vineri, aprilie 19, 2024

Criza din Ucraina și Grupul de la Vișegrad

Una dintre cele mai de succes organizații ale Europei Centrale, Grupul de la Vișegrad, scârțâie din toate încheieturile sub presiunea războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Înființată în februarie 1991 de Polonia, Ce­hoslovacia și Ungaria, pe când Ion Iliescu se pregătea să semneze un tratat politic cu URSS-ul lui Mihail Gorbaciov, Grupul de la Vișegrad a fost ve­hi­culul instituțional prin ca­re s-a realizat aderarea fos­telor state socialiste, mem­bre ale Tratatului de la Var­șovia și CAER, la NATO și Uniunea Europeană. La 23 de ani de la înființarea Grupului a cărui misiune era să scoată statele res­pec­tive de sub influența Mos­co­vei, Ungaria se întrece în reverențe la adresa Kremlinului.

La 25 septembrie, operatorul maghiar LGSZ Ltd a anunțat sistarea livrărilor de gaz către Ucraina, pretextând cu nevoia de a mări volumul de gaz pe piața internă. De la începutul verii, Gazprom a oprit exportul de gaz către Ucraina, aceasta pro­curând gaz de la vecinii aflați la granița de Vest, care importă ei gaz din Rusia și-l revând Ucrainei. Moscova nu putea să fie fericită, de vreme ce principalul element de șantaj la adresa Ucrainei, gazul, era acum procurat de la vecinii din vest, Un­garia, Slovacia și Polonia. Decizia Bu­da­pestei de a întrerupe livrarea gazului ve­nea după întâlnirea din 22 septembrie din­tre A. Miller, președintele Gazprom, și pre­mierul  Viktor Orbán și era înainte cu o zi de runda de consultări de la Berlin din­tre Rusia, Ucraina, UE și Gazprom. Mai mult chiar, în ziua în care la Berlin avea loc în­tâlnirea amintită, Orbán vizita Trans­car­patia, sub pretextul deschiderii anului șco­lar într-un institut maghiar. Miza însă es­te mai mare: reprezentarea minorității ma­ghiare în viitoarea Radă Supremă, care se va alege la 26 octombrie. Pe lângă faptul că sunt două organizații aflate în competiție, So­cie­tatea Culturală a Ma­ghia­rilor din Transcarpatia și Partidul Democratic al Ma­ghiarilor din Ucraina, la ale­gerile din 2012 au fost mo­dificate contururile circum­scripțiilor electorale, astfel încât maghiarii sunt de­za­vantajați. Soluția găsită a fost includerea candidatului ungur pe listele Blocului Poroșenko. Toate aceste mișcări întăresc impresia că Bu­da­pesta se află în tandem revizionist cu Mos­cova, împotriva Kievului.

Cehia, sub presiunea social-democraților, parteneri cheie în coaliție de guvernare, a blocat cât a putut adoptarea de sancțiuni îm­potriva Rusiei, în vreme ce primul mi­nistru slovac, Robert Fico, a amenințat că se opune cu veto sancțiunilor pe care le consideră fără noimă și contraproductive. Pe lângă Cipru, piese centrală în circuitul banilor rusești prin lume, Ungaria, Cehia și Slovacia s-au dovedit cele mai pro-Pu­tin state din UE. De cealaltă parte, Polonia formează un alt grup alături de Țările Bal­tice, cerând trupe americane pe teritoriul său, care să o apere de amenințările Mos­covei. Argumentul cel mai des invocat de la Budapesta, Praga și Bratislava este că sancțiunile economice împotriva Rusiei nu vor avea niciun efect pe termen scurt, nu vor opri agresiunea lui Putin din Ucrai­na, iar aceste țări vor înregistra pierderi economice de pe urma sancțiunilor. Plu­tește în aer un soi de neîncredere în pro­misiunile Occidentului de asigurare a se­curității țărilor din Grupul de la Vișegrad. Trei din cele patru, Cehia, Slovacia și Un­garia au urmat modelul Germaniei în po­litica față de Rusia și au pus argumentele economice deasupra intereselor strategice. Cooperarea cu Moscova s-a extins până la domenii sensibile, care afectează se­cu­ri­ta­tea energetică și sporesc dependența aces­tor țări de livrările din Rusia. Piața estică a fost destinație favorită pentru multe dintre produsele agricole sau auto­tu­ris­me­le produse în aceste țări, care nu-și găseau ușor loc în Vestul lovit de o lungă criză eco­nomică.

Și totuși, de unde neîncrederea Cehiei, Slo­vaciei, Ungariei și chiar a Poloniei în ca­pacitatea Vestului de a le asigura se­cu­ri­ta­tea? Vreme de aproape două decenii, de la Bush senior la Bush junior, Budapesta, Pra­ga, Varșovia s-au remarcat drept aliați fideli ai SUA în Europa. Au fost dați de exemplu Vechii Europe, Grupul de la Vi­șe­­grad formând Noua Europă, pro­ame­ri­cană, spre deosebire de cea Veche, câș­tigată de retorica antiamericană.

Cel mai probabil, neîncrederea Noii Eu­ro­pe în SUA a fost generată de reset-ul Mos­cova-Washington, de după războiului ru­so-georgian din august 2008, în contextul venirii la putere a unor lideri noi, Obama la Casa Albă și Medvedev la Kremlin. În iu­lie 2009, mai mulți intelectuali și oameni politici din Europa Centrală au adresat o scrisoare lui Obama, în care criticau re­tra­gerea americană din regiune, afirmând că astfel întreaga zonă se va afla sub pre­siu­nea revizionistă a Rusiei, care va urmări o agendă de secol XIX cu mijloace tactice ale secolului al XXI-lea. După 2009, trep­tat, regiunea a încetat să fie cea mai pro­atlantică voce din UE, iar scrisoarea din va­ra acelui an, în lumina recentelor evo­luții din Ucraina, se dovedește a fi fost pro­fetică.

Articol aparut in Revista 22

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. va citesc ! dar de ce trebuie sa folositi´´Înființată în februarie 1991 de Polonia, Ce­hoslovacia și Ungaria, ¨¨ si apoi sa numiti iliescu ! si nu romania ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Armand Gosu
Armand Gosu
Armand Goșu este cercetător asociat la Berlin, la Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik e.V. (Consiliul german de politică externă), în cadrul Robert Bosch Center for Central and Eastern Europe, Russia, and Central Asia. Armand Goșu a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București. Are un doctorat în istoria Rusiei, susținut la Universitatea din Moscova (1998). A lucrat ca cercetător la Institututul de istorie „N. Iorga” al Academiei Române, apoi la Institutul Român de Istorie Recentă, înființat de Fundația olandeză MATRA la București, și conferențiar la Universitatea din București, unde predă cursuri despre trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al Rusiei și al URSS. A lucrat la radio BBC (birourile din Moscova și București), a fost – pentru aproape un deceniu – redactor șef adjunct și redactor șef la revista 22, editată de Grupul pentru Dialog Social. Cea mai recentă carte Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic a fost publicată anul trecut de Editura Curtea Veche. A editat volume de studii și mai multe volume de documente, cel mai recent fiind Istoria comunismului din România. Vol. III. Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975). A scris peste o mie de articole din 1993 și până astăzi în presa din România și din străinătate despre Vecinătatea Estică, Rusia fiind în centrul preocupărilor sale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro