joi, martie 28, 2024

Cum poate Romania stimula parcursul european al Moldovei?

În ultima jumatate de an atmosfera in triunghiul Romania-Rusia-Moldova s-a animat vizibil. Rusia a trecut printr-o tranzitie de putere mai turbulenta decat se anticipa initial. Putin a revenit la Kremlin, dar in Rusia foarte diferita de anul 2004 sau 2008. Clasa de mijloc redesteptata din letargie nu se mai multumeste cu cresterea PIB-ului si vrea schimbari calitative. Transnistria si-a ales un alt lider pentru prima data in 20 de ani. De fapt Transnistria era ultima regiune separatista din spatiul post-sovietic care pana in 2011 nu a trecut prin alternanta la putere. Romania a schimbat doua guverne si a gazduit la Iasi prima sedinta comuna a guvernelor R. Moldova si Romaniei. In final, saga ”alegerea presedintelui” in Moldova a avut un deznodamant fericit nu fara contributia deputatilor care s-au desprins din Partidul Comunist. Firesc aceste evolutii au lasat amprenta asupra dosarului transnistrean si parcursului european al Moldovei (vezi pentru mai o analiza detaliata raportul CRPE ”Cum sa evitam capcanele eurasiatice?”)

Schimare la fata in Transnistria

Noul lider s-a miscat rapid pentru a consolida puterea. Sevciuk a reinnoit masiv aparatul administrativ (virsta media a scazut la aproximativ 35 de ani), a supravegheat transfromarea miscarii ”Renasterea” in forta politica pro-prezidentiala, a incercat sa schimbe procurorul general si a aprobat cooperarea cu organele de ancheta din Rusia in dosarul intentat impotriva fiului fostului lider de la Tiraspol Igor Smirnov. Desi a reafirmat importanta partneriatului cu Rusia, Sevciuk considerabil a redus discursul ”cetatii asediate” si a optat pentru o atitudine constructiva fata de Moldova. Intr-o perioada scurta de timp au avut o serie de intilniri Filat-Sevciuk care s-au soldat cu deblocarea transportului feroviar de marfa prin Transnistria. De asemenea partile au ajuns dupa trei runde de discutii oficiale in formatul 5+2 asupra principiilor de negociere si agendei de lucru. Sunt o serie de elemente care explica o abordare mai cooperanta a Tiraspol-ului nu doar fata de Moldova dar si UE: situatia economica dificila; agenda domestica a lui Sevciuk centrata pe dezoltare, combaerea coruptiei, reducerea saraciei; expunerea la piata europeana (intre 40-50% de exporturi au ca destinatie UE); o atitudine pragmatica a Moldovei; oferta UE de a mari bugetul destinat masurilor de consolidare a increderii (€12 mln alocate pana 2015), percepute de Tiraspol ca inca o sursa pentru dezvoltare interna. In timp ce progerse în probleme tehnice sunt posibile, nu este realist sa asteptam in viitorul apropiat ca Transnistria sa renunte la discursul independist. Dar in conditile in care Transnistria este pusa tot mai mult sa balanseze intre Rusia si UE, sansele Moldovei de a multilplca legaturile si cooperarea intre cele doua maluri sporesc substantial. La randul sau aceste pot pune bazele unei formule de reintegrare sustenabila a tarii pe termen lung.

Moldova cu pasi mici spre UE

In ciuda competitiei acerbe in cadrul aliantei de guvernare, Moldova a continuat sa se apropie de UE. Negocierile asupra Acordului de Asociere au fost aproape finalizate, iar cele pentru crearea Zonei de Comert Liber, Cuprinzator si Aprofundat (ZCLCA) au fost lansate. Totodata, Moldova a inregistrat progrese sectoriale: la un pas de a adera la Spatiul Aviatic Comun (acord negociat dar inca nu a fost semnt din cauza procedurilor interne in UE), prima faza de implementare a planului de actiune pentru liberalizarea regimului de vize pe ultima suta de metri (doua legi restante sunt de adoptat), Moldova  a fost inclusa in programul FP7. UE a raspuns cu dublarea sprijinului pentru Moldova: cresterea asistentei financiare pentru reforme in sectoare vitale (ex. sectorul energetic sau justitie) sau proiecte strategice (gazoductul Ungheni-Iasi), prelungirea mandatului EUBAM pana in 2015, incurajarea dialogului direct intre Tiraspol si Chisinau, includerea Transnistriei in euroregiunea ”Nistru” (presupune cooperare la nivel local intre Ucraina si Moldova) si invitarea de a participa in calitate de observator la negocierile pentru ZCLCA (reprezentantii transnistreni au participat la prima runda), deblocarea negocierilor oficiale in formatul 5+2. Pentru a profita din plin de acest sprijin in perioada ce urmeaza Moldova trebuie sa se focalizeze pe implementarea reformelor. Doar o Moldova reformata va fi mai atractiva pentru populatia din stanga Nistrului si capabila sa reziste presiunilor Moscovei.

