Home » Global / Europa » Citesti:

Cronica unor alegeri (ne)aşteptate: rezultatele alegerilor din Marea Britanie 2015 şi implicaţiile lor pentru Europa

Neculai-Cristian Surubaru mai 8, 2015 Global / Europa
6 comentarii 2,628 Vizualizari

Glasgow, 8:30 am, la colţul străzii patru muncitori polonezi fumau o ţigară şi discutau probabil rezultatul alegerilor britanice. Ȋn piaţa George, centrul politic al oraşului, e linişte deplină. Peste noapte, Scoţia a devenit galbenă, culoarea Partidului Naţional Scoţian (SNP). Din 59 de circumscripţii scoţiene, 56 au fost preluate de partidul condus de carismatica Nicola Sturgeon. Cu toate acestea, rezultatele alegerilor au fost neaşteptate din multe alte puncte de vedere. Se pare că guvernul britanic va fi dirijat ȋn continuare de către David Cameron care a obţinut mult mai multe voturi decât oponentul său principal, Ed Miliband. Articolul de faţă analizează pe scurt situaţia dinainte şi de după alegeri concentrându-se pe trei mari chestiuni: campania şi potenţiale explicaţii (la cald) pentru aceste rezultate; consecinţele alegerilor pentru Marea Britanie şi finalmente, implicaţiile alegerilor pentru Europa.

Rezultatele alegerilor din Marea Britanie au luat prin surprindere pe toată lumea. Deși se aștepta ca Tories să aibă mai puține mandate decât în 2010, s-ar părea că David Cameron a reușit să consolideze poziția Partidului Conservator. Laburiștii sunt în fața unui dezastru electoral – au cu 100 de mandate mai puțin decât Conservatorii și au pierdut Scoţia, unul din bazinele lor electorale tradiţionale, ȋn faţa SNP. Și Partidul Liberal Democrat, condus de Nick Clegg, vice-premierul britanic şi partener de coaliţie al Conservatorilor, a fost spulberat, pierzând 46 din circumscripţiile pe care le-a obţinut ȋn 2010. Se pare că Partidul pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP) condus de Nigel Farage va obţine doar un loc ȋn parlamentul de la Westminster. Rezultatele sunt extrem de neaşteptate pentru unii mai ales că acum câteva zile comentatorii speculau doar despre cum va reuși Cameron să supraviețuiască. Sistemul britanic presupune alegerea a 650 de parlamentari din 650 de circumscripţii pe sistem majoritar, de tipul „first past the post”. Pentru a se forma Guvernul e nevoie de o majoritate de 323 de locuri iar Cameron are ȋn acest moment 327 de fotolii.

Rezultatele partiale ale alegerilor după numărarea voturilor ȋn 646 (din 650) de circumscripţii

Sursa: BBC, http://www.bbc.co.uk/news/election/2015/results

Ce s-a ȋntâmplat pe durata campaniei politice

Din punctul meu de vedere, campania a fost fadă, cu mesaje neclare şi cu o ȋntrepătrundere dintre platformele conservatoare şi laburiste, fără mari diferenţe ȋntre mesajele lansate de Cameron şi Miliband. Deficitul bugetar britanic, sistemul naţional de sănătate (NHS) şi construirea de noi locuinţe au fost printre principalele subiecte disputate. Nicola Sturgeon (SNP) şi Natalie Bennett (Green Party) au fost printre singurele care au avut un mesaj puternic anti-austeritate. UKIP a mers ȋnainte cu o platformă anti-imigraţie şi anti-UE care nu a prins la fel de bine pe cum s-ar fi crezut. De notat este faptul că nici un partid nu a abordat ȋn mod substanţial chestiunea sărăciei şi a inegalităţilor sociale adânci din această ţară.

Mulţi se aşteptau la o creştere spectaculoasă a Partidului Laburist sub Miliband. Se poate ȋnsă ca figura stângace a acestuia, ȋn comparaţie cu figura macho-manierată a lui David Cameron să nu fi convins. Mai mult, cred că mulţi britanici sunt mulţumiţi de roadele măsurilor adoptate de Cameron ȋn ultimii ani. Economia britanică s-a redresat după criza financiară globală iar Tories au obţinut un capital de imagine pozitiv de pe urma reducerii deficitului bugetar. Astfel, unul din principalele mesaje ale lui Cameron a fost de tipul “nu schimbaţii caii ȋn mijlocul vadului” care a prins la public, ajutat şi de o serie de ziare şi tabloide care au menţinut această retorică. Colegul meu de apartament e un tânăr profesionist scoţian a plecat aseară acasă pentru a vota, ȋmpotriva curentului din regiune, cu Partidul Conservator. Deşi mă pot ȋnşela, există mulţi tineri, profesionişti, şi ȋn general clasa de mijloc, care votează cu Conservatorii, spre deosebire de mare parte din fostele zone industriale, care au rămas ataşate Laburiştilor. Unii comentau mai devreme pe Twiter că dependenţa Partidului Laburist faţă de sindicate şi lipsa de prestanţă a lui Miliband a dus la scorul slab obţinut de Laburişti.

Care sunt consecinţele alegerilor pentru Marea Britanie

Prima consecință va fi asupra pierzătorilor alegerilor: LibDem vor juca în următorii ani un rol marginal. Ed Miliband a demisionat și va lăsa locul unor discuții ample despre reformarea laburiștilor. Vedem că UKIP este un partid care poate să adune voturi şi să facă gălăgie, ȋnsă ca urmare prestanţei din propria circumscripţie, Nigel Farage a demisionat.

Dacă David Cameron va forma Guvernul, status-quo-ul va fi menţinut ȋn termeni de echipă şi de direcţii politice. Guvernul său conservator de dreapta este pro mediu de afaceri, pentru City şi activităţile districtului financiar al Londrei. Reducerea deficitului, aplicarea de măsuri de austeritate şi reducerea cheltuielilor bugetare vor continua. Cameron merge pe principiul „Big Society” care presupune „ȋmputernicirea cetăţenilor” şi favorizează reducerea intervenţiilor guvernamentale.

Parlamentul de la Westminster va găzdui o noutate – peste 55 de parlamentari din Scoţia. Delegaţia condusă de Alex Salmond va fi una extrem de vocală pentru cauza scoţiană şi va reuşi să pună beţe ȋn roate Guvernului condus de Cameron. O potenţială consecinţă va fi transferarea de noi puteri către Scoţia pentru a modera solicitările pentru independenţă. Pe fundalul referendumului pentru independenţă, sentimentul pro Scoţian s-a manifestat ieri la urne iar sistemul electoral a netezit calea către succes a SNP.

Referendumul Scoţian pentru independenţă a fost o oportunitate care apare o singură dată ȋntr-o generaţie. Dacă Guvernul britanic va fi format de către David Cameron, acesta a promis că va organiza ȋn 2017 un referendum pentru ca britanicii să decidă dacă vor să rămână sau nu ȋn Uniunea Europeană. Astfel, există speculaţia conform căreia dacă britanicii per ansamblu decid să părăsească UE, atunci se vor adânci diviziunile cu Scoţia. SNP va putea folosi această scuză pentru a organiza un nou referendum pentru independenţă. Lucrurile se vor complica astfel şi mai mult.

Implicaţiile alegerilor britanice pentru Europa?

Rezultatele alegerilor pot provoca un puternic cutremur politic la nivel european. Posibilitatea organizării unei referendum şi un potenţial „Brexit” va afecta ȋn mod structural construcţia europeană. Având ȋn vedere problemele zonei Euro şi cele legate de Grecia, Uniunea Europeană trebuie să conştientizeze din timp de potenţialele implicaţii ale alegerilor de ieri.

Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea avea consecinţe drastice şi ar presupune nu doar o redesenare instituţională, ci şi o reconfigurare a politicilor financiare UE (e.g. Politica de Coeziune) de pe urma cărora profită ţări ca România. Brexit ar presupune reconfigurarea polilor de putere din cadrul Uniunii. Motorul franco-german va căştiga teren şi va conduce ȋn mod dominant destinul politicilor europene. Menţinerea Marii Britanii ȋn UE nu va fi benefică doar pe plan economic, ci şi pe plan politic, prin balansarea tandemului Berlin-Paris. Totodată, retragerea Marii Britanii nu va fi doar o lovitură politică, economică şi de imagine pentru Uniunea Europeană, ci şi una culturală, având ȋn vedere legătura dintre continent şi insulele britanice.

Acestea fiind spuse, cel mai ȋnţelept lucru ar fi menţinerea coeziunii la nivel european şi adoptarea unei poziţii non-arogante şi parţial conciliatoare din partea autorităţilor de la Bruxelles faţă de perfidul Albion. UE trebuie să rămănă deschisă faţă de doleanţele Marii Britanii. Deşi acestea intră de multe ori ȋn conflict cu agenda integrării europene, şi cu ideea de mai multă Uniune, consecinţele Brexit ar fi mult prea adânci. De aceea campania pentru menţinerea Marii Britanii ȋn Europa trebuie să ȋnceapă astăzi.

Articol aparut pe site-ul Europuls

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. dusu spune:

    puteti sa argumentati “există speculaţia conform căreia dacă britanicii per ansamblu decid să părăsească UE, atunci se vor adânci diviziunile cu Scoţia” ?
    nu toti scotienii sint pro UE, cum nici toti englezi sint contra !? deci cred ca nu despre asta e vorba !?

    • Harald spune:

      @ dusu – Scoția e foarte săracă și are neapărată nevoie de UE, la fel cum au România și Bulgaria. Eventuala independență a Scoției nu e similară cu independența Transilvaniei, e mai degrabă ca și cum Moldova dintre Siret și Prut și-ar declara independența. Adică în absența UE ar muri de foame, exact ca și Moldova cealaltă, dintre Prut și Nistru.

      Transilvania e realmente o provincie bogată și mult mai central-europeană (inclusiv ca mentalitate, nu doar ca localizare geografică) decât restul României, însă Scoția nu e nimic de genul ăsta. Scoția e pustie și săracă, 5 milioane de oameni pe o treime din suprafața Regatului Unit. Rezultatul de la referendum e edificator: bătrânii au votat împotriva independenței, în timp ce tinerii ”proletari” din Glasgow s-au lăsat prostiți de propaganda naționalistă.

      Aberdeen, ”capitala” petrolului din Marea Nordului, a votat de asemenea împotriva independenței. Tocmai pentru că ei știau cum merg lucruri în materie de exploatări petroliere. În timp ce ”glaswegienii” care n-au nicio treabă cu petrolul îl invocau ca pe sfintele moaște, când venea vorba de capacitatea economică a unei Scoții independente.

      În esență, UK s-ar descurca foarte bine și fără UE, însă face afaceri mai bune dacă e în UE. De aceea, estimarea mea e aceeași ca și la refendum: bunul simț economic va învinge, UK nu va părăsi UE. Dar va forța unele reforme, de care UE are neapărată nevoie de altfel.

    • DC spune:

      Pt dusu,
      argumentez io:
      In timpul celei mai mediatizate intilnire televizateintre principalii actori ai alegerilor, Nicola Sturgeon (pres. scotienilor) a zis ca nu va cere un alt referendum decit daca Anglia impune anumite decizii drastice legate de apartenenta la anumite stucturi sau politica fiscale radicale. La intrebarea moderatorului: ce astfel de dezicii? ea a raspuns :’Daca UK voteaza iesirea din EU la referendum. noi vom cere imediat un alt referendum. Scotia nu doreste iesirea din EU’.
      Argumentai?

  2. Harald spune:

    ”Creșterea spectaculoasă a a Partidului Laburist sub Miliband” o fi fost așteptată de mass-media cu vederi socialiste. Însă la nivelul omului de pe stradă, englezul nu e socialist. Chiar și cel care trăiește din ”benefits” știe că e nevoie de o economie liberală și funcțională pentru ca el să-și primească acele ”benefits”.

    Faptul că economia merge bine precum și locurile de muncă disponibile peste tot (chiar dacă nu neapărat bine plătite) sunt vizibile pentru oricine, așa au câștigat conservatorii. Iar dacă ei vor presa pentru o Uniune Europeană mai democratică și mai puțin socialistă, asta nu poate face rău nimănui, indiferent ce cred românii.

  3. Harald spune:

    Exemplu de liberalism britanic din categoria “ajută-te singur”: pentru primii 10.600 de lire pe an impozitul pe venit este zero. Chiar dacă promisiunea electorală a aparținut lui Nick Clegg, ea a fost pusă în practică de guvernul Cameron și în subconștient este percepută ca o creștere a veniturilor petrecută în timpul guvernării conservatorilor.

    http://www.moneysavingexpert.com/banking/tax-rates

    În România sau în Franța, guvernul ar fi promis taxe mai mari ca să crească ajutoarele sociale. În UK, guvernul a lăsat mai mulți bani cetățenilor (ceea ce a contat mai mult tocmai pentru cei cu venituri mai reduse) convins fiind că știu cetățenii ce să facă cu banii, nu trebuie să-i administreze guvernul în locul lor.

    Nu în ultimul rând, Cameron a fost adversarul introducerii cărților de identitate și legea respectivă (din 2006) a fost revocată în 2010. Englezii au avut cărți de identitate numai pe timpul războiului, pentru ei este de neconceput să te oprească un polițist pe stradă doar ca să te legitimeze. Te legitimezi la bancă, te legitimezi când ești la volan, dar nu pe stradă. Iar Cameron a înțeles asta și a fost sincer împotriva introducerii cărților de identitate.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Neculai-Cristian Surubaru


Neculai-Cristian Surubaru

Cristian Şurubaru este în prezent cercetător doctorand în Marea Britanie. Cercetarea pe care o conduce examinează capacitatea de absorbție a fondurilor structurale în Român... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)