Home » Global / Europa »Reactie rapida » Citesti:

Ce au ales ucrainenii? Occident sau Rusia lui Putin?

Laurențiu Pleșca aprilie 22, 2019 Global / Europa, Reactie rapida
4 comentarii 1,673 Vizualizari

Ieri, 21 aprilie 2019, au avut loc alegerile prezidențiale în Ucraina, iar comediantul Volodimir Zelenski este noul președinte al Ucrainei cu 73% dintre voturi. Deoarece această situație inedită ne face să ne întrebăm la ce ne putem aștepta, Trecem în revistă profilul celor doi candidați la funcția de șef al statului, divergențele dintre cei doi, eficacitatea gestionării problemelor ucrainenilor de către fostul președinte, dar și la ce am putea să ne așteptăm de la câștigătorul scrutinului și care ar fi poziția acestuia asupra problemelor pe care le are această republică post-sovietică.

Amploarea dezbaterilor prezidențiale din Ucraina unde s-au „duelat” cei doi contra-candidați, Volodimir Zelenski și Petro Poroșenko, a fost una nemaiîntâlnită până acum în statul vecin, sau chiar în întreaga Europă Centrală și de Est. Întreaga dezbatere s-a rezumat la învinuirea reciprocă de implicare în diferite scheme cu Rusia. Aflăm astfel de la Poroșenko că Zelenski este omul lui Putin, fiind remunerat de ruși pentru unele dintre filmele sale, dar și omul unui oligarh ucrainean, dușman al lui Poroșenko. De partea cealaltă a baricadei, aflăm de la Zelenski că Poroșenko este corupt, că are afaceri în Rusia prin intermediul fabricii sale de ciocolată, că Ucraina a devenit tot mai săracă sub mandatul acestuia și că Poroșenko nu a obținut rezultatele promise în disputa cu marele vecin și inamic de la răsărit, Rusia. Totuși, în aceste dezbateri nu au fost prezentate soluții de eradicare a sărăciei din Ucraina, lupta împotriva corupției, problema anexării Crimeei sau recucerirea teritoriilor anexate de ruși în estul țări, zone industriale importante pentru economia Ucrainei. Atacurile reciproce nu au putut masca lipsa acută de soluții a celor doi candidați pentru viitorul Ucrainei.

Profilul candidaților

Actorul ucrainean Volodimir Zelenski și-a câștigat popularitatea grație rolului său de președinte dintr-un show televizat numit “Slujitorul poporului”, difuzat de un canal ce îi aparține aceleiași persoane care îl susține și în campania prezidențială din viața reală. Miliardarul Ihor Kolomoiski, cu o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari, a fost cel care i-a asigurat lui Zelenski securitatea, avocații și transportul. Bodyguardul lui Kolomoiski l-a însoțit pe Zelenski pe durata întregii campanii. Automobilul pe care l-a folosit Zelenski în perioada campaniei electorale a fost cumpărat de una dintre firmele lui Kolomoiski. Chiar și avocatul lui Kolomoiski lucrează pentru campania electorală a lui Zelenski.

Pe 31 martie, când rezultatele primei runde a alegerilor au devenit clare, actualul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko a declarat că: „Soarta a vrut ca, în cel de-al doilea tur de scrutin, să mă confrunt cu marioneta lui Ihor Kolomoiski”. Kolomoiski este principalul oponent al lui Poroșenko, dar și unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina, fiind unul dintre cei mai importanți acționari în domeniul petrolier, metalurgic și în mass-media. În anii ’90, Kolomoiski a fondat Privat Bank, care a devenit rapid una dintre cele mai importante instituții financiare din Ucraina. Dar în 2016, guvernul controlat de Blocul Petro Poroșenko a preluat controlul asupra Privat Bank, susținând că aceasta ar fi deturnat miliarde de dolari. Kolomoiski respinge toate acuzațiile și încearcă în prezent să recapete, în instanță, controlul asupra Privat Bank. Pe lângă asta, Ihor Kolomoiski este investigat de FBI, fiind suspect de potențiale delicte financiare, incluzând spălare de bani în Statele Unite, însă acesta nu a fost acuzat momentan de nicio fărădelege, iar avocatul acestuia neagă vehement aceste învinuiri.

O chestiune interesantă este finanțarea de către Kolomoiski, timp de câteva luni, a unor unități de voluntari care luptau împotriva separatiștilor din estul Ucrainei, susținuți de Rusia. Acestuia i s-a atribuit și meritul de a-i fi împiedicat pe separatiștii pro-ruși să înainteze în regiunea sa, Dnipropetrovsk, unde a fost anterior și guvernatorul propriu-zis al acestei regiuni. Pe de altă parte, criticii acestuia susțin că el și-ar fi format o armată privată.

Acțiunea lui Petro Poroșenko care a declanșat un adevărat “război” între Poroșenko și Kolomoiski a fost arestarea apropiatului lui Kolomoiski, fostul candidat la primăria Kievului, Ghenadi Korban, dar și evenimentul din 19 martie 2015, când s-a petrecut posibilul atac raider la UkrTransNafta, o companie petrolieră din Ucraina, pe care Kolomoiski încerca să o salveze. După aceste incidente, Poroșenko l-a demis pe Kolomoiski din funcția de guvernator al regiunii Dnipropetrovsk, ca mai apoi acesta din urmă să se mute definitiv în Elveția și mai apoi la Tel Aviv.

Dacă este să ne referim la votanții lui Zelenski din primul tur aceștia sunt tinerii, acesta având o altfel de campanie, și anume prin intermediul rețelelor de socializare, vorbitorii de limbă rusă, cei care se declară ruși au fost alături de el, dar și populația din partea de Est a Ucrainei.

Petro Poroșenko, președintele Ucrainei ales în 2014, care provine din regiunea Bugeacului, vorbitor și de limbă română, supranumit „Regele ciocolatei”, și-a început cariera în industria ciocolatei. Împreună cu tatăl său, el a construit compania Roshen în anii ’90 și a devenit miliardar. Au urmat funcții politice înalte, inclusiv cinci luni ca ministru de externe. Acesta a preluat controlul și asupra unui post de televiziune de știri, care a transmis în direct Euromaidanul ucrainean – protestele masive ale ucrainenilor împotriva fostului președinte pro-rus Viktor Ianukovici din 2013-2014. Ba chiar s-a și alăturat câtorva manifestații din cadrul Euromaidanului, fiind reprezentantul opoziției.

Un raport al FMI a catalogat economia Ucrainei drept stabilă după crizele din 2014-2015, însă cu toate acestea, mulți ucraineni îl văd pe Poroșenko drept principalul responsabil pentru corupția adânc înrădăcinată, existând mai multe nedumeriri referitoare la averea și afacerile sale.
Mandatul său nu a fost ușor. Poroșenko devine președinte simultan cu escaladarea conflictului din Ucraina de Est. Separatiștii pro-ruși au atacat aeroportul Donețk din estul Ucrainei, a doua zi dimineața după ce Petro Poroșenko a fost declarat învingător al scrutinului prezidențial din mai 2014. Atacatorii au început să preia controlul Donețkului și al altor regiuni în aprilie 2014, iar Poroșenko și-a marcat triumful la alegeri printr-un mesaj clar, și anume faptul că separatiștii pro-ruși sunt de fapt teroriști. Mii de oameni au fost omorâți, iar NATO a confirmat că trupe și echipamente rusești au întrat pe teritoriul Ucrainei.

Odată cu escaladarea confruntărilor, Poroșenko a fost forțat într-un final să negocieze. Acordul de la Minsk, al cărui scop era să oprească luptele, a fost semnat de reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și ai separatiștilor, în februarie 2015, pentru încetarea focului.

În timpul mandatului său, Poroșenko s-a remarcat prin mai multe măsuri. Una dintre ele a fost să declare autocefalia (autonomia națională și regională) Bisericii Ortodoxe Ucrainene, adică de fapt independența bisericii față de Patriarhia Rusă. Poroșenko a susținut mereu ideea de apropiere a Ucrainei de Uniunea Europeană și de SUA, acesta reiterând că Ucraina dorește să devină membră NATO, așa cum dorește și poporul său. Conform celui mai recent sondaj de opinie din decembrie 2016, elaborat de către Democratic Initiatives Foundation & Razumkov Centre, ucrainenii doresc în proporție de 71 la sută ca Ucraina să devină membră NATO. Cu toate acestea, aderarea Ucrainei la structurile internaționale și avansarea relațiilor cu UE nu a fost susținută și de măsurile necesare pentru ca Ucraina să poată îndeplini criteriile pentru liberalizarea vizelor cu UE, spre exemplu combaterea corupției și independența sistemului judiciar.

În timpul președinției lui Poroșenko a fost interzisă panglica Sfântului Gheorghe, un simbol militar rusesc al celui de-al doilea război mondial ce reprezintă agresiunea rusă, dar și un element de destabilizare în Ucraina, simbolizând de fapt separatismul din Ucraina de Est.

Una dintre deciziile pentru care a fost criticat Poroșenko a fost adoptarea unei legi a limbii ucrainene, care afectează profund minoritățile naționale. Această lege este îndreptată spre vorbitorii de limbă rusă, însă au avut de suferit și cei 450.000 de români din Ucraina cărora le este tot mai greu să păstreze limba română în biserici și școli. Dacă este să ne referim la principalii votanți ai lui Poroșenko, aceștia au fost naționaliștii, anti-rușii, și diaspora.

Întrebarea după rezultatul acestor alegeri este: cum va gestiona Volodimir Zelenski situația actuală a Ucrainei? Care vor fi primele acțiuni ale acestuia, dat fiind că este lipsit de experiență? Deși va fi cu siguranță îndrumat de către consilieri, actorul va fi pus în situația de a gestiona soarta unei întregi țări și a promis că va aduce reforme anti-corupție și va dinamiza discuțiile de pace privind conflictul din Estul Ucrainei, promisiuni importante și delicate.

Zelenski le spune tuturor țărilor post-sovietice “Uitați-vă la noi!” și le promite ucrainenilor că nu îi va dezamăgi. Mizele alegerilor din Ucraina au fost foarte mari din mai multe considerente. Câștigătorul scrutinului prezidențial din 21 aprilie 2019, în vârstă de 41 de ani ar trebui să pună capăt conflictului armat dintre Federația Rusă și Ucraina, trebuie să găsească mijloace de ieșire a Ucrainei din sărăcia care domină în acest stat tot mai mult. Ar trebui să fie o persoană care ar putea eradica corupția de mijloc, cât și cea la nivel înalt. Dacă Zelenski ar avea o politică orientată spre Est, economia Ucrainei s-ar deteriora în continuare, iar teritoriul Donbass ar fi pierdut pe vecie și cedat rușilor. Rămâne de văzut dacă ucrainenii au ales un președinte care poate scăpa Ucraina de corupție, sărăcie, război, dar și de influența Rusiei.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. Dana teri spune:

    nu alegeam nici varianta actuala a Occidentului multicolor si extrem de divers si fluid dar, in NICI un caz, Rusia lui Putin, ambele fiind la fel de toxice
    Tertium.. poate data viitoare.

  2. quovadis spune:

    Ucraina si noul sau presedinte ? Raspunsul la aceasta intrebare sta in recenta afirmatie a noului presedinte ,actorul de comedie Volodimir Zelenski, care intenţionează să înceapă un “puternic război informaţional” menit să conducă la încetarea focului în Donbas si la recuperarea prizonierilor ucrainieni in integralitate . Pentru a face, ceea ce zice, are nevoie de acceptul lui PUTIN. Daca nu poate face rapid ceea ce a anuntat , atunci credibiliatea lui se va prabusi la fel de repede ca si ascensiunea .Nu cred ca are capacitatea de a se descurca in acest nou post (poate doar daca are linga el competente umane de inalta clasa ) . Trebuie sa arate rapid drumul pe care Ucraina il va lua , nu poate intirzia nici o clipa ,avind in vedere 78% din sufragiile obtinute . Este nevoit sa declare raspicat ceea ce o sa faca imediat si practic nu poate spune decit ceea ce sutinatorii ,atit de multi si atit de evidenti ii cer . Grea misiune pentru acest actor de comedie ,foarte grea .Primele saptamini sunt cruciale si zicerile presedintelui , nu reprezinta niste spuse doar pentru ucrainieni, ci pentru aproape intreaga lume civilizata si pentru intregul continent European .ZELENSKI nu are decit cele doua obtiuni puse in joc , fie continua ceea ce a facut POROSENKO , fie trece de partea rusilor integral ,primind inapoi Dombasul si recunoscind CRIMEEA ca parte a statului RUS .Voi ce credeti ce alege fostul comediant si actualul presedinte ucrainean ?

    • quovadis spune:

      Vladimir Putin nu-l va felicita pe Zelenski pentru alegerea în funcția de președinte al Ucrainei, anunță Kremlinul. Am gasit raspunsul , dar venit de unde nu ne asteptam

  3. Kurt spune:

    Rămâne de văzut cum va acționa societatea civică din Ucraina. Alegerile pentru Parlamentul din Kiev în toamna vor da un răspuns? Persoana aleasă vorbitor de limba rusă e un lucru, susținerea în Parlament și în societate e altceva. Noul Președinte Ucrainian va prezenta un program de 100 de zile. Vom vedea.

    La Chișinău s-au întâlnit de mai multe ori scriitori din Ucraina la festivaluri literare. Serhij Zhadan e scriitor din Ckarkiv, scrie rusește și e pentru democrația ucraineană, nu e PRO-Rus cum aprecizat acum câtva timp la Chișinău. Multi alții în Ucraina de est la fel? Un succes al democrației în Ucraina e o problemă pentru Putin și Rusia?

    …“… Rămâne de văzut dacă ucrainenii au ales un președinte care poate scăpa Ucraina de corupție, sărăcie, război, dar și de influența Rusiei…. „…..

    In SUA a fost ales Președinte Republican un actor de B-moovie de la Hollywood. Ronald Reagan a fost ce fel de Președinte American?

    România alege 2019 un nou Președinte „mândru român ortodox” (Victor Ponta)?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laurențiu Pleșca


Laurențiu Pleșca

Laurențiu este student în cadrul Universității București, Facultatea Științe Politice, anul III. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea... Citeste mai departe


E randul tau

Ar fi fost frumos sa fie actiuni coordonate, eventual in aliante. Ma intreb daca era posibil, nu sti...

de: Dan Musat

la "China, SUA și «războiul comercial» Game of Loans și Marele Salt tehnologic"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

mai 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)