Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei

Denis Cenusa iunie 17, 2019 Analize, Global / Europa
8 comentarii 1,977 Vizualizari

Chiar dacă a monopolizat cu succes puterea politică timp de aproape 4 ani, regimul oligarhic din Moldova a reușit să se opună remodelării scenei politice de către coaliția ACUM-Partidul Socialiștilor (PSRM) doar o singură săptămână (7-14 iunie 2019). Costurile menținerii la putere prin abuzarea neîntreruptă a Constituției și a instituțiilor de stat au sporit exponențial, ceea ce a afectat drastic aprobarea internă și externă față de Partidul Democrat, conferindu-i calificative negative deja ireparabile. Unitatea comunității internaționale cu privire la legitimitatea guvernării ACUM-Socialiștii a avut efect izolator pentru liderul Democraților, oligarhul Vladimir Plahotniuc. Pentru cel din urmă, perpetuarea și aprofundarea crizei politice ar fi complicat asigurarea unor opțiuni sigure de retragere, datorită căreia în cele din urmă acesta a părăsit Moldova pe 14 iunie 2019.

Similitudinea pozițiilor SUA, UE și Rusiei vizavi de legitimitatea guvernării ACUM-PSRM (IPN, 9 iunie 2019) a alimentat percepția unei înțelegeri trilaterale. În realitate, acești actori au susținut un obiectiv comun – alternanța de putere în Moldova și democratizarea procesului politic din Moldova (NewsMaker, 15 iunie 2019). Cu alte cuvinte, a coincis intoleranța față de oligarhul Vladimir Plahotniuc, fără a exista o coordonare formalizată a pașilor de către cei trei actori.

Diferența dintre Rusia și ceilalți doi actori – SUA și UE – este că prima nu respinge existența oligarhilor, atât timp cât aceștia demonstrează loialitate (geo)politică și devin controlabili prin angajamente politico-economice (Foreign Policy, 10 iunie 2019). În același timp, puterile occidentale tind să accepte oligarhii din vecinătatea estică dacă aceștia nu împiedică procesul de reforme (cazul lui Bidzina Ivanișvili în Georgia și a lui Petr Poroșenko), dar se disociază totalmente de cei care detonează instituțiile democratice și statul de drept. Astfel, reacția negativă a Occidentului a fost sesizabilă atât în raport cu abuzurile de putere ce au atins apogeul în Ucraina lui Viktor Ianukovici în iarna lui 2014 și în Moldova sub regimul oligarhului Vladimir Plahotniuc la începutul lui iunie 2019. În mod contrar, Rusia l-a sprijinit activ pe pro-rusul Ianukovici și a exploatat slăbiciunile Ucrainei, dar s-a asociat presiunii externe contra oligarhului Plahotniuc.

Tentativa Democraților de a negocia cu Socialiștii guvernarea în coaliție (februarie-iunie 2019), inclusiv prin preluarea politicii externe multi-vectoriale, urmărea scopul de a ieși din izolarea externă (Daleko-Blisko, 21 martie 2019). Dar oferta Democraților pentru dezghețarea dialogului moldo-rus a fost ignorată la Moscova, care în schimb a pledat pentru coalizarea Socialiștilor, chiar și temporară, cu blocul ACUM (Radio Chisinau, 3 iunie 2019). Partea rusă a ales în favoarea democratizării politicului moldovenesc, deoarece aceasta va genera în mod inevitabil fragmentarea scenei politice și, respectiv, intensificarea influenței ruse.

Capitularea Democraților – ca obiectiv extern pentru stabilizarea Moldovei

Decizia lui Vladimir Plahotnic de a deconecta regimul oligarhic pe 14 iunie a rezultat din acțiunile altor actori decât Rusia. Pe de o parte, România și-a înăsprit punctul de vedere față de criza politico-constituțională din țara vecină. Astfel, președintele român Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene și Consiliului European să acționeze urgent pentru a soluționa criza politică din Moldova (Mediafax, 12 iunie 2019). Pe 14 iunie, consilierul prezidențial Bogdan Aurescu a fost delegat să poarte negocieri cu actorii politici de la Chișinău (Presidency.ro, 14 iunie 2019). Condamnarea la trei ani de închisoare a ex-liderului PSD Liviu Dragnea a umbrit imaginea guvernului PSD, și, respectiv, capacitatea acestuia de a sprijini regimul lui Plahotniuc. De asemenea, instituția președintelui s-a întărit în România ca urmare a referendumului anti-corupție validat la alegerile europarlamentare din luna mai 2019. Ambele schimbări politice au responsabilizat acțiunile Bucureștiul vizavi de realitățile politice din Moldova.

Pe de altă parte, încetarea regimului lui Vladimir Plahotniuc a urmat după intervenția decidenților de la Washington. Reprezentanții ambasadei SUA de la Chișinău au purtat discuții cu reprezentații PDM, în frunte cu Vladimir Plahotniuc, cu puțin timp până la anunțarea deciziei acestuia despre renunțarea la putere (Unimedia, 14 iunie 2019). Totodată, ex-speakerul parlamentului Andrian Candu s-a deplasat la Washington cu două zile înainte de capitularea Democraților (NewsMaker, 12 iunie 2019). O asemenea intensificare a contactelor arată că Plahotniuc ar fi încercat să înmoaie poziția americanilor, iar renunțarea la putere în favoarea ACUM-PSRM a fost influențată de dialogul cu SUA. În cele din urmă, autoritățile americane (State.gov, 14 iunie 2019), dar și România, au salutat decizia PDM de a face transferul de putere. UE și Rusia s-au alăturat ulterior aprecierilor pozitive legate de transferul pașnic al puterii (NewsMakerPresidency.ro, 14 iunie 2019). Astfel, Democrații au evitat intrarea în dizgrația Occidentului.

Contribuția României, UE și SUA la gestionarea crizei moldovenești are câteva explicații. Pentru România, care finalizează președinția rotativă în UE la finele lunii iunie, degradarea situației în Moldova ar reprezenta un eșec strategic major. Totodată, aprofundarea crizei din Moldova devenea iminentă după ce au fost anunțate proteste în masă pentru 16 iunie, anulate doar după transferarea puterii către noua guvernare (Gov.md, 15 iunie 2019). Din acest considerent, SUA și UE au fost nevoite să acționeze pentru a preveni destabilizarea unei alte țări din Est, care deja are probleme de integritate teritorială (regiunea transnistreană). Văzută în conexiune cu situația din Ucraina, prevenirea agravării crizei din Moldova a stimulat forțele occidentale să medieze, deși după ușile închise, retragerea Democraților de la putere, care presupune părăsirea țării de către oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Frica de proteste în masă și calculele post-criză politică

Mobilizarea concomitentă a susținătorilor Socialiștilor și ACUM la protestele planificate pentru 16 iunie putea amplifica presiunea internă asupra Democraților. Luând în calcul că tandemul PSRM-ACUM au acumulat aproape de 60% din voturi la alegerile din februarie 2019 (830 mii voturi), protestele acestora ar fi putut cu ușurința atinge parametrii protestelor anilor 2015-2016 – 100 mii de persoane. Nu atât proporțiile protestelor l-au pus în gardă pe Vladimir Plahotnic, cât faptul că acestea au loc într-un context electoral, când, de regulă, legitimitatea noii guvernări, alcătuită din opoziția anti-corupție, are o putere morală și politică net superioară.

Repetarea evenimentelor post-electorale traumatizante din aprilie 2009 din Moldova devenea o direcție inevitabilă spre care se îndreptau Democrații, ceea ce le-ar fi anulat orice privilegiu și posibilitate de a supraviețui politic și reveni, în eventualitate, în joc. Din aceste raționamente, pentru a evita folosirea violenței, unica soluție acceptabilă pentru Democrați, susținută de actorii occidentali, a fost detensionarea imediată a situației și transferul de putere către coaliția PSRM-ACUM.

Calculele post-criză politică a Democraților ar rezulta din faptul că noua guvernarea se află la o intersecție fragilă de circumstanțe. În primul rând, noul executiv are în fața sa o agendă încărcată de probleme socio-economice, care va necesita practic toată energia și atenția disponibilă. Viteza cu care vor fi corectate și relansate reformele va determina capacitatea Moldovei de a reobține accesul la asistența europeană. A doua circumstanță delicată pe care trebuie să o depășească noua guvernare este conviețuirea politică în legislativul moldovenesc, unde majoritatea PSRM și ACUM nu și-a pierdut caracterul artificial și este vulnerabilă atât timp cât îi lipsește un mecanism autentic și funcțional de coordonare eficientă (secretariat pentru coaliția de guvernare). Al treilea aspect important ține de liberalizarea procesului electoral pe care o promovează PSRM-ACUM și ale căror consecințe sunt imprevizibile. Socialiștii vor trebui să-l înfrunte în curând pe Renato Usatîi, a cărui revenire în politică deja se proliferează. Vidul care va apărea de la demonopolizarea puterii politice va duce la revizuirea scenei politice și generarea unei competiții pentru viitoarele alegeri locale, parlamentare și prezidențiale. Totodată, noile condiții politice și dispariția inamicul comun ar putea diminua consensul din interiorul ACUM. Un asemenea context politic incert oferă Democraților timp pentru a-și restructura rețelele de clientelism, fără a renunța definitiv la prezența activă în politicul moldovenesc și influențarea acestuia. Aceștia ar putea avea intenția de a destabiliza coaliția ACUM-PSRM, inclusiv cu inițiative precum moțiune de cenzură contra Președintelui Igor Dodon, acuzabil de promovarea intereselor rusești.

Reforme europene și dialog cu Rusia

Relansarea integrării europene după plecarea Democraților va fi mai rapidă decât ameliorarea dialogului cu Rusia. În lista priorităților figurează dezghețarea dialogului politic cu Bruxelles-ul și îndeplinirea condițiilor tehnice și politice, neglijate de către Democrați. De asemenea, adoptarea datei alegerilor locale, inclusiv în capitală, de către Parlament va permite închiderea polemicii legate de anularea frauduloasă a rezultatelor alegerilor din Chișinău în 2018. Corectarea relațiilor cu UE va fi simplificată de faptul că ministerele relevante pentru resuscitarea agendei europene sunt conduse de reprezentanți apolitici, proveniți din diasporă – Nicu Popescu (Miniterul Afacerilor Externe și Integrării Europene), Natalia Gavrilița (Ministerul Finanțelor) și Vadim Brânzan (Ministrul Economiei și Infrastructurii).

Chiar dacă Rusia se arată pregătită pentru a dezvolta niște relații constructive cu noua guvernare de la Chișinău (MID.ru, 15 iunie 2019), decizia guvernului Maia Sandu nu va putea trece cu vedere sancțiunile comerciale încă aplicate de Moscova, manipularea politicilor de migrație în detrimentul moldovenilor sau prezența rusească în regiunea transnistreană. Deficiențele structurale existente în relațiile moldo-ruse vor necesita o prioritizare abilă a subiectelor ce trebuie abordate, iar domeniul comercial și energetic ar putea să prevaleze pe agendă.

Realizarea reformelor ce ajută la implementarea Acordului de Asociere poate avea loc în paralel cu dezvoltarea unor relații echilibrate cu Rusia, dar numai dacă interesele moldovenești sunt protejate. De asemenea, orice apropiere de Rusia va necesita o temperare a retoricii anti-rusești în interiorul ACUM, care conține poziții dure vizavi de impactul negativ al influenței ruse asupra Moldovei prin monopolul în sectorul energetic sau sprijinirea separatismul transnistrean.

În loc de concluzii…

Capitularea regimului oligarhic nu soluționează toate problemele de la sine. Este nevoie de stabilitate politică cât mai lungă pentru a relansa procesul de reforme și a reveni la un dialog sănătos cu UE și alți parteneri externi. Demonstrarea unei voințe politice pentru a adopta reformele amânate sau trunchiate va apropia momentul deblocării asistenței europene.

În momentul deoligarhizării, guvernarea PSRM-ACUM va trebui să contribuie la consolidarea instituțiilor prin refacerea profesionalismului și independenței politice. Guvernul va avea nevoie de un organ legislativ dinamic, care adoptă deciziile aflate pe agenda integrării europene, unde ACUM va putea să mizeze nu doar pe Socialiști, dar și pe Democrați, care devin o opoziție importantă în parlament (30 deputați).

Îmbunătățirea plenară a relațiilor cu Rusia, care până acum se limitau la dialogarea cu președintele Dodon, constituie o misiune complicată, în care apărarea intereselor moldovenești trebuie să fie ridicată la alt nivel. Sinceritatea autorităților ruse va fi testată atunci când autoritățile moldovenești vor cere extrădarea lui Ilan Șhor, condamnat de comiterea fraudei bancare, care s-a refugiat la Moscova după căderea regimului oligarhic.

Cât timp exista un dușman comun – Vladimir Plahotniuc, ACUM alegea să ignore factorul rusesc. De aceea, dispariția regimului oligarhic va scoate în evidență cât de superficiale sunt discrepanțele geopolitice dintre guvernul Maia Sandu, pe de o parte, și speakerul Zinaida Greceanîi și președintele Igor Dodon, pe de altă parte.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Pareri si opinii:
    – “România și-a înăsprit punctul de vedere față de criza politico-constituțională din țara vecină. Astfel, președintele român Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene și Consiliului European să acționeze urgent pentru a soluționa criza politică din Moldova (Mediafax, 12 iunie 2019). Pe 14 iunie, consilierul prezidențial Bogdan Aurescu a fost delegat să…”
    Sa faca selfie pe aeroport, cum zice dl Goşu

    “Istoricul Armand Goșu critică atitudinea ezitantă a României în criza din Republica Moldova și spune că Bucureștiul nu a avut niciun fel de rol în rezolvarea blocajului politic din țara vecină. „Sigur, a fost și România pe undeva, pe acolo, și a făcut niște selfie-uri în aeroport. N-a fost implicată în această operațiune de debarcare a lui Plahotniuc și evident, chiar dacă într-un interviu-două se menționează, lumea de acolo înțelege ce se întâmplă și zâmbește. Mai degrabă, România s-a salvat în ultima clipă, agățându-se de ultimul vagon, de ultima scară și nu e sigur că nu și-a rupt mâna din umăr”, a declarat la Digi24 istoricul Armand Goșu.

    • cetățeanul turmentat spune:

      Nu sînt păreri, sînt ”simple fapte”, cum zicea țîrcovnicul justiției Tudorel Toader. Niște cetățeni din România au fost chemați să semneze că au luat la cunoștință despre ce au hotărît barosanii și au plecat cu un checklist pentru Iohannis cu ce are de făcut pe partea lui de președinte piarist al României. Mi se pare că i-a lăsat să facă și ceva poze ca să aibă pentru album…Alți cetățeni care ne apără de teroriști și dorm cu siguranța națională sub pernă ca să nu o fure dujmanii, au primit cu poșta militară mustrări pentru că s-au făcut frați cu tîlharu’ și planul de acțiune cu măsuri operative care trebuie executat întocmai și la timp, că altfel îi ia mama dracu’! Sfîrșit de sezon ca la GoT, toată lumea e șucărită și toți îi înjură pe scenariști și pe regizori.

  2. ion spune:

    Cand vor depune cererea de aderare la UE?

    In rest e show care nu merita timpul pierdut. Nu ar putea sa mai schimbe personajele?

    - nu exista stat de drept, nu exista stabilitate legislativa, nu exista investitii
    - nu exista siguranta zilei de maine, fiindca nu e clara directia, nu vor exista investitii
    - exista precedente cand puterea se transfera prin mici lovituri de stat, presiuni, smecherii cam odata la 4-5 ani, nu vor exista investitii
    - politica se face pe minciuni, orgolii, toti sunt dezbinati si se mananca intre ei in loc sa aiba niste directii comune care sa fie implementate si construite cu grija oricine ar veni

    acest lucru il avem din pacate

    daca ati avea un milion de euro bani personali, v-ati duce acolo sa-i investiti?

  3. Constantin spune:

    “Similitudinea pozițiilor SUA, UE și Rusiei vizavi de legitimitatea guvernării ACUM-PSRM …”

    …Demonstrează o dată în plus slăbiciunea statelor corupte.

  4. Lucifer spune:

    Mai întîi, să constatăm alianţa mafiotică a trandafirilor, respectiv între regimul PSD Dragnea şi PDM Plahotniuc. Similitudinile dintre cele două regimuri sunt evidente: acapararea statului de bandele mafiote, poziţii anti-democratice şi anti-euroene/occidentale, şmecherie de felul “îi face pe toţi” şi le luăm banii, etc.
    Două întrebări mult comentate trebuiesc demontate:
    1. Victoria Rusiei în Moldova cu suspicionarea coaliţiei Rusia-SUA-UE(Germania) care ar fi trădat Moldova şi România
    Ca părere, Rusia nu a obţinut o victorie în Moldova, ba dimpotrivă, a fost forţată să accepte o soluţie mediată cu un guvern pro-occidental. Cred că înţelegerile Rusia-Occident au avut alte motivaţii, probabil economice, nu politico-militare. Să nu uităm, de curând prin Moldova, Letonia, ţările nordice, unii zic şi prin România, s-au spălat de mafioţii ruşi aproximativ 20-23 MILIARDE de dolari! SUA ştie asta, şi probabil au strâns cu uşa Kremlinul. Nici Europa nu putea accepta ca Europa de Est, în particular Ucraina şi Moldova, să devină Raiul mafioţilor. Dacă vor să primească bani de la Occident, cele două ţări trebuie să elimine corupţia şi să-şi întărească instituţiile de stat. Cam aşa văd eu lucrurile.
    2. România a fost înfrântă în Moldova şi trădată de Occident.
    Aici adevărul este la mijloc. România, prin guvernul PSD Dragnea A SPRIJINIT POLITIC ŞI ECONOMIC regimul Plahotniuc din Moldova. Asta este o realitate pe care o ştiu toţi, inclusiv marile puteri. Deci, NU se putea cupla/asocia România în găsirea unei soluţii pentru Moldova. A trebuit să asistăm la soluţii găsute de alţii, noi fiind suspectaţi că “ţinem cu ursu’”, respectiv cu regimul Plahotniuc. De bine-de rău, Iohannis a salvat cumva politica externă a României, prin trimiterea mai mult de formă a unui emisar special în Moldova, în sensul că “am fost şi noi pe-acolo”….

    În concluzie, ceea ce s-a întâmplat în Moldova este o soluţie de moment, care pe termen mediu nu va rezista. România ar face bine să susţină guvernul Maia Sandu şi să ajute la consolidarea partidelor pro-româneşti ca PL(Ghimpu, Chirtoacă), BUN(Băsescu, Şalaru) şi alte organizaţii de pe acolo, care pot ajunge la un rezultat în caz de alegeri de 15-20%. Care, împreună cu ACUM, pot da o majoritate pro-europeană care să modifice decisiv raporturile de putere din Moldova.

    • ion spune:

      Nu e chiar asa de simplu, fiindca deocamdata daca ne uitam atent s-a consolidat fara precedent partidul socialist pro rus, o sa fie greu de miscat de acolo, guvernul poate zbura in 2 minute de acolo.

      “să ajute la consolidarea partidelor pro-româneşti ca PL(Ghimpu, Chirtoacă), BUN(Băsescu, Şalaru) ” – eu as ingropa acesti dinosauri, au fosta acolo multi ani, au expirat, chiar nu putem sa sustinem oameni mai proaspeti?

      In privinta ACUM am mari dubii, deocamdata vad aceleasi metode ca la restu, au pus cativa oameni buni care merg ca scut, dar trebuie sa-si dea seama ca scutul e consumabil.

  5. Ando spune:

    Sunt de acord, actiunea lui Iohannis, desi putin intarziata, dar oricum onorabila, a salvat oarecum fata politicii externe romanesti, dezastruoasa in guvernarea Dragnea si in mare parte a perioadei de dupa 1989. Este necesara insa o schimbare fundamentala a acestei poltici in raport cu Republica Moldova, care nu poate veni de la acest guvern. Iohannis trebuie sa isi foloseasca toate parghiile ramase pentru a determina cursul politicii externe romanesti pana la formarea unui nou guvern pro-european in Romania. Trebuie sprijinit guvernul Maia Sandu, blocul ACUM, fortele pro-romanesti si pro-europene din Moldova, pentru ca intelegerea ACUM-Socialistii pro-rusi, nu va putea rezista mult timp, mai ales in conditiile in care reformele guvernului vor atinge/afecta interesele socilaistilor. Situatia economica a Moldovei inteleg ca este foarte precara, iar socialistii vor cere masuri sociale populiste, imposibil de realizat in acest context economic. Sprijinul UE si al Romanie, poate chiar al SUA, este esential pentru consolidarea pozitiei Guvernului Maia Sandu, dar acesta trebuie sa vina cat mai rapid. Rusii vor negocia si ei ridicarea sanctiunilor impuse acum Moldovei, dar oferta lor nu va fi una rezonabila. ACUM are nevoie de timp si de un sprijin hotarat. care sa contrabalanseze presiunile rusilor pentru a-si implementa reformle si a convinge societatea ca exista un singur drum pentru progresul Moldovei.

  6. Sorin spune:

    Cu tot respectul pentru dl Iohannis (si de altfel si pentru dl Ciolos), dar mie mi se pare ca nu a salvat deloc fata politicii externe romanesti. Eventual doar in ochii electoratului roman care in cea mai mare parte nu e prea interesat de soarta Moldovei si deci e foarte putin la curent cu ce se intampla acolo. Pentru acest electorat probabil ca actiunea dlui Iohannis e salutara. Dar pentru moldoveni, europeni si americani actiunea poate parea mai degraba hilara.
    Iata de pilda ce zicea dl Armand Gosu in ianuarie 2016: http://www.ziare.com/europa/moldova/plahotniuc-dormi-linistit-guvernul-ciolos-lucreaza-pentru-tine-1406650



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau, si cecetător la Universitatea din Giessen. Citeste mai departe


E randul tau

Mi-a plăcut foarte mult acest interviu. (Am şi cumpărat astăzi cartea, deşi o aveam în englez...

de: Szilágyi N. Sándor

la " Iși iau animalele la revedere? Fac cimpanzeii politică? Interviu cu Carmen Strungaru, etolog, despre inteligența animalelor "

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

octombrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)