vineri, martie 29, 2024

Congresul WeEuropeans din Parlamentul European-22 martie 2019

Vineri, 22 martie, a avut loc, la Parlamentul European din Bruxelles, un congres al cetățenilor europeni, care au propus idei de reînnoire a politicilor europene. La acest congres al europenilor au participat atât inițiatorii celor mai votate propuneri, dar și o parte dintre cei care au votat aceste idei și au fost selectați aleatoriu pentru a susține sau discuta în plen respectivele idei. La discuții au luat parte de asemenea, și o serie de politicieni, reprezentanți ai unor ONG-uri, precum și europarlamentari din actuala legislatură a Parlamentului European.

Adunarea ideilor cetățenilor europeni, organizarea votului online și organizarea congresului au fost realizate de o asociație ”We Europeans”, formată dintr-un ONG apolitic, numit Civico și Make.org. La această inițiativă au participat 1,7 milioane de europeni, au fost trimise, conform We Europeans, 30.000 de propuneri, votate de 11,3 de milioane de europeni.

Zece dintre cele mai votate propuneri au fost alese pentru a fi prezentate de către inițiatori și susținute de către așa numiți ”ambasadori” ai propunerilor, persoane care au profesional legătură cu esența subiectului. Aceste propuneri vor fi prezentate în luna mai, la SUMMIT-ul de la Sibiu al Consiliului UE.

  1. Prima propunere a fost susținută de Olanda și se referă la necesitatea construirii unui program de reciclare european. Materialele reciclabile trebuie să fie refolosite și să nu fie distruse.
  2. A doua propunere a venit din partea lui Alessandro (probabil un cetățean din Spania-din păcate nu s-a prezentat) și a fost una extrem de interesantă și de actualitate: Celor condamnați pentru fapte penale (de ex cei care au comis fraude penale) trebuie să le fie interzis să lucreze în sectorul public (în întreaga Uniune Europeană) sau să le fie interzisă candidatura pentru o funcție în Europa.
  3. Pădurile trebuie să fie protejate printr-un bun (bine organizat) sistem silvic și prin plantarea a noi copaci. Pentru fiecare copac tăiat trebuie să fie plantați alți cinci- propunerea a venit din partea Annei din Irlanda.
  4. A patra propunere este aceea a unui cetățean belgian: Este necesar ca să existe facilități de taxe pentru multinaționale, iar taxele efective trebuie introduse în țările unde se face profitul (profitul cel mai mare).
  5. Propunerea a cincea, a fost susținută de un cetățean român, un absolvent de medicină veterinară de la Cluj. Acesta a susținut că trebuie realizate investiții în cercetare și educație.
  6. Drepturi (egal) protejate în toate țările membre UE pentru toți cei care muncesc-propunere susținută de o doamnă din Grecia.
  7. Un cetățean din Suedia a promovat ideea necesității rearmonizării în domeniul restricțiilor de utilizare a produselor chimice, în special în industria alimentară.
  8. Birute din Lituania a susținut ideea unor proiecte de energie regenerabilă în orașe.
  9. Un cetățean din Spania își dorește ca să existe informații clare și transparente despre proiectele și deciziile europene.
  10. Ultimul proiect a fost promovat de o doamnă filolog din Bulgaria, care a vorbit despre necesitatea de a exista, la nivel UE, tratarea oricărui cetățean, posesor al unui card european de sănătate, în orice țară de la nivelul UE.

Iată așadar ce gândesc, cu ce se preocupă și ce anume vor europenii: o Europă puternică, o Europă ”verde”, o Europă transparentă, curată, fără corupție și fraudă, o Europă unde educația și cercetarea să aibă un loc important, unde drepturile muncitorilor și a tuturor pacienților să fie egal respectat în întreaga Europă. Cetățenii, în alocuțiunile lor, atât cei care au prezentat propunerile, cât și cei care și-au exprimat dorința de a fi ascultați în plen, au conturat, indirect, nevoia și ideea unei Europe unitare (de altfel, asta exprimă majoritatea celor zece propuneri).

În a doua parte a zilei, după-amiază, s-a discutat cu reprezentanți ai unor ONG-uri, cu europarlamentari, cu membrii unor comisii parlamentare.

Politicienii au fost plăcut surprinși de inițiativă și de participarea cetățenilor europeni la construirea Europei, au promis că vor continua astfel de chestionări, dar vor să inițieze și un dialog real cu cetățenii europeni, argumentând (cu ce altceva dacă nu) cu definiția ”democrației”. S-a vorbit și despre statul de drept, despre principiile democrației și despre drepturile omului, trei aspecte esențiale care delimitează Europa de alte țări sau zone ale lumii.

Recunosc că am și eu răfuielile mele cu Uniunea Europeană, ca mulți alții, dar nu cred că ne putem permite să trăim în afara valorilor europene. Suntem toți diferiți, dar în același timp similari. Ceea ce ne lipsește la nivel european, ne lipsește și la nivel național: respectul pentru celălalt, acceptarea individualității omului de lângă tine.

Politic însă, așa cum consideră și această asociație, Europa nu-și mai permite să mai neglijeze vocile cetățenilor ei. Am fost și eu tentată să cred că ar exista o conspirație electorală. Consimt că un pic de iz electoral există, dar mi-am amintit că rolul Consiliului UE este de a avea inițiative legislative, iar Consiliul nu se votează, ci doar membrii Parlamentului.

Retorica temerilor din societatea civilă românească am văzut-o la mulți dintre vorbitorii din PE de vineri. Teama unor cetățeni, conștienți de pericolele care se adună deasupra Europei, arată faptul că oameni simpli știu să se ferească de manipulări și sunt foarte realiști.

Ceea ce m-a contrariat este faptul că mulți studenți au ridicat problema necunoasterii rolului instituțiilor europene de către tineri din toate țările și au sugerat că ignoranța ar fi cauza manipulării la nivel european.

Atmosfera a fost extraordinară, oameni de toate vârstele și probabil de condiții sociale diferite, au gustat din experiența unei dezbateri destul de alerte și temporal limitată. Dar s-au împățit zâmbete, iar bucuria de a fi acolo, toți împreună, este greu de exprimat în cuvinte.

Pentru detalii legate de evenimentul de mai sus se poate consulta acest website: https://weeuropeans.eu. Tot pe website am văzut că s-a realizat un rezumat video al întâlnirii din Parlamentul European.

Să vedem ce anume va urma. Ne așteaptă o săptămână europeană tensionată.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Articolul este bun si informativ, dar autoarea nu pare sa cunoasca functionarea UE: „dar mi-am amintit că rolul Consiliului UE este de a avea inițiative legislative, iar Consiliul nu se votează, ci doar membrii Parlamentului.” Consiliul UE, care este format din ministrii statelor membre, bineinteles ca voteaza, este co-legislator pe picior de egalitate cu Parlamentul, iar in anumite domenii voteaza chiar singur (cum ar fi politica externa si de securitate). In practica are o influenta uriasa asupra a tot ce se decide la nivelul UE. Comisia Europeana (un fel de guvern european) este cea care are doar drept de initiativa legislativa, dar nu poate si decide asupra propriilor propuneri.

    • Da, John, ai dreptate ca am gresit. De fapt a fost o eroare de exprimare, deoarece voiam sa ma refer la faptul ca Parlamentul nu are initiativa legislativa, el voteaza doar propunerile Comisiei, uneori impreuna cu Consiliul..asa cum ai spus, pe domenii diferite. Accentul era pe „initiativa legislativa” nu pe cine si cum voteaza. Asa imi trebuie daca scriu la unu noaptea:(
      Grupul Alde din PE, in special domnul Guy Verhofstadt, se pare ca doreste ca situatia sa fie alta(anume ca Parlamentarii sa aiba initiativa legislativa), dar oricum, nu se poate realiza decat prin modificarea tratatelor, modificari care stim cat de greu sunt acceptate de cele 27 de state in unanimitate.
      Apropo de initiativa legislativa, uneori este, dupa cum vedem si in propriul nostru parlament, un dezastru si complet impotriva ordinii de drept, dar oricum, la nivel de stat, ce rol are un parlament decat acela de a propune si de a vota legi in numele alegatorilor?! PE este altceva. Si poate chiar, avand in vedere riscurile pentru democratie a existentei acestor grupuri de presiune (lobby), care nu au nimic de a face cu interesul general al societatii, este bine ca Parlamentul European sa nu aiba initiativa legislativa.

  2. Daca PE imi ofera salariul ala mare de 20000 /luna+masina+sofer+secretara/secretare (?) + sporuri si alte diurne care salta salariul la 30000 , atunci poate le voi oferi niste solutii „reciclatorilor” europeni de compost. Pana atunci, acest Congres este organizat de plictiseala. Ar face bine liderii europeni plictisiti de atata dolce vita sa gaseasca dumnealor solutii, ca doar de aceea sunt acolo. Insa este greu sa schimbi statutul fuctionarului european si sa mai reduci din cheltuieli, n’est ce pas?

  3. Puncte de vedere foarte diferite în privința cea ce este și cea ce nu este UE.27 pot fi discutate în fiecare loc în UE.27 și la Bruessel.

    1) Dubla cetățenie e o realitate (se schimbă cu Brexit în UK. Care statut vor avea 433.000 români în UK?) în UE.27 legată de cetățenia din țara de origine (reședința poate fi liber aleasă, peste 4 milioane de români sunt în vest).
    2) UE.27 nu e un “stat”, e o Uniune SUI GENERIS. Cu numai 1% budget din BIP de 14.000 miliarde Euro pe an nu poate fi vorba de un „stat“ cu budget propriu.
    3) Aquis communautaire, principiile de baza ale EWG.1957 și UE.2017 nu mai sunt acceptate, nu mai sunt respectate, nu mai sunt practicate în toate părțile UE.27. La Bratislava 2016 esticii (Vișegrad) au declarat că nu mai acceptă principiile comunitare, au scindat UE.27 între est și vest. La Varșovia, Budapesta, Praga, Bratislava 2016-2019 nu mai sunt valabile “principile normative comunitare” UE. 27. La Roma 2019 la fel. Campania electorală 2019 pentru PE Parlamentul European arată discordia și contradicțille fundamentale ale UE.27. Sunt trei candidați ale marilor grupări politice pentru Seful Comisiei UE.27: Margrethe Vestager (En Marche, unii Liberali), Frans Timermanns (Socialdemocrații/ socialiștii) și M.Weber (PP). Mai sunt alți candidați de extrema dreaptă și stângă. Nu știm cum va arăta PE în vara 2019. Nu știm cum va arăta Comisia UE.27 în toamna 2019.
    4) Cred că un țel francez al lui E. Macron de la Sorbonna 2017 merită să primească prioritate, să fie discutat aici pe publicație și în spațiul public local/”național” și European. UE.27 poate impune regului, norme propriii comunitare pentru UE.27 în raport cu cei din exterior, cu SUA, China etc. In special sectorul financiar trebuie “îmblânzit”, supus unor regului comunitare (impozit 1% pe transacții financiare, pe transacții speculative financiare la burse). Model e SUA/D.Trump care a impus “interese”, reguli amricane pentru toți din exterior în raport cu SUA. E posibil, nu trebuie ignorat numai din cauza numelui D. Trump. Criza viitoare va veni mai curând decât credem (din China, Italia, finanțele).
    5) România (ministrul de finanțe) s-a opus recent la Bruessel unor reguli comunitare în privința reglementării în domeniul digital. Franța cere de mult timp impozit pentru companiile americane GAMA (Google, Amazon, Microsoft, Apple, etc) în privința afacerilor în UE.27. Unanimitate de voturi nu mai funcționează, blochează decizii comunitare. Una sunt vorbele frumoase la dezbateri ce cele enumerate aici, alta e realitatea în UE.27.
    6) Diferența între „mai multă integrare“ după modelul francez al lui E. Macron (a invitat România la București 2017 să participe la „refondarea” UE) și scisiunea din est de la Bratislava 2016 nu mai poate fi ignorată. Cetățenii? Apelul autoarei merită dezbateri în spațiul public românesc 2019. UE e în permanentă transformare (aderarea 2004/2007). Telul și felul de transformare depinde de cetățeni, de fiecare în cabina de vot în Mai 2019.

    Eu cu cine votez?
    vorba lui I.L. Caragiale

    • @Kurt – mai bine zi altceva: ce constrângeri are de suportat Germania, ca membru al Uniunii Europene? Din asta se vede cel mai bine cum stau lucrurile în realitate, din constrângerile suportate de diversele state membre.

      • @Harald
        Si peste 100 de ani Germania va trebui să suporte vina și rușinea holocaustului și al atrocităților celui de al III Reich, a spus fostul Cancelar SPD Helmut Schmidt. Nu se uită, nu se iartă. Olanda, Polonia, Belgia de ex: Regina Iuliana s-a refugiat 1941 în UK, la fel Regele Norvegiei și guvernul Belgian.

        RFG nu va avea arme nucleare niciodată, nu are interesul unei armate puternice (nici un vecin nu dorește un Bundeswehr puternic). E o dilemă: RFG are obligații NATO de 2 % BIP pentru apărare dar stânga (SPD, Linke și Grüne) împiedică acest lucru consequent.
        RFG nu poate avea rol de leader politic în UE, trebuie să caute compromisuri și să “plătească”, e rolul în tandemul franco- german.

        Dacă economia RFG deranjează și duce la invidie, treaba esticilor.

        Inițiativa pentru Währungsschlange ECU vine de la Paris/V.G d”Estaing împreună cu Cancelarul SPD Helmut Schmidt. Era o viziune a unei integrări economice care nu a reușit cum vedem azi. Euro a devenit o problemă în sud-est, la cei obișnuiți cu o devalorizare monetară permanentă (Roma, Atena, Paris, Lisabona, etc). Olanda a inițiat grupul “Hanseatic” în concurență cu E. Macron la PE. Nu știu ce urmează. Mișcarea “identitară” e un “naționalism izolaționist” azi numit “populism” care va îngreuna o majoritate în PE (socialiștii în Franta s-au evaporat la 6 %) dar nu va “unifica” nimic.

        UE.27 nu e un”stat” cu un “popor”. E o Uniune SUI GENERIS care se bazează pe „principii normative comunitare“. Excesele la norme sunt una, lipsa de coeziune în probleme esențiale e altceva. Apărarea intereselor cetățenilor UE.27 față de marile puteri China, SUA în probleme economice (vamale) e un tel valabil al lui E. Macron și realizabil. Acum Președintele Chinez Xi Jiping a cumpărat 300 avioane Airbus la Paris și a semnat 15 tratate bilaterale cu Franța. E. Macron știe că economic Franța (2500 miliarde $ BIP, stagnare) nu e economic la nivelul SUA (15.000 miliarde $ BIP, cu 4 % creștere) și China (10.000 miliarde $ BIP, cu 6,5 % creștere), nu are aceași pondere în lume. E. Macron se folosește de UE.27 în concurentă cu marile blocuri pe glob. E o tactică credibilă dar nu prea reusește. RFG e în pauză politică, nu răspunde decât symbolic cerințelor franceze (bani, budget).

        De reținut: Bundestagul are suveranitatea asupra budgetului federal și decide asupra intervenților militare (Parlamentsarmee). Aici sunt probleme, contradicții nerezolvate în tandemul franco- german din cauza sistemului presidențial francez centralizat (armamentul francez se vinde oriunde destul de ușor). Cred că motorul franco- german e azi o piesă de muzeu. UE.27 nu e un “imperiu”. Instituțile UE.27 funcționeaza (Comisia, Parlamentul PE, Președintele Tusc, Președinția de 6 luni) dar numai sub forma unanimitate de voturi in “consiliului ministerial “ al șefilor/guvernelor de state partenere. Comisia nu poate “guverna”. Deci nici vorba de “imperiu”, mai mult Uniune vamală și piață comună cu libera cilrculație (deocamdată) a persoanelor. Brexit înseamnă că 433.000 de români în UK nu știu ce e valabil în vara 2019 în UK. Prefer norme tehnice europene în loc de chineze!

        Bucureștiul are de ales. Izolaționalism naționalist tradițional autohton specific …..

  4. Initiativa e buna dar. Cele 10 puncte mai sus mentionate sunt aspecte punctuale unele de importanta pe plan european altele mai putin.
    Inainte de toate ar trebui clarificate aspecte de natura vitala pentru uniunea europeana, dupa parerea mea fiind nevoie de un nou acord pe care toate statele care doresc sa ramana in UE ar trebui sa-l sa resemneze.
    1. Care este finalitatea UE ? federalizarea uniunii cu un guvern federal.
    2. O politica externa comuna cu un „ministru de externe” al UE.
    3. O armata comuna cu sau fara SUA, ramane de vazut.
    4. O legislatie comuna
    5. Renuntarea la principiul unanimitatii in luarea decizilor la nivelul institutiilor europene, o majoritate 50 + 1 ar debloca multe situatii pe care cetatenii nu le mai inteleg.
    6. Definirea clara a valorilor UE.
    7. Posibilitatea excluderii unui membru care nu respecta tratatele semnate.
    8. Acordarea fondurilor europene dupa criterii stricte legate de respectarea legislatiei europene.
    9. O politica euconomica comuna
    10. Infrastructura comuna interconectata cu tarife daca nu egale, cel putin asemanatoare, fara mari diferente de preturi si taxe, spre exemplu cele de autostrada,
    11. Excluderea partidelor cu program antieuropean de la alegerile europene.
    Stiu ca sentimentele nationale, din pacate in utlimul timp nationaliste impiedica implementarea multor solutii in favoarea cetatenilor insa acestora trebuie explicat foarte clar, cu termeni si obiective care va fi viitorul Europei.
    Europa statelor suverane, faramitate nu are viitor. Daca privim spre Asia, tari precum China, India, Indonezia, Filipine cu potential uman cu mult peste cel al europenilor putem intelege ca statele suverane nationale nu vor putea rezista singure in fata acestor puteri asiatice.
    Timpul nu este de partea noastra a europenilor si daca nu resusim intr-un interval de 5 ani sa gasim solutii viabile vom deveni „anexe economice” ale noului centru economic mondial care dupa parera mea se afla in Asia.

    • a) Federalizarea, un guvern federal nu e telul francez după cum a repetat de mai multe ori E. Macron. Statele „naționale“ rămân încă 30 de ani „suverane“ cum a spus E. Macron la Aachen 2019.
      Federalizarea ca tel mai îndepărtat presupune un concept „politic“ care azi nu există. Esticii (Vișegrad) au refuzat la Bratislava 2016 conceptul inițial EWG.1957 și refuză în continuare orice cedare de “suveranitate (naționaliști izolaționiști)”. De fapt nici la început francezii (Montanunion, J. Monnier) care au initiat proiectul European nu a presupus, nu au cerut un “stat federal” sau o “federație”.

      b) Politica externă documenteaza “piticul politic UE”. Președintele Chiniz X.J a semnat acum la Roma cu Italia un accord bilateral fără prezenta măcar simbolică a lui J.C. Juncker. La Paris va fi la fel, cu prezența simbolică a lui J.C.Juncker?
      c) Un ministru de externe nu poate exista fără un “stat” UE. Un purtător de cuvânt cum este doamna Mogherini azi, e numai o figură simbolică.
      d) O armată Europeană fără UK este și rămâne acel “vierme militar” care e UE de la început. O armată sau cooperare militară în UE e în discuție. Există brigăzi militare mixte (francezi, germani, polonezi, chiar cehi, etc). Atâta tot. Nu vom avea scut nuclear European, supus cui? Paris nu cedează, nu împarte comanda cu nimeni pentru armele nucleare micuțe pe care le are. Fără NATO nu există scut nuclear al UE.27 nici azi, nici în viitor.
      e) Legislație: avem a serie de reguli, norme, legi, convenții pe care nimeni nu le mai știe de unde si până când. Avem o curte supremă UE.27 la Luxemburg cu practica juridică britanică: case law. Dreptul internațional la fel e cel britanic: case law (nu e cod civil francez, din 1804, pentru dreptul civil în UE. Nu avem în UE.27 un drept civil “concludent” cum e BGB Bürgerliches Gesetzbuch german, din 1900).
      f) Unanimitate de voturi nu mai funcționează. 27 de guverne (state) trebuie să spună da. Santajul și blocarea sunt rezultatul acestui principiu. Cu „dubla majoritate calificata” (principiu formulat și cunoscut în UE.27) ar putea fi mai eficient. Bariera: se decide în “unanimitate de voturi” sau UE.27 se scindează după conceptul francez (F. Hollande 2016: UE cu două viteze, E. Macron 2017) în UE cu două viteze, cu ZE mai puternic integrată. Nici acest model francez nu e realizat 2017- 2019. Grupul Hanseatic inițiat de Olanda 2018 se opune unui budget separat ZE cerut insistent de Paris /E. Macron, ceace cred că e de fapt miezul cerințelor franceze: bani de budget de la alții. Nu mai are azi sprijin de la nimeni în UE.27.
      g) Aici începe totul. Care UE vrem azi și mâine.
      h) Celălalte puncte depind de cele de mai sus.
      Cred că un țel francez al lui E. Macron de la Sorbonna 2017 are șanse de realizare: impunerea de norme, reguli UE.27 pentru cei externi (China, SUA). Vom vedea ce iese acum la Paris din întâlnirea Președintelui Chinez X.J. cu E. Macron. Mai nimic? Gigantul economic UE.27 nu poate impune “politic” actual mai nimic în lume, în relația cu China și SUA îndeosebi.

      De accord: statele “tinere” sunt în sud-est, de la Iran până în Indonezia, Africa.

      Europa e “batrână” cu o ponere demografică, politică, economică, militară care scade zi de zi. Certațivă “izolaționiștii suveraniști “ de la Budapesta, Varșovia, Praga, Bratislava, Roma, București cu E. Macron până ….

      • @Kurt „tatele „naționale“ rămân încă 30 de ani „suverane“ cum a spus E. Macron la Aachen 2019.”– Sa inteleg ca dupa 30 de ani gata, se termina cu statele suverane conform viziunii marelui Micron? Cred ca pornim de la o premiza falsa, aceea ca doar uniti in „diversitate” putem supravietui. Iata ca nu mai putem trai in actuala configuratie, iar unii vor sa iasa din Uniune si sa se descurce singuri. De ce? Pentru ca pot, de aia! S-a vazut cum „diversitatea” prea mare strica o uniune. Apropo de Germania, acum cateva zile vorbeam cu un amic care traieste si lucreaza in Munchen si care imi spunea cum AfD-ul castiga din ce in ce mai mult teren. Despre ce vorbim atunci?

        • @mike
          AfD e azi la 12% și atât. E combătut politic de toți, partide, sindicate, biserică, uniuni de manageri etc. De mult timp există acest rest poltic, dispare, vine sub alt nume, dispare.

          Prefer norme tehnice europene în loc de chineze (cumpăr actual celule fotovoltaice polycristaline chineze în loc de monocristaline europene) . O piață comună europeană are reguli, norme tehnice. Ușile UE sunt deschise. Parlamentul UK face un joc politic pe care opoziția Labour și J. Corbyn (vrea PM) nu îl vor câștiga.

          RFG e economic solid de 70 de ani. Restul …. vorbe…

        • acum cateva zile vorbeam cu un amic care traieste si lucreaza in Munchen si care imi spunea cum AfD-ul castiga din ce in ce mai mult teren.

          Tare de tot argumentul :P

    • @Ursul Bruno – mulțumim pentru prezentarea unui punct de vedere al Cancelariei de la Berlin.

      Pentru un foarte necesar contact cu realitatea, Europa are nevoie de cel puțin încă 3 generații pentru a deveni un stat federal. Dar mai probabil vreo 200 de ani. Dacă vrei să forțezi în 5 ani măcar 10% din ce scrii tu acolo, Uniunea Europeană se face țăndări la fel ca Uniunea Sovietică. Cel mai devreme, federalizarea poate deveni realitate abia când populația țărilor membre va fi compusă numai din oameni născuți după aderarea țărilor lor la Uniunea Europeană. Nu s-a înțeles nimic din Brexit la Berlin, din câte se pare.

      Cât privește excluderea unui stat membru, abia așteptăm să vedem Germania abandonându-și investițiile din Europa de Est :) Atitudinea asta e din aceeași categorie cu a băncilor care se cred binefăcătoarele debitorilor sau cu a proprietarilor care se cred binefăcătorii chiriașilor.

      Statele suverane rezistă bine-merci de vreo 350 de ani și vor rezista și pe viitor. Însă imperiile se destramă mereu, iar Uniunea Europeană nu va face excepție. Cu cât se va abține de la a se comporta ca un imperiu, cu-atât va rezista mai mult. Însă propunerile prezentate de tine sunt în direcția destrămării.

      • Stimate Harald, aversiunea fata de UE ai exprimat-o in destule comentarii insa nu ai venit cu nici o solutie alternativa, negativismul tau nefiind solutia.
        Am exprimat niste idei concrete care normal, ca peste tot, se pot discuta cautand o finalitate.
        Care poate fi viitorul european ? o Europa faramitata in state suverane s-au o Europa unita in care statele sa fie cat de bine integrate ? Nu stiu daca constientizezi ce ne asteapta daca continuam asa cum par sa fie tendintele actuale , retragerea in spatele granitelor si fluturarea steagului nationalist.

        • @Ursul Bruno – chiar dacă ar fi aversiune față de UE, o consideri blasfemie sau ce?

          Fii liniștit, nu e vorba de aversiune față de UE, e doar aversiune față de postacii Berlinului și față de integrarea forțată. UE era perfect în regulă înainte de Maastricht, pe vremea când (printre) regimul de la Berlin nu trimitea postaci pe forumuri.

          De când a devenit propaganda un drept al tău?

    • @Ursul Bruno – cum se procedează cu monarhiile vest-europene, în perspectiva federalizării?

      Suedia, Belgia, Olanda, Spania, Danemarca or să aibă regi subordonați unui președinte federal? :)

  5. Îmi pare rău că n-am știut de consultare, fiindcă de multă vreme vreau să propun ca Uniunea Europeană să treacă în preambulul „Constituției” (Tratatul de la Lisabona), alături de moștenirea greco-romană, și pe cea iudeo-creștină! Știu că adepții political correctness se vor supăra, dar acesta e adevărul!

    • Pus alaturi de substantivul „moștenire”, atributul „iudeo-creștin” e un oximoron*.

      Primele utilizari ale termenului “Judeo-Christian” au fost consemnate in Anglia in jur de 1820 de catre misionarii protestanti, care l-au folosit pentru a-i desemna pe acei evrei care “had seen the Christian light” si au decis sa se boteze.

      In America, primul care a speculat demagogic termenul (denaturindu-i sensul) doar pentru a lua voturi si de la unii si de la altii a fost FDR in anii 1930. Incepind de prin 1950, dupa ce in timpul WWII intrase in limbajul politico-propagandistic ca element unificator, expresia „moștenirea iudeo-creștină a Americii” (desi pe vremea parintilor fondatori in America nu erau mai mult de 2.000 de evrei) a fost folosita de conservatori in lupta impotriva comunistilor fara Dumnezeu (“evil godless Communists”).

      Termenul a intrat definitiv in limbajul propagandisic american dupa 1970, popularizat de faimosul „American Southern Baptist pastor, televangelist, and conservative activist” Jerry Falwell.

      Astazi, sa spui “Judeo-Christian tradition” e un loc comun in USA. Mai mult, iudeo-crestinismul a fost legat de o alta figura de stil total deplasata: „American Exceptionalism”. A ajuns pina la urma si in Europa, ba chiar si in Romania. Si fiecare intelege ce il duce imaginatia si interesul din alaturarea celor doua cuvinte.

      Evreii insa sint de cu totul alta parere daca ii intrebi. Un singur exemplu din numeroasele luari de pozitie pe aceasta tema, ales fiindca e cel mai concis, cel mai clar, rabinul nu pierde vremea cu fleacuri propagandistice si formularea lui e pe intelesul oricui – Eliezer Berkovits, rabin, teolog etc., nascut la Oradea in 1908:

      “Judaism is Judaism because it rejects Christianity and Christianity is Christianity because it rejects Judaism.”

      [Google „A Short History Regarding the Utterly Absurd Term “Judeo-Christian””.]

      __________
      (*) oximoronul e o combinatie de cuvinte contradictorii sau incompatibile.

      • „oximoronul e o combinație de cuvinte contradictorii sau incompatibile”

        Îmi place când lucrurile sunt prezentate clar, explicit.

        Comentariul nu pare că aparține unui evreu. De fapt, răspunsul evreilor la întrebări legate de felul în care se raportează la alte confesiuni religioase decât cea cărora le aparțin depinde de persoana pe care o întrebi. Astfel, sunt unii care se simt apropiați de creștini pe când alții nu-i acceptă nici pe evreii de alt rit sau curent religios.

        Și musulmanii se mai omoară între ei în funcție de confesiune, și creștinii ortodocși îi afurisesc pe catolici, deși se bucură când vine în vizită Papa, cu care vor să se fotografieze pentru că-i trendy.

        Dar avem un Testament comun…Și Decalogul. Măcar atât putem spune fără teamă de oximoron că reprezintă moștenire comună.

        • Ah, și să nu uit!
          Isus, ori apostolii nu și-au renegat niciun moment poporul (chiar și atunci când au avut cuvinte aspre la adresa lui), ori credința. Ar fi deopotrivă un gest irațional și o impietate să o facem noi.

  6. trebuie sa fim atenti la ce ne dorim:

    4. A patra propunere este aceea a unui cetățean belgian: Este necesar ca să existe facilități de taxe pentru multinaționale, iar taxele efective trebuie introduse în țările unde se face profitul (profitul cel mai mare).

    profitul poate fi in irlanda sau luxemburg, dar sa se lucreze efectiv in romania, si romania sa fie intotdeauna pe pierdere.

    • Vecinul e mai aproape decât fratele? E așa în balcani( Debrecen mai aproape decât Chisinău?) azi.

      Occidentul Europei s-a reorientat 1949 destul de repede. NATO 1949 e un succes până azi. Montanunion, EWG.1957, UE.28. Piața Comună functioneaza până azi.
      Care UE vrem? Care nu? UE cu două viteze după modelul francez (F. Hollande 2016, E. Maron 2017 la Sorbonna). România nu e în ZE.

      Ucraina de est nu e în UE. Georgia nu e în UE. Rusia ….

      Piața Comună UE.27 funcționează (Common Market britanic?) 2019. Nu e o problemă.
      O opinie Europeană UE.27 în care limbă? In engleză, limba pe care o cunosc tinerii de azi, limba pe care o folosesc tinerii pe smartfone/internet, limba pe care o vorbesc tinerii peste tot? Cred că lipsa unei opinii (unei limbi comunitare / Canada are două, Belgia trei, Elveția patru limbi de stat) UE.27 împiedică mult o “Uniune” de orice fel, ca democrație vie.

      Principii normative comunitare …. Norme tehnice europene …
      Izolaționism naționalist autohton în est …. …

      UE e un proiect vest EWG.1957 …. Solidaritate vest ….

      Scindare est … tribalism ….

      • NATO nu este meritul si initiativa europenilor, ci a SUA. Ca si azi, NATO e SUA, nu UE.
        In rest, dle @ Kurt,
        bati pasul pe de laturi fata de ceea ce am scis.
        Crezi ca poti forma un „cetatean european” dintr-un englez, un francez, un german si, sa mai adaugam, un catalan ori basc?
        Vise, taica, vise – vorba cuiva.

        • @ victor L

          Cetățean American/SUA există (limbi de cartier, NY informează în mai toate limbile pe locuitori în probleme comunale, deci funcționează în civilizația urbană americană)

          Cetățean Canadian (două limbi de stat, limbi de cartier, orașele informează în mai toate limbile pe locuitori în probleme comunale, deci funcționează în civilizatia urbană canadiană)

          Cetățean Elvețian (patru limbi de stat, germanii din Eleveția nu plecă înspre nord, francezii nu pleacă înspre vest, italienii nu pleacă înspre sud)

          Cetățean Belgian (trei limbi de stat, germanii din Belgia nu plecă înspre est.. )

          Cetățenii români au plecat 1990- 2019 în vest .. patru milioane români au emigrat (românii pleacă la Lisabona ca să trăiască între români,
          românii pleacă la Londra ca să trăiască între Bucureșteni,
          românii pleacă la Milano ca să trăiască între români… ..)..

          Tango corupția la București în anul Președinției UE 2019, moment solemn istoric …….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alina Dobre
Alina Dobre
Absolventă a Facultății de Drept, Universitatea Al. Ioan Cuza – Iași, 1995-1999, lucrarea de licență în dreptul penal român;
Studii postuniversitare Ludwig Maximilien Universität München- Drept comercial european și internațional, cu accent pe Dreptul internațional, Dreptul IT și Dreptul Mass- Media, 2007- 2008 Vicepreședintă a Societății culturale româno-germane Apoziția München (2005-2008) Membru fondator și secretar al ATORG- Asociația tinerilor ortodocși români din Germania (2008-2011).
În prezent angajată la o instituție publică București. Activități editoriale importante 2001 - „Persia Antică”, (Introducere în cultura și civilizația persană), Editura Arania, Brașov 2004 - Ludwig al II lea de Bavaria, Revista Tafrali Tulcea
2004 - Eseul despre gravura Melencolia I lui Albrecht Dürer, „Melencolia I“, publicat în revista „Dorul”, Danemarca, pag. 56-59 2006 - „ Aspecte ale ritualului”, revista „Apoziția”, München, pag.103-107
2008 – Poezii din ciclul „ Urme pe cuvinte“ și „ Botezul luminii“, Revista Apoziția, München, pag. 115-120
 2009 - „ Despre un drept fundamental”, revista „Apoziția”, München, pag. 107-109 2011- „ Trăirea pe interval”-gânduri despre emigrație, Revista „Spații culturale”, Anul IV, nr. 18, pag 66-67 2015 – ”Trăirea pe interval”, Editura Ideea Europeană

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro