joi, aprilie 18, 2024

2014-2020 spre un nou dezastru al absorbției fondurilor europene? (Prima parte)

Analiza de față trage un semnal de alarmă asupra situației periculoase în care se află România în perspectiva viitoarei perioade financiare 2014-2020. Articolul are două părți și tratează problema absorbției fondurilor europene din perspectiva lobby-ului la Bruxelles și a „reformei administrative” anunțate de regionalizare.

Într-un articol publicat anul trecut spuneam că, pentru o absorbție mai bună a fondurilor europene pe perioada 2014-2020, e nevoie de lobby intens la Bruxelles, atât instituțional cât și privat, o reformă a administrației prin reorganizare administrativă și nevoia de resurse umane competitive, stabilirea unor priorități de dezvoltare reale și un sistem îmbunătățit de control și management al fondurilor europene. Se pare însă, că situația din prezent, modul în care dezbaterile privind regionalizarea are loc, lipsa unor documente strategice (care să cuprindă nevoile de dezvoltare reale pentru următoarea perioadă financiară)  ce vor fi negociate cu Comisia, lipsa de vizibilitate a României la Bruxelles, reforma fără fond a administrației publice, pot duce la un nou dezastru al absorbției fondurilor europene și pentru perioada 2014-2020!

Deja-vu al dezastrului cu fondurile europene

Săptămâna trecută o știre  importantă pentru următoarea perioadă financiară a trecut aproape neobservată: Comisia Europeană derulează proceduri de infringement pentru încălcarea legislației europene privind achizițiile publice. Acest lucru s-a întâmplat în momentul în care CE anunța deblocarea plăților pentru Programul Operațional de Transport (POST). De asemenea, potrivit unor surse ale executivului comunitar, citate de TVR, „Comisia Europeană se pregăteşte să suspende fondurile pentru Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) din cauza că autorităţile române nu au aplicat măsurile cerute de oficialii europeni ”. Blocajul din trecut al fondurilor (POR, POSCCE, POSDRU) a fost posibil din cauza deficiențelor de management și control (în limbaj bruxellez), însă, pe înțelesul tuturor a fost vorba despre corupție, politizare a fondurilor și incapacitatea structurilor implicate în managementul fondurilor (autorități și beneficiari) de a gestiona eficient resursele financiare europene.

Lucrurile par să se repete la mai puțin de un an de la procedura de „presuspendare“ a majorităţii axelor prioritare ale programelor operaţionale sectoriale realizată de Comisia Europeană în octombrie 2012. Conform Ministerului Fondurilor Europene, reluarea plăților pe POSDRU s-a realizat în februarie 2013, în aprilie Comisia a reluat plățile pe POR, iar în această lună pe POST. Reluarea plăților pe POST a coincis cu comunicatul CE care poate declanșa procedura de infringement împotriva României: „Comisia Europeană a cerut astăzi (joi, 20 iunie.) României să respecte pe deplin directivele europene privind achizițiile publice. Comisia argumentează că procedurile de licitații pentru o licitație de execuție lucrări prin solicitare de oferte, pentru reabilitarea drumului național între Crasna si Iași, au fost realizate prin încălcarea Directivelor 2004/18/CE si 89/665/CEE„. Cu alte cuvinte, este posibil ca țara noastră să nu mai poată atrage fonduri europene din cauza unor nereguli descoperite în desfășurarea unei licitații pentru reabilitarea drumului Iași-Crasna.

Într-un articol de pe romaniacurata.ro scriam despre cercul vicios al fondurilor de stat sau europene: “antreprenori locali şi regionali pompează sume importante în partidul X (de obicei se merge cu cel mai puternic candidat), iar  acesta, după alegeri, trebuie să returneze banii firmelor loiale, plus o parte de câştig care se împarte cu acesta.”. Când acest lucru se realizează cu fonduri de stat, pentru investiții, nu se sesizează nimeni probabil, însă când încerci să fraudezi fonduri europene, apar auditorii de la CE și iți blochează fondurile.

Procesul de regionalizare care se anunță poate adânci aceste practici. În lipsa unui mecanism la nivel regional care să controleze aceste practici și care poate să sesizese timpuriu aceste  pericole, România poate avea același traseu ca și în 2007-2013. Pe plan local şi regional resursele vor fi mai vizibile, iar legăturile dintre afaceri şi politicieni sau funcţionarii publici locali vor putea fi mult mai apropiate. Acest lucru poate spori oportunităţile pentru acorduri ilicite. Astfel, procesele de achiziţii publice vor fi expuse mai mult la fenomenul de corupţie, se preciza intr-un document al Academiei de Advocacy. La nivel național există Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), însă infrastructura acestor agenţii şi resursele umane limitează activitatea acestora la nivel regional, doar DNA-ul având servicii teritoriale.

Lobby la Bruxelles pentru 2014-2020

Comunicarea  proastă între București și Bruxelles și dezinteresul politicienilor români pentru afacerile europene au contribuit probabil la acest blocaj al fondurilor europene, scriam în trecut. Dan Luca, expert în afaceri europene, susține că Romania nu este încă racordată la mecanismele complexe ale UE și pentru aceasta e nevoie de „aproximativ 5.000 de români la Bruxelles și 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar…în prezent avem doar vreo 2.000 la Bruxelles și maxim 10.000 în București (în special în sectorul public).”  Radu Magdin, CEO la SmartLink Communications  sugera ca pentru un lobby mai puternic e nevoie de „parteneriat, prietenie și proiecte în UE. Cele trei sunt atât rețete cât și manifestări ale influenței la Bruxelles si țin de un cerc virtuos. Cu cât stai mai bine la capitolul parteneriate, prietenii și proiecte, cu atât ai mai mult succes, ești mai influent. Cu cât ești mai influent, cu atât ai parteneriate, prietenii și proiecte de succes

În cazul în care lobby-ul românesc de la Bruxelles nu se va accentua și eficientiza, iar actorii români de acolo (politicieni, sectorul privat și ONG-uri) nu vor deveni mai activi în promovarea intereselor naționale – fapt care ar duce și la o vizibilitate mai mare la București și, implicit, la un interes de înțelegere al politicilor europene – România riscă să repete performanțele dezastruoase din perioada 2007-2013.

În trecut am scris despre intențiile mele de a deschide un birou de reprezentare regională în Bruxelles, pentru zona de Vest a României, acțiune ce am inițiat-o în 2008. Scriam atuncipolitizarea excesivă a administraţiei publice, corupţia şi nepotismul din sistemul public românesc, incapacitatea politicienilor de a înţelege fenomenul de afaceri europene şi lobby-ul au fost factorii care au împiedicat realizarea acelui proiect. După cinci ani de la această acțiune, proiectul regionalizării, (singurul făcut public până în prezent, însă total ignorat de autorități), inițiat de experții ADR Vest la îndemnul domnului Sorin Funzăverde,  prevede la articolul 10, paragraful 4:  „În scopul promovării intereselor pe lângă instituţiile si organismele Uniunii Europene, regiunile au dreptul să înfiinţeze şi să finanţeze structuri care să aibă sediul și să își desfăşoare activitatea in ţările membre ale Uniunii Europene, acolo unde își au sediul instituţiile și organismele europene”.

În ultimul raport SAR recomandam: „deschiderea de birouri regionale în capitala Europei, ale ADR-urilor pentru lobby regional care să reprezinte comunitatea din regiunea respectivă în relaţia cu organismele UE, să promoveze regiunea din punct de vedere turistic şi cultural la nivel european sau pentru stabilirea de parteneriate cu alte zone care au birouri în Bruxelles”

În cazul în care aceste birouri de reprezentare regională se vor realiza în viitor, pentru fiecare regiune de dezvoltare, este esențial ca acestea să fie conduse de persoane care cunosc domeniul afacerilor europene, care știu ce înseamnă lobby sau proiecte internaționale. Altfel, riscăm ca acele birouri să devină neperformante, în cazul în care  reprezentanții sunt aleși pe criterii politice, nepotism sau „pile”.

Fără un lobby intens la Bruxelles, și fără o reformă de fond a administrației , în cazul în care în continuare „achizițiile publice” sunt  atribuite în mod clientelar, și în lipsa unui mecanism de control care să avertizeze timpuriu neregulile privind fondurile europene, România riscă să repete eșecul financiar din perioada 2007-2013.

În cea de-a doua parte a articolului vom analiza „procesul de reformă al administrației” anunțat prin regionalizare și vom încerca să demonstrăm că regionalizarea nu va aduce cu ea soluții care să rezolve problemele de fond existente în sistem.

Articol aparut pe site-ul Europuls

_________________________________

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Cu siguranta DA.
    Restul comentariilor sunt inutile…
    Nici o sansa de imbunatatire cat timp clientelismul face legea in toate institutiile statului roman.
    Intr-un interviu acordat de curand ziarului BURSA, consilierul pe probleme de securitate nationala al presedintelui Traian Basescu, Dl Iulian Fota spunea:

    „Un alt aspect de care trebuie să ţinem cont este şi cel al deprofesionalizării. Un exemplu în acest sens este cel al absolvenţilor. Cei mai buni studenţi pe care îi avem pleacă la studii în străinătate. Unii se vor întoarce, alţii nu.
    Din cei care rămân în ţară, cei mai buni absolvenţi se îndreaptă spre zona privată, care pune accent pe competenţe.
    Ceilalţi, mai puţin pregătiţi, mai slabi, caută să se angajeze în zona de stat unde nu primează calitatea individului.
    Aşadar, statul începe să absoarbă pe această scară valorică oamenii cei mai slab pregătiţi, după criteriul: omul meu, din gaşca mea, din partidul meu.
    Prin perpetuarea acestui model, statul este „asasinat” tocmai pe zone care presupun un maximum de exigenţă şi profesionalism.
    Deprofesionalizarea administraţiei centrale şi de stat devine mai periculoasă decât însăşi criza economică.”

    http://www.bursa.ro/iulian-fota-deprofesionalizarea-administratiei-devine-mai-periculoasa-decat-insasi-criza-economic…&s=companii_afaceri&articol=208906.html

  2. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15085616-comisia-europeana-respins-imatura-neprofesionista-noua-varianta-draftului-romaniei-privind-acordul-parteneriat-institutul-pentru-politici-publice.htm

    Deci cu cine sa ceri mai multa si mai buna absortie de fonduri europene cind comisia declara „protocolar” ca interlocutorii guvernamentali sint incapabili profesional ?
    Iar regionalizarea actuala discutata in sferele inalte , gindita in pur stil comunist de sus in jos , nu va rezolva nimic .
    In afara redistribuirii „democratice” in teritoriu a incompetentei concentrata azi la nivel central si inventarea de noi posturi bugetare cu inerenta chetuiala suplimentara de personal .
    Nu poti pretinde calitate , crestere de eficienta cind insasi UE ne spune negru le alb ca oamenii din domeniu sint varza .
    Fara politici de personal care sa promoveze profesionalitate si nu pile , cunostinte , relatii , ascunse toate prin lipsa crasa de raspundere , nici peste alti 20 de ani nu vom absorbii banii europeni .

  3. D-le Gratian,
    Exercitiul 2014-2020 de absorbtie a fondurilor europene bate la usa. Sugerati ca 5000 de romani la Bruxelles si 20000 in Romania dedicati acestei probleme ar fi solutia optima pentru iesirea din impas. Financiar asta ar insemna cam 0,5 mld anual alocati doar pentru salariile „lobbystilor” presupunand o medie de 5000 de euro la extern si 1000 la intern. In conditii ideale acesti oameni ar sustine absorbtia a 5mld anual, asa incat o cheltuiala preliminara de 10%, chiar daca piperata, pare rezonabila in situatia in care statele UE cauta cu lumanarea finantarea externa.
    Actualul exercitiu 2007-2013 ne arata, totusi, ca 2000 de romani de la Bruxelles ca si cei 10000 din tara plutesc undeva intre 5-15% fonduri absorbite din suma totala pe care UE a prevazut-o pentru Romania. In plus varii litigii asociate, legate de procesele de absorbtie, ridica serioase semne de intrebare daca lobbystii romani chiar au capacitatea profesionala de a-si exercita functiile in contextul international.
    Prin urmare, dezastrul pe care il trambitati nu sta neaparat in ipoteze.Daca este rezonabil sa aloci 0,5 mld pentru a obtine 5 mld, aceeasi suma alocata initial pentru a contabiliza la final 1 mld schimba radical datele problemei: lobby-ul pentru Romania vireaza abrupt spre lobby-ul pro domo.
    Si cand lucrul acesta se petrece antrenand mintile educate din tara, nu este de mirare ca prapastia, dintre amaratii care mulg caprele dupa dealuri si gurmetii rafinati care savureaza pizza caprese la terasele bruxelleze, se largeste.

    • D-le Constantin
      Lobbyul la Bruxelles este una dintre cauzele slabei absorbtii si nu principala. Marsez pe ideea de lobby pentru ca prea putina lume scrie de aceasta problema si doar specialistii in afaceri europene, asa putini de altfel, subliniaza importanta acestui domeniu pentru dezvoltarea economica a Romaniei. 75% din legislatia din Romania isi are originea la Bruxelles si Romania, dupa aproape 7 ani de la integrare nu este racordata la UE prin lipsa romanilor din mecanismul comunitar. Avem nevoie de parteneriate, proiecte si prietenie in UE, spunea un prieten. Da! Avem atat de multe de invatat de la Germania sau Franta, Italia sau Spania, Polonia sau Ungaria si totusi ne incapatanam sa nu o facem. Ne lipsesc parteneriatele si colaborarea intensa cu tariile mai dezvoltate, ne lipsesc investitiile strategice, ne lipsesc proiecte pilot in diferite domenii pentru a crea o inovare a conceptelor si a technologiei. Toate acestea le putem avea daca intelegem cu adevarat, la nivelul decidentilor politici, ce inseamna Europa si cu ce se mananca afacerile europene. Cat despre lobby regional si reprezentare la Bruxelles lucrurile stau altcumva: ganditi-va ce bine ar fi pentru fiecare regiune din Ro sa fie reprezentata la Brx de 2-3 consultanti pe diferite probleme. Ce bine ar fi pentru promovarea acelei zone, pentru politicienii din acele zone, pentru turismul si cultura acelei zone. Contactele pentru viitoare parteneriate (de investitii, de colaborari pe proiecte internationale) ar fi mai usor de realizat, Europa venind mai aproape de regiunea respectiva si vice versa, regiunea respectiva de Europa. Nu inteleg de ce tot timpul se pun in discutii salarii de 5000 de euro? Eu am stat 2 ani la Brx si am trait si lucrat cu mult mai putin de atat! Am cunoscu reprezentantul ADR Centru in Bruxelles si stiam ce salariu are…Nici macar aproape de 5000, dar noi romanii avem tendinta de a amplifica si a considera ca daca lucrezi intr-un astfel de domeniu inseamna ca si castigii aproape cat un europarlamentar….Gresit! Total gresit! Se poate sa avem reprezentanti si lobbysti in Brx, care pot fi platiti in functie de performanta lor si de proiectele care le aduc in regiune, in functie de fondurile pe care le atrag pentru regiunea lor! Si atunci da! Merita si peste 5000 de euro, daca aduc proiecte in valoare de sute de mii de euro! Este vorba de stimularea competitiei si de performanta cu proiecte europene, lucruri care ar trebui sa se intample si cu administratia publica din Ro!

      • D-voastra scrieti despre binefacerile lobby-ului si va ganditi la avantajele mutuale generate de comportamentul unei societati deschise. Nimeni nu contesta, cred, virtutile societatilor deschise, doar ca a le instrumentaliza in termeni de resurse umane, cum sustineti d-vs, ori de resurse financiare este a le orienta spre un tip de societate inchisa; iar perfectiunea in materie, Romania a trait-o cand un aparat de 15000 excela intr-un tip de lobby -intern si extern- sinistru.

  4. Deficientele institutionale si lipsa de profesionalism a celor care asigura absorbtia fondurilor europene, sint realitati aflate inafara oricarei discutii, dar si a posibilitatii de schimbare pozitiva in scurt termen, datorita cauzelor cunoscute, ale lipsei de competitivitate/functionalitate institutionala.
    Nu sint de contestat diversele alternative propuse pentru a asigura imbunatatirea absorbtiei banilor UE, fiecare avind avantaje, dar inafara de lipsurile aratate, cred ca ceva fundamental nu se intelege si nu se afla in viziunea si organizarea acestui proces.
    Indiferent daca banii se vor lua direct de institutiile din tara, ori vor exista intermediari pentru ,,loby”; exista un imens minus ,,tehno-logic” national, in organizarea acestei activitati, care nu va putea fi acoperit prin nimic, in actuala formula.
    Absorbtia banilor UE sau a unor credite, pentru crearea de noi locuri de munca si intreprinderi, este ,,parte” a unui proces national de dezvoltare economica complex – politic, economic, organizatoric, administrativ, cultural-educativ, tehnico-stiintific, etc. in care succesul nu poate exista, fara a participa institutional si uman – intreaga ,,societate economica romaneasca”.
    Cita vreme absorbtia banilor UE, ramine o,,partida economica” in ,,doi”, adica intre institutia care asigura primirea/verificarea/aprobarea dosarelor de afaceri pe bani UE si ,,intreprinzatorul” care-i utilizeaza, esecul va fi garantat, deorece lipseste aportul institutional si administrativ national, la realizarea si perfectionarea conditiilor nationale, pentru crearea, lansarea, sprijinirea, monitorizarea afacerilor, imbunatatirea mecanismelor de sprijin a intreprinderilor in etapa de inceput, etc.
    Pretutindeni, dezvoltarea economica a fost si este, indiferent de provenienta resursei financiare, rezultatul unei mobilizari generale nationale, in cadrul ,,organizat” (in detaliu), al unui ,,proiect/program national de dezvoltare economica”, care stabileste obiectivele de realizat, tehnicile si modalitatile de realizare si sprijin a proiectului, la modul concret.
    Daca azi, cind economia si industria nationala au disparut, iar statul nu mai dispune de pirghii pentru a desfasura strategii de dezvoltare, cum ar putea ca niste amatori(ca birocratii din institutiile de absorbtie) ori niste incepatori in afaceri, sa poata transforma SINGURI miliardele puse la dispozitie de UE, in noi intreprinderi si locuri de munca?
    Cu o economie nationala aproape inexistenta, fara ,,programe nationale de reconstructie economica si industriala”, cine si cum ar putea sa construiasca viziunea si ,,logistica” economica ,,ministeriala”, care sa orienteze si sustina sub toate aspectele, investitorii ,,incepatori”(ori deja plecati in afaceri), spre un ,,decolaj” economic masiv?
    Inca din anii trecuti, in care ne-au fost pusi la dispozitie bani pentru dezvoltare de catre UE, a devenit evident, ca PARTIDA jucata ,,in doi”, numai intre institutia care da bani UE si investitorul/antreprenor, a esuat – fara o organizare nationala a ,,dezvoltarii economice”, constind in aportul stiintific si institutional de coordonare/sprijinire stiintifica si institutionala, adecvat dimensiunii resurselor alocate – iar banii au ramas mereu necheltuiti.
    Este o iluzie paguboasa, sa mai creada cineva dupa 6 ani de vizibil esec, ca diverse solutii ,,ajutatoare/auxiliare”, ca cele discutate, ar putea conduce SINGURE la absorbtia banilor promisi de UE, pina cind Romania nu va fi cuprinsa intr-un ,,proiect national de crestere economica” de 3-4 la suta pe an.
    In lipsa unui astfel de ANGAJAMENT guvernamental, promis de guverul Ponta in campania electorala,care sa oblige intreaga clasa politca, administrativa-institutionala cit si populatia tarii sa se pregateasca si sa lupte (fiecare om) pentru dezvoltare (in modalitati si cu responsabilitati concrete stabilite prin programul economic), in 2013 banii UE pentru crearea de noi locuri de munca si intreprinderi, vor fi absorbiti si utilizati la fel de anemic, ca si in 2012.
    Cu masuri economice minore si de suprafata, motorul economic romaniesc va ramine oprit in continuare, facind si din modificarea Constitutiei si regionalizare, actiuni formale, fara efecte pozitive in planul dezvoltarii economice si sociale viitoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gratian Mihailescu
Gratian Mihailescu
Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoara. Absolvent de jurnalism, s-a specializat în Afaceri Europene si Dezvoltare Regională, fiind bursier în Germania, Italia, Belgia şi Ungaria la prestigioase instituţii din ţăriile respective. De-a lungul timpului s-a implicat în activităţi ale societatăţii civile, în ţară sau pe plan extern, colaborând cu clubul RO-UE, Europuls, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Vestul României. În ultimii ani a publicat articole despre fonduri europene şi dezvoltare regională pe siteuri de specialitate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro