiva kilometri. Ceea ce-i lipsește forței în mărime, poate fi compensat de lungimea brațului. Nu exclud ca și așa balanța să rămână în echilibru chiar și cu un milion de pene, dar nu-mi ajunge argumentul că “are nevoie de un impuls mult mai mare”. Cât de mare? Impulsul unui corp este masa sa înmulțită cu viteza. Presupune că în momentul lovirii talerului pana se mișcă cu o viteză apropiată de cea a luminii! E atunci impulsul ei suficient de mare?

            • donquijote spune:

              @Hantzy
              Ideea pe care am vrut sa o demonstrez este ca niciun sistem fizic real (si nu absolut ideal cum vreti sa-l considerati) nu “pleaca” din pozitia de echilibru dintr-un “impuls” cu atatea ordine de marime mai mic decat marimile implicate in acel echilibru.
              Frecarea din cutitul balantei este un element la fel de metaforic ca si metafora dumneavoastra cu balanta.
              Hai sa zicem ca vorbim despre histerzis; parerea scepticilor (sceptici fata de cauzele umane ale modificarilor climatice) ar fi ca activitatile umane ar fi insuficiente pentru a invinge acest histerzis.
              Si asta, cu toata pasiunea autodistructiva a speciei umane.
              Mai curand as zice ca omenirea are toate sansele sa se distruga singura, fara sa ajunga sa schimbe climatul planetei, eventual sufocandu-se in propriile deseuri. Douzeci de ani dupa aceea planeta ar aparea la fel ca inainte de om (vezi “minidelta din Vitan” crescuta peste deseurile aruncate de ssmd)

            • Harald spune:

              @Hantzy – sugestia de a muta Casa Poporului in varf de munte dovedeste un singur lucru: in subconstient iti dai seama de ridicolul comparatiei cu balanta.

              In realitate soarta Casei Poporului este de a ramane vesnic acolo unde a fost construita. Poate fi erodata de fenomenele meteo la fel ca Bucegii, poate fi invadata de vegetatie ca la Cernobil, dar soarta ei nu va fi schimbata de un homeless care ar face focul in ruinele ei.

              La fel stau lucrurile si cu planeta, ramane acolo unde s-a format, n-ai cum s-o muti nicaieri. Toate distrugerile semnificative vor veni din exterior, nu din interior. Iar daca vrei cu-adevarat un motiv sa-ti faci griji, vezi ca de la ultima supernova din galaxie a trecut cam mult timp, statistic vorbind. O supernova nu poate fi anticipata, ar putea aparea una chiar week-end-ul viitor, chiar daca explozia a avut loc in urma cu sute de ani.

              Nici macar o supernova nu va distruge efectiv planeta, dar ar putea aduce specia umana la nivelul Epocii de Piatra, cand bunavointa zeilor se cumpara cu sacrificii umane. Abia aceea era cu-adevarat ecologie :)

            • Hantzy spune:

              @donquijote, nu idealizez și nu absolutizez nimic. Știu că orice proces fizic, orice transformare sau transfer de energie se are un anumit randament subunitar, că rezultă anumite pierderi. Și în cazul balanței gravitaționale și în cazul celei energetice a atmosferei. Dumneata, ca sceptic autointitulat ești cel dispus însă să neglijezi factori în baza unei legi inexistente cum că “niciun sistem fizic real (si nu absolut ideal cum vreti sa-l considerati) nu “pleaca” din pozitia de echilibru dintr-un “impuls” cu atatea ordine de marime mai mic decat marimile implicate in acel echilibru.”

              @Harald: “La fel stau lucrurile si cu planeta, ramane acolo unde s-a format, n-ai cum s-o muti nicaieri.”
              Ești fie lipsit de orice urmă de spirit analitic, fie lipsit de buna-credință. Nu am susținut niciunde că un pahar de apă ar modifica orbita Terrei. Ce ne interesează este echilibrul energetic al stratului ăsta, relativ subțirel, care se numește atmosferă. Iar pentru că explicațiile să fie mai intuitive, am propus un model gravitațional: ce poate reprezenta mai bine un sistem în echilibru (căci de la ipoteză asta plecăm) decât o balanță, iar cele două mase de pe talerele ei reprezintă energia solară ce este absorbită și cea iradiată de sistemul respectiv. Ca sistemul să rămână termic în echilibru, cele două trebuie să fie egale, “pierderile” de transfer energetic fiind reprezentate de diverse procese bio, cum ar fi fotosinteza. Ce se întâmplă dacă în sistem apare o perturbatie, oricât de mică? Ești tentat să spui că efectul ei este infim. O fi, dar rămâne sistemul stabil? Sau se va deplasa spre un nou punct de echilibru? Este deplasarea un proces finit și reversibil sau nu?
              Nu vrei exemplul balanței, pentru că ar fi o mistificare, atunci închipuiți-vă o bilă de biliard pe o placă orizontală de sticlă. Bila este în echilibru în orice punct de pe suprafață. Introdu o gămălie de ac sub un colț al plăcii de sticlă. Mai rămâne bila în echilibru? Poate da, poate nu, depinde și de alți factori dimensionali, dar este un caz în care o variație minoră poate sau măcar ar putea produce efecte majore: la un moment dat bila părăsește suprafața.
              Sau ceaunul tău cu magiun. Nu este vorba neapărat de încă un lemn pe foc și mai mulți stropi fierbinți, ci de faptul că un lucru minor poate schimba proprietățile magiunului: dacă uiți să mesteci, ți se afumă prunele. E chestie de secunde, nici măcar de minute.
              E de ajuns o mișcare greșită și se taie toată maioneza. Sunt de ajuns câteva miimi de alcool în sistem, ca proprietarul să își piardă echilibrul. Îți pot oferi la nesfârșit exemple de variații aparent minore ce produc efecte majore. Dacă ești dispus să discuți, nu doar să insiști în niște chestii irelevante cum e casa poporului.

            • Harald spune:

              @Hantzy – da, stimate domn, analogia cu masa de biliard e mai potrivită. Dar energia din procesele bio nu pleacă nicăieri de pe planetă. Când mergeți dvs. la loc cu verdeață restituiți mediului toată energia pe care ați stocat-o. ”Țărână din țărână”, zice popa. Iar în cursul vieții oricum ați disipat sub formă de căldură majoritatea energiei procesate, n-ați exportat-o nicăieri de pe planetă.

              Singurul care are forța să încline masa de biliard cu totul e Soarele (și parametrii orbitali ai planetei, la modul general).

            • Harald spune:

              @Hantzy – cât despre ”ceaunul cu gem”, nu controlezi tu procesele nucleare pe baza cărora funcționează Soarele. Aroganță, aroganță, dar nici chiar așa.

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Aia cu trust me o lasam la o parte, este “argumentul” fatal care omoara discutia.
            Cat priveste aspectele minore ma gandeam ca atat logica articolului in discutie (l-ati citit, apropo? exemplul celor cativa Watti (sub 0,2% din constanta solara) care pot fi cauza ciclurlor mi s-a parut relevant.
            Echilibrul este fragil …mark my words, ca sa fiu si eu in ton cu dvs.
            Daca nu e clar sa luam exemplul cu ceaunul.
            Nu vi se intampla nimic daca stati suficient de departe indifernt cum sar stropii. (pe Terra nu sar stropi de “magiun” fierbinte)Nu se intampla nimic nici daca temperatura magiunului este de 80 grade sau de 95 de grade…daca nu va atinge.
            Sa presupunem insa ca la o variatie de 0,2% (aplicat la 80 grade ar fi 0,16 grade, da?) caldura emisa va provoaca arsuri sau vi se face frig, ce faceti? 0,16 grade e ceva minor, nici nu le puteti masura cu un termometru obisnuit. Va bazati ca e ceva minor? O fi, dar provoaca ceva major. Va trebui sa faceti cumva sa tineti temp in acel canal infim. sa pastrati distnata si calitatea stratului izolator care va desparte de foc.
            Din fericire soarele o face. altfel viata nu ar fi posibila pe Terra. Variatiile alea infime provoaca totusi “ceva” La acel ceva se mai aduga inteventia omului care poate prin numar si tehnologie sa modfice parametrii atmosferici, infim, dar cu efecte majore…la fal ca rdiatia solara.
            Cam asta e discutia, glaciatiunile stau in cateva grade, care pot sa provina din cativa watti…sau in modicicarea unor zecimi de procent in bilantul energetic al Terrei…. nu e mare lucru sa va lamuricti cat absoarbe atmosefera (16%) , norii(3%) cat reflecta norii (20%), atmosfera (6%) etc
            . Acei 2-3 W ai radiatiei solare extraterestre care “fac legea” pot fi tot un “fleac” extrpolat in modifcarea parametrilor atmosferei, cu aceleasi efecte nasoale in bilantul energetic pentru simplul fapt ca atmosfera reflecta si absoarbe o cantitate insemnata din fluxul solar. Iar cateva zecimi de procent pot modifica bilantul exact ca acele zecimi din radiatia solara.
            Pe cuvant de pionier!?

            • Prototipescu Fanel spune:

              mi-a placut exemplul cu cazanul, pentru ca scoate in evodenta o cota de hazard a sursei de caldura;
              in lipsa hazardului sursei, insa, Terra in ansamplu e un sistem prea putin sensibil la mici variatii structurale proprii, pentru simplul motiv ca echilibrul actual de cirva 15C temperatura medie este rezultatul unei variatii imense si anume, insasi existenta atmosferei, cu masa ei imensa; in lipsa atmosferei, chiar daca solul ar fi mai fierbinte de la radiatii mai intense, tot ni-ar ingheta nasul la altitudinea de 1,8m; de fapt, ar ingheta si solul, la o temperatura medie de circa -20C la nivelul actual al radiatiei; in fapt, cresterea temperaturii este un efect al rezistentei termice a aerului, care nu inseamna altceva decat inertia termica pe care o genereaza masa corpurilor; ca sa incalzim/racim planeta, ar trebui sa generam o variatie care sa influenteze semnificativ efectul masic; desi raportul densitatilor CO2/N2 este de circa 1,6, tinand seama si de raportul capacitatilor calorice de circa 0,8, pentru a creste temperatura cu 1C ar cam trebui sa dezlocuim N2 cu CO2 intr-o proportie de circa 1,4% din totalul atmosferei, ceea ce mi se pare cam dificil; pe momemt, mai simplu ar fi sa evaporam oceanele, insa doar cat vaporii nu se incapataneaza sa condenseze natural.

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              Eu vad un pic atfel, am sa incers ca sintetizez, atat cat se poate…
              Temp medie a Terrei este rezultatul bilantului energetic …gasiti pe net destule studii, desi am senzatia ca stiti deja..
              Daca radiatia extraterestra este relativ constanta (constanta solara este 1367 W/mp) cu foarte mici variatii, bine sub 1%(contrar unor pareri care cum ca variatiile sunt insemnate procentual), daca distanta pana la saoare variaza cu cca 5 mil km(adica peste3%) fara a influenta semniifcativ bilantul, stim ca atmosfera este cea care face diferenta.
              Iarna este iarna nu pentru ca se modifica radiatia extrateresta sau ca se modifica distanta fata de Soare ci pentru ca se modifica “grosimea’ stratului izolator, mai corect creste distanta pe care o parcurg razele solare printr-un mediu cu anumite proprietati de reflexie, absorbtie, conductanta din cauza axei inclante etc
              .Logic este sa analizam cel mai important si variabil element din acest intreg sistem, atmosfera pare, dupa mine, sa fie cea mai influneta in bilant, dar si cea mai vulnerabila.
              Ca sa dau un exemplu mai practic, un “geam” termoizolant difera de unul normal in principal prin aplicarea unei pelicule de cca 40 nm, raporat la grosimea stcileli de 4 mm sau a intregului geam (4+16+4 ,laala dublu de regula) este ceva insignifiant.
              Detriorarea acelei pelicule face varza performatele de izolare termica (de fapt vorbim de emisivitate o sticla normala are cam 85% una low-e are cca 5%) , nu dezvolt, cred ca stiti la ce ma refer, daca ne gandim ca performatele termice ale stratului de aer dintre foi nu cresc peste 16 mm, ca sticla singura nu este nu stiu ce termoizoalnta, putem sa crestem grosimea sticlei cu zeci de procente si performantele nu cresc aproape deloc, difernta o face sistemul, in intregul lui, avand ca element extrem de important acea micropelicula de nanometri (un aspect minor pentru ca grosimea e mica?) care opreste radiatiile de lungime de unda mare sa “iasa” , alea emise de masele termale din interiorul camerei etc
              Asta-i una.Ce e mic nu e musai insignifiant.
              A doua se refera la “ampliifcatorii” care …amplifica, ca sa zic asa :P, o mica variatie a unui parametru. Avem vegetatie, nori , vapori de apa, care amplifica o variatie a unui parmetru care poate sa para insginifant.
              Aici cred ca este un element extrem de important, mai putin studiat…sau poate ca nu am dat eu peste acele studii, asta cu norii este superbun
              De aceea cred ca abordarea simplista a incalzirii globale (si articolele prezentate confirma aceasta incalzire globala, discutia daca exista sau nu e caduca) prin prisma gazelor cu efect de sera este insuficienta si este binevenita discutia care poate lamuri, atat cat se poate la nivelul de astazi, componentele naturale, ciclice, ale incalzirii globale

            • Prototipescu Fanel spune:

              pai, sa plecam de la tipurile de transfer de caldura: radiatie, conductie si convectie de aer si convectie de vapori cu modificarea starii de agregare;
              in principiu, conductia e un caz particular de radiatie la nivel intermolecular discret, bosonic (infrarosii) sau electronic (in metale);; exceptand cazul electronic, practic, transferurile prin radiatie si conductie sunt complementare: ce e permeabil la radiatie infrarosie e impermeabil la conductie si viceverasa; asta este unul dintre motivele pentru care nu ma satisface teoria aia cu CO2 care absoarbe mai multa IR pe timp de noapte (cu cat va primi mai multe “pase lungi”, cu atat va absorbi mai putine “pase scurte”); al doilea motiv ar fi acela ca absorbtia IR in gaze poliatomice nu accelereaza moleculele, ci le imprima o vibratie interna pe un grad de libertate suplimentar, ceea ce nu vad de ce ar conduce la cresteri de temperatura, ci doar la o stocare temporara care se elimina prin emisie sau conductie; in fapt, constat ca CO2 are coeficientul caldurii specifice mai scazut decat gazele diatomice, ceea ce imi sugereaza ca parte din caldura este absorbita fara efect termic; daca e sa proiectam o izolatie termica, din pricina complementaritatilor, criteriile devin contradictorii, incat e nevoie de un compromis optim; ideal ar fi: masa moleculara cat mai mare, pentru inertie permanenta (plumb, granit, dar…), distanta maxima intre molecule (gaz, dar..) si limitarea oricarei difuzii de masa (gaz, apa, electroni – deci mai degraba polimeri sau BCA hidrofugat); in cazul termopanului, eficienta maxima se obtine prin criteriul utilizarii gazului izolant in grosimi sufient de mici incat se impiedica fenomenul de difuzie prin convectie;
              dintre toate fenomenele de transfer, mie convectia mi se pare cea mai spectaculoasa, atat la nivel microscopic cat si macroscopic; la nivel microscopic, efectul il resimtim din plin cand aerul este umed, (vaporii din aer preiau mai multa caldura decat aerul uscat, deoarece Cs este de circa 4ori mai mare, iar numarul de molecule incidente este mai mare, cele de apa fiind mai mobile deoarece la aceeasi energie cinetica au masa moleculara mai mica), cand aerul este in miscare (creste fluxul conductiv in suprafata de contact) si cand transpiram; geometria microscopica a suprafetei este unul dintre factorii acei factori minori care au efecte disproportionat de mari: asperitatile suprafetei determina dupa caz o curgere turbulenta sau un film de contact in curgere laminara; spre exemplu, cand ni se face “pielea de gaina”, transferul este incetinit de imobilizarea moleculelor de aer calde intre asperitati;
              geometria sistemului convectiv este relevanta si la nivel macroscopic muntii si vaile avnd efecte considerabile asupra curentilor atmosferici; pe de alta parte, efectul vantului este determinat de propria sa geometrie, respectiv miscare liniara sau turbionara, turbioanele uraganelor si tornadelor avand cea mai mare capacitate de transfer: cand sistemul liniar isi atinge limita, legile inertiei il obliga sa se restructureze intr-un flux cinetic mai bine organizat, ca o scurtatura de tip “gaura de vierme”, prin care sa se “debaraseze” de surplusul de energie; asta ar fi motivul pentru care apreciez ca frecventa fenomenelor extreme chiar indica o incalzire globala; asadar, apreciez ca fenomenul de convectie este un fenomen complementar supraincalziriim capabil sa contracarze nenumarate alte variatii mai mult sau mai putin minore; problema este ca teoria convectiei este un instrument prea putin predictibil, din pricina dificultatilor matematice si experimentale; teoriile de care dispunem se bazeaza pe niste indici experimentali aplicabili pe domenii foarte fragmentate (mai intai se calculeaza niste particularitati numite “criterii”, precum Nusselt, Reynolds, Prandtl, iar abia in functie de valorile acestora se apreciaza daca sunt aplicabili diversi coeficienti experimentali); in consecinta, ma vad nevoit sa ma limitez la un “criteriu” mult mai accesibil si anume ca, in functie de cat de “fortata” este convectia, prin analogie cu sistemele de incalzire cu ventilatoare, eficienta transferului ar putea creste chiar si cu 1000%; la o asemenea scara, comparatia cu o sera imi pare o analogie nefericita, mai degraba manipulatoare; si nici macar de la o sera nu ma pot astepta la o “incalzire”, ci doar la o mediere a variatiei zilnice, ca altfel intr-o dimineata de iarna ar trebui sa gasesc masina calda pe dinauntru; e-adevarat, banchetele ar fi usor mai calde decat asfaltul, dar asta e un efect irelevant, urmare a gradientului conductiv al aerului sechestrat in masina, caz particular in care este impiedicat sa-si transfere energia prin convectie catre exterior; chiar si la nivel planetar un astfel de gradient ar fi iluzoriu, pentru ca daca izolam cu termopane o mare parte din planeta, cealalta s-ar raci in mod complementar.

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              As avea multe de comentat, unele chestiuni nu le inteleg sau nu sunt de acord…cu multe da, nu prea se mai poate, si asa am postat amandoi cam lung, eu si cam des, si nu e politicos sa exageram. Poate detaliem daca reusesc sa termin cumva, candva (nu sunt sigur ca am timp) articolul meu (ca nespecialist, dar interesat maxim de chestiune ), despre incalzirea globala, vazuta prin prisma bilantului energetic si a ‘locurilor” vulnerabile unde omul chiar poate face ceva. altceva fata de ce e “la moda”, Sau poate va ramane la sertar, cum au mai ramas cateva….
              .Ma bucura discutia si abordarea la obiect.

    • Harald spune:

      @MirceaM – dacă ”(pe Terra nu sar stropi de “magiun” fierbinte)” înseamnă că am folosit o figură de stil mai dificil de înțeles. Un astrofizician ar fi înțeles-o, căutați unul și întrebați-l ce-a vrut să spună @Harald :)

    • Harald spune:

      @MirceaM – glaciațiunile or fi stând în câteva grade, dar de acele câteva grade e responsabil Soarele, nu oamenii. Oamenii pot modifica infim parametrii, dar efectele sunt tot infime, nu majore. N-am cum să vă demonstrez astăzi că peste 10 ani o să fie mai frig indiferent ce vor face oamenii, iar peste 10 ani oricum veți găsi o scuză care să vă justifice opiniile de astăzi. Astea sunt lucruri care țin de-acum de psihologie, nu de climă.

    • Harald spune:

      @MirceaM – 07/01/2018 la 14:18 – comentariul ăsta fluviu demonstrează un singur lucru, despre care trebuie să recunosc că vă face cinste: sunteți o persoană de bună credință, ceea ce scrieți este realmente ceea ce credeți, spre deosebire de activiștii ecologiști de profesie.

      Însă ideea cu amplificatorul este fundamental greșită. Niciun amplificator nu funcționează ”în sinea lui”,.el este permanent alimentat cu energie electrică de curent continuu din exterior. Iar puterea livrată sub formă de tensiune alternativă la ieșire (de ex. semnalul audio) nu poate depăși în niciun caz puterea sursei de tensiune continuă cu care este alimentat. Există unele artificii posibile pentru a crește tensiunea de ieșire (circuite punte etc.) dar n-are sens să intrăm acum în detalii, puterea va fi în totdeauna subunitară.

      Rezumatul e că bilanțul energetic al amplificatorului este întotdeauna negativ, el funcționează pe baza energiei de curent continuu pe care o primește. Și livrează întotdeauna mai puțină energie decât primește. Chiar și o intrare în auto-oscilație care ar putea distruge amplificatorul, tot pe baza energiei primite din exterior se produce, nu doar pe baza semnalul amplificat ca atare.

      Toate ideile astea (amplificatorul et al.) se pot reduce la un numitor comun: credința într-un perpetuum mobile. Asta e ideea neroadă a întregii propagande ecologiste și e păcat că niște persoane de bună credință ajung să nu recunoască un perpetuum mobile atunci când le este ”vândut”, fie și de către niște experți în marketing ca ecologiștii.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Este ultimul comentariu pe subiectul asta…am obosit. phhh!.
        Nu discutam de bilantul energetic al unui sitem inchis soare- pamant ci de bilantul energetic al pamantului, cu o sursa externa de energie, Soarele
        Energia primita de la soare este relativ constanta dar modul in care este “folosita”:de pamant poate diferi, .iar oamenii au deja capcitatea de a influenta asta la nivel planetar ..exemple sunt cu duiumul
        Sa luam un exemplu mai simplu. Averm o casa cu ferestre obisnuite, aceeasi suprafata, volum, pozitionare ca una cu termopane. Aceeasi energie primita de la soare, aceiasi curenti de aer, aceeqsi latitudine, aceesi perioada, acelesi unghiuri bla, bla.
        Temperatura interioara e aceeasi? Nu, si nu vorbimde perpetuum mobile ci de eficienta energetica.
        La fel se pune problema si la Terra. Daca modificam fereastra se modifica si temperatura interioara, fara a fi nevoie de sursa suplimentar, discutam de o un alt randament, ca sa zic asa, pierdem mai putin
        Cat priveste ampliicarea, evident ca avem o sursa externa Pamantului, imensa, dar care ne livreaza o cantitate de energoie constanta, o parte din ea este stocata in mase termale care aplatizeaza variatia temp. atmosferice., o parte reflectata de nori, atm (de ai va indrumama catre schita ai cu bilantul energetic al pamntului, este usor de priceput cu ea in fata)
        Soarele, sa zicem prin niste panouri fotovolatice, poate alimenta si un ventilator care consuma 3 kW si raceste prin convectie dar si un calorifer tot de 3 kW care incalzeste prin radiatie si convectie Dar si o pompa geotermala de 3 kW care va produce vreo 8 kW termici E un perpetuum mobile? Nu, pentru ca foloseste o sursa de enrgie stocata care provine in final din exterior.Tot de randamente vorbim si in acest caz.
        Energia primita de la soare= energia utilzata de Terra, + energia pierduta (reflectata inca dinainte de a ajunge pe Terra plus aai radiata de masele termale inapoi in spatiul extraterestru) asta e bilantul,
        Contabiliceste suna cam asa:pasivele(finatarea)_ = energia razelor solare care lovesc Terra), activele=imobilizarile corporale, necorporale, activele circulante sub diverse forma, cash, conturi, investitii, dar si contul de profit pierdere. Daca asta e zero temp nu se schimba. Daca e pozitiv, creste Depinde cum administrat sursele de finantare. Aceleasi an de an
        ” Constuctoreste” :Daca modificam fereastra vom pierde mai putina energie, vom radia mai putin cu un low-e -urile alea sau vom capta mai putin cu 4S si evident ca bilantul casei va da o temp interioara mai mare, sau mai mica,la aceeasi radiatie solara
        Nu mai “complic” treaba cu masele termale (pamant, apa,, aer, daca se modifica parametrii lor de inmagazinare…aia cu CO2 cam asta spun, chestia e ca fac abstractie de restul, si sunt foarte multe de lamurit.
        Orice schimbare de geamuri, de izolare a unei case, de modificare a culorii acoperisului, a grosimii zidurilor, orice schimba anvelopa termoizolanta va avea ca efect crestera sau scadera temp in interior, la aceeasi energie solara captata. mai mult de atat nu pot sa explic, zau.

      • Prototipescu Fanel spune:

        @Harald
        de regula admir interventiile dvs. si de regula opiniile mele batute ferm in cuie
        de data asta insa ma confrunt insa cu o abatere de la regula, intrucat exemplul dvs. cu amplificatorul si cu randamentul e nepotrivit, ba chiar se intoarce impotriva a ceea ce doriti sa sustineti
        in cazul amplificatorului, interesul nostru este sa analizam puterea utila, iar cu pierderea aia care se scurge “undeva” undeva nu ne nai batem capul; insa aici discutam tocmai de acea pierdere, care daca nu se elimina in afara planetei ci ramane “pe-aici pe undeva”, e risc de incalzire globala;
        eu unul deocamdata nu-mi fac mari probleme, pentru ca aplic principiul universal “nimic nu se pierde, totul se transforma”, considerand planeta o bucata de univers care nu face exceptie si in care energia se conserva 100% intr-un regim permanent, de echilibru perfect; mai ramane insa de analizat insa regimul nepermanent, in care s-ar putea defini un anume randament si propun exemplul: Esoare=Echimica+Erejectata, in care:
        a) Echimica>0 per ansamblu, fotosinteza fiind predominanta
        b) EchimicaErejectata(c)>Erejectata(a). unde Erejectata(c) ar fi caldura cedata de planeta intr-un regim de confort termic considerat de referinta.
        Fiind direct interesati de confortul termic, inainte de a ne resemna sau a ne impacienta, se pune problema in primul rand cu ce mecamisme s-ar descurca biata planeta singura, ca ea e mama noastra cea inteleapta, sa mentina constant Erejectata(c) si sa nu sufere copiii;
        desigur, exemplul meu e doar figurativ si deci nu e cazul sa apreciem amploarea fenomenelor raportandu-ne la insignifianta sa: pot exista nenumarate fenomene care sa conduca la acumulare sau deficit de temperatura in atmosfera;
        cred ca acesta ar fi subiectul si mi-as dori sa fie discutat mai concret si mai coerent;
        nu numai de catre experti, ca daca mecanismele ar fi concret demonstrate intr-un manual, ar fi suficient sa citam direct din carti; eu unul chiar am si ceva tratate de termotehnica pe undeva printr-o biblioteca mai prafuita, dar nu prea vad ce-as mai putea scoate din ele; am mai dat search pe google cu cheia “curs” si chiar am gasit cate una-alta de prin mediul universitar autohton, dar asta ma ajuta sa-mi mai repar unele aprecieri gresite, dar inca nu ma ajuta si sa fiu mai sigur sau mai intelept.
        cu stima

        • Harald spune:

          Vorbim despre amplificatoare diferite. Vă apreciez practic toate comentariile, îmi pare rău să vă spun tocmai Dvs. așa ceva, dar de-acum e o problemă de capacitate de înțelegere, iar asta nu se rezolvă dacă mai scriu eu încă 10 comentarii.

          La fel ca și în cazul interlocutorului Dvs. din discuția privind panourile solare de pe acoperiș, dacă omul nu înțelege singur că soarele răsare în spatele panourilor, parcurge un arc de cerc de 180 de grade prin fața lor și apune în spatele lor, soluția nu e să explic eu mai mult, soluția e să vină în UK într-o vară, ca să vadă traiectoria soarelui pe cer. Una e un panou cu mecanism de urmărire a soarelui, al cărui randament e afectat când e înnorat și alta sunt panourile de acoperiș.

          • Prototipescu Fanel spune:

            daca Esoare=ct., racirea/incalzirea sunt cauzate de eliberare/stocare; de ex.producere/ardere carbuni; sau, daca vreti un ex.mai complex, aveti la indemana art.dlui.Profesor despre termostatul planetar

            • Harald spune:

              Premiză greșită. End of story.

            • Prototipescu Fanel spune:

              pai nici vorba de premiza: variatiile de temperatura nu sunt nimic altceva decat modul in care energia se acumuleaza/diminueaza in “stocul” de aer, iar acest stoc interactioneaza in mod evident cu “stocul” din sol, asa cum dealtfel ati mentionat si dvs. schimbul de vapori de apa dintre sol si atmosfera, care ar fi un suspect principal; cum in mod normal schimbul de vapori e cu ciclu de scurta durata fara probe ca ar fi variabil in timp indelungat functie de alti factori, mai ramane sa cautam si alti suspecti, sau sa dezlegam enigma apei; nu de alta, dar topirea ghetarilor si evaporarea se cumuleaza/diminueaza cu cresterea/diminuarea intensitatii radiatiei solare, incat ar trebui sa existe si un suspect care se opune efectului in cascada si reface stocurile la parametrii de siguranta; si nu neaparat ca am vreo relevanta eco, ci e relevant ca, de cand a coborat din copac, antropoidul a chiar a avut mereu de invatat de la mama natura pentru a-si imbunatati microhabitatul din propria pestera sau palatul de termopan.

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Nu mai voiam sa intervin, dar ma provocati.
            Panourile nu sunt foarte sensibile la unghiuri,intr-o anumita plaja, peste ea sunt foarte, din cauza…ahm, stiti cauza? ca sa vedem cat intelegeti dvs, exista un con in care eficienta captarii este mare, de cca 90%. Daca il stiti explicatia amplasarii unu panou vine de la sine: dimineata si seara( cand soarela rasare si apune in laterala panoului, nu in sptele lui, acolo e nordul, banuiesc ca si in UK soarele rasare la Est si apune la Vest, sau nu?) avem fluxuri mici , mai putin imporatnte si nu merta efortul financiar al unui sistem de urmarire , daca clientul doreste un sistem mai ieftin, fara tracking, pierderea nu este foarte mare (sub 25-30% din energia posibil de captat). Nu are nicio legatura cu umbra…nu stiu de unde le scoateti, Pur si smplu se doreste amplasarea optima atunci cand fluxul de radiatie solara este maxim, variaza pe parcursul unie zile senine, se adauga umbrirea, daca apare) adica la ora solara 12.
            Pe verticala nu este problema sa te incadrezi in acel con (apropo, stiti valorile lui?), pe orizontala da, de aceea in ultima perioada trendul este ca panorile industriale, care livreaza energe in retea, sa aiba un tracking system doar pe orizontala, mai ieftin si suficient pentru capta si aia cca 30%
            Umbra este provocata de ceva care obtureaza total sau partial fluxul direct, iarasi ar trebui sa stiti pondera radiatiei directe si a radiatiei difuze in total radiatie…
            Sincer, si eu apreciez comentariile dvs, dar e bine sa nu va aruncati in halul asta.
            Prima data cu perpetuumul ala inexistent, in locul unui randament mai bun, acum cu umbra care nu conteaza, ba conteaza ptr ca reduce din radiatie aproape cu 50%, soarela care rasare in spatele panourilor, amplsate spre Sud, plaja unghiului azmutal care este 180 (este variabila functie de latitudine, ziua din an) …una peste alta unghiul de incidenta pe un panou solar depinde de vreo 9 parametri pe care am senzatia ca nu-i cunosteti mai deloc.
            Nu voiam sa scriu un asemenea comentariu, m-am abtinut, dar faceti judecati cum ca altii nu inteleg dupa ce dati repetat cu batul in balta, ca sa zic asa.

            • Harald spune:

              Panourile de acoperiș se amplasează pur și simplu orientate exact spre sud (180) și asta este tot. Singurul reglaj care se mai practică este ”tilting”, ideal ar fi ca panourile să facă cu verticala un unghi de vreo 60 de grade vara și vreo 12-15 grade iarna, însă toate pe care le-am văzut instalate sunt pur și simplu paralele cu acoperișul, deci la un unghi de vreo 40-45 de grade cu verticala. Ăsta e cazul real întâlnit în practică, ce sens au elucubrațiile?

              Nu faceți decât să vă afundați în ridicol. Ce înseamnă ”est” în mintea Dvs.de inginer? 90, ca în aviație?Ce înseamnă ”vest”, 270? La Manchester (pentru că ăsta era exemplul cu panourile) răsare soarele la ”est” și apune la ”vest” doar în preajma echinocțiilor.

              În preajma solstițiului de vară răsare cu vreo 40 de grade mai spre nord (51 ca în aviație) și apune tot cu vreo 40 de grade mai spre nord (309 ca în aviație). Este asta în spatele panoului sau nu?

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              “elucubratiile” tin de niste “amanunte minore” in care sunt exoert, nu-i asa? :P
              Amanunte pe care dvs nu le luati in seama, nu le stiti si nici nu va intereseaza, doar sunt minore, pha..de aceea nu intelegeti mai nimic, cu toata indiciile pe care vi le-am at si pe care le puteati verifica sau gasi relativ usor si pe net. Basca notiuni elementare de geomegtrie solara.
              Nu mai dezvolt, oricine stie cate ceva despre panouri solare ar fi priceput de paispe ori pana acum ca cea mai mare parte a enegiei captate se gaseste intr-un con destul de generos, nu este nevoie de o pozitioanare foarte sttricta ptr a capta alea 90% de care vorbeam, .. dar cand ai iesit din el captezifoarte putin si atunci nu mai conteaza “spatele” si “fata”ptr ca captezi doar difuzia. Dar doar ptr acel putin…nu conteaza radiatia directa, ptra ca oricum no captezi prea mult, ptr restul, adcia vreo 70% umbrirea este extrem de importanta (eclipsele de soare-o umbra mai mare in fond, care se deplasesaza pe Terra si influnetele lor asupra fotovoltaicelor va spun ceva?)
              . Ma bucur ca tot ati prins cate ceva, faptul ca plaja de variatie a unghiului azimutal nu este 180 ci variaza fctie de ziua din an si latitudine, cum “elucubram’ mai sus, dar n-ati bagat de seama, era un amanunt minor. Daca mai sapati va veti dumiri si cu restul de elucubratii…nu ma mai obosesc sa va dau linkuri ptr ca vad ca nu ajuata cu nimic, dvs stiti ca umbra nu conteaza ca ati vazut niste panouri in “spatelea” carora rasarea soarele si erau bine merci..OK, e treaba dvs. eu ma dau batut
              P.S. Poate ca era mai simplu sa va aduc aminte de eclipsa de anul trecut, o “umbra” care nu a contat, nu-i asa? Panourile de pe case au functionat la fel de bine merci, pe lumina difuza,
              Iar in exemplul cu cazanul faptul ca una e stai in pielea goala langa el, alta cu tricou si alta cu palton.
              Gata, chiiar am pierdut prea mult timp cu aiureala asta.

            • Harald spune:

              @MirceaM – e cam a cincea oară când ”ați pierdut prea mult timp cu aiureala asta”, v-am spus și într-un alt comentariu că problema ține de-acum de psihologie. Recitiți-vă comentariile și vedeți de unde ați plecat și unde ați ajuns, în materie de panouri de acoperiș. Nu eu sunt cel a pierdut șirul a ceea ce susține și nici nu e prima dată când se întâmplă asta. În caz extrem, puteți arăta și unui psiholog comentariile pe care le scrieți, peste 10 ani s-ar putea să fie cam târziu.

      • Prototipescu Fanel spune:

        ERATA: am vrut sa scriu “de regula opiniile mele nu sunt batute ferm in cuie”

        • Harald spune:

          Asta se numește în psihologie ”act ratat”. Ceea ce ați vrut să scrieți este ceea ce v-ar plăcea să credeți despre propria persoană, iar ceea ce ați scris reprezintă realitatea. Mintea omului refuză să se mintă singură, știe ea de ce :)

      • Prototipescu Fanel spune:

        ERATA2 (sorry, imi joaca feste editorul):
        cazul b) este: EchimicaErejectata(c)>Erejectata(a) (simplificand cu ipoteza Esoare=ct.)

      • Prototipescu Fanel spune:

        se pare ca ceva nu functioneaza corect la editor
        ERATA2 (sorry, imi joaca feste editorul):
        cazul b) este: Echimica mai mica decat 0 si Erejectata(b)>Erejectata(c)>Erejectata(a) (simplificand cu ipoteza Esoare=ct.)

  9. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Modelele climatice actuale au subestimat rolul activității solare de șapte ori

    Pe lista inițială a celor 20+ de articole publicate în 2016-2017, care reliefează rolul decisiv al Soarelui în controlul variațiilor climatice terestre se găsește unul care introduce în discuție rolul activității solare în producerea/distrugerea norilor. După cum bine se știe, norii joacă un rol dual: răcesc pământul, prin reflectarea unei porțiunii a radiației solare incidente și, prin efect de seră, sechestrează o parte din radiația termică a suprafeței terestre.

    Este o părere unanimă printre climatologi că o cuantificarea rezonabilă a rolului norilor în oricare model climatic este un deziderat cronic neîndeplinit.

    Henrik Svensmark, fizician și profesor în Division of Solar System Physics at the Danish National Space Institute in Copenhagen, este de peste 20 de ani un pionier al experimentelor de laborator care să demonstreze modul în care radiațiile solare, vântul cosmic etc., influențează formarea norilor, implicit, variațiile climatice.

    Ultima lui lucrare – Increased ionization supports growth of aerosols into cloud condensation nuclei – a fost publicată în Nature Communications pe 19 decembrie 2017.

    Prof. Svensmark și colaboratorii săi au reușit, teoretic și pe baze experimentale de laborator, să producă piesa- lipsă din puzzle-ul modelelor climatice: efectul ionizării solare asupra creșterii aerosolilor și transformării lor în nuclee de condensare din nori.

    Cercetările profesorului danez au mers întotdeauna contra „corectitudinii politice” și aștept cu nerăbdare reacțiile eco-activiștilor și la acest ultim articol al său.

    Într-un interviu acordat publicației The Weekend Australian pe 19 decembrie 2017, se afirmă, pe baza cercetărilor lui Svensmark, că

    Impactul schimbărilor din activitatea solară asupra climei Pământului a fost de până la șapte ori mai nare decât au sugerat modelele climatice.

    Noul mecanism climatic, identificat de Svensmark și colaboratorii, oferă fundamentul fizic pentru o largă bază de dovezi empirice care arată că activitatea solară este reflectată în variațiile climatice terestre.

    De exemplu, atât Perioada Caldă Medievală, din jurul anului 1000 AD cât și perioada rece din timpul Micii Glaciațiuni 1300 – 1900 AD se potrivesc cu schimbările activității solare.

    În sfârșit, avem ultima piesă din puzzle-ul care ne explică de ce particulele din spațiu sunt importante pentru clima de pe Pământ.

    Profesorul Svensmark a mai spus că, deoarece activitatea solară a crescut în secolul al 20-lea, o parte din încălzirea observată este datorată soarelui.

    „Consecința logică este că sensibilitatea climei față de CO2 este mai mică decât se sugerează în modele climatice – adică 2 -4 grade Celsius pentru fiecare dublare a concentrației de CO2.”

    Profesorul Svensmark a mai adăugat că noile sale descoperiri pot explica de ce temperaturile au crescut mai lent decât se preconiza în ultimii 20 de ani, pentru că acum activitatea solară este în scădere și fluxul de raze cosmice este în creștere.

  10. Vasile spune:

    eu nici nu inteleg ce mai calculeaza astia de la NASA si NOAA temperaturi medii cand il au accesibil , chiar la ei in tara , pe domnul Cranganu.

    • victor L spune:

      Adinc.
      Adinc si mizerabil.
      E starea ta naturela sa nu intelegi.

      • Vasile spune:

        daca ne deranjeaza aritmetica simpla , in fond ce inseamna o medie , modificam aritmetica il contrazicem si pe celsius numai sa ne iasa noua socoteala ! Ridicol .

        • Gabriel I. spune:

          Dar poate le explicati chestia cu aritmetica direct celor de la NASA, care in ultimii anii ajusteaza si re-ajusteaza seriile de date din trecut de nu mai poate fi recunoscut nimic din ele. Si nu stim dar cu aritmetica lor ajustarile sunt intotdeauna in jos.

    • Harald spune:

      Pentru că primesc bani publici în neștire și au o misiune de îndeplinit.

      Ce crezi tu că ar mai avea de făcut socialiștii, dacă taxele ar fi mai reduse, iar economia ar merge de capul ei, crescând nivelul de trai al oamenilor? Așa că soluția e simplă și aplicată cu mare succes de administrația Obama: punem taxe mari, faultăm economia reală la greu, dar facem rost de sprijin poilitic. Și dacă ce susține NASA intră uneori în conflict cu principiile termodinamicii, asta e, nimeni nu-i perfect. Tu ce crezi ce vezi cu ochii tăi sau ce spune NASA? :)

      • Vasile spune:

        esti omnipotent ? vederea ta cuprinde tot globul si poti face o medie ? eu nu sunt.Sau facem o discutie empiricism – rationalism ? Ca daca incepem cu teoria conspiratiei pamantul se aplatizeaza si media da cu minus.

        • Vasile spune:

          si daca tot o luam asa cu ce-mi vad ochii acum vreo doua zile aveam pe balcon 14 grade , in ianuarie azi duminica se anunta tot vreo 14 !

  11. Eden spune:

    Ce mi se pare remarcabil, este ca oameni din ambele tabere care-si revendica detinerea adevarului, sunt convinsi ca viitorul depinde de…decizia lor!
    In acest context, “bisericutele” se formeaza in functie de ce urmeaza respectivelor decizii :
    - daca e de munca si de gandit, la variante ecologice, dar costisitoare, de mentinere a confortului, sau
    - daca fatalismul “demonstrat stiintific”, deci serios (…) desi cu referinte directe (bootstrap) la baronul Munchhausen, aduce mai multi bani.
    De mii de ani insa, e cunoscut si verificat ca, fara exceptii notabile. fiecare om ajunge numai la concluziile in care vrea, si in care poate (pentru ca asa il aranjeaza!) sa creada!

    S-a facut o experienta asupra unor broscute, 100 la numar, ca sa fie edificatoare:
    - li s-a amputat un picior, si li s-a ordonat sa sara : au sarit.
    - li s-a amputat 2 membre, apoi 3, si li s-a ordonat sa sara : au sarit
    - li s-au amputat toate 4, si li s-a ordonat sa sara : n-au mai sarit!
    Concluzia : daca-i taiati unei broscute toate cele 4 membre, devine surda! :)

  12. JB spune:

    D-le Crânganu,
    Mi-e teamă că dați dovadă, in această situatie, de un scepticism păgubos. Dar asta e…..

    Trump, pe care din multe pct.de v.il apreciez, greșește grav referitor la acordul de la Paris. Nu vreau să mă apuc să speculez cu privire la motivațiile deciziei….ca nu are rost aici.

    Dar…. In vizitele mele in CA, AZ, NV m-am întrebat de ce in state atât de insorite nu se stimulează fiscal (ideal la niv.federal) ca pe acoperișurile caselor, business-rilor să fie instalate panouri solare?!?! De ce să construim/instalăm ferme gigantice de astfel de panouri dar să nu stimulăm populatia să reducă dependența casnică de furnizori tip Edisson, etc?!!? Evident, este vorba de decizii politice care au ca fundament modelele economice agreate, modelul de business care creaza dependență de cât mai puțini furnizori, etc

    Din ultimul dvs.comentariu rezultă, implicit, că NU prea avem nimic de făcut. It’s fate…..
    Totul e cool, ne strofocăm inutil și cheltuim in van sume astronomice.
    Cred că greșiți grav pierzând și perspectiva.

    P.S. Sincer, apreciez mult articolele dvs. Cel cu hărțile a fost/este extraordinar.

    • Josef Svejk spune:

      Exista (inca) tot soiul de stimulente fiscale federale si la nivelul statelor pentru panourile solare de pe case, pentrun isntalatii euoliene sau geotermale. Mai ales in vreme lui Obama ele au fost marite in mod repetat fara prea mare efect. Problema lor e ca ele nu sunt deloc rentabile. Sunt foarte scumpe si considerand diferenta dintre costul investitiei, al asigurarii si pretul energiei provenite din combustibili foslili, hidro sau nucleara. Ele se amortizeaza in cateva decenii. Problema e ca durata lor de viata nu e de cateva decenii. De aia cineva care stie niscai aritmetica elementara e foarte putin tentat sa o faca. Sigur ca ar trebui sa ne asteptam ca ecologistii sa recurga la ele chiar daca nu sunt rentabile. Viata ne arata (ca sa citez din intelepciunea lui i.I. Iliescu) ca iecologistii si progresistii foarte tari in guitz, dar devin nefiresc de sfiosi si rezervati cand trebuie sa deschida punga…

      Nimeni nu spuine ca nu e nimic de facut. Daca chiar credeti ceea ce spuneti si vreti sa faceti cu adevarat ceva vizibil pentru reducerea emisiilor de CO2, ar cam trebuie sa luati IMEDIAT urmatoarel masuri:

      1. Renuntati la consumul de curent electric si utlizarea internetului.
      2. Renuntati la locuinta cu amprenta de carbon infioratoare.
      3. Renuntati la orice mijloc de transport. Inclusiv productia unei bicilete genereaza ermisii de CCO2 infioratoare.
      4. Mutati-va intr-o coliba din sanul naturii.
      5. Traiti cultivand propria tarla fara irigatii, ingrasaminte chimice, pesticide, etc.

      Cand incepeti?!

      • JB spune:

        Reaua credință nu stă bine nimănui……
        Spuneți că panourile solare/fotovoltaice nu sunt eficente in the sunny CA,AZ,NV,TX,FL….. Hmmmm…… Parcă nu aș fi de acord.
        Nu cădeti pradă propagandei furnizorilor privilegiați. Întrebați de ce instaleaza câmpuri intregi de fotovoltaice in statele menționate mai sus?!? Just for fun?!?

        Cam ce ar fi de făcut?!? Sa așteptăm a technological breakthrough?!? Generație spontanee?!? Bani in cercetare NU ptr.ca e cîh, Obama, leftwng, etc. Stimulente fiscale Nu ptr.ca sunt nashpa = Obama&the gang. Luminati-ne !!!!

        Nu orice opinie contrară dvs.este ideologically driven.

        • Harald spune:

          Da, dom’le (ca să păstrăm discuția la nivelul tău). E adevărat, multe din ideile astea sunt stupidity driven.

        • Josef Svejk spune:

          Nu e nici o rea credință. Sunt doar niște întrebări de bun simț și firești: Dacă chiar credeți ceea ce săuneți de ce nu faceți ceva ăn sensul celor ce le susțineți cu atâta fanatism?!?? E v-am suerat soluțiile. Ce anume vă reține?!

          Păi dacă panourile solare sunt de fapt eficiente de ce nu se cumpără?! Nu vreți să ne luminați?!

          Până la reforma fiscală a lui Trump ce a intrat în vigoare anul acesta erau o grămadă de stimulente fiscale federale și de stat în California pentru energiile regenerabile (inclusiv panouri solare). Cele de stat mai mult ca sgur că au rămas. Taxele locale fac energia electrică din surse convenționale și benzina din California de departe cele mai scumpe din SUA. California are cel mai mare număr și proporție de imbecili cunoscuți ca sub denumirea eufemistică de „progresiști” si/sau ecologiști din întreaga țară. California are cel mai mare preț mediu al caselor in SUA – deci costul procentual al panourilor solare din prețul casei e cel mai scăzut. Ei bine cu toate astea se pare că sub 2% (dacă cifra pe care am reținut-o e corectă) din californieni și-au tras panouri solare pe case.

          De ce?! Foarte simplu: Nu e rentabil și nici măcar ei nu cred în gogorițele pe care le propovăuiesc, așa cum de fapt nu credeți nici dumneavoastră. Așa cu nici dumneavoastră nu vă mutați în sânul naturii pentru a salva planeta nici ei nu vor să deschidă un pic mai mult punga spre a o salva. Doar marijuana co sumată în stat r permite acoperirea tutor caslor de acolo cu pa ouri solare. Și știm că „progresiști” și „ecologiștii” formează grosu conusmatorilor. E doar guitul de voi. Nu-i așa?

          Ce e de făcut?! Păi e de căutat ceva rentabil sau de așteptat pâă ce energia solară și cea eolinaă mai rentabile. Pentru moement rentbilitatea lor e limitată la anumite condiții și zone. Încercarea tâmpă de a le impne cu tot dinadinsul are efecte distructive. Dar asta e ceva ce cei cu creierașul de bolșevic, decis sa facă lumii bine cu de-a sila, n-au priceput niciodată. Și uite așa s-a ajuns la dezastre, masacre și distrugeri fără pereche în numele dragostei de oameni. Nu-așa?!

    • Harald spune:

      Panourile solare instalate pe acoperiș sunt extrem de ineficiente, cam astea sunt datele pentru UK:

      How much do they cost?

      The price of a typical solar panel system, including installation, is now around £5,000-£8,000. In the scheme’s early days, a system this size used to cost £10,000-£12,000.

      How much can you make back?

      Over the 20 years you’re eligible for the feed-in tariff, the payments and electricity savings could add up to roughly £6,000 (based on a home in Manchester) – yet it would take 23 years to break even.

      https://www.moneysavingexpert.com/utilities/free-solar-panels

      Asemenea afaceri n-aveți decât să le faceți pe bani proprii, nu pe bani publici.

      • neamtu tiganu spune:

        Panourile solare pot fi facute eficiente economic. Cum? Simplu, prin scumpirea artificiala a energiei electrice. Nemtii sunt campioni la acest capitol, pe aici un kwh costa 0,25 euroi, o mare parte din acest cost fiind provocat de multe taxe ecologice.
        De fapt asta e marele secret al ecologilor, scumpesc, scumpesc energia pina cind o sa devina eficient sa-ti produci singur energie cu bicicleta.

      • JB spune:

        Dom’le, te dă buna credință afară din casă……pe bune!!!
        Păi comparăm eficiența de la Manchester UK cu cea din sunny CA US, etc?!?

        • Harald spune:

          Putem coborî discuția și la nivelul ăsta, dacă insiști: dom’le, te dă ignoranța afară din casă în materie de panouri solare. Ai accesat link-ul ăla, să vezi calculată diferența între Londra și Manchester? Știi că panourile solare destinate instalării pe acoperiș au în mare nevoie de lumină, nu neapărat de soare? Nu prea le deranjează dacă e înnorat, ele oricum convertesc un procent destul de mic din energia incidentă și n-au cum să rotească după soare. Sau ai aruncat tu un ochi pe cer în Arizona, ți s-a părut că e o mulțime de soare acolo și crezi că ăia atât așteptau, să le dai tu ideea să-și pună panouri solare pe casă?

          • JB spune:

            Wow!!! Deci nu e nici o diferență….. Merçi pentru lecția in materie de panouri solare. Oare intensitatea luminoasă o avea vreo influență?!? Faptul că fizic nu mai există acel strat gros noros care filtrează o parte importantă din lumină o avea vreo importanță?!?
            Dar nu mă bag. Las specialistilor in materie cinstea/onoarea…..

            • Harald spune:

              Nici măcar acum nu ai accesat link-ul, altfel ai fi văzut diferența și n-ai mai fi bătut câmpii.

              Și mai e un secret care ar trebui să rămână între noi: folosirea de interjecții în comentarii denotă nu doar lipsa argumentelor, ci și infantilism. Fă un efort, citește articolul de la cap la coadă și vezi câte interjecții găsești în el :)

  13. Cristian Marcu spune:

    Imi pare nespus de rau, distinse domnule Profesor Constantin Cranganu, ca nu (mai) regasesc semnatura dumneavoastra intr-una din putinele reviste de specialitate din Romania ,cu caracter stiintific !
    Din cate imi aduc aminte ,parca ati avut unul sau maxim doua articole in “Stiinta si Tehnica” !
    Din pacate, unul dintre noii editori de acolo, de o neplacuta aroganta, e pozitionat pe o partinitoare pozitie ecologista,duce “lupte” demne de o cauza mai buna contra incalzirii globale ,desi unele dintre ideile dansului, din domeniul automobilelor electrice si a constructiilor de case fara prea mult consum de energie, sunt interesante…
    Imi permit aici sa va solicit o indrumare : pentru un elev din invatamantul preuniversitar , ce specializare ar putea sa urmeze in domeniul studiilor universitare climatice si/sau geofizice , daca i-ar placea, in Romania , dar mai ales unde ? Presupun ca pastrati legaturi cu comunitatea academica de la noi .
    Va multumesc, in prealabil, si -vorba francezului – chapeau !!!

    • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

      Am publicat două articole în 2016 în revista „Știință și Tehnică”. Din păcate, colaborarea mea cu acea revistă a fost o mare deziluzie și a trebuit s-o anulez. Amănuntele sunt prea sordide pentru a înnegri pagina aceasta din Contributors.

      Referitor la întrebarea dvs. despre posibilitatea unei specializări geofizice, recomand fosta mea Facultate de la Universitatea București.

      Pentru specializări climatice, cu plecare din geologie, geofizică, geochimie etc. nu pot face recomandări pentru că nu cunosc curricula existente în universitățile românești, iar publicațiile specialiștilor români pe domeniul schimbări climatice îmi sunt, de asemenea, necunoscute.

      Ceea ce vă pot spune cu siguranță este că la toamnă voi începe un nou an sabatic și, așa cum am procedat și în cazul anterior, voi petrece un semestru, posibil amândouă, la fosta mea universitate din Iași. Pe lângă alte cursuri, voi preda și actualul meu curs de la Brooklyn College, „Climate Change – Torn Between Myth and Fact”.

