Home » Global / Europa »Justitie/Ordine publica »Sinteze » Citesti:

A fi sau a nu fi MCVizaţi ? Aceasta-i întrebarea.

Eva Chitul februarie 22, 2016 Global / Europa, Justitie/Ordine publica, Sinteze
5 comentarii 730 Vizualizari

În cursul lunii februarie, în urma unei întrevederi cu Premierul României Dacian Cioloş la Bruxelles, Preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker şi-a exprimat dorinţa de a ridica Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al României până la finele mandatului său din 2019. Declaraţia vine ca urmare a celui mai recent raport MCV publicat pe 27 ianuarie şi a rezultatelor pozitive obţinute de ţara noastră în domeniile problematice de luptă împotriva corupţiei şi reformă a sistemului judiciar pentru un al doilea an consecutiv.

Bazele MCV-ului s-au pus în 2007 odată cu aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, ca urmare a unei nevoi vizibile de eforturi suplimentare în combaterea corupţiei şi reforma sistemului judiciar. Unice în design şi scop, rapoartele MCV-ului au evaluat progresele făcute de România în aceste domenii şi au încercat să asiste autorităţile române la orientarea eforturilor prin recomandări specifice.

Lăsând la o parte sentimentalismele şi preocuparea excesivă a condiţionalităţii aderării României la spaţiul Schengen de raportul MCV, în ce măsură am ajuns într-adevăr la o maturitate suficientă pentru a se putea ridica această monitorizare externă? Acest articol încearcă să prezinte o sinteză a status quo-ului şi să semnaleze câteva puncte nevralgice care încă trebuie soluţionate înainte de a începe trasarea planului pentru ridicarea MCV-ului.

Ultimul raport MCV al României a consemnat, fără echivoc, progrese evidente şi susţinute în mai multe domenii. Dintre acestea, cele mai remarcabile se regăsesc în bilanţul activităţilor DNA, creşterea numărului de sesizări din partea populaţiei, intensificarea măsurilor intermediare de îngheţare a averilor dupa trimiterea în judecată şi numărul de anchete demarate de ANI în materie de conflicte de interese şi incompatibilităţi ale aleşilori locali. Guvernul a contribuit la lista plusurilor prin aprobarea proiectului de lege privind înfiinţarea unei agenţii de administrare a bunurilor indispozabile provenite din activităţi infracţionale în Decembrie 2015 şi a sistemului ‘Prevent’, care are ca scop detectarea automată ex ante a conflictelor de interese în achiziţiile publice.

Deşi per total pozitiv, cel mai recent MCV atrage de asemenea atenţia asupra unor aspecte în care mai avem de muncit.  Printre cele mai problematice se numără lipsa criteriilor obiective de analiză a cererilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor în vederea reţinerii sau arestării preventive, lipsa normelor clare de suspendare a ministrilor/parlamentarilor în cazul inceperii urmăririi penale sau a condamnărilor definitive, atacurile politicienilor şi a mass-media asupra magistraţilor, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, iniţierea unor modificări ale codului penal şi de procedură penală de către Parlament (cu scopul de a reduce capacitatea de aplicare a legii şi lupta împotriva corupţiei), şi executarea deciziilor definitive ANI.

Dacă facem un pas înapoi şi privim imaginea de ansamblu, observăm că cel mai mare impediment în calea progreselor României în lupta împotriva corupţiei continuă să-l reprezinte  inconsecvenţa şi ipocrizia Parlamentului, pus, tot mai frecvent, în situaţia de a-şi repudia propriii membri corupţi. Lipsa voinţei politice şi acţiunile întreprinse cu scopul de a intimida şi a bloca activităţile justiţiei pentru a evita tragerea la răspundere a demnitarilor români a fost şi rămâne cea mai mare provocare a luptei împotriva corupţiei în ţara noastră. Cu toate că se constată o mai mare implicare a societăţii civile şi a cetăţenilor, încă nu putem vorbi de o maturitate suficientă pentru eliminarea monitorizării externe MCV atâta timp cât Parlamentul are la dispoziţie metode de subminare a activităţilor sistemului judiciar şi acţiuni care pot arunca în derizoriu progresele înregistrate până acum. În același timp, este nevoie de un echilibru politic pentru a proteja totuși o imunitate parlamentară, la fel ca și in alte state democratice, legată strict de atribuțiile și responsabilitățiile mandatului primit.

De altfel, imunitatea în sine nu este un concept anormal. Ascunderea în spatele imunității parlamentare pentru acuzații penale ce nu au legătură cu mandatul – aceasta este o problemă clară. Un deputat nu ar trebui tras la răspundere pentru declarații făcute în exercițiul funcției dar trebuie să-ți poată totuși apăra drepturile,  la tribunal, în rând cu oricare alt cetățean, pentru acuzații de corupție sau fraudă. Lipsa totală de respect pentru separarea puterilor în stat arătată de legislativ prin refuzuri consecutive de a permite procurorilor să-și facă munca rămâne o vulnerabilitate clară a statului român. Acest obicei, dacă persistă, va întâri imaginea unui Parlament de refugiu pentru cei certați cu legea.

Ce ne rămâne așadar de făcut?

Anul 2016 reprezintă un an ‘test’, primul dintr-o serie lungă de examene-cheie menite să conducă România până în punctul ireversibilităţii în lupta împotriva corupţiei şi a reformei sistemului judiciar iar prin câteva măsuri luate până la finalul mandalului actualei Comisii Europene, ridicarea MCV-ul pentru România ar putea deveni o realitate în viitorul apropiat.

Să trecem în revistă cele mai importante măsuri:

Procesul de numire în posturile de conducere a instituţiilor-cheie ale magistraturii constituie prima cerinţă a examenului de maturitate. Desemnarea procurorului-şef DNA, a procurorului general şi a preşedintelui Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie necesită proceduri clare, transparente şi predefinite, care să nu mai incorporeze nicio componentă politică. În vederea ridicării MCV-ului este de asemenea nevoie de crearea prin lege a unui sistem solid şi independent de numire a procurorilor de rang înalt şi a conducerii magistraturii.

Adoptarea unor criterii şi norme clare şi consecvente de analiză a cererilor DNA de ridicare a imunităţii parlamentară trebuie de asemenea finalizată. Mai mult, trebuie introduse norme constituţionale care să asigure suspendarea miniştrilor în cazul începerii urmăririi penale şi a parlamentarilor în cazul condamnării definitive pentru acte de corupţie sau probleme de integritate.

Un alt reper în evaluarea maturităţii îl constituie modul de organizare al alegerilor locale şi parlamentare din 2016,  care trebuie să fie caracterizate prin transparenţă şi integritate.

Punerea în practică a programului ‘Prevent’ pentru verificarea prealabilă a posibilelor conflicte de interes în cadrul achiziţiilor publice reprezintă alt criteriu.

Per total, ţelul ridicării MCV-ului până la finele anului 2019 nu pare atât de greu de atins dacă se continuă trendul pozitiv de până acum. Deşi încă problematică, atitudinea negativă a Parlamentului poate fi, dacă nu schimbată, combătută prin menţinerea unei presiuni pozitive din partea societăţii civile şi a populaţiei. Evenimentele recente din România au arătat că nimeni nu este mai presus de lege şi că mobilizarea şi implicarea activă a cetăţenilor poate duce la schimbarea unui întreg guvern. Cu toate acestea, experienţa de până acum ne îndeamnă la o atitudine precaută în special când vine vorba de un domeniu atât de important ca lupta împotriva corupţiei. Astfel, pentru a evita repetarea evenimentelor de după 2007 – când aleşii au încercat să submineze activităţile şi independenţa sistemului judiciar după atingerea scopului aderării la UE – este recomandat ca o monitorizare externă să fie totuşi menţinută într-o oarecare formă chiar şi după atingerea scopului ridicării MCV-ului.


Articol aparut pe site-ul Europuls

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    A zis dl Juncker, dar se poate?
    Dupa cele intimplate in “miercurea neagra” prin sedinta Senatului la propunerea lui Tariceanu, de salvare a trustului Intact, prin salvarea deputatului Paun de la arestare, desi a incercat falsificarea unor dovezi, ori prin declaratia presedintelui cum ca o decizie judecatoreasca definitiva ar fi “un banal act administrativ”, se mai poate?

  2. Decebal spune:

    Fara aderarea la UE, la NATO si fara Parteneriatul Strategic cu SUA, Romania s-ar fi balacit si astazi in “linistea” post-decembrista. Orice mecanism menit sa se asigure ca nu calcam pe langa drum este binevenit. Mie mi se pare clar ca poporul roman nu are, inca, maturitatea democratica necesara pentru a se descurca singur, intr-un mod onorabil. Eu consider ca, pentru Romania, ratarea sistematica a intrarii in spatiul Schengen este benefica. La fel si MCV.

    Atunci cand, langa puterea judiciara, se va alatura inca una dintre celelalte doua puteri ale statului si va trage in aceeasi directie, am putea gandi ca suntem pe drumul cel bun intr-un mod ireversibil. Pana atunci, e razboi si orice ajutor e binevenit.

  3. Themis spune:

    La nivel parlamentar deci popular in România nu există o evoluție adevărată. Vorba străbunilor ,,Video meliora proboque, deteriora sequor”. Așa că mulțumim Europa pentru că suntem MCViziati. Evoluția la alte nivele e toată meritul tău, mulțumim!

  4. Paganel spune:

    Vorbiți, la un moment dat, de parlamentarii care au făcut „scut” în a-și apăra colegii penali, ori în a convoca pe primul ministru spre a-l „certa” pentru că permite aplicarea legii (în legătură cu evacuarea de către ANAF a tembeliziunilor varanului). Dar, eu vin și vă întreb: pe acești parlamentari (penali și susținători ai penalilor) cine i-a votat??? Cum se face că, deși văd că politicienii mint, fură, sunt corupți, o bună parte a alegătorilor votează tot cu asemenea „specimene”. Nu v-ați întrebat cum facem să „schimbăm poporul”, alegătorii, să facem educație civică, să-i putem aduce pe alegători (dacă nu pe toți, măcar o bună parte dintre ei) să nu mai „aleagă” după „criteriul” constituit de „găleata electorală”, „găina electorală”, tot felul de „ajutoare”, care, întâmplător, „curg” înainte de alegeri, ci după o evaluare critică a candidatului/candidaților și a programelor oferite de el/ei? Când ai, „în popor”, oameni care spun (în legătură cu nu știu ce politician arestat fiindcă era corupt): „Ce dacă a furat, că, dacă eram în locul lui, făceam la fel!” (și nu sunt o minoritate aceștia, ba dimpotrivă, fac parte dintre cei care „se descurcă”, „pe lângă” lege!), cred că mai e mult drum până departe!…
    În concluzie, eu cred că MCV-ul trebuie menținut până se vor civiliza – în majoritate! – alegătorii (ca atitudine, implicare, corectitudine, moralitate, principii, caracter, coloană vertebrală…), nu aleșii, fiindcă aceștia din urmă sunt „produsul”, „rezultatul” societății care i-a „propulsat” în „față”!

  5. Lucifer spune:

    Mă bucur că autoarea(deși printre puținii…) a sesizat importanța solicitării României de a fi eliminat MCV-ul.A fost un mecanism necesar dar înjositor.El ne-a arătat,impunând,că nu suntem politic și administrativ capabili să întărim statul și să eliminăm corupția.Pentru România a fost o operație fără anestezie,clasa politică este aproape înjumătățită,mafioții economici au fost eliminați parțial,oricum multă lume a aplaudat și alții au scrâșnit din dinți.Din această acțiune cel mai prost a ieșit clasa politică și parlamentul.Asta ne cam pune pe gânduri,fiindcă și noi,cetățenii suntem parțial vinovați.
    Ca părere,MCV-ul trebuie să mai continue vreo 2-3 ani.România nu s-a curățit suficient ca să nu avem spaima că lucrurile pot reveni de unde au pornit.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Eva Chitul


Eva Chitul

Eva Chitul are un masterat în relaţiile internaţionale ale Uniunii Europene şi studii diplomatice de la Colegiul Europei din Bruges şi licenţa în relaţii internaţionale ş... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)