Home » Global / Europa »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

2013 – An zbuciumat într-o lume periculoasă

Theophyle ianuarie 31, 2013 Global / Europa, Sinteze, Societate/Life
19 comentarii 2,545 Vizualizari

Sesiunea 2013 a Forumului Economic Mondial de la Davos (FEM) sau in engleza WEF (World Economic Forum) a luat sfarsit acum cateva zile. In fiecare an urmaresc cu o placere sadica desfasurarea ipocriziei si manifestarea neputintei care au loc la Davos la fiecare sfarsit de ianuarie. Lozincile sub care se intalnesc asa zisele elite ale lumii, in frumoasa localitate alpina elvetiana Davos, s-au dovedit de multe ori de o ipocrizie strigatoare la cer. Pana si portalele de stiri importantesi serioase ca Reuters sau Blomberg ii ironizeaza traducand in cuvinte alese futilitatea acestor intalniri.

Bastioanele si centrele de putere ale acestor elite intrunite la Davos au fost spulberate de minciunile, incompetenta si inselaciunile care au distrus mitul “binelui comun”, conceput cu grija de acesti oameni. Pana la urma “binele comun” a fost un slogan fals propagat, ingrijit si magnificat fara nici o acoperire. “Binele comun” al acestor oameni a sucombat la fel de tragic ca “binele comun si egalitarismul comunist”, care a murit la sfarsitul anilor ’80 si inceputul anilor ’90.

Si totusi… Forumului Economic Mondial de la Davos (FEM) produce un raport anual care merita citit cu atentie. Raportul intitulat “Global Risks” a ajuns anul aacesta la a opta editie cu cele 80 de pagini pe care le contine si chiar merita de citit. Raportul FEM (WEF) “Cele mai mari riscuri din 2013“include multe riscuri care pe mine ma ingrijoreaza, doua insa ne pozitioneaza puternic in fruntea tarilor europene care pot avea mari probleme legate de aceste riscuri.  Am hotarat sa prezint in aceasta sinteza numai unul din aceste riscuri care cred ca ne afecteaza direct, “antibiotice si infectii” si sa discut de un altul care ne afecteaza mai putin dar face  parte din contemporaneitatea in care traim – “incendii digitale”.

***

Antibiotice si infecții

Antibioticele, tratamentul minune in anii ‘60-’70, au salvat mai multe vieți decât oricare altă invenție  a industriei farmaceutice. Astazi,  din cauza prescrierii în exces, au început să-și piardă din eficiență: numărul infecțiilor rezistente la tratamentul antibiotic crește aproape exponential, costand economia americană o sumă cuprinsă între 21 și 34 de miliarde de dolari anual. Ritmul noilor descoperiri scade, pe măsură ce companiile farmaceutice își îndreaptă întreaga atenție spre bolile cronice ale populatiei imbatranite, care devin o piata principala, boli cum sunt diabetul sau hipertensiunea arterială.

Potrivit raportului, consumul de antibiotice este deja scăpat de sub control. Cel mai relevant este cazul Chinei, unde spitalele își obțin o bună parte din venituri din comercializarea medicamentelor pe care le prescriu. Un studiu recent arată că, într-un spital din Beijing, 98% din copiii internați cu diagnostic de gripă comună erau tratați cu antibiotice – în condițiile în care acestea nu au nici un efect asupra afecțiunilor virale.

În India, și cele mai puternice antibiotice se vând fără prescripție medicală. Conform specialiștilor FEM, companiile și ONG-urile trebuie să colaboreze mai îndeaproape pentru a dezvolta noi și noi soluții de tratament. Pionieri sunt Fundația Bill & Melinda Gates și gigantul farmaceutic GlaxoSmithKline, care au inovat printr-o abordare de tip “laborator deschis“: astfel, Glaxo permite accesul oamenilor de știință din mediul academic sau guvernamental în noile sale centre de cercetare din Tres Cantos, în speranța descoperirii de noi antibiotice.

Din nefericire, Romania se afla pe primul loc in Europa (impreuna cu Portugalia) la infectiile cu stafilococul auriu (Staphylococcus Aureus) prezent pana la limita pericolului public in majoritatea spitalelor romanesti si in alte foarte multe locatii publice. Stafilococul aureu este o bacterie patogenă din familia Staphylococcus, care poate produce de la infecții supurative (gen furuncul) si pana la  septicemii la om și animale.

Stafilococii pot produce un spectrum larg de infecții, a căror gravitate și localizare variază de la infecții superficiale ale pielii până la unele care pot fi mortale, ca de exemplu septicemia sau meningita. in funcție de capacitatea de a secreta o enzimă numită coagulază (care poate coagula plasma). Stafilococii se împart în coagulazo-negativi și coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se găsesc peste tot), făcând parte din flora normală a organismului, găsindu-se în orofaringe, tractul gastro-intestinal și uretra anterioară.

Dragi cititori, mare grija! Omenirea se afla intr-un stadiu post-antibiotică. Ne intoarcem la perioada in care numai un nivel de igiena ridicat ne poate salva.

***

Incendii digitale

Alt fenomen discutat in respectivul raport se numeste “Focul  salbatic digital” (Digital Wildfire, eu ma voi folosi de terminologia mai simpla – incendiu digital), referirea expresa fiind  legata de conectivitate prin retelele de socializare ca vehicol rulat pe diferite platforme interconectate prin internet si creerea unor incidente informatice care pot produce prejudicii enorme. Termenul folosit de raport este hyperconectivitate, termen mai nou inventat de canadienii Anabel Quan-Haase si Barry Wellman.

Hyperconectivitatea – Hyperconectivitatea descrie dependenta relatiilor persoana-la-persoana prin interfata persoana-la-aparat. Aceste relatii sunt viabile intr-o societate ce comunica prin retele computerizate interconectate si care se foloseste de email, mesaje directe (chat), telefoane, contact face-to-face virtual (skype) sau alte servicii facilitate de  Web 2.0. Mentioneaza raportul:

Internetul rămâne un teritoriu neexplorat, cu o evoluție extrem de rapidă. Generatiile contemporane sunt capabile să comunice și să împărtășească informații instantaneu la o scară mai mare decât oricând în istoria omenirii. Retelele de socializare (social media) permit ca informația să se răspândească în jurul globului intr-o viteza la amețitore. În timp ce beneficiile sunt evidente și bine documentate, aceasta lumea virtuala hiperconectată permite, de asemenea, răspândirea rapidă de informații virale, la modul intenționat sau neintenționat înșelătoare sau provocatoare a unor consecințe grave.

Bazele de date create de voluntari – Wikipedia. Sansele ca fenomene de dezinformare masiva sau distribuirea unor informatii false sa se  produca sunt exponential mai mari astăzi decât atunci când radioul 3310-2a fost introdus ca o noua tehnologie  de comunicare. Radioul si mai apoi televiziunea au propus  un canal de comunicare de la “unu la multi ” (“one to many”), în timp ce Internetul este perfectionarea acestei comunicari si transformarea ei  intr-un model  ” multi la multi ” (“many to many”). Care produce o propagare gigantica. Mentioneaza raportul:

Internetul are mecanisme de auto-corectare, Wikipedia o demonstrează. În timp ce oricine poate încărca informații false, o comunitatea de voluntari care lucreaza pentru Wikipedia le găsește și corectează erorile. Existența de scurtă durată de informații false pe site-ul Wikipedia este în general puțin probabilă să ducă la grave consecințe reale; cu toate acestea, nu este exclus ca zvonuri false se pot transforma in  “virale” prin intermediul rețelelor sociale si ar putea avea un impact devastator înainte de corectarea lor.

Problema adevarata nu este aparitia unor astfel de “informatii”, ci chiar de corectare sau stergerea lor, care de multe ori declanseaza o sumedenie de teorii ale conspiratiei. Nu pot sa nu zambesc astazi cand imi aduc aminte de includerea lui Adrian Nastase in “list of notable Romani (romi) people”, bineinteles ca aceasta informatie a fost stearsa in cateva ore si i-a adus prejudicii mult mai mici decat “trofeul calitatii”.

Riscuri virale. Raportul aduce cateva exemple de prejudicii aduse  unor persoane si institutii, care au suferit pierderi din cauza capacitatatii de a răspândi informatiile si ale unor virale la nivel global prin retelele de socializare. Câteva exemple:

  • Atunci când un muzician care circulă pe United Airlines a facut  o cerere de daune pentru o chitara stricata in cala de bagaje si neprimind aceste daune el a scris un cântec – ““United Breaks Guitars”, pe care l-a incarcat pe YouTube si care a fost vizualizat de peste 12 milioane de ori. Rezultatul a fost scaderea valorii actiunilor United Airlines cu 10%, scadere care a costat actionarii acestei firme 180 milioane USD.
  • În noiembrie 2012, BBC a suferit o lovitură puternică de imagine din cauza unui prezentator iresponsabil, care i-a încurajat pe utilizatorii de Twitter să-l acuze în bloc de pedofilie pe un politician care se dovedise nevinovat. Identitatea a fost “anuntata” pe  Twitter si raspandita cu 10.000 de tweet-uri sau re-tweet-uri. In imposibilitatea  de a-i da in judecata pe toti cei care au propagat aceasta informatie falsa, politicianul respectiv a primit daune de 180 de mii de lire sterline de la BBC, mult prea putin fata de prejudiciul pe care l-a avut.
  • Existenta pe YouTube a unui videoclip intitulat “Inocenta musulmanilor”, încărcat de o persoană privată în Statele Unite a declansat revolte in Orientul Mijlociu. Aceste revolte au costat peste 50 vieti omenesti, inclusiv cele ale Ambasadorului american din Libia.

“Astroturfing”, umor, “trolling” si sursele neidentificabile

Intotdeauna exista o posibilitate ca un “incendiu digital” sa începa accidental, exista de asemenea posibilitatea ca actiunea de dezinformare să fie în mod deliberat pregatita si propagata de cei care pot obtine un beneficiu material.

Câteva exemple:

  • În politică, practica de a crea impresia falsă a unei miscari spontane (grass-root) se poate transforma in “astroturfing” (gazon artificial). În timpul alegerilor din statul  Massachusetts din  2009, alegeri pentru Senatul American, a fost creata o retea  falsa pe Twitter, retea care raspandea cu mult succes link-uri la un site care promova injurii si “dovezi” legate de lipsa de integritate a unor candidati.
  • Twitt-uri false au reusit sa influenteze preturile unor marfuri cu ajutorul raspandirii unor informatii false. În iulie 2012, pretul barilului de petrol a crescut cu peste un dolar, doar pentru  un cont care  pretinde că apartine  ministrul rus de interne si  care a postat că presedintele sirian, Bashar al-Assad, a fost „ucis sau grav rănit“.
  • În luna octombrie 2012, actiunile Google au fost oprite de la tranzactionarea pe NASDAQ, după ce un jurnalist a făcut rost de raportul anual al corporatiei si l-a raspandit prin FB; cifrele  fiind sub asteptări au dus la prăbusirea capitalizării de piată a Google cu 22 de miliarde de dolari.

De multe ori  pseudo-informatii umoristice pot fi preluate serios si transformate in stiri “rasunatoare”.  În octombrie 2012, agentia de stiri oficială a Iranului a preluat o “stire” care îsi avea originea pe site-ul satiric american “The Onion”, care sustinea  că sondaje de opinie au demonstrat ca Mahmoud Ahmadinejad este mai popular decât Barack Obama in randul americanilor albi din zonele  rurale. Imi inchipui ce s-ar intampla in cazul cand Kamikaze sau Academia Catzavencu ar avea rubrici internationale.

Cele cinci pagini din acest sectiune, care apartine  raportului numit “Cele mai mari riscuri din 2013“, nu contin nici pe departe multe din riscurile mentionate in bibliografia alaturata raportului (majoritatea poate fi citita on-line), care este intr-adevar alarmanta.

Bibliografie si citate:

WEF (World Economic Forum) Global Risks 2013 Report,  (Poate fi descarcat pe Politeia World)
The Economist- A world of connections

Articolul prezentat pe Contributors este o sinteza a doua articole publicate integral pe portalul Politeia World.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "19 comments" on this Article:

  1. Ciprian spune:

    Un articol foarte interesant. Mi-as permite sa adaug si un fragment dintr-o declaratie atribuita presedintelui Israelului, Shimon Peres, facuta tot cu ocazia Forumului de la Davos : “Guvernele se vor trezi fără ocupaţie deoarece economia este globală, iar ele sunt naţionale. Patruzeci de companii globale au un capital mai mare decât al tuturor guvernelor la un loc”.
    Un aspect care nu l-am intalnit in articol ar fi ce solutii sau abordari s-au propus (sau daca s-au propus) in raport cu aceste asa zise riscuri.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Buna Ziua,
      Dl Peres este un batran sapient, care are multa dreptate. La subiect, exista multe solutii de rezolvare, din nefericire nu prea sunt dorite. Multe din motive comerciale. Cred ca ma sa explic mai pe larg intr-un articol viitor.

      • Ciprian spune:

        Ca sa fiu sincer pana la capat, cand am intrebat de solutii, am avut in vedere categoria de elite participanta. Astfel, in ceea ce priveste problema cu antibioticele, imediat m-am gandit la “si mai multe vaccinuri” (sau vaccine, ma cam tem acum…). Pentru simetrie, am gasit si “solutia” legata de internet, ceva in genul unui control al informatiei virtuale. Asa vad eu ca ar pune problema acest fel de elita.

    • Mapa spune:

      Da, si cui ii foloseste asta? Oamenilor de rand, cumva?! Ce bine stie Peres in ce directie merg lucrurile, daca si el insusi le misca intr-acolo! Poor him!

  2. ddd spune:

    Nu atat oamenii determina rezistenta la antibiotice, cat folosirea lor in mancarea pt animalele de ferma. In furaje se pun antibiotice ‘preventiv’ si astfel se creeaza tulpini rezistente.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Buna Ziua,
      aveti dreptate si nu prea. Procesul de imunizare bacterian este uniform, adica el este existent la acelasi nivel si in societati care nu consuma cantitatile de carne consumate in occident. In aceste cazuri exist intrebarea – ce a fost inainte, oul sau gaina. Adica aceste bacterii / virusi s-au imunizat in occident si au migrat la nivel mondial?

  3. euNuke spune:

    Panica unui cartel corporatist nu este şi nu trebuie să fie panica noastră. Cartelul farmaceutic este alarmat de creşterea nivelului de atomizare a pieţelor de medicamente din Asia, conducînd la scăderea drastică a producţiilor industriale, marile companii fiind extrem de speriate de răspîndirea informaţiilor despre sistemului de personalizare a reţetelor şi de reacţivitate a micilor producători de antibiotice, un sistem eficient care la un moment va mătura definitiv producţia de serie mare şi implicit provoca dispariţia definitivă a cîtorva corporaţii. Iată de ce au început să circule “studii” in care sistemul asiatic -in mod paradoxal mult mai capitalist decît oligopolul american- este demonizat:
    “Cel mai relevant este cazul Chinei, unde spitalele își obțin o bună parte din venituri din comercializarea medicamentelor pe care le prescriu.”
    Or, exact această situaţie este pozitivă pentru evoluţia unei pieţe, şi in special pentru pacienţi care beneficiază de costuri mai mici in virtutea creşterii competitivităţii, dar şi de tratament individualizat. Şi este şi motivul pentru care in statele socialiste europene producătorii locali -farmacii, clinici- sînt supuşi unui tir prelungit de norme prohibitive pentru a fi descurajaţi şi măturaţi de pe piaţă. Aceste state socialiste au intrat intr-un raport de natură fascistă cu cartelul farmaceutic, transformîndu-se in clientul principal al acestora. Fără guverne socialiste corupte aceste corporaţii s-ar prăbuşi pe o piaţă liberă, in principal datorită costurilor lor enorme de cercetare şi, pentru că piaţa şi-a atins vîrful de inovaţie, punct de la care cererea de produse noi scade in continuu şi se revine la medicamente clasice sau tradiţionale in care patentele nu mai sînt necesare iar knowhow-ul public, deci ieftin.

    • Theophyle Theophyle spune:

      Buna Ziua,

      Am sa va raspund cu un citat dintr-un articol in pregatire pe care l-am numit “Farmaghedon”. Promit sa public articolul si pe Contributors.

      Cateva cuvinte de tinut minte:

      1. Nu omul se afla in varful lantului trofic, ci bacteriile si virusii pe care ii purtam noi. Ei au fost pe aceasta planeta inaintea noastra si vor ramane si dupa noi.
      2. Tratamentele dupa ureche, internet sau auto-administrarile de medicamente ne duc la groapa, daca nu din prima, atunci in timp.
      3.Profilaxia este mai ieftina decat toate tratamentele existente. Putem fi sanatosi fara a jertfi placerile existentei, trebuie insa sa stim ca placerile in exces ne diminueaza si sanatatea si sensurile vietii.
      4. In cazurile cronice, dar in special cele acute, e bine sa primim mai mult decat o opinie medicala.
      5. Spitalizarea este o solutie extrema, cu cat mai putin in spital cu atat se poate trai mai mult. Spitalele sunt cele mai propice zone de infectie. Nici o interventie chirurgicala nu necesita mai mult de 7-10 zile de spitalizare. Majoritatea tratamentelor post-operatorii pot fi ambulatorii.
      6. Opinia publica trebuie sa cunoasca practicile negustorilor de medicamente. Nu uitati ca farmacistii nu sunt medici si sfaturile lor au o utilitate extrem de limitata. Ei sunt pana la urma la capatul lantului de comercializare a negustorilor de medicamente.
      7. Opinia publica trebuie sa cunoasca si relatiile dintre anumiti “profesionisti” medicali si comerciantii de medicamente si echipament medical.
      8. Opinia publica trebuie sa stie de ce zeci de milioane de euro – valoarea unor medicamente compensate (in special cele scumpe) – isi gasesc drumul spre sudul Balcanilor si Orientul Mijlociu.

      • euNuke spune:

        Vă mulţumesc pentru răspunsul prompt.

        Într-adevăr, excesul de automedicaţie şi ipohondria produc probabil mai multe victime şi ravagii decît bolile virale, şi in mod sigur costuri materiale mult mai mari decît profilaxia. Educaţia medicală trebuie insă să fie însoţită de cea economică, pentru că acest aspect -al eficienţei unui tratament- poate fi înţeles mai uşor de către oricine, cu condiţia ca aceste produse să nu mai fie livrate gratuit de către stat. Oamenii -captivi fiind paradigmei socialiste- au început să creadă că statul este obligat să le ofere fără contraprestaţie medicamente la cerere, indiferent cît de aberantă şi neconformă cu starea pacientului este cererea. Numai că aceste medicamente nu vin din cer, ci sînt achitate de către agenţiile statului însărcinate cu socializarea riscurilor de sănătate, iar bugetul acestor agenţii este finanţat din averea tututor cetăţenilor români, nu numai din banii contribuabililor neţi, ci şi a categoriilor necontribuabile care prin diverse taxe suportă deficitul permanent al bugetului de asigurări de sănătate. Pentru că statul este o entitate fără conştiinţă proprie, indivizii care populează agenţiile sale decid in pofida interesului public şi in favoarea interesului propriu -augmentarea comisioanelor- ca volumul de medicamente intrat pe piaţă să fie cu mult mai mare decît ar fi necesar, astfel încît costul final al medicaţiei suportat de populaţie va fi cu mult mai mare decît preţul pe care l-ar fi plătit dacă ar fi achiziţionat direct, fără intermediari statali, medicamentele. In plus excesul de automedicaţie ar fi atenuat dacă cetăţenii ar fi obligaţi să suporte direct costurile propriilor fixaţii patologice. Avem de-a face cu o bulă gigantică pe piaţa medicamentelor, iar această bulă afectează in primul rînd pieţele conexe, adică piaţa serviciilor directe, pentru că bugetele familiale afectate sănătăţii sînt in mod artificial direcţionate către volumul imens de medicamente şi din in ce mai puţin către servicii [unde intră şi educaţia şi consultaţiile medicale].

        • Theophyle Theophyle spune:

          Vede-ti dumeavoastra, de multe ori pacientul are nevoier de o minima educatie si o dorinta de a intelege ce se intampla cu el si cu “suferintele lui”.

          O parte importanta a tratamentelor sunt pur si simplu prost alocate (tipul medicatiei) si prost dozate (doze aiurea, fara indicele personal al tratatului). Antibioticele (generice) de a doua generatie sunt in majoritatea cazurilor ineficiente, erodandu-se in timp de rezistenta bacteriana si de extra dozajele aplicate, cu sau fara necesitate. Medicamentatia folosita in deficientele cronice ale aparatului circulator si respirator este extrem de problematica.

          Hipertensiunea tratata eficient cu beta-blocante de a doua generatie are din nefericire si reactii care produc probleme in viata de familie a unor pacienti, care nici macar nu stiu de ce se intampla ceea ce li se intampla.

          Medicina de familie bazata pe numarul pacientilor per doctor si medicamentele compensate intr-o mare majoritate de tip generic, impreuna cu metodele absolut nelegitime si nereglementate ale comerciantilor de farmaceutice stau la baza faptului ca rata mortalităţii în România este printre cele mai ridicate din Europa.

          Si in cazul de fata totul depinde de educatie!

  4. Sorin Muncaciu0 spune:

    Domnule, lista aceasta de pericole este hilara si seamana foarte bine cu lista de excluderi a companiilor de asigurare. Nu cred ca este nimic serios pe aceasta lista, cu exceptia poate , a manipularilor de informare de pe internet.
    In rest, adevarate le motive ale crizelor ce vor urma nu sunt nici macar amintite !!
    Un subiect care nu merita atentie !! Nici unul dintre pericolele medicale nu se va materializa !!
    Vom trai si vom vedea !!!

    • Theophyle Theophyle spune:

      Buna Dimineata,
      …si dumneavoastra sunteti expert in…ce?

      1. Intre anii ’80 si 2000 – numarul deceselor din cauza infectiilor in spitalel din SUA s-a triplat;
      2. intre anii ’80 si ’90 (nu sunt date mai recente) in spitalele din Marea Britanie s-a dublat;
      3. numărul infecțiilor rezistente la tratamentul antibiotic a crescut cu 300%;

      Vreti sa cititi material “horror” incercati la CDC – Centers for Disease Control and Prevention, Ei chiar stiu cel mai mult decat toti expertii amatori sau profesionisti:

      http://www.cdc.gov/

      Hai sa fim seriosi domnule!

      • AM spune:

        Subscriu in a sustine pericolul. EMEA (European Medicines Agency) are rapoarte similare care pot fi consultate referitor la abuzul de medicamente. Din câte rețin din raportul pe 2011 sau 2012 peste 40% (!!) din medicamentele prescrise in EU sunt prescrise gresit. Si asta este media. Pe tari, se pot vedea cifre inspaimantatoare. Ați pomenit antibioticele; acel raport mentiona si prescrierea excesiva si abuziva a anticonceptionalelor la fetite cu varste din ce in ce mai mici cu concecinte mari.

        Pentru a parafraza un profesor cu care am facut neuropsihofiziologie, încă suntem in stadiul meseriasului care repara un computer cu ciocanul (sau alte unelte brute).

      • Radu Dragos spune:

        “Dragi cititori, mare grija! Omenirea se afla intr-un stadiu post-antibiotică. Ne intoarcem la perioada in care numai un nivel de igiena ridicat ne poate salva.”
        Al de Sus ne-a lasat pe planeta asta cu virusi, bacterii, etc. Mai domneste zis, traim intr-un ecosistem. Problema omului modern e ambitia iluzorie de a remodela ecosistemul dupa chipul si asemanarea sa.
        Pandemiile, infectiile pe scara larga apar in contexte bine definite, le putem considera mai degraba un simptom sau o urmare. Cauzele sunt altundeva. Antibioticul e o mare realizare, insa in contextul incercarii omului de a gasi o solutie pentru dezechilibrele create de el insusi. Antibioticul ne poate ajuta sa castigam timp, dar nu sa mentinem echilibrul intre noi si mediu pe pe termen lung. E trist ca inca nu ne dam seama cat de mici si ignoranti suntem si ca o epoca scurta a progresului stiintific e zero fata de milioane de ani de evolutie.
        Cateva info-uri interesante despre antibiotice si aici:
        http://www.emedexpert.com/tips/antibiotics-facts.shtml

  5. Dedalus spune:

    Nu doar antibioticele sunt prescrise fara motiv. In Romania cel putin, foarte multe medicamente sunt prescreise din motive ne-medicale:
    - frica medicului de a nu fi invinuit daca boala escaladeaza
    - dorinta mediuclui de a fi apreciat
    - dorinta pacientului de a inghiti pastile, ceea ce duce la presiuni asupra mediuclui
    - actiunile companiilor de medicamente, unele au fost si expuse pe Contributors
    samd

    La origine este, dupa parerea mea, dezinteresul scolii pentru educatia sanitara, in special in clasele mici. La fel, dezintersul parintilor in a face alteceva decat “a aduce bani”, treaba asta avand si multe alte efecte negative.

    Nu as numi insa un risc global consumul de antibiotice nejustificat. Este mai degraba o certitudine, in ce priveste scaderea sanatatii unor popoare sau grupuri sociale. Faptul ca asta costa bugetul, e ceva, dar pana la urma neintgeresant pe termen lung.

    Nu vreau sa fiu sadic, dar creterea duratei de viata ca efect al antibioticelor costa mai mult bugetele decat decesul prematur cauzat de consumul lor nejustificat….

    In registru serios, consumul de medicamente nu este o problema economica, ci una sociala, psiho-sociala mai bine zis. Din acest motiv nu cred ca are ce cauta intr-un raport de risc global pentru FEM.

  6. Dedalus spune:

    Revin, articolul ridica multe intrebari, dincolo de analiza implicatiilor economice.
    —————————-

    Lumea traia foarte mult si inainte de antibiotice, cu conditia de a respecta regulile de igiena.

    De fapt, descoperirea igienei a fost marea cucerire a omenirii.

    Dar o durata mare de viata parea sa fie apanajul celor eruditi, cel putin in antichitate. Se spune despre Pitagora ca se spala zilnic cu apa rece… La fel, Apolonius din Tyana avea mare grija de curatenia sa si sunt si alte exemple.

    Cand e consumul de antibiotice periculos? Cand bolanvul nu stie ca nu avea nevoie de asa ceva. Nu stie, pentru ca in general nu stie.

    In prezent, confundam cunoastrea detaliilor cu cunosterea aprofundata. Poti sti o grmada de lucruri despre o floare, cum e alctuita samd dar habar sa nu ai de ce infloreste si de ce are 5 petale si nu 12, de exemplu.

    La fel si cu cea de-a doua amenintare din Raport – oamenii cred toate acele lucruri pentru ca nu le analizeza critic, nu isi pun intrebari. Ca si mai sus, obisnuinta de cunoastere este de preluare, nu de analiza si cu atat mai putin de analiza critica. Nu ne intrebam “De ce?” .

    Fata de antichitate, de fapt am regresat in ce priveste cunoasterea.

    Poate ca riscul real este o “analfabetizare” a omenirii, ce se materializeaza in astfel de forme precum cele din raport..



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)