      Data trecută când am predat la Iași (2010-2011), am organizat primul consorțiu internațional despre „Gas Shales”. La vremea respectivă, în România nu se inventase termenul „gaze de șist” și nici nu se piratase filmul propagandistic „Gasland”. Nu vă mai spun că primele mele articole despre gazele de argilă au conținut comentarii ucigătoare, precum că aș fi fost plătit de americani să stabilesc acel consorțiu – pur academic, pur voluntar, cu ZERO finanțare internă sau externă.

      Dată fiind atracția unor români pentru scenarii nebuloase, nu-mi fac iluzii că și viitorul curs de la Iași, despre schimbările climatice, va fi considerat sponsorizat de industria americană de combustibili fosili, iar lângă numele meu vă apărea din nou eticheta de lobbist. Ce să fac: Vorba franțuzului, „Așa-i la vie...”

      • Cristian Marcu spune:

        Domnule Profesor, cu emotie va multumesc din suflet !

        Numai pentru eleganta si spiritualitatea cuvintelor si a atitudinii ce o “iradiati” si as recomanda fiului meu sa fie “smart” si sa incerce sa va fie “invatacel” oriunde ati preda la catedra si de unde “aruncati semintele” ratiunii si ale profesionalismului in deosebitul (dar atat de plin de controverse si de speculatii non-stiintifice )dumneavoastra domeniu !

        Si pentru ca va veti intoarce in Iasiul universitar al parintilor mei (de care ma leaga amintiri unice ) nu pot sa inchei decat sa spun ca-i invidiez pe studentii ieseni, norocosi ca vor asista la cursurile dumneavoastra ; si un sincer bravo conducerii “Universitatii” Iasi (ori celor indrituiti) pentru demersul de va aduce la Iasi la locul dumneavoastra de la catedra, chiar si pentru putin timp…
        Iar la capatul lor, nu cred ca se vor gandi la vreun frantuzism (desi e orasul a carui teatru l-a dat – in vremea parintilor mei – pe marele Miluta Gheorghiu in travesti, in rolul “Coanei Chirita”) ci la unicul film : “To Sir,with Love” , cu Sidney Poitier !

        • Absurdistan spune:

          Frumos mesaj, domnule Marcu, spune multe si despre dl. Profesor si despre Dv.

          Un 2018 fericit!

      • Stefan spune:

        Domnule Cranganu, mi-ar face placere sa particip si eu la cursurile dumneavostra de Schimbari Climatice. Mi-as putea aranja programul de lucru pentru a-mi acorda 2-3 ore de “altceva” pentru mine. Imi va fi util daca voi gasi la momentul potrivit informatii online despre cursul dumneavoastra din toamna de la UAIC. Va multumesc anticipat, Stefan.

  14. Constantin spune:

    Mă bucur să citesc pe platforma contributors.ro articole excelente, cu numeroși cititori, urmate de comentarii pe măsură. Periodic, înșă, apare câte un text la care sunt doar patru comentatori, foarte activi, care își scriu unul altuia cât de minunate sunt articolul și comentariul colegului. Fiind o platformă care prin obiectivul declarat acceptă dezbaterile, este de așteptat să se întâlnească din când în când și opinii contrare printre comentarii.

    • Prostu' satului spune:

      Nu.
      Nu inteleg la ce va asteptati. Sa spuna cineva, de pilda, ca desi @Josef Svejk este DOVEDIT ca mincinos penibil, dansul continua sa posteze relaxat si nimeni nu pare deranjat de chestia asta nici cat negru sub unghie, ba chiar dimpotriva?!?
      “Discutiile” astea sunt 99% ideologie si va las pe dvs, sa descoperiti ce ideologie este promovata aici.

      @euNuke. Sunt foarte dezamagit de postul dvs. Recunosc ca ma asteptam la cu totul altceva de la dvs., ma obisnuisem cu altceva. Mea culpa.
      In mod evident l-ati comis, comentariul, fara sa va uitati pe date. Va rog frumos ca, daca va osteniti sa-mi raspundeti, sa n-o faceti in 2000 de cuvinte intortocheate si pe langa subiect.

      Unu la mana, diferenta intre ce arata cifrele de pe site-ul respectiv si ce pretinde mincinosul nostru de serviciu sunt, dupa aprecierea mea, de minimum 30C (diferenta intre cat spune Accuweather, cca 10-15C in perioada respectiva, si temperatura necesara ca o fantana arteziana sa inghete… care NU este 0C, ci mult mai jos). Diferenta asta este absolut aberanta.
      Doi la mana, cat de obnubilati ii considerati pe cei de la Accuweather (un site altfel destul de modest, aici sunt de acord cu dvs.) ca sa publice, la multe zile/saptamani dupa comiterea faptei, niste date stupide?!?
      Adica, in interpretarea dvs. (nu mai vb de @Josef Svejk, pentru ca in opinia mea dansul s-a autodiscreditat definitiv si iremediabil cu aceasta minciuna sfruntata), desi in Rimini pe 15/20/25 decembrie temperatura va fi fost de -15/-20C, Accuweather continua sa sustina si-n ziua de azi ca temperatura va fi fost cu 30C mai sus. TREIZECI DE GRADE CELSIUS MAI MULT… Dvs, chiar credeti una ca asta?!?
      Trei si de departe cel mai important, in aceasta marunta, dar foarte semnificativa disputa. actorii sunt doi:
      - @Josef Svejk, care afirma ceva (“dovada” cu filmuletul youtube n-o luam in calcul, pentru ca de fapt mai rau face cauzei d-lui Svejk – pe langa faptul ca, de fapt, nu dovedeste nimic, ba chiar dimpotriva, as per @Mihai, cum mama naibii, cand macaronarii il aplaudau la scena deschisa pe dl. JS pentru performantele dumisale atletice, nu s-a gasit macar una bucata poza originala si a fost nevoie de un film publicitar?!? Aproape ca s-ar putea crede, de catre ticalosi rauvoitori, ca @Josef Svejk nici gand sa fi fost pe-acolo – si poate pe nicaieri altundeva pe unde pretinde, – ci pur si simplu a vazut filmuletul cu pricina, n-a fost suficient de atent si l-a luat drept “dovada”)
      - @yellowsubmarine care afirma cu totul altceva (si, nenorocitul naibii, ticalosul, n-a avut nimic mai bun de facut decat sa caute pe net o dovada… sau te pomenesti ca nemernicul o fi fost in Italia in perioada aia si l-a socat afirmatia?!?)
      Intre cele doua afirmatii – una nedovedita de nimic altceva decat de reputatia unui anonim care posteaza (foarte mult si cu mult aplomb, ce-i drept) pe un forum Internet si alta dovedita de niste date cat de cat publice/credibile, dvs. alegeti s-o credeti pe prima???
      Pe bune?????????????????

      In ultima instanta, de fapt o singura opinie conteaza cu adevarat… hmmm… poate doua. Aceea a d-lui Profesor si aceea a d-lui Mircea Modan, singurele persoane de aici care posteaza asumandu-si o identitate reala. Noi, toti ceilalti, putem minti relaxati si vinde orice/oricate brasoave dupa cum ne taie capul si, in opinia mea, dupa cum face @Josef Svejk.

      Asa incat, ca o provocare amicala, le cer domnilor Cranganu si Modan sa raspunda (simplu si scurt si nu cu vorbe multe si ocolite) unei intrebari simple.

      In opinia dvs. spune adevarul @Josef Svejk in postul sau referitor la temperaturile mult sub 0 Celsius din Rimini in a doua jumatate a lunii decembrie 2017?
      DA, sau NU?
      E o intrebare foarte simpla, care se preteaza perfect unui raspuns la fel de simplu.

      Ca nota de subsol, sa-i zic asa, date fiind experientele… interesante pe care le-am avut de-a lungul timpului pe acest site in materie de cenzura, manipulare s.a.m.d,, ca tot omul patit in cazul acestui test mi-am luat toate masurile de precautie – print screen, copies, linkuri si cate altele, Asa, de curiozitate…
      Imi dau seama ca sunt penibil si ca in niciun caz dl. Cranganu si/sau Contributors nu s-ar preta la asa ceva, manipulari, stergeri/modificari, sau chiar mai rau, interziceri de comentarii, ferit-a Domnul… dar, vorba marelui Presedinte Reagan ((intr-o discuite strepezita si plina de ranjete diplomatice cu Gorbaciov, cca 1990) – trust, but verify!

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        http://www.bbc.com/weather/3169361
        Asatazi,la ora 9 erau 7 C in Rimini, se estimeaza 10 C si 18 C in Roma….zic aia de la BBC
        Marti se prognozeaza 15 C. Suntem in 7 ianuarie si avem temperaturi de primavara.
        Daca neuitam pe medii
        http://www.weatherbase.com/weather/weather.php3?s=94161&cityname=Rimini-Emilia-Romagna-Italy&units=metric
        vedem ca temp medie anuala este de 13,2 C, media maximelor este de 17,7 iar media minimelor de 8,6 C Decembrie are medii de (Iin aceeasi ordine) 4,8 C 8,5 C si 1,1C
        Rimini se afla la o latitudne de 44 .01N
        Datele sunt calculate pe 30 de ani.
        Cat a fost in dec? Intrati aici
        https://www.timeanddate.com/weather/italy/rimini/historic?month=12&year=2017
        15 dec Intre 6 si 16 C
        20 dec intre 0 si 5 C
        25dec intre -1 C si 13 C
        Cea mai scazuta temp din dec 2017 in Rimini a fost -2C, conform siteului cu baza de date de mai sus.
        Cat priveste restul, e penibil si nu ma intereseaza dl JS, marlaniile l-au dscaliifcat (tot in subsolul unui art al dlui profesor am fost “facut” ceva de genul “strateg de bodega”…va imaginati ca din secunda doi omul a devenit inexistent ca partener de discutie, de altfel si acum isi da in petec solicitand raspunsuri “cu cuvintele dvs’, absolut jenant)
        Pe de alta parte am avut o experienta de acest gen pe un forum bursier, acum mai multi ani.
        Eram o cmunitate de “jucatori’ pe bursa, ne intalneam anual la seminarii, ba la Predeal, ba la Albota, Deva, Arad Timisoara etc organizate de comunitate, sau de traderi mai cunoscuti, participam la altele tinute de specalisti etc..ce mai, eram si inca mai suntem prieteni
        Pe forumul nostru aveam nickname mai toti, eu eram “conu” :P, dar ne stiam din intalniri foarte bine pe numele adevrate si nu ne permiteam sa ne mintim dintr-un respect elementar, chiar si in faza in care nu ne cunosteam.
        Printre altii era insa si un tip cu nickul “Matt”, zicea ca e un milionar din Monaco, bani grei, amanta negresa,cumaltfel?, traduia ptr nume grele ( chiar si ptr Becali) intrari pe zeci de contracte (pe forex) etc. Povestile erau frumoase, omul chiar stia cate ceva despre analiza tehnica.
        Toate s-au spart cand adminul forumului a vaut ca, de fapr, IP-ul era loacalizat undeva prin Moldova, zona Bacau, nici vorna de Monaco, Londra, insupe pensiuni provate, cash cu care nu stia ce sa mai faca, si alte locuri de punde “calatorea” milionarul nostru.Toate au iesit la iveala din cauza unei greseli de ortografie cares-a reptata la un la nick, unul cu care “milionarul” intrase in legatura si care confirma bla, bla
        Repet, tipul era extem de decent, politicos (nici vorba de marlniile de pe acest forum) stia o gtroaza de lucruri…am invatat foarte, foarte multe de la ei, respectus si foarte spiritual. A pierdut intreg respectul nostru, ne-a last muti de uimire , dar si cam furiosi, din cauza acestei…nici nu stiu cum sa-i spun, fantezie, glumita proasta… asa ca eu nu mai pun botul chiar asa usor la toate aburelile…
        Drrept care va dau datele solicitate, nu voi mai reveni la chestiuni de acest gen, si va las pe dvs sa trageti singur concluzia.
        Sper sa o lasati balta si dvs, discutam lucruri mult mai interesante..

        • euNuke spune:

          “marlaniile l-au descalificat ”

          Pai povestea cu patinoarul din Rimini e o ‘marlanie’, domnule Modan? poate aia cu ‘strateg de bodega’, da, dar de data asta avem o istorioara personala care ar putea avea o nota de fantasmagoric [si sunt destule astfel de 'experiente' inflorite pe forum, mai ales ca nimeni nu poate verifica ce si cum, si nimeni sanatos la minte nu ar sta sa investigheze povestile celorlalti]; si, sincer, nu pricep cum atata lume se leaga de o chestiune atat de minora ce, in fond, nu face altceva decat sa dea culoare polemicii. Uite cat timp ati pierdut dumneavoastra si alti comentatori inteligenti ca sa demonstrati ca Svejk se insala. Dar Svejk, daca ar fi un vampir ghidus ce traieste din atentia altora [ :) ] , cred ca si’ar rade in pumni acum vazand atata lume buna pusa in alergatura pe urmele nascocirilor lui, este? Raporturile dumneavoastra cu Svejk au devenit -scuze ca pun problema astfel- …personale; a devenit o chestiune de onoare sa dovediti ‘minciunile’ si ‘marlania’ dumnealui si probabil viceversa [e o antipatie crescanda, vizibila pe forum]. Este aceeasi eroare pe care o fac forumistii in spatiul virtual inca de la aparitia si dezvoltarea internetului.

          Revin asupra limbajului vexatoriu. O simpla chestiune: ‘marlan’ bate ‘strateg de bodega’ in ierarhia epitetelor injurioase? E ok sa afirmi despre cineva ca’i marlan pentru ca ‘el a inceput primul’? Chiar nu se poate trece elegant peste intepaturi marunte, derapaje si sintagme mai mult sau mai putin acide/inspirate?

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Dle draga, nu ma intereseaza subiectul JS si polemicile D-sale…nu incerc sa-l fac mincinos sau onest, nu ma intereseaza “chestiunea”, pe bune.
            In fond apa ingheata la -2C, habar n-am ce a comentat despre Rimini, ce temperaturi a dat de bune. Eu am raspuns unei solicitari amicale, cu ce am gasit pe net…-2C minima lui dec 2017, fata de o medie a minimelor pe ultimii 30 de ani de 1,1C si o minima record de -7C nu mi se pare vreo grozavenie. In plus, ceva imi spune (sincer, imi e lene sa caut) ca media (atat pe minime cat si media lunara) pe decembrie 2017 nu va fi un argumnet ptr “friguristi”.
            Restul nu-l mai comentez…chiar nu am ce comenta, “scriu ‘adanc”, cu “propriile mele cuvinte”, cu neuronul din dotare, stiti repertoriul. Daca nu va pasa de atmosfera de pe aici OK., e gustul dvs.
            .Bleah…sper sa discutam pe viitor alte chestii, nu bazaconiile astea.

        • Ioan spune:

          Domnu MirceaM, mai sus faceti o mica confuzie asupra cauzei principale a existentei anotimpurilor: “Iarna este iarna nu pentru ca se modifica radiatia extrateresta sau ca se modifica distanta fata de Soare ci pentru ca se modifica “grosimea’ stratului izolator, mai corect creste distanta pe care o parcurg razele solare printr-un mediu cu anumite proprietati de reflexie, absorbtie, conductanta din cauza axei inclante etc…”
          Iarna este iarna si vara este vara, indiferent de emisfera, din cauza modificarii ungiului de incidenta a radiatiei solare (legea lui Lambert sau a cosinusului). Energia transmisa unei suprafete de catre un fascicul paralel de radiatie electromagnetica este dependent de cosinusul unghiului de incidenta. Astfel ca la unghiuri de incidenta mari, cum este cazul la poli, energia ajunsa este mica deoarece cosinusul este mic, iar la ecuator energia este mare pentru ca unghiul de incidenta este mic si cosinusul mare. Acesta este mecanismul principal pentru varatiile de temperatura cu latitudinea, si aparitia anotimpurilor, si nu un drum mai lung prin atmosfera ( care participa totusi, dar intr-o masura mult mai mica).

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Asa este, evident, avem un efect cumulat al unghiului de incidenta cu orizontala locului , al lungimii parcursului razelor prin atmosfera dar si “calitatea” atmosferei, aerosoli etc
            Legea Lambert-Beer tine cont atat de un factor geometric m, m=1/sin unghiul de elevatie dar si de “efectul atmosferic”, adancimea optica, care depinde de coeficientul de extinctie, centri de absorbtie sau imprastiere si parcursul luminii. importanta deosebita au aerosolii primari, secundari etc
            Bun, se poate elimina efectul atmosferic prin extrapolarea Langley.
            Noi nu putem interveni la unghiuri si parcurs, doar la calitate. Cam asta aveam in cap.
            Ma bucur de corectura..desi, recunosc, ca ma enerveaza scaparea :P

            • Ioan spune:

              Nu vorbim despre aceeași lege. Legea cosinusului spune că intensitatea radiației care cade pe o suprafață variază in funcție de unghiul de incidență, care este definit ca unghiul cu normala la suprafață și nu cu “orizontala” suprafeței, mai precis cu cosinusul unghiului de incidenta. Înțelegerea acestei legi ar scuti pe unii dintre comentatorii acestui site de afirmații ușor penibile despre panourile fotovoltaice și randamentul lor în diverse locații.

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              Nu. Intensitatea radiatiei solare se masoara pe suprafete perpendiculare pe flux. aceasta difera foarte mult din cauza unghiurilor azimutale si altitudinea soareluicare modifica parcursul prin atmosferei (dimineata veti masura o intensitate mult mai mica pe o suprafata perpendiculara pe flux fata de amiaza solara, evident ca pastrand uhghiul diferenta aia mare, pentru ca e mare de tot, vine de altundeva.. intensiatea unui flux scade prin absorbtie, difuzie, refexie…si scade mult in cazul Terrei, alteori creste datorita reflexiei si albedoului zonelor din apropiere, sunt cazuri in care se depaseste constanta solara, cu toate pierderile suferite pe traseu)
              Radiatia captata/refelctata de o suprafata (uneori am gasit termenul de iradianta) depinde de unghiul de incidenta al razelor. pe o suprafata oarecare(solar angle of incidence on a tilted surface) Sa mai adugam ca doar cea directa depinde de unghi, cea difuza mult mai putin Ca vorbim de unghiul cu orizontala( angle of the solar altitude) sau verticala locului nu conteaza foarte mult, schimbam functia trigonometrica.
              De aceea legea Lambert-Beer este aia care trbuie luata in consideratie, la modul practic.
              Gasiti pe net detalii, relevante privind influenta atmosferei, deloc mica, relevante sunt bazele teoretice care stau la baza proiectarii “sculelor” care masoara radiatia solara (pirheliometre,ptr aia directa si piranometru ptr aia difuza, fotometre ptr iradianta etc)
              Cat priveste alte comenatarii am bagat si eu de seama…nu se cunosc chestiuni destul de simple.
              Spre ex la un unghi de incidenta de 40 grade (cu orizontala locului,” inaltimea” soarelui),daca la cer senin avem o intensitate de vreo 900 w/mp, la cer partial noros vom avea cam 750 iar intr-o zona poluata 600. Masurate, evident pe un plan perpendicular pe flux.
              Daca tot e sa discutam de cifre se confirma si ce v-am spus mai sus, la 20 grade, de ex , se masoara cca 700-500-250 tot pe suprafete perpendiculare de flux.(variatia asta este abrupta pana pe la 40 grade, apoi scade ca importanta) Exista studii si date in acest sens, v-am dat doar ceva superficial ptr aintelege mai bine cat de importanta este atmosfera…unii spun ca nu conteaza.

            • Harald spune:

              @MirceaM – ca de-obicei, practica ne omoară: panourile instalate pe acoperiș nu-și modifică unghiul nici în funcție de ora zilei, nici în funcție de data din calendar, iar soarele are obiceiul să treacă în fiecare zi pe altă traiectorie decât în ziua precedentă, până când la solstițiu se plictisește și o ia în sens invers.

              Prin urmare, panourile de pe acoperiș sunt permanent în poziție decalată față de optim și tot ce se poate face este obținerea unei erori medii cât mai reduse la nivelul întregului an. Iar într-o țară nordică gen UK, timp de destule săptămâni în preajma solstițiului de vară, soarele ajunge întotdeauna și în spatele panourilor (dimineața devreme și seara târziu) chiar pentru un acoperiș orientat perfect spre sud. Se vede și apusul și răsăritul de la aceeași fereastră orientată spre nord, ceea ce în România e mai greu de imaginat.

            • Harald spune:

              @MirceaM – de asta nu prea contează dacă e înnorat sau nu, soarele baleiază practic un unghi de 180 de grade prin fața panourilor.

        • Constantin spune:

          Stimate domnule MirceaM, în politicile de tot felul, inclusiv cele privitoare la mediu, se poate observa cu ușurință fenomenul de atracție a extremelor. Cei care adopta poziții intolerante în propagarea ideilor favorabile poluării, spre exemplu, se regăsesc prin discurs alături de ecologiștii radicali. Prin urmare, cei pe care propagandiștii poluării îi identifică drept inamicii cei mai importanți NU sunt apărătorii extremiști ai mediului, ci persoanele ponderate, cu discursuri raționale și tolerante, care aduc deopotrivă argumente împotriva extremelor de ambele tipuri.

          Așa cum ideologiile extremiste au avut de-a lungul istoriei drept principali adversari pe cei cu atitudine echilibrată, nici în vremurile prezente lucrurile nu stau altfel. Intoleranții își găsesc limbajul comun, se înjură și își oferă unii altora motivul pentru a exista. Adevăratul adversar al intoleranței este discursul echilibrat și argumentat, pentru că acestuia nu știu cum să-i răspundă și devin violenți. Iar de la violența de limbaj la cea fizică nu este decât un mic pas. Cum el nu poate fi făcut direct în mediul virtual, este exacerbat limbajul violent.

      • victor L spune:

        - ““Discutiile” astea sunt 99% ideologie si va las pe dvs, sa descoperiti ce ideologie este promovata aici.”
        Tovarasi, este evident ca tovarasul Nelutu practica ideologia capitalista; si nu e admisibil.
        – “Ca nota de subsol, sa-i zic asa, date fiind experientele… interesante pe care le-am avut de-a lungul timpului pe acest site in materie de cenzura, manipulare s.a.m.d,…”
        – “Imi dau seama ca sunt penibil si ca in niciun caz dl. Cranganu si/sau Contributors nu s-ar preta la asa ceva, manipulari, stergeri/modificari, sau chiar mai rau, interziceri de comentarii, ferit-a Domnul…”
        Si cireasa de pe tort:
        – “Asa incat, ca o provocare amicala, le cer domnilor Cranganu si Modan sa raspunda (simplu si scurt si nu cu vorbe multe si ocolite) unei intrebari simple.”
        Tovarasi, spuneti-va parerea, sa discutam deschis despre comportamentul retrograd al unora ca @ Josef Svejk si @ euNuke.
        Ca sa vezi dandana;
        Val de frig in estul SUA:
        https://www.hotnews.ro/stiri-international-22211087-val-frig-naprasnic-estul-statelor-unite-adus-val-arctic-temperaturile-apropiat-minus-40-grade-celsius.htm
        Caldura mare, monşer:
        https://www.hotnews.ro/stiri-international-22210939-sydney-inregistrat-cea-mai-scazuta-temperatura-din-ultimii-79-ani.htm
        Trebuie facut ceva cu Pamintul, ca a luat-o razna.
        NB,
        unii stiu, ni se spunea ca atunci cind vom ajunge in comunism vom putea dirija Natura: ploaie ori Soare dupa plac si voie.

      • euNuke spune:

        “Sa spuna cineva, de pilda, ca desi @Josef Svejk este DOVEDIT ca mincinos penibil,”

        Uite chestiile astea mie nu’mi plac si pot sa va spun acelasi lucru: sunt foarte dezamagit de tentatia unor comentatori valorosi de a repeta si sustine insultele altora. Chiar daca domnul Svejk a exagerat [posibil, nu am cum sa stiu cu certitudine, caci nu ma pot increde in accuweather si nici macar in ANM], nu se cade sa faci din asta un capat de tara si sa incepi pe forum procese de constiinta. Poti riposta mai contondent, poti sa lovesti cu ironii, poti sa nascocesti la randul tau povesti despre livezile de portocali de la Sapanta, dar nu poti sa strici totul, orice sansa de dialog, prin jignirea insistenta a interlocutorului si fixatia de a compromite pe celalalt.

        cu scuzele de rigoare domnului profesor pentru cele 2 replici in afara subiectului.

      • Josef Svejk spune:

        Pentru Prostu’ Satului și semenii săi întru rațiune

        Sigur că prostului i se iartă multe, mai puțin insisten’a în prostie și mitomanie.

        Atunci când am văzut arteziana transformată în pationpar la Cattolica (vreo 30 de km la sud de Rimini) nu am realizat cât de răspândit a devenit patinajul în aer liber în Emilia Romagna și pe Riviera Adriatică în general ]n vremurile ]nc[lzirii glibake galopante,,,. Căutând poze cu pationoarul din Catollica am gasit poze cu patinoare în întreaga zonă în ultimii 2 ani. Le-am selectat pe cele care prezintă repere de neconfundat ale localităților respective. Pentru ca zgubiliticii care chir[ie c[ totul e inciun[ ;i dezinformare s[ se l[mureasc[ Iată câteva mai jos:

        1, Pationoar o aer liber în piața centrală din Rmini în 201:

        https://www.altarimini.it/immagini/news_image/rimini-christmas-square.jpg

        2. Pationoar pe plajă la Rimini în 2015:

        http://bimbiarimini.it/wp-content/uploads/2015/11/cesenatico_pista_ghiaccio_bimbiarimini.jpg

        http://bimbiarimini.it/wp-content/uploads/2015/11/cesenatico_pista_ghiaccio_2_bimbiarimini.jpg

        3. Patinoar în Bologna în Piața Sfântul Lazăr în 2017. Se vede clar în fundal unul din cele două turnuri înclinate ce sunt emblema orașului. În Ianuarie 2014 am mers pe jos din piața 8 August (lângă gară) unde e sigura parcare subterană din oraș până la ceva resturant din apropierea Signoriei (în spatele turnurilor).. Cam 2 km de mers pe jos. Era seara. Aveam o cămașă cu mâneci scurte și nu mi-a fost frig. Anul [st, pe măsură ce s-a întețit încălzirea globlă e un pationoar în aer liber și nu pare a fi deloc de plimbare în cămașă…

        http://www.sassuolo2000.it/img/2017/12/pista-Iglu-611×410.jpg

        4. Patonar in aer liber în Forli, orașul natal al lui Mussolini…

        https://immagini.quotidiano.net/?url=http://p1014p.quotidiano.net:80/polopoly_fs/1.3576552.1512242037!/httpImage/image.JPG_gen/derivatives/gallery_800/image.JPG&h=495&pos=top&w=626&mode=clip

        Singurul msaj pe care-l am pentru voi guriștii Agitpropului e [la dintr-un banc din vremurile lui Nea Nicu: Mai răspândiți băieiți, mai răspândiți…

        P.S. ; Spania e răvășită de o furtună de zăpadă ce a blocat mii de mașini timp de 18 ore între Madrid și Segovia. Cică în unele porțiuni lovite de viscol nu s-a mai văzut zăpadă de 90 de ani… Trebuie că o fi tot vreo manifestare a întețirii încălzitii globale…

        https://weather.com/news/news/2018-01-07-spain-snow-motorists-stranded-autopista-ap-6-motorway

        https://www.express.co.uk/news/world/755804/spain-snow-heaviest-35-years-beaches-resorts-coast

        .

    • Absurdistan spune:

      Există o deosebire atît de stil cît și de substanță între a expune opinii diferite, documentate, convingătoare și a mîzgăli la beție absurdități incoerente, extinse, prolixe și caragioase.

      Îndrăznesc a crede că această discrepanță ar trebui să fie suficientă întru a explica nedumerirea dv.

      Cum am mai sugerat în trecut, o dezbatere muzicală între Eminem și Beethoven este o imposibilitate rațională.

      Dl. Profesor este “Beethoven”, pe subiectele date.

      • Constantin spune:

        Vă mulțumesc pentru atenția acordată textului meu și pentru comentariu.

        Este posibil ca unii colegi comentatori să observe că mesajul li se adresează și să dorească să răspundă, asumându-și cât de cât situația, alții să prefere un ton evaziv. Le mulțumesc în egală măsură amândurora. În context, pentru a obiectiva prețuirea mea pentru comentariile care reflectă asumarea, aveți amabilitatea să precizați, vă rog, dacă textul dumneavoastră “expune opinii diferite, documentate, convingătoare”, ori “mîzgălește la beție absurdități incoerente, extinse, prolixe și caragioase” ? Vă mulțumesc.

  15. man of war spune:

    de la nature storming la brain storming, desi romania in general este ravasita de stomach storming (vad ca platforma nu mai permite emoticonul / maimutoiul zimbitor) . odata am luat un pumn in nas pe stadion. in sfirsit, nu i bine sa scandezi ce nu trebuie unde si cind nu trebuie. o faci pe mutul, te conformezi sau o stergi din tara. romania ori a fost la cheremul prostilor cu ciomege, ori al analfabetilor cu doctorat. nu exista scapare.

  16. Vlad spune:

    William James Sidis a fost un geniu care desi blamat de multi ca nu s-a ridicat la capacitatile cu care l-a inzestrat natura a lasat un studiu in care coreleaza minimile activiatii solare cu aparitia revolutiilor:

    ps://www.sidis.net/Revolution.htm

    Despre temperatura parerea mea este aceeasi cu cea pe care o aveti si dumnevoastra ca urmeaza o perioada de racire dar care nu e in contradictie cu incalzirea globala ci este tocmai un rezultat al acesteia coroborat si cu activitatea solara care ajunge la un minim.

    Intelegerea mea e urmatoarea: cum clima se incalzeste, echilibrul termodinamic se pastreaza si se distribuie uniform, rezultand veri mai racoroase, de exemplu la noi si ierni mai calde. Curentii reci din Atlantic devin mai reci datorita topirii gheturilor de la poli iar valurile de aer polar, impreuna cu curentii oceanici raciti determina o clima mai racoroasa in zone precum Statele Unite, Canada, UK. Ma gandesc ca e posibil ca UK-ul sa nu fie afectat din cauza unei inertii termice care determina ca valul de frig sa fie stationar in America.

    Care sunt efectele racirii pana se ajunge la o mini glaciatiune e posibil sa vedem mai repede de 2025 pentru ca e suficient ca valul de frig sa intre peste culturile de primvara asa cum a fost anul trecut cand inteleg ca 20-30% din culturile de pomi fructiferi s-au prapadit datorita inghetului.

    • Harald spune:

      Dacă ”echilibrul termodinamic se pastreaza si se distribuie uniform”, în Atlantic n-ar fi avut loc niciodată vreo furtună, iar teoria haosului n-ar fi beneficiat de exemplul ei favorit cu fluturele.

      Când deasupra unei zone e înnorat, iar deasupra zonei adiacente e soare, distribuirea uniformă e deja poveste de adormit copiii. Chiar și fără nori, e suficient când o zonă e împădurită, iar cea adiacentă e stâncă goală, în acel moment cam toate ingredientele pentru furtună sunt deja pe masă. Iar asta era deja valabil încă înainte ca primul antropoid să fi coborât din primul copac.

      Întreg comentariul fiind o parte din vechiul ciclu consacrat despre ”clima scăpată de sub control”, corect? :)

      • Vlad spune:

        Nu stiu daca explicatiile sunt 100% corecte dar asa am reusit sa-mi explic ce se intampla printr-un model daca vreti relativ simplist … Am analizat si eu o parte din factorii de care vorbeste domnul Cranganu si evidenta empirica si asta e ceea ce am reusit sa produc la modul intuitiv. Pe mine explicatia ma satisface, nu in sensul in care imi confera un confort neaparat desi inclin sa cred ca e corect ce spun, mai ales ca si domnul Cranganu spune cam acelasi lucru, cat faptul ca mai mult de atat eu nu pot sa gandesc. Probabil ca o analiza completa cu toate datele ar dura ani de zile de modelare computerizata si cunostinte de termodinamica, geografie pe care eu nu le posed.

        • Harald spune:

          Da’ nu e nevoie de nicio modelare computerizată sau de cunoștințe avansate de termodinamică. Oricine a remarcat diferența de temperatură de la zi la noapte sau de la vară la iarnă ar trebui să înțeleagă că ea depinde covârșitor de expunerea directă la razele solare din acel moment. Oricine a ținut mâna afară la soare și a remarcat vara că uneori frige la fel de tare ca atunci când ținem mâna la mai puțin de 0,5 metri de un radiator de 2kW ar trebui să înțeleagă că energia primită de la soare este în cantități uriașe, nu se compară cu nimic din ce fac oamenii.

          Dincolo de excepțiile generate de fenomene meteo de moment, regula generală e că noaptea e frig, iar oamenii nu pot încălzi decât suprafețe extrem de restrânse. La fel, iarna e frig, iar oamenii nu pot încălzi pentru propriul confort termic decât suprafețe extrem de restrânse ale planetei. Nu facem iarna agricultură decât în sere, doar ecologiștii pun problema de parcă am avea nevoie de aer condiționat ca să putem face vara agricultură.

          Societatea umană nu are în prezent nici cunoștințele necesare, nici cantitățile de energie necesare pentru a modela clima. Activitățile umane pot influența vremea (condițiile meteo) dar numai pe moment și numai pe suprafețe extrem de restrânse, raportat la mărimea planetei. Clima e altceva și nu depinde de oameni.

          • Vlad spune:

            Efectele gazului de sera sunt totusi cat se poate de reale.

            • Harald spune:

              Da, apa evaporată din Atlantic, din Pacific sau de oriunde altundeva are cel mai puternic efect de seră și îl avea de asemenea înainte ca primul antropoid să coboare din primul copac.

  17. Vlad spune:

    Rezervele strategice de cereale de exemplu inteleg ca sunt de 800.000 de tone in conditiile in care inaintea unui acord cu FMI-ul erau de 3.5 milioane de tone.

    http://incont.stirileprotv.ro/social/rezerva-de-alimente-a-statului-in-caz-de-calamitati-aproape-inexistenta-cu-ce-si-va-hrani-romania-poluatia.html

    http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=591&language=1

  18. Absurdistan spune:

    Un articol – in limbaj mai putin profesional decit in cele oferite de dl. profesor – ce merita citit:

    https://amgreatness.com/2017/12/30/deep-freeze-ends-a-dreadful-2017-for-climate-activists/

    Deep Freeze Ends a Dreadful 2017 for Climate Activists

    M-a distrat fraza: “It marks a frustrating end to a dreadful year for climate-change activists, who have been frozen out [lol] of the Trump Administration.”

  19. Josef Svejk spune:

    Spania e răvășită de o furtună de zăpadă ce a blocat mii de mașini timp de 18 ore între Madrid și Segovia. Cică în unele porțiuni lovite de viscol nu s-a mai văzut zăpadă de 90 de ani… Trebuie că o fi tot vreo manifestare a întețirii încălzitii globale…

    https://weather.com/news/news/2018-01-07-spain-snow-motorists-stranded-autopista-ap-6-motorway

    https://www.express.co.uk/news/world/755804/spain-snow-heaviest-35-years-beaches-resorts-coast

    Bag seama că o fi conspirație monstruoasă a reacționarilor și bigoților trumpiști…

    • neamtu tiganu spune:

      mare noroc ai, te-ai scos. Palatul Alhambra e sub zapada!

      Vine si pe aici frigul, gata s-a terminau cu incalzirea globala, vine inghetarea globala, bineinteles tot din vina masinilor diesel.

      • JB spune:

        @neamtu tiganu. Un răspuns la un comentariu de mai sus. N-am reușit sa raspund acolo. Habar nu am de ce.
        D-le,
        Nu sunt in măsură să dau lecții nimănui despre DE, darmite dvs….
        Dar….DE este o țară care s-a ridicat EXTRAORDINAR/FENOMENAL după două înfrângeri catastrofale care i-au amputat 1/4 sau mai mult din teritoriu, industria bombardată la ras, etc.
        Cum a reușit jmecheria asta?!? Păi….DE e o țară unde populația NU agrează deloc speculatia pe termen scurt, unde este stimulată investiția (ec., educatie, cercetare, militară, etc) pe termen mediu și lung. Adică NU există plan serios, la nivelul unei țări, care să producă rezultatele scontate in mai puțin de 4-5 ani. Oricum, un termen scurt la nivel macro.

        Dacă îmi permiteți, calculul guvr.DE/autoritati de reglementare (prin stimulente fiscale, etc) privind pretul kw/h are in vedere proiecții ec., strategice pe termen mediu si lung.
        Astfel: overall pretul energiei pe piata mondială crește, DE suferă din cauza impactului politic/militar asupra aprovizionării cu energie. Si atunci au făcut un calcul (deloc simplu) care a fost fundamentul unei/unor decizii politice dictate de NECESITATE.
        INTREBAREA care s-a pus a fost: ce e de făcut?!? Că să-l cităm pe Lenin.

        • Neamtu tiganu spune:

          E adevărat ca politica germana e ceva mai înțelepta decit a altorămas dar nu e lipsita de greșeli. Eu consider, și nu sunt singurul ci exista și o mulțime de institute serioase, ca se exagerează și aceasta e contraproductiv. Doar un ex Ge iese din energie atomica în timp ce vecinii, Franta de pilda intra cu ambele picioare.

        • Harald spune:

          @JB – în afară de Planul Marshall, Germania a avut sute de mii de militari americani pe teritoriul ei, care plăteau tot ce consumau. Germania s-a ridicat după WWII exact ca și Japonia, pe baza cheltuielilor făcute de americani. Era ca un fel de export, doar că marfa nu pleca nicăieri, o cumpărau americanii cu bani produși în State, nu cu bani produși în Germania.

          Un singur exemplu de pe vremea aceea: un apartament cu 3 camere la bloc era închiriat de un ofițer american care plătea 3.000 de mărci pe lună și locuia acolo cu familia. După 1992, când baza americană din acea localitate s-a închis, ofițetul american s-a întors în State cu tot cu familie, iar propietarul acelui apartament n-a mai reușit să obțină decât 1.200 de mărci pe lună chirie.

          Asta pe lângă miile de șomeri care au rămas în localitățile din jur, ăștia fiind nemții care lucrau în acea bază militară și erau plătitți de armata americană, nu de statul german. Așa că mai lasă-ne cu lecțiile despre politica germană pe termen lung, în realitate banii americani au făcut Germania o mare putere economică.

          • JB spune:

            Dom’le, am trăit s-o aud si pe asta: DE si Japonia s-au ridicat cu banii de chirie de la ofițerii americani si cheltuielile cu traiul zilnic al US Army pe teritoriile respctive. Asta e buna de tot.
            Cum spuneam mai sus, buna credință te dă afar’ din casă….. Merçi ptr.lectia de istorie economică. Teribil de utilă.

            Planul Marshall despre care vorbești nu a însemnat donații și altruism din motive umanitare. Nu spun că nu au existat și astfel de acțiuni umanitare, dar e altă discuție.
            P.Marshall a fost, esențialmente, un acces (pe bază de planuri naționale f.exigente) la credite (cu preț/dobânzi rezonabil(e)) din partea guvr.US ptr.a cumpăra produse, tehnologie, cereale,etc din US.
            Țările afectate de război si participante la Plan M.aveau posibilitatea să se aprovizioneze din US. Fiecare cu ce a crezut de cuviință. DE nu a prea avut nevoie de tehnologie…..
            Unii au făcut planuri bune și au folosit creditul așa cum trebuia: both France and the United Kingdom received more aid, but West Germany recovered significantly faster….. Și FR.chiar mai repede, mai echilibrat/sustenabil decât UK…..
            Dar evident ca DE a profitat de chirii….

            • Harald spune:

              Germania nu a profitat doar de chirii, ci de tot ce consumau americanii, de zecile de tone de produse care intrau în fiecare zi în fiecare bază americană și erau sute de baze. La fel ca și de zecile de tone de produse pe care le cumpărau în fiecare zi acasă militarii anericani.

              Carburantul folosit de vehiculele militare era al armatei americane, dar mașinile personale ale militarilor americani alimentau în stațiile obișnuite de carburanți, suportau toate taxele și accizele pe care le suportau și nemții, numai că banii aceia veneau din State.

            • neamtu tiganu spune:

              mai baieti mai documentati-va…
              1. germania a platit enorm de multe despagubiri de razboi, multor tari, incl evreilor.
              2. pina in 1955 Germania a platit cheltuielile trupelor americane stationate, in jur de 100 DM/ pe cap de neamt, ceea ce la data aceea era o suma imensa.
              3. In Ge au stationat ca. 250000 de amis, in total cu familiile lor ca. 500000. Cum pot 500000 sustine o economie a unui popor de 80 de milioane? Oare cit mincau, beau si consumau cei 500000?

              Incepeti si voi ca ecologii sa ziceti ca o furnica chioara a stricat echilibrul…

            • Harald spune:

              @neamtu tiganu – RFG nu avea 80 de milioane de locuitori, hai să nu începem chiar cu minciuni sfruntate. Și nu era voirba despre a susține întreaga economie germană ca pe un azil de bătrâni, era vorba despre a adăuga mereu un mic plus.

              În practică: se construiau mii de apartamente pentru nemți, dar se mai construiau mereu câteva sute în plus și pentru familiile americane. Într-o statțeie de benzină oarecare, Se vindeau mii de litri de carburant în fiecare zi, dar se mai vindeau câteva sute de litri în plus și pentru familiile americane.

              Mergeți la cel benzinar și întrebați-l cum i-ar fi mers afacerea dacă ar fi avut mereu încasări cu 10-15% mai scăzute. Mergeți la statul german și întrebați-l cum i-ar fi mers dacă ar fi avut mereu încasări cu 10-15% mai scăzute. Mergeți la statul german și întrebați-l câți dintre cei 80 de milioane produc ceva util pentru economia germană (nu toți angajații, pentru că bugetarii consumă, nu produs).

              Acele câteva sute de mii de americani erau practic crema economiei germane, erau ca niște turiști care stăteau tot anul în Germania cu bani aduși de-acasă și mai plăteau și 2 milioane de nemți care să-i slugărească.

            • Jocul cu procente de sticla spune:

              “Mergeți la cel benzinar și întrebați-l cum i-ar fi mers afacerea dacă ar fi avut mereu încasări cu 10-15% mai scăzute.”

              Acelui benzinar i-ar fi mers la fel ca celorlalti benzinari nemti de la care nu faceau plinul decit bastinasii (marea masa de benzinari din Germania), fiindca americanii nu erau uniform distrubuiti in jurul benzinariilor de pe toata suprafata Germaniei, ci stateau gramada (si faceau plinul) in citeva locuri unde aveau bazele.

              ” Mergeți la statul german și întrebați-l cum i-ar fi mers dacă ar fi avut mereu încasări cu 10-15% mai scăzute.”

              500.000 de consumatori reprezinta 10-15% dintr-un total de 5-7,5 milioane. Nemtii sint insa ceva mai numerosi de atit, adica acele 10-15% incasari in plus sa tot fi fost, in realitate, pina in 1%. Dar 1% doar din anumite taxe (gen TVA), fiindca veniturile militarilor americani nu au fost niciodata taxate in Germania.

              Dupa filozofia ta, Afghanistanul, care a costat USA in jur de un trilion de dolari in ultimii 17 ani, din care o parte cheltuiti la benzinariile din zona, ar trebui sa fie acum prima putere economica a lumii. Iar pe locul 2 ar trebui sa stea ferm Irakul.

            • Hantzy spune:

              @Harald,
              Germania a primit 1,4 mld USD în 1947 prin planul Marshall și a înapoiat 1,1 mld USD în 1953.
              BRD a plătit staționarea trupelor americane, cam 2,4 mld USD pe an.
              Fosta RDG a plătit și ea soldaților roșii din URSS în total 12,2 mld USD.

              BRD avea atunci o populație de circa 60 milioane (o inexactitate, dar nu minciună sfruntată), iar maximul trupelor americane a atins 250 mii. În medie au fost cam 150 mii anual, plătiți însă de statul german cu cele 2,4 mld/an. Trupele staționate nu au adus niciun cent germanilor. Singurul avantaj ar putea consta în circulația monetară amplificata din acea vreme. Nici vorbă de 10-15%, ci tinzând spre zero, dacă nu chiar minus. Astea sunt hard numbers, iar nu aproximari.

              Observ însă că de data asta nu ești tentat să consideri neglijabile cifrele, oricât de mici. Dimpotrivă!

              @JB,
              Spre deosebire de NT, consider ca Germania face bine că renunță la energie nucleară. Ce rost ar avea să se ia la întrecere cu Franța?! Aia sunt deja specialiști, le vor vinde nemților energie dacă le trebuie. Probabil că energiile regenerative nu vor fi niciodată eficiente, dar măcar pentru consumul casnic pot deveni o bună alternativă. Chiar cu cercetare și producție finanțată parțial de stat. UK a construit calea ferată Liverpool-Manchester, deși încercările lui Stephenson înainte de “The Rocket” fuseseră ineficiente. A meritat!

            • Harald spune:

              Nu intelegi economie, incerci doar sa obtii atentie. Ai obtinut-o, acum mai mergi si la scoala.

            • neamtu tiganu spune:

              Ge, adica BDR+DDR aveau in 50, 68 mio locuitori, in 60, 72 si-n 70, 78.

      • Cetatean Responsabil al Planetei Albastre spune:

        “inghetarea globala, bineinteles tot din vina masinilor diesel.”

        Cercetatorii progressisti vor putea demonstra si lucrul asta. Totul e sa fie finantati corespunzator.

        Dar mai sint si politicienii (oamenii de actiune), conducatorii nostri dragi, autoritatile, demnitarii. Care vor trage concluzia ca inghetarea globala e din cauza ca taxele impuse la solicitarea imperioasa a omenirii progressiste dornice de actiune pentru potolirea incalzirii globale nu au fost suficient de bine calibrate (au fost usurel prea mari).

        Eh, nu e un capat de tara. Numai cine nu munceste nu greseste. Corectam.

        Evident ca taxele acelea nu mai pot fi diminuate, fiindca ar fi afectat bugetul si, in plus, s-ar crea un precedent periculos (cine a pomenit taxe care sa se reduca sau sa dispara odata ce au fost inventate?). Solutia naturala, echitabila si corecta politic in acest caz este impunerea unei mici taxe noi in scopul reducerii inghetarii globale doar atit cit sa echilibreze incalzirea globala.

        Pe care, daca va fi nevoie, o vom mari in anii urmatori. Sau o vom mari putin pe cealalta daca am marit-o pe asta prea mult. Mergem asa pina atingem echilibrul perfect.

  20. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Pentru europenii îngrijorați de consecințele schimbărilor climatice, recomand o carte de 300 pagini, $205 dolari, apărută în 2018:

    Adapting to Climate Change in Europe: Exploring Sustainable Pathways – From Local Measures to Wider Policies

    Precizez că „schimbările climatice” se referă, în opinia autorilor, doar la încălzirea globală. Eventuale schimbări climatice provocate de răcirea globală vor face, probabil, subiectul altui volum, dacă va îndrăzni vreo editură să-l publice.

    După cum am detaliat în mai multe articole, încălzirea globală antropogenă, nom de guerre schimbări climatice, poate fi contra-atacată pe trei fronturi: ameliorare (mitigation), adaptare și geo-inginerie.

    Faptul că se discută acum de adaptare îmi semnalează că ameliorarea (reducerea emisiilor antropogene de gaze cu efect se seră) este, probabil, abandonată și s-a trecut la a doua strategie, adaptarea economiilor, mediului, societăților umane și non-umane la realitatea anului 2018.

    Sumarul cărții conține următoarele capitole:

    1. Introduction – European climate change adaptation research

    2. Storylines and pathways for adaptation in Europe

    3. The diversity of adaptation in a multi-level governance setting

    4. Upscaling the impacts of climate change in different sectors

    5. Economy wide impacts of climate mitigation and adaptation strategies across European regions

    6. Comparative decision support tool

    7. Policy recommendations and key future policy developments

    8. Summary version

    9. Glossary

    • Josef Svejk spune:

      Mare păcat că nu au fost reeditate opirili ieconomice alese ale lui Pingelică. Ar fi găsit iecologiștii zilelor noastre toate rețetele de succes ale economisirii energiei și salvării planetei. Ca să nu mai menționăm faptul ca operele titanului pitic din Scornicești se vindeau la prețuri accesibile oricărui buzunar…

    • Absurdistan spune:

      205 dolari? Este tipărită pe hîrtie reciclată din papirusurile de la Marea Moartă, cu cerneală din lacrimi de unicorn?

      O chestie faină legată de escrocheria pseudo-științifică a incalzirismului global antropogen este că de îndată ce ochii victimelor (populația escrocată) sînt conștienți de escrocherie, alba-neagră climatică nu mai funcționează.

      Deocamdată cam jumătate din populație mai crede în magia de Ferentari, dar tendința nu se poate decît îmbunătăți.

      Mi-e rușine să o recunosc dar și eu obișnuiam să accept toate mantrele neginditoare ale sectei incalziriste-”settled science” etc.-pînă am deschis ochii și am început să citesc surse din ambele părți.

      Lovitura de grație a fost dată atunci cînd escrocii pseudo-climatici (la același nivel științific cu preoții ortodocși făcînd rugăciuni pentru ploaie, Mama Omida avea credibilitate superioara “savantilor”) au început să le pună pumnul în gură celor cu îndoieli…. recurgind la procedee ieftine precum utilizarea termenului “denier” împrumutat din retorica de negare a Holocaustului.

      Abia atunci s-au arătat în adevărata lor isterie de totalitari consumatori de resurse gigantice, “dedicați naturii” pe banii altora.

      • 205 dolari? Este tipărită pe hîrtie reciclată din papirusurile de la Marea Moartă, cu cerneală din lacrimi de unicorn?

        Ați uitat zicala românească „Știința subțire cu cheltuială se ține”? :-)

        • Absurdistan spune:

          Bună zicală.

          Să mai adăugăm că, după numai un an la Casa Albă, Președintele Trump a rezolvat deja încălzirea globală – uitați-vă pe fereastră.

          (-:

          • Absurdistan spune:

            …. He’s Making the Planet Cold Again.

            Mai bine decit predecesorul (uita-i-s-ar numele de rușine):

            “I am absolutely certain that generations from now, we will be able to look back and tell our children that this was the moment when we began to provide care for the sick and good jobs to the jobless; this was the moment when the rise of the oceans began to slow and our planet began to heal”

            (Michiduță Hussy Necuratul – 3 iunie 2008)

          • Harald spune:

            Ca să fiu până la capăt avocatul diavolului, e posibil ca ofensiva combustibililor fosili să fi început să reducă deja emisiile, chiar dacă la momentul de față datele n-au cum să fie disponibile. Am scris de mai multe ori despre regenerabilele care de fapt cresc consumul de combustibili fosili (Deutschland, ești pe recepție? :) ) iar la momentul de față instalarea de noi regenerabile a început deja să ia o pauză, în mod sigur a scăzut deja și cererea și producția subansamblelor pentru ele, deci și consumul de combustibili fosili aferent.

      • neamtu tiganu spune:

        205$ numai pt. Europa, avind in vedere numarul continentelor cred ca suma se va inmulti. Ce se fac turcii, si rusii, ca stau c-un picior in Europa si altul in Asia! Sau poate in Europa se-ncalzeste si-n Asia se raceste?
        Dar daca sunt atit de ecologi de ce nu fac e-book?

  21. Josef Svejk spune:

    Incalzirea locala loveste din nou: Bangladeshu’ tremura de frig… Astia-s amarati, saracii isi manaca unii altora paduchii. Cu ce v-au gresit?!

    Vorba cantecului “Pe mine m-ati omorat/ Da cu calu’ ce-ati avut?!”

    http://www.xinhuanet.com/english/2018-01/08/c_136880252.htm

    • Harald spune:

      3 ani la rând înseamnă exact de când s-a semnat acordul de la Paris. Acum vezi de ce a fost util? Clima și-a băgat imediat mințile în cap și coada între picioare.

  22. ion spune:

    Se va intampla ca la combustibil. Scazuse de la 1.3 la 0.9 centi, guvernul belgian a zis ca nu mai are venituri din acciza si tva si a marit acciza, s-a facut 1.01. Acum nu stiu ce s-a intamplat cu pretul intre timp, dar a crescut iar la 1.3. Daca ne uitam la luxemburg la ei costa 0.9 si acum.
    Politicientii folosesc orice motiv ca sa mareasca taxele si folosesc mecanism de clichet, doar maresc, nu scad niciodata.

    Acum pe chestiile astea stiintifice e mai usor de pacalit populatia, mai ales ca scoala produce prosti. Cand vor creste suficient taxele, subiectul va fi epuizat si vor gasi altceva.

    • Harald spune:

      Senzațional e altceva, în 2004 am alimentat în Luxemburg și era 0,88. Să-i dea Dumnezeu sănătate și domnie lungă Marelui Duce! :)

      • ion spune:

        Acum mai nou fac low emissions zones in orase. Daca inainte ziceau nu stiu ce de noxe, co2, mai nou au declarat ca astea sunt doar ~30% din poluare, mai e praf de cauciuc, praf de frana. Deci orice motor ai avea tot vei intra greu in oras si vei plati bani grei. Cel mai interesant este ca indicatoarele si regulile de acces in aceste zone sunt diferite de la oras la oras. Practic fiecare satuc poate sa te jecmaneasca ca la drumul mare. Buna directie, nu inteleg EU nu poate impune sa aiba toti aceleasi indicatoare sa fie clar ce si unde, sa fie simplu sa platesti.

        Problema nu e stiintifica, problema e cum sa mai scoata niste bani, orice mijloace sunt bune.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


E randul tau

Orice temă mediatică se dezumflă după vreme, însă reflectarea problemei nu este problema. Cum ...

de: W

la "Creșterea și descreșterea interesului public pentru încălzirea globală "

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

iulie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)