Home » Global / Europa »Politica & Doctrine » Citesti:

Cetățeanul ceh: eu cu cine votez?

Tana Foarfa ianuarie 11, 2018 Global / Europa, Politica & Doctrine
3 comentarii 1,834 Vizualizari

Václav Havel spunea că „exercițiul puterii este suma interacțiunilor între lumea celor puternici și lumea celor fără putere.” În contextul noului an, fraza este extrem de potrivită, deoarece calendarul 2018 este marcat de campanii electorale și alegeri atât pe teritoriul european, cât și în vecinătatea sa, iar prima țară care își cheamă cetățenii la vot este Cehia. Pe 12 și 13 ianuarie 2018, cetățenii cehi își vor alege președintele prin vot universal direct, pentru a doua oară numai în istoria Republicii. Din 1918 și până recent, în 2013, șeful statului ceh era ales printr-o întâlnire comună a camerelor Parlamentului. Introducerea votului universal pentru alegerile prezidențiale nu a sporit însă competențele președintelui, Cehia fiind în continuare o republică parlamentară în care funcția prezidențială are puteri limitate. Președintele ceh dispune de o influență informală foarte mare și joacă un rol esențial în formarea guvernului, iar alegerile de la acest sfârșit de săptămână sunt esențiale pentru politica externă a Cehiei, fiindcă cel mai important rol al președintelui este acela de a reprezenta țara în relațiile, întâlnirile și întrevederile cu alte state. Astfel, cetățenii cehi sunt chemați să aleagă dacă vor să rămână în grupul Visegrad și să se distanțeze de valorile europene, sau dacă doresc să își demonstreze apartenența la UE și să se apropie de vest.

Alegerile prezidențiale sunt văzute ca o confruntare de paradigme și o chestionare a direcției pe care să o urmeze Cehia pe plan european și internațional. Noul președinte va contracara sau va continua valul de euroscepticism ce s-a instalat în Cehia în ciuda succesului economic și stabilității naționale de la aderarea la NATO în 1999 și la UE în 2004. Începând cu luna februarie, Cehia se va concentra pe stimularea sau pe combaterea euroscepticismului?

Pe plan intern, lupta electorală va fi un referendum, un test al controversatului președinte în exercițiu Miloš Zeman care este în cursă acum pentru al doilea mandat.

În vârstă de 73 de ani, fost lider social-democrat și prim-ministru, Zeman rămâne una din cele mai importante figuri politice pe scena politică cehă de după căderea comunismului, alături de Václav Havel și Václav Klaus. Va rămâne în istorie drept politicianul ce a reușit să divizeze societatea cehă, alături de declarațiile și gesturile sale controversate. La preluarea mandatului său în 2013, Zeman s-a arătat un susținător al Uniunii Europenee, arborând steagul UE pe castelul din Praga, demonstrând că se detașează de concepțiile lui Václav Klaus, un eurosceptic convins. Cu toate acestea, discursul său politic ulterior a demonstrat un euroscepticism în creștere, subliniind în nenumărate rânduri necesitatea cooperării cu Rusia și China. Criticile la adresa Uniunii au început odată cu adoptarea sancțiunilor împotriva Rusiei, în urma anexării peninsulei Crimeea. Zeman a apărat acțiunea Rusiei în conflictul cu Ucraina și s-a opus sancțiunilor, pe care le considera „inutile”. Mai mult, acesta și-a sfătuit omologul ucrainean să negocieze o compensație cu Moscova pentru pierderea peninsulei, comentarii catalogate drept inacceptabile de către autoritățile ucrainene.  S-a poziționat împotriva politicii de migrație a Uniunii, fiind autorul a mai multe declarații islamofobe precum „Islamul este anti-civilizație” sau „migrația musulmană este o invazie organizată a Europei”.

8 candidați pro-europeni caută să îl învingă pe Zeman. Pentru a intra în competiția pentru alegerile prezidențiale, un candidat trebuie să obțină susținerea scrisă a 50.000 de cetățeni, 20 de deputați sau 10 senatori. Contracandidații președintelui au condamnat în mare parte retorica anti-migrație și politica pro-rusă a președintelui.

Jiří Drahoš este principalul oponent al lui Zeman în cursa prezidențială, cu peste 140.000 de semnături strânse. Fost președinte al Academiei de Științe exacte, Drahoš este un profesor universitar de chimie în vârstă de 68 de ani, cu un caracter complet diferit față de cel al actualului președinte. Candidează ca independent, se declară pro-UE și pro-NATO și are o atitudine serioasă și rezervată, ce contrastează cu comportamentul expansiv al lui Zeman în fața jurnaliștilor și oponenților. Este cunoscut publicului pentru felul său sofisticat de exprimare, iar discursul său pune accent pe îmbunătățirea transparenței și a comunicării între administrația prezidențială și cetățeni. Partidul creștin-democrat (KDU-ČSL) și-a exprimat susținerea pentru Drahoš, în cazul în care acesta ajunge în al doilea tur.

Pavel Fischer este necunoscut publicului larg, însă a intrat în cursă datorită nominalizării sale de către 17 senatori. Fost ambasador al Cehiei în Franța, 52 de ani, candidează ca independent și susține orientarea pro-occidentală a țării și dorește o cooperare sporită a Cehiei cu statele membre din vecinătate în cadrul UE și o cooperare mai strânsă între aliații NATO. Consideră că Cehia trebuie să primească refugiați, respectând cotele impuse de UE.

Petr Hannig este liderul Partidului naționalist al Bunului-Simț (Strana zdravého rozumu) și este la bază un producător și compozitor de muzică pop în vârstă de 72 de ani. A candidat la toate alegerile pentru camera deputaților și senat organizate în Cehia din 2002 până în prezent și nu a ieșit învingător niciodată. A fost nominalizat în cursa prezidențială de 26 de deputați, iar partidul său promovează o politică de migrație restrictivă.

Marek Hilšer este primul candidat ce și-a anunțat participarea la alegeri, fiind nominalizat de 11 senatori. Este cel mai tânăr candidat, la 41 de ani, candidează ca independent și este de profesie medic. A studiat și relații internaționale și a apărut în atenția mediatică la un eveniment din octombrie 2014, când, exprimându-și susținerea pentru prim-ministrul de atunci Bohuslav Sobotka și pentru Ucraina, s-a dezbrăcat la bustul gol, iar la o conferință de presă a guvernului s-a plimbat prin sală fluturând steagurile UE și NATO.

Michal Horáček este un alt candidat independent. În vârstă de 65 de ani, a reușit să strângă 87.000 de semnături și este considerat un alt potențial contra-candidat al lui Zeman, cu șanse de a ajunge pe locul 3 în urma votului. Și-a început campania politică devreme, în octombrie 2016 și dorește reconstruirea Uniunii Europene. De meserie este scriitor, jurnalist și compune versuri pentru cântece celebre, iar prin discursul său se opune primirii refugiaților în Cehia, a construirii de moschei în orașele din Cehia, dar este în favoarea adoptării monedei Euro.

Jiří Hynek este candidatul Partidului conservator Realist (Realisté), nominalizat de 29 de deputați. La 57 de ani, este președintele Asociației de Industrie și Armament a Republicii Cehe. În calitate de șef de stat, Hynek dorește să fie ambasadorul industriei din Cehia și promotorul acesteia în străinătate, dorește să apere interesul național, iar prioritatea mandatului său este securitatea. Este în favoarea reformării Uniunii Europene și susține organizarea unui referendum pentru ieșirea Cehiei din UE.

Vratislav Kulhánek este candidatul Alianței Civice Democrate (ODA), fiind susținut de 24 de deputați. Este fost președinte al consiliului administrativ al companiei Škoda Auto. Are 74 de ani, susține adoptarea monedei europene, însă dorește excluderea Greciei din zona euro. Este un promotor al implicării și ancorării Cehiei în politicile UE și se opune organizării unui referendum pentru ieșirea Cehiei din Uniune.

Mirek Topolánek candidează ca independent și a fost nominalizat de 10 senatori. Are 61 de ani, fost prim-ministru și actual lider al Partidului Civic Democrat (ODS). Caracterul său este asemănător actualului președinte Zeman, fiind direct și uneori „popular” în vorbire. Topolánek a fost premierul Cehiei atunci când țara deținea Președinția rotativă a Consiliului UE în 2009, iar cabinetul său a fost dizolvat pe durata celor 6 luni de Președinție, nefiind privit cu ochi buni de cetățeni din cauza acestui moment. Imediat după anunțarea candidaturii a fost considerat ca principal contra-candidat al lui Zeman, sondajele plasându-l pe locul doi. Cu toate acestea, în timpul campaniei electorale au ieșit la iveală mai multe acuzații de corupție din perioada de conducere a guvernului său. Fostul său consilier eurosceptic, Marek Dalik, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru acte de corupție și fraudă legate de cumpărarea unor echipamente militare. Topolánek se consideră un “eurorealist” și promite să respecte cu strictețe Constituția și atribuțiile oferite de aceasta, dorind ca Cehia să își păstreze orientarea “incontestabilă” către UE și Vest.

În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea voturilor din primul tur, atunci al doilea tur va fi organizat pe 26 și 27 ianuarie. Conform unui sondaj publicat în noiembrie 2017, Zeman ar obține 34% din voturi, fiind urmat de Drahoš pe locul doi și Horáček pe locul 3. Într-o posibilă înfruntare în al doilea tur, balanța înclină spre Jiří Drahoš, sondajele arătând că acesta ar șanse în a-l învinge pe Zeman. Va urma deci a doua rundă.

Articol aparut pe site-ul Europuls

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. man of war spune:

    dupa 89 se dorea “implementarea” socialismului stiintific (patronat de politruci criminali dar luminati) apoi s a amagit “natiunea” cu modelul suedez (unde toti sint identici). in final romania s a pricopsit cu dictatura prostilor si hotilor (elementul de noutate dupa comunismul ceausit era introducerea hotilor in ecuatie, prostii si ciomagarii raminind desigur pe pozitii). stimata doamna, ce are a face cehia cu romania ? sub noua ideologie globalizatoare si nivelatoare se ascunde acelassi marxism, in care rebuturile societatii, politrucii / porcii birocrati orwellieni vor sa fie n frunte (ca paduchii) si sa dicteze mersul lumii.

  2. Catalin spune:

    Articol succint, bine documentat si de mare actualitate. Alegerile din aceasta tara sunt importante si pentru Romania, prin prisma pozitionarii Cehiei fata de tratatul de la Visegrad sau UE. Este meritoriu ca autoarea prezinta abordarile existente in tarile fost comuniste din aceasta perioada, in care se redifinesc apartenentele la structurile economice si politice internationale.

  3. FLORIAN D. MIREA spune:

    Ce este de ales Scyla si Caribda? Intre Ana si Caiafa? Intre ciuma neagra si SIDA? Ce este de ales intre comunismul nord-coreean, oligarhismul rusesc, capitalismul comunist chinezesc si criptocomunismul Uniunii Europene?!? Cetateanul onest are de pierdut in toate situatiile.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tana Foarfa


Tana Foarfa

Tana a obţinut licenţa în Știinţe Politice la Université Libre de Bruxelles și deține un Master în Studii Europene la KU Leuven, specializarea ei fiind Relaţiile Externe ... Citeste mai departe


E randul tau

Faptul că 24 de mii de oameni au citit articolul face să merite efortul de a-l fi scris și apoi n...

de: Luminita Marcu

la "Ne mândrim de Centenar cu dr. Paulescu, părintele rasismului ştiinţific şi lider de partid fascist: prostie guvernamentală sau ceva mai grav?"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

decembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)