Rusia iritata si reactiva

Rusia mai vulnerabila intern in perioada electorala a privit cu ingrijorare evolutii din Moldova si Trasnistria. De ce? In primul rand, Moscova a mizat pe alt candidat la alegeri in Transnistria. De aici a venit si reactia imediata a Kremlin-ului de a suspenda temporar asistenta finanicara spre Transnistria. Exista in continuare un deficit de incerdere fata de Sevciuk la Moscova. In al doilea rand, Moldova si-a ales presedinte si tot mai activ a cautat sa stabileasca dialog direct cu Tiraspol, reducand rolul Rusiei. In al treilea rand, UE a sporit implicarea in Transnsitria si a investit in proiecte/refrome care sa permita Moldovei sa reziste presiunilor Rusiei. Un expert rus foarte bine a rezumat atitudinea Rusiei: ”Moscova nu are de gand sa stea cu mainele in san, in timp ce Moldova cu ajutorul UE, se pregateste sa absoarba Transnistria”. In consecinta, strategia Rusiei a fost ajustata pentru a preveni schimbarea statu quo in defavoarea sa. Rusia l-a numit pe Dmitri Rogozin, un polician cu un discurs nationalist agresiv, in calitate de reprezentant special in Transnistria. Scopul lui este de a stimula retorica ”cetatii asediate” in Transnistria, impiedica dialogul intre Chisinau si Tiraspol si a infatisa Romania drept stat problema pentru cooperare regionala. Totodata, Rusia a dublat eforturile pentru deraierea cursului european al Moldovei (ex. implicarea bisericii ruse in campania impotriva legii anti-discriminare) si amplificarea prezentei si controlului asupra Transnistriei (reluarea ajutorului financiar, discutii despre preluarea conductelor de gaze in contul datoriei, posibil un nou val de pasaportizare).

Recalibrarea strategiei Romaniei

In 2009 Romania cu mult entuziasm a sprijinit parcursul european al Moldovei. Insa multe din initiative bilaterale au fost implemenatte lent sau au intarziat din cauza incertitudinii politice la Chisinau si Bucuresti. De pilda, partile au negociat planul de actiuni comune timp de doi ani. Unele protocoale sectoriale desi negociate, nu au fost semnat din cazua caderii guvernului la Bucuresti. Dat fiind evolutiile in Moldova si Transnistria, Romania trebuie sa recalibreze strategia sa. In primul rand, discursul lui Rogozin trebuie ignorat. Asa cum a remarcat un expert rus ”capacitatea lui de a escalada situatia sporeste proportional cu atentia care i se acorda”. In schimb, Romania ar fi bine sa mizeze pe un mesaj pozitiv aratand felul in care prin masuri concrete (fie programe de twinning sau conducta Ungheni-Iasi) contribuie la intarirea statalitatii R.Moldova si implementarii agendei europene. In al doilea rand, Romania trebuie sa investeasca strategica ajutorul de €100 de mln promis Moldovei. Proiecte in domeniul energetic trebuie accelerate. O atentie sporita trebuie acordata regiunilor eurosceptice din Moldova (nordul republicii si autonomia gagauza), acolo unde potentialul destructiv a Rusiei este substantial. In acest scop Romania poate instrumentaliza partneriate strategice cu Polonia si Turcia, ambele tari sub diverse forme deja fiind implicate in proiecte in Moldova. In al treilea rand, vointa politica va fi cruciala pentru succesul reformelor in Moldova. Romania trebuie sa foloseasca canale de comunicare cu componentele aliantei de guvernare pentru ai determina sa sprijine nu doar declarativ, dar si in fapte agenda europeana. In acelasi timp, insistenta Romaniei de a gasi solutii rapide la probleme identitare in Moldova va fi contraproductiva si va servi mai degraba agenda Moscovei. Pentru Kremlin scenariu ideal este o Moldova nereformata care isi consuma toata energie in batalii identitare care polarizeaza societatea. In loc sa mizeze exclusiv pe segmentul social romanofil in Moldova (care nu constituie majoritate) si probleme identitare, Romania trebuie sa cultive europenizarea care aduce beneficii reale cetatenilor R. Moldova indiferent de etnie. Actionind astfel, Romania isi va extinde cercul prietenilor in Moldova solidificand pozitia pe termen lung si va face parcursul european al Moldovei ireversibil.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Analiza e pertinenta pentru ca evoca succint sursele publice ale temei. Gasesc, de asemenea, ca recomandarile adresate diplomatiei romane sunt adecvate – desi usor redundante, fiindca am impresia ca, la nivel oficial, Romania face in Republica Moldova tocmai ceea ce ii sugereaza autorul sa faca. Cu atit mai bine, e o confirmare ca autorul are dreptate. Ceea ce lipseste acestei bune analize este o explicatie: de ce ar trebui sa faca Romania pentru RM ceea ce autorul ii cere sa faca? Doar pentru ca si-a luat un angajament politic si trebuie sa se tina de cuvint? Da, desigur, insa e insuficient. Fiindca intrebarea initiala s-ar putea reformula: si ma rog de ce si-a luat Romania acest angajament politic? Doar pentru ca statutul de membru de frontiera al UE presupune aceste raspunderi? Unde vreau sa ajung? La chestiunea identitara, care nu poate fi despartita – asa cum pare sa sugereze autorul – de dimensiunea europeana. Pe foarte scurt: daca Romania nu priveste la Republica Moldova ca la un al doilea stat romanesc, anvergura angajamentului ei peste Prut este irational (politic, nu moral, desigur). Si, in plus, e greu – imposibil? – de explicat cetatenilor romani platitori de taxe. A bon entendeur, salut!

  2. Stanislav, felicitari pentru articol. Clar si logic. Din cate inteleg, spui ca Romania nu trebuie sa se mai panicheze ca exista peste 50% din cetatentii RM care se considera moldoveni si nu romani. Nu are deci rost sa stam pe capul lor ca sa ii „desteptam” cu forta. Doar sa le trecem pe la nas avantajele economice ale europenizarii si o sa doreasca chiar ei integrarea in UE si eventual unirea cu Romania in viiutor. De acord, dar ce facem cu Rusia? Chiar daca il ignoram pe Rogozin vin din urma alti dulai de serviciu de la Kremlin.

  3. Sunt de acord aproape in totalitate cu autorul articolului. Spun „aproape”, pentru ca eu cred ca Romania trebuie sa lupte pentru (re)desteptarea identitatii romanesti in Moldova. Si chiar intr-un mod sustinut, pentru ca trebuie sa profitam de aceasta „bresa” care este regimul democratic de la Chisiniau. Ganditi-va ca de 2-3 ani incoace copiii invata la scoala Istoria Romanilor, ori copiii astia vor fi la un moment dat viitorul Moldovei si poate chiar al Romaniei. Cred ca este foarte important ca acesti copii sa creasca cunoscandu-si cu adevarat radacinile si invatand despre opresiunea la care au fost supusi bunicii si parintii lor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru este analist superior la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate. Interesele sale de cercetare se concentreaza pe relatiile UE-Rusia, politica externa si de securitate a Rusiei in regiunea post-sovietica, conflictele prelungite și relatiile UE cu statele Parteneriatului Estic (PaE). Inainte de a se alatura EUISS, Stanislav a fost analist principal la Institutul Polonez de Afaceri Internationale (2014-2016) si analist politic la Institutul pentru Politici European al Fundatiei pentru Societate Deschisa din Bruxelles (2016-2017). Stanislav este co-editor al volumului “Russia Rising: Putin's Foreign Policy in the Middle East and North Africa”, aparut la editura Bloomsbury in 2021.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro