Home » Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Conflictul Arctic – un război rece într-o zonă îngheţată

Theophyle decembrie 13, 2013 Global / Europa, Sinteze
10 comentarii 2,233 Vizualizari

Dupa evenimentele din Orientul Mijlociu, catalogate la gramada sub titlul “Primavara Araba,” in special dupa marea imparteala a resurselor energetice ale Libiei, am crezut ca vom avea cativa ani de liniste in privinta “conflictelor energetice” devenite acute. Nici vorba, doua zone de conflict s-au acutizat intr-un ritm galopant ingrijorator. Prima zona, Marea Chinei de Est si a doua, zona Arctica intre Polul Nord si Cercul polar arctic. Deoarece a fost publicat recent un studiu informativ bun, semnat de dl Octavian Manea (Beijingul și testul Senkaku: furtună geopolitică deasupra Mării Chinei de Est) nu cred ca postarea  altuia poate aduce noutati. Deci am sa prezint o sinteza a analizei in curs de publicare de PGA (Politeia Geopolitical Analyses) referitoare la Conflictul Arctic.

UPDATE: Intr-un lung discurs către naţiunea rusa, Vladimir Putin reuseste sa aseze faptele descrise in articolul de mai jos intr-un context al strategiilor concepute la Kremlin de actualul lider autoritar al noului Imperiu Rus. Vladimir Putin isi declara intentiile fara nici o urma de ipocrizie politica atat de obisnuita in Occident. Putin nu incearca sa fie nici “corect politic” si nici impaciuitor cu Occidentul, el a sesizat exact ceea ce a sesizat Ronald Reagan  in 1985 – “slabiciunea adversarului”, el o declara si o foloseste, daca doriti o inversare a polilor si o frana istorica intr-o evolutie care probabil nu se va mai petrece.  Pentru un analist atent lucrurile merg si mai departe in pozitionarile strategice pline de asemanari. Ronald Reagan  a fost promotorul  “Inițiativei de apărare strategică – SDI”, exact acel program strategic care a dus pana la urma la dizolvarea URSS si a lagarului comunist. Vladimir Putin preia din mers strategia Reagan si o adapteaza la posibilitatile actuale ale Rusiei. Daca as fi intr-o pozitie decizionala in Romania as fi foarte ingrijorat si primul lucru pe care l-as face ar fi o aderare urgenta  la V-4 (Alianţa de la Visegrad) ca un fel de extra-asigurare necesara, pana ce NATO sa hotarasca daca si cum merg lucrurile conform articolului 5. Recomand decidentilor si interesatilor citirea “transcriptului Putin – 2013.” Cateva citate si puncte de vedere pot fi citite, aici.

Preambul. Până în urmă cu doar câțiva ani, dupa terminarea “oficiala” a Razboiului Rece, Arctica a atras puțină atenție internațională. Un  teritoriu enorm, de aproximativ 21 de milioane de kilometri pătrați între Polul Nord și Cercul Arctic si care a avut o importanță strategica considerabilă pentru marinele atât ale Statelor Unite cat și ale Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece; locatia a fost perfecta pentru camuflarea submarinele lor sub scut gros de gheata. Aceasta zona era si cea mai scurta traiectorie de zbor pentru rachetele balistice intercontinentale între America de Nord și URSS peste Polul Nord. Fiind slab populata, regiunea cu aproximativ 4 milioane de locuitori intr-un mediu natural extrem de dur, nu ajungea aproape niciodata pe prima pagină a ziarelor.

Interesul recent in regiunea arctică are mult de-a face cu schimbările climatice. Arctica s-a confruntat cu încălzirea periodică și faze de răcire în trecut, dar temperatura la suprafață a crescut constant în ultimii 45 de ani. Deoarece măsurătorile sistematice, care au început în 1979, au  inregistrat tendinta ca gheața mării a fost în scădere continua. Această evoluție se poate mentine si chiar accentua in viitor. Proiecțiile recente prezic veri fără gheață aproximativ intre anii 2030-35.

Din nefericire, intr-un interval mai mic de un deceniu, zona arctică a trecut de la a fi considerata un “bun comun la nivel global”, la un aprig motiv de conflict pentru o mina de aur economica pretinsa sau contestata de actorii globali din aceasta zona.

Relevanța geopolitică. Intr-o perioada in care unele divergente intre puterile globale reapar, vechile motivatii militare isi fac loc din nou in gandirea militara a puterilor lumii, impreuna cu aceste considerente si natura economica  a regiunii arctice intra in bilantul global al celor care sunt statele Arctic-riverane.  Sub gheata care se subtiaza se află o mare varietate de resurse naturale, în special rezerve energetice. Conform estimărilor, regiunea detine aproximativ 22% din  resursele rămase de petrol și gaze naturale ale planetei  [1]. În timp ce costul actual de exploatare al acestor rezerve este mare, dreptul de proprietate este deosebit de atrăgător pentru statele Arctic-riverane, având în vedere ipoteza larg răspândită că prețurile la energie vor creste din nou în viitor. Rezervele arctice pot fi, de asemenea, exploatate fără a risca violența politică și instabilitatea care pot apărea în Orientul Mijlociu și Africa.

În conformitate cu evaluarea Statelor Unite (US Geological Survey) a resurselor energetice din regiunea arctică, cele mai mari rezerve potențiale de petrol din regiune sunt: ​​Bazinul Arctic al Alaskai de pe coasta de nord a statului American, bazinul Amerasia la nord de Canada, Bazinele de Est și de Vest Groenlanda, în largul coastelor Groenlandei. Livrările estimate în aceste domenii sunt de 29 miliarde de barili (Alaska), 9,7 miliarde de barili (Amerasia Canadiana), 8 miliarde de barili (Est Groenlanda) și respectiv 7 miliarde de barili de petrol (Vest Groenlanda). [2].

Jurisprudenta internationala. În conformitate cu Convenția ONU privind dreptul maritim, platoul continental al fiecarui stat maritim se extinde la 200 de mile marine; aceasta zona poate fi considerata  zona economică exclusivă a arctic-3unui stat (Exclusive Economic Zone – EEZ). Cu toate acestea, in unele cazuri, statele pot extinde jurisdicția lor până la un maxim de 350 de mile marine prin prezentarea de probe geologice Comisiei ONU privind limitele platoului continental (Limits of the Continental Shelf CLCS) în termen de 10 ani de la ratificarea dreptului maritim [3]. Jucatorii implicati în acest proces sunt Rusia, Canada, Danemarca, Norvegia, ele fiind  statele Arctic-riverane actionand in cadrul Convenției ONU. Statele Unite reprezinta, de asemenea, un actor important, dar unul care acționează în afara cadrului ONU si asta pentru ca SUA nu au ratificat niciodata aceasta conventie.

Rusia. În 2001, Moscova a depus o cerere la ONU pentru anexarea a 1240 mile subacvatice referitoare la Dorsala Lomonosov (Lomonosov Ridge), argumentând că aceasta creasta submarina  este o extensie a suprafeței siberiene [5]. În cazul în care Comisia ar recunoaște creasta ca teritoriu rus, Rusia va extinde ZEE a sa, aproape tot drumul spre Polul Nord. Într-un efort de a susține simbolic cererea lor, o expediție științică rusa a folosit un mini-submarin pentru a planta un steag pe fundul mării Arctice sub Polul Nord, în anul 2007.

Mai recent, un raport publicat de către Consiliul Național de Securitate rus arată că Moscova se așteaptă ca Arctica să devină “baza de resurse primare până în 2020”. De asemenea, raportul merge mai departe pentru a contura planurile arctic-4pentru formarea unei forțe militare de specialitate responsabile pentru protejarea intereselor Rusiei în Arctica [4].

Chiar zilele trecute, Vladimir Putin i-a cerut armatei să-şi mărească prezenţa în zonele arctice şi să finalizeze până la sfârşitul anului planurile pentru modernizarea bazelor militare de acolo, potrivit Thomson Reuters. „Vă cer să acordaţi atenţie specială dezvoltării infrastructurii şi unităţilor militare din zona arctică. Potrivit planului, şi mă aştept ca acesta să fie respectat, până la sfârşitul anului aerodromul de la Tiksi trebuie modernizat şi tot până atunci trebuie terminate lucrările de construcţie la aeroportul Severomorsk 1[6]

Canada. Geografia canadiana permite o potențiala cerere a unei portiuni mari din Dorsala Arctica, inclusiv poate sustine ca  Dorsala Lomonosov este o extensie subacvatica a Insulei Ellesmere [3]. Cererea canadiana la ONU poate deveni un conflict deschis cu Rusia și Danemarca.  Suveranitatea Arctica este o problemă de prima prioritate pentru canadieni. Ca atare, guvernul canadian a anunțat o serie de măsuri care vizează consolidarea cererii canadiane. Aceste măsuri includ: Planurile de a cumpăra 8 nave noi spargatoare de gheata militare (inarmate), efectuarea de exerciții militare și vizite guvernamentale de înalt profil in Arctica. Canada este in etapele finale ale constructiei unei baze militare fortificate pe vârful de nord a insulei Ellesmere [7, 8]

In ultimele zile Canada a anuntat ca intenţionează să revendice zona Polului Nord, a declarat ministrul canadian de externe John Baird. Guvernul a inceput sa strângă dovezi prin care să convingă ONU că limitele platformei continentale canadiene includ Polul Nord, revendicat si de Rusia.

Pozitionarile Danemarcei, Norvegiei si Statelor Unite intr-o sinteza viitoare.

Note:

[1] Borgerson, S & Antrim, C. ‘An Arctic Circle of Friends.’ The New York Times. March 28, 2009.

[2] Bird, K & Charpentier, R. ‘Circum-Arctic resource appraisal: Estimates of undiscovered oil and gas north of the Arctic Circle.’ U.S Geological Survey

[3] Singh, P. ‘Whos Arctic is it anyways?’ IDSA Strategic Comments. 01/01/08

[4]Russia outlines Arctic force plan.’ BBC Worlds News Online. 03/27/2009.

[5] Reynolds, P. ‘Russia ahead in Arctic gold rush.’ BBC World News Online. 08/01/2007.

[6] Russia’s Putin orders military complete Arctic plan by year end, Thomson Reuters, 10 dec. 2013

[7]Ottawa buying up eight Arctic patrol ships.’ CBC News Online. 06/03/2013.

[8] ’Canadian forces carry out Arctic training exercises’. CTV News Online. 08/25/2008.

Nota: articolul este un rezumat al unei lucrari mai ample, pregatita de PGA (Politeia Geopolitical Analyses), mult prea “densa” pentru a fi publicata integral pe un site generalist. Articolul a fost publicat si pe PoliteiaWorld

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. Felix Zaharia spune:

    Cateva precizari terminologice. Este vorba de Conventia ONU privind dreptul marii, iar platoul continental si zona economica exclusiva sunt doua chestiuni diferite. Platoul continental este prelungirea uscatului sub mare. Zona economica exclusiva este coloana de apa. Extinderea jurisdictiei poate avea loc numai in ce priveste platoul continental.

  2. Quebecoisfier spune:

    In mod normal nu prea comentez pe Contributors , pefer sa citesc parerile unor oameni avizati. Decat ca , de aceasta daca, articolul mi-a atras in mod deosebit atentia si am decis sa pun mana pe ‘’keyboard”
    In primul rand felicitari pentru articol, intr-adevr subiectul este ”hot”, oricat de ciudat ar putea fi acest epitet atunci cand vorbesti despre …Polul Nord.
    Mai apoi, privit din punctual de vedere al unui care traieste deja in Canada de ceva vreme si este destul de conectat la politica de aici, sunt cateva chestii destul de neclare.
    1. ‘’ Putin nu incearca sa fie nici “corect politic” si nici impaciuitor cu Occidentul, el a sesizat exact ceea ce a sesizat Ronald Reagan in 1985 – “slabiciunea adversarului”, el o declara si o foloseste, daca doriti o inversare a polilor si o frana istorica intr-o evolutie care probabil nu se va mai petrece.’’…e ceva in fraza asta care nu merge…sincer am citit-o de mai multe ori, poate mintea mea inghetata de frigul polar nu a descifrat-o cum trebuie.
    2. Mai apoi faceti , dati-mi voie sa va spun dpdv al unui profan, inca o data poate vorbesc tampenii si nu-mi dau seama, faceti deci niste comparatii cam fortate. Incercati sa induceti ideea ca Putin forteaza un nou ‘’Razboi Rece’’ pe subiectul arctic, dar uitati sa spuneti ca de fapt iesirile lui Putin nu au nimic spectaculos daca privesti din p.d.v. a modului in care se face diplomatie in Rusia. Nu o sa dau lectii de cutume diplomatice aici, dar este evident si pentru profani ca mine ca intr-un mod se vorbeste despre acealsi subiect la Copenhaga sau Bruxelles sau la Washington si in cu totul si cu totul alt mod la Moskva. Cu atat mai mult cand cel care vorbeste nu este nimeni altcineva decat ‘’durul’’ V Putin.
    3. Care Putin, in paranteza fie spus, este trecator. Asa cum trecator este si Baird, si Harper si toti cei din Tories, la putere (acum) in Canada. Cu majoritate parlamentara, in treacat fie spus. Majoritate care le-a permis sa dea drumul contractelor (prietenii stiu de ce !) pentru flota de razboi si pentru F-35 si pentru alte jucarii costisitoare. Asteptati sa se mute Trudeau cel mic pe 24 Sussex Drive si atunci sa scrieti despre cum isi arata Canada muschii in frigul polar.
    4. Care muschi ,BTW, sunt destul de incordati. La ora actuala, nici o alta natiune ,’’riverana’’ zonei arctice nu are pregatirea necesara nici tactica si nici operationala de a sustine misiuni in zona Polara. Rusii, cu tot respectul, sunt mult in spate, cat despre americani…
    5. Despre americani, acum…Daca la Washington alr fi fost altcineva decat Obama si la Ottawa altcineva decat Harper, va garantez stimate Teophylle ca ati fi scris despre orice altceva dar nu despre subiectul Arctic. La noi e o vorba , zice ca atunci cand America stranuta, Canada se imbolnaveste de gripa, desi originalul imi mare mai savoros : ‘’ When the U.S. catches a cold, Canada sneezes’’. Pentru moment, U.S. sunt preocupate cu alte chestii, asa ca dragii nostrii conservatori bat campii (arctici) de unii singuri. Desigur ca inarmarea Canadei foloseste Statelor Unite , asa ca de ce nu. Daca insa se va pune SERIOS problema revendicarilor de orice natura, inainte de a deschide gura Ottawa, va trebui aprobare de la vecii nostrii din sud.

    • Theophyle Theophyle spune:

      am sa fiu foarte concis dle Quebecoisfier ,
      eu ma ocup cu ceea ce scriu sau vorbesc oamenii care au ce spune despre soarta tarilor lor. Articolul, parte dintr-o analiza mult mai ampla a fost publicat dupa ce Putin si-a exprimat doleantele legate de regiunea respectiva. Va rog sa ma credeti ca Putin means business. Restul, fiecare cu ce stie si crede.

  3. pimpi spune:

    Rusia este singura tara care are 10 spargatoare de gheata nucleare,numai acest lucru ii ofera un avantaj strategic imens.Sua nu are nici macar un singur spargator de gheata nuclear,Canada nici atat cat despre Danemarca este doar un gandacel in comparatie cu Rusia si Sua

  4. casandra spune:

    Foarte intresant articol, @Theophyle!
    Şi utile recomandările.
    După ce am citit articolul, am avut imaginea unei ample deplasări şi stabiliri ruseşti la Polul Nord, cu arme, căţel şi purcel cam prin vara viitoare, concomitent cu confecţionarea unor “mici probleme” în zone de responsabilitate/interes pentru ceilalţi competitori arctici. Cam cum ar fi prin zona noastră, dar nu numai.
    Chiar crezi că se vor stabili acolo, îşi vor curăţa puşca şi vor lansa invitaţii “pieilor roşii”?

    • Theophyle Theophyle spune:

      Salut Casandra,
      nu, nu cred. Eu cred insa ca exista dezvoltarea unui tipar conflictual in multe locuri de interes si mutarea accentului intre ele pentu a compensa niste lipsuri strategice si militare. ne presati in regiunea x – noi (rusii)va presam in y, z, n.

  5. Prostu' satului spune:

    Nu reusesc sa deschid referinta bibliografica #2.
    Numerele mentionate (29 miliarde de barili, 9,7 miliarde etc.) sunt impresionante, desigur, dar nu reprezinta ceea ce s-ar putea numi “a game changer”. Impreuna, de-abia daca depasesc putin consumul global de petrol pe un an de zile. Miza mare, dar nu colosala, exceptionala etc.
    Theophyle, e posibil sa fie o mica eroare la mijloc? Se intampla adesea in industria asta, unde se folosesc unitati de masura din sisteme diferite de unitati, livre, barili, tone, metri cubi, echivalente-petrol etc.

    • Theophyle Theophyle spune:

      salut,
      referinta #2 este un PDF functional am incercat acum! Cifrele sunt luate de acolo. Nu cred ca sunt o gresala. Am sa incerc sa vad si in alte surse.

      • Prostu' satului spune:

        Problema cu referinta e la mine; nu-s acasa, ma conectez cu un modem de-asta mobil, merge foarte greu, se deconecteaza singur etc.
        Si multumesc, dar cu siguranta nu e cazul de efort suplimentar pentru lamurirea mea; oricum era o chestiune cumva marginala. La cat de putin e explorata zona cifrele reale pot diferi si cu un ordin de marime.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)