vineri, martie 29, 2024

Absorbția Balcanilor de Vest în Europa și spirala unionismului din Moldova

La Bruxelles se conturează un destin clar în interiorul Uniunii Europene pentru țările Balcanilor de Vest. Înconjurată de țările UE, regiunea dată a devenit subiectul noii strategii europene de „extindere credibilă” și „angajament extins”, prioritizată de către Președinția Bulgariei în UE (IPN, 2 Ianuarie 2018). Oficialii europeni preconizează ca prima lărgire balcanică să aibă loc la o distanță de cel puțin 7 ani, după 2025. Muntenegru și Serbia sunt primele la rând, iar FRY Macedonia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo se numără printre ultimele din listă. Absorbția integrală a Balcanilor de Vest și mărirea UE până la 33 de state va avea un calendar concretizat și realizat în timp, dacă UE va finaliza propria modernizare și integrare digitală, bancară, energetică etc.. Funcționalitatea statului de drept, sporirea competitivității economice și soluționarea disputelor teritoriale cu vecinii vor condiționa aderarea la UE. Până atunci, Bruxelles-ul este determinat să consolideze democrația europeană, dar și să ușureze procesul de luare a deciziilor prin favorizarea votului cu majoritatea calificată în domenii considerate mai sensibile (politica externă, internă etc.).

Spre Est, cu aspirații europene recunoscute, dar perspectivă de aderare invalidată, Moldova întâmpină o ascensiune a discursului unionist în spațiul public. Promotorii unionismului nu își ascund deloc abordarea lor utilitaristă față de integrarea europeană. Acest lucru pare să nu deranjeze opinia publică de la Bruxelles, București și nici de la Chișinău.

Disputa pe marginea unionismului se intensifică. Unii îl consideră o mișcare anti-constituțională și o inițiativă de demontare a statalității moldovenești. Alții însă îl califică drept manifestare a dreptului la exprimare și o tentativă de a corecta trecutul mutilat de aranjamentele celui de-al doilea Război Mondial.

Totuși, lipsește o conștientizare a faptului că unionismul, indiferent de raționamentul care îl alimentează, reprezintă o încercare grea pentru agenda europeană a țării. Pentru majoritatea unioniștilor contează rezultatul final, adică reunificarea cu România, de regulă prezentată ca unica modalitate pentru a deveni parte din Europa. În rândul unioniștilor, integrarea europeană este văzută mai degrabă ca un accelerator al interconectării geopolitice cu spațiul european, în niciun caz ca o țintă finală. Aceasta contrazice raționamentul transformărilor interne, sprijinite de UE prin implementarea Acordului de Asociere, care vizează consolidarea rezilienței Moldovei și, deci, prevenirea descompunerii statalității moldovenești, urmărită de către unioniști.

Eurointegrare în Balcanii de Vest, ascensiunea unionismului în Moldova

Aproape un deceniu în urmă, îndată după aderarea României la UE, politicieni de pe ambele maluri ale Prutului opinau că doar urcând în „trenul Balcanilor de Vest” Moldova poate beneficia de perspectiva europeană. Unele voci, printre care și cea a lui Traian Băsescu, președinte al României în perioada 2004-2014, sugerează chiar și în prezent că drumul european al Moldovei ar atinge un succes cu condiția că trece prin București.

Reformele autentice pe care UE le așteaptă de la Balcanii de Vest sunt la fel de necesare și pentru țările Parteneriatului Estic, considerat de Rusia un faliment geopolitic. Intrarea în UE trebuie precedată obligatoriu de reforme consistente, pe care niciuna dintre regiuni nu le livrează în mod complet și ireversibil.

Deficiența reformelor observată în Balcanii de Vest înseamnă maxim amânarea aderării. Același lucru are însă o cu totul altă semnificație pentru Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic, ce au relații avansate cu UE. Pentru cele din urmă, eșuarea reformelor nu doar risipește perspectiva europeană, dar și poate încuraja procese de dezintegrare, cauzate de creșterea necontrolată a loialității față de alte centre de legitimitate decât cele naționale.

Cât timp mișcarea unionistă pledează ferm pentru realizarea unirii cu România, regiunile dominate de grupurile filoruse își rezervă dreptul să apeleze la Rusia, dacă Moldova dispare ca entitate statală.

În primele luni ai anului 2018, peste 30 de localități din țară au semnat declarații de unire simbolică cu România, prin care se celebrează centenarul unirii principatelor românești, realizată un secol în urmă. Chiar dacă este deocamdată simbolic, acest gest mobilizează forțele politice pro-ruse din Moldova, care invocă necesitatea unui dialog strategic cu Rusia pentru a salva statalitatea moldovenească.

Cifre relevante despre unionism

Sub acoperirea protecției datelor cu caracter personal, autoritățile române nu publică cifrele oficiale agregate despre numărul cetățenilor moldoveni ce și-au redobândit cetățenia română și au intrat în posesia pașapoartelor românești.

Conform unor estimări neoficiale, cifra moldovenilor cu acte românești în regulă ar putea depăși 500.000 de persoane, constituind în jur de 1/3 din populația țării. Datele disponibile la Eurostat arată doar informația despre cetățeniile obținute (maxim 9.399 în 2009 și minim 29 în 2006). Aceasta nu reflectă nicidecum procentul persoanelor care au beneficiat de procedura de redobândire, valabilă pentru originarii din Moldova, Ucraina și alte țări din regiune.

Potrivit sondajului IPP din 2007, doar 7% dintre moldoveni afirmau că au pașaport românesc. Facilitarea procesului de redobândire a cetățeniei române, în special în al doilea termen al președinției lui Traian Băsescu, dar și eliminarea restricțiilor pentru cetățenii români la accesul pe piața muncii din țările UE, au impulsionat interesul moldovenilor pentru actele românești.

Sondajele recente confirmă faptul că mișcarea unionistă capătă vizibilitate și respectiv atractivitate în rândul moldovenilor. Unirea cu România constituie o opțiune populară în rândul a 15-22% de moldoveni. Totuși, peste 50% se pronunță împotriva acestei idei. (Vezi Tabelul de mai jos)

Tabel. Opțiunile populației într-un eventual referendum privind unirea cu România

Pro Contra Nu aș participa Nu știu/Nu m-am decis Nu răspund
Noiembrie 2015 20.6 52.7 9.40 13.8 3.5
Octombrie 2016 15.6 63.8 8.1 11.8 0.8
Noiembrie 2017 21.7 56.2 7 12.7 2.3

Sursa: www.ipp.md
Factorul rusesc
Rusia critică planurile UE de a dinamiza integrarea europeană a Balcanilor de Vest folosind argumente similare celor de condamnare a Parteneriatului Estic. Mai exact, diplomația rusă consideră că UE condiționează țările din aceste regiuni să aleagă între Vest și Rusia (MID.RU, Februarie 2018). Totodată, potrivit Moscovei, UE se implică în afacerile interne ale Balcanilor de Vest, atunci când promovează agenda reformelor. Partea rusă se arată deranjată inclusiv de viteza prea rapidă cu care europenii vor soluționarea problemelor existente în regiune și inclusiv criteriile selectate, care țin de justiție, democrație, mass-media etc.

Transformarea țărilor din Balcanii de Vest, la fel ca și cele din Parteneriatul Estic, în democrații funcționale nu este tocmai pe placul Rusiei. De aceea, cea din urmă pledează deschis pentru reforme mai lente și niciun fel de condiționalități care ar stimula transformări conforme modelului european (democrație, justiție etc.). Perspectiva de aderare la UE reprezintă însă ceva dorit de țările din regiune, inclusiv de către aliații Rusiei – Serbia.

În cazul Moldovei și a unionismului care arată semne de consolidare, Rusia nu are o poziție pronunțată. În primul rând, unionismul este folosit ca sperietoare pentru ca forțele pro-ruse să mobilizeze electoratul în cadrul alegerilor parlamentare, posibile în decembrie 2018. În al doilea rând, ca urmare a intensificării unionismului, președintele Igor Dodon și alți politicieni filoruși vor primi argumente noi pentru a readuce în discuție federalizarea țării. Nu în ultimul rând, prin tolerarea unionismului, Rusia facilitează viitoare animozități în relația Ucrainei cu România, deja tensionată ca urmare a adoptării, în 2017, a legislației lingvistice care diminuează ponderea studiilor în limbile materne ale minorităților etnice, inclusiv a românilor.

În loc de concluzie…

Atitudinea moldovenilor vizavi de subiectul unirii poate varia de la raționamente ideologice și istorice până la argumente pragmatice și utilitariste. Este însă cert faptul că nu toți moldovenii cu acte românești sunt concomitent promotori ai unionismului.

Îndepărtarea Moldovei de proiectul european poate determina o revizuire radicală a opiniei moldovenilor cu dublă cetățenie, dar încă nesusținători ai ofertei unioniste.

Deși este neplăcut și destructiv pentru poziția geopolitică a Rusiei în regiune, unionismul cuprinde elemente care pot servi interesele ruse. Printre acestea se numără propulsarea forțelor pro-ruse și a ideii de federalizare a Moldovei, dar și amplificarea neîncrederii Ucrainei față de România.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. …”„extindere credibilă” și „angajament extins”,…

    Observ ca planurile Bruxelles-ului privind Balcanii de Vest sunt deosebit de ambitioase, insa nu stiu in ce masura aceste state se vor putea integra in UE si in ce masura UE va accepta numeroasele probleme politice si de securitate din zona. Cum se impaca UE cu situatia din Balcanii de Vest? Exista acolo state, care cel putin din punct de vedere militar, au semnat acorduri cu Rusia de achizitionare a armamentului. Apoi, mai exista conflictele inghetate din regiune care sunt in dezacord cu politicile UE privind aderarea. Din cate stiu, Turcia n-a fost primita in UE tocmai datorita acestor probleme interetnice. Cum credeti ca va reactiona Rusia daca aceste state vor adera la UE ? Apoi, o conditie primordiala este si aderarea la NATO. Cum va reactiona Rusia, stiindu-se faptul ca au multe interese acolo? Daca obiectivul Bulgariei este acela de a demara negocierile cu UE, obiectivul presedintiei Romaniei la UE ar putea fi demararea negocierilor intre Moldova si UE/NATO. Va imaginati trupele rusesti retragandu-se din Transnistria, de exemplu?
    Am impresia ca reactiile Bruxelles-ului sunt de disperare, adica hai sa integram cat mai multe state „extins” si „credibil”. UE ar trebui sa-si rezolve mai intai probleme deja existente in interiorul sau cu Polonia, Ungaria, Romania, Gernania, Franta, Brexit, Rusia, in loc sa integreze „butoaie cu pulbere”.

    • @mike.
      Pana la integrare economica conditia este rezolvarea prin tratate a confictelor cu vecinii. Asta inseamna zeroizarea riscului de razboi interbalcanic. Ti se pare putin???

      • Never, ever, care tratate cu vecinii? Nu cred ca riscul conflictelor va putea fi vreodata inlaturat acolo. De aceea, intreb si eu: ce este in capul liderilor UE de vor sa integreze aceste state? De bine de rau, Romania nu are conflicte pe teritoriul ei.

        • Gălăgia în mass-media e una, iar tratatele internaționale sunt alta. Înainte de aderare, România a avut nevoie de tratate atât cu Ungaria, cât și cu Ucraina și la fel a avut nevoie și Ungaria. Un stat nu poate adera la NATO în timp ce are revendicări teritoriale de la vecini.

  2. 1. Referitor la ţările din Balcanii de Vest, este doar o chestiune de timp până for fi integrate în proiectul european. Ele sunt înconjurate de ţări UE, deci conform schemei de până acum vor trebui să intre mai întîi într-o formă de securitate(NATO,etc) şi apoi „se dă drumul la integrare”. Se pare că UE vrea să urgenteze absorbţia acceptând ca preşedinţia Bulgariei să pună în discuţie situaţia din această zonă.
    2. Referitor la Parteneriatul Estic situaţia este mai complicată fiindcă aici apare ca jucător Rusia. Pe de altă parte, cel puţin pe termen lung, ţările din Est apar ca mai importante decât cele din Balcanii de Vest din cauză că este o adevărată extindere geografică şi geopolitică de mari dimensiuni.
    Sunt de acord cu autorul care spune(referitor la Moldova): „Aceasta contrazice raționamentul transformărilor interne, sprijinite de UE prin implementarea Acordului de Asociere, care vizează consolidarea rezilienței Moldovei și, deci, prevenirea descompunerii statalității moldovenești, urmărită de către unioniști.”, adică UE este de acord cu extinderea dar nu cu unirea României cu Moldova. Să observăm aici că UE germano-franceză urmăreşte ca statalitatea Moldovei să fie păstrată pentru a nu nemulţumi prea mult Rusia(…). Am putea chiar spune că extinderea spre Est a UE se face cumva în contra SUA şi menajând orgoliile Rusiei, ceea ce este total neproductiv pentru România, situaţie care ostilizează România faţă de actuala UE.
    3. Referitor la „unire”, asta trebuie să fie obiectivul principal al politicii externe a României pentru a realiza interesul/idealul naţional. Mişcările pro-unire din Moldova, deşi gratuite, sunt importante fiindcă menţin în actualitate în faţa Europei o problemă a cărei rezolvare trebuie să se găsească pe agenda europeană, că vor sau nu. Menţionăm aici şi ceea ce spune autorul referitor la Rusia:”… Rusia nu are o poziţie pronunţată”, ceea ce poate însemna că, la o adică, Rusia poate accepta( prin negocieri dure!…) o formă de unificare România-Moldova.
    4. Astfel problema „unirii” este o problemă geo-politică, depinzând de Europa, SUA şi Rusia. Ea se va face până la urmă, dar mai trebuie să treacă ceva timp. Să aşteptăm limpezirea apelor în Europa(noua UE…) şi negocierile SUA-Rusia asupra Europei de Est(Ucraina, Moldova, Crimeea,etc). Între timp România trebuie să ajute Moldova şi mai ales să ţină „caldă” problema în cancelariile din Europa şi chiar din Rusia(…)
    5. Oare, dacă România ca preşedinte al CE în 2019 ar veni cu proiectul „Extindere UE în Europa de Est”, ce ar zice UE?

    • Exista si posibilitatea ca Rusia sa faca „compromisuri” in ce priveste Balcanii de Vest, in sensul in care influenta UE s-ar diminua in EST iar cea a Rusiei s-ar intensifica. Acesta este un plan mai vechi al Europei, acela de-a inconjura zona Balcanilor de Vest prin acceptarea Bulgariei si Romaniei in UE, si de-a controla cumva aceasta zona. O posibila negociere cu Rusia ar fi noua conducta de gaze North Stream 2 care leaga direct Rusia de Germania.

      • Rusia desigur poate face compromisuri, si chiar va incerca si tipa. Dar, are ea parghiile necesare sa controleze acele tari din balcanii de west? Nu are. In orice caz are mult mai putine parghii decat au europenii. Chiar crezi ca acele tari nu pot trai fara rusia? Crezi ca ei sunt prosti si nu stiu ce e in europa si ce e in rusia?

        Eu cred ca rusii nu au ce spune in problema balcanilor de vest, au pierdut niste contracte militare si cam atat. Pe ei mai mult ii doare capul cum sa explice populatiei lor ca nu mai sunt imperiu si incet incet pierd „prietenia” sclavilor.

        Eu nu cred ca rusia are mare parghii in republica moldova. As spune mai mult, rusii isi doresc demult sa fie in EU. Ei stiu foarte bine cum o duc rusii din tarile baltice de exemplu. Si uite ca rusii din tarile baltice nu pleaca acasa la ei, dar stau si inghit, mai fac galagie din cand in cand, sa le arate celor de la moscova ca mai exista, dar in cateva zeci de ani copii lor vor fi lituanieni, estonieni si nu vor mai zice nimic.

        Intrebarea este cum vede romania aceasta integrare, daca va fi nevoie. La ce politicieni avem, imi e greu sa-mi imaginez ca vor face ce trebuie.

        • @Ion Nu au parghii rusii in Moldova? Rusii isi doresc sa fie in EU? De unde scoateti asta? Daca Rep. Molodva va adera la NATO , se va intampla exact ca in Ukraina. In cateva zile va fi teritoriu rusesc. Asta, daca nu va dori sa adere la PESCO, caz in care rusii s-ar putea sa „inchida ochii” si sa accepte situatia. Insa lobby pentru Moldova putem face, si evident ca ar fi super sa adera la NATO/UE.

  3. intrebarile din sondaje influenteaza raspunsurile.
    [Ipotetic 30%] poate cineva ignora -politic si electoral- un masiv grup de votanti ?

  4. Ciudata viziune asupra situatiei din cel mai sarac si inapoiat stat din Europa pitrocit si CTRL de rusi.
    De ce Ucraina ar fi impotriva UNIRII cand are asemenea garantii din partea UE-NATO, USA, UK, Frantei si Germaniei, dar in primul rand a ROMANIEI, nu inteleg?!
    Are Romania vreun interes sa atace in vreun fel UCRAINA in actualele conditii? Evident ca NU. Insa o alianta strategica intre ROmania-Ucraina-Polonia si baltici scoate Rusia pe tusha in regiune si chiar din BALCANI! De altfel, problemele teritoriale interne ale rep.moldova nu pot fi rezolvate fara cooperarea noastra sau a lor cu UCRAINA. Adica, noi si ucrainenii putem determina intreaga rep.moldova sa se supuna regulilor in momentul in care minuscula regiune transnistrana va ajunge sa controleze acest statuletz falit si fara viitor.
    …cei care fara nicium drept ori justificare se dau drept moldoveni fie sa se supuna, fie sa PLECE in RUSIA lor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro