vineri, martie 29, 2024

Cum trebuie să răspundă România la discursul Angelei Merkel privind viitorul Europei

Discursul cancelarului Angela Merkel de miercuri de la Reuniunea Grupului PPE din München a însemnat un nou pas important în dezbaterea privind reforma Uniunii Europene. Cancelarul Germaniei a avut poziții ferme pe cele mai importante teme de discuție și pot spune că a venit cu un răspuns consistent la discursul privind viitorul Europei susținut de președintele Franței, Emmanuel Macron, toamna trecută la Sorbonna. Este clar că marii lideri europeni au început deja să lucreze la reformarea Europei. Guvernul României trebuie să aibă la rândul lui propriile răspunsuri la temele principale de dezbatere privind reforma UE. Dar cum trebuie să răspundă România și, mai mult, ce teme noi trebuie să aducă țara noastră la masa discuțiilor?

Un discurs de poziție


Miercuri seara, cancelarul german Angela Merkel a susținut un discurs la reuniunea Grupului PPE din München despre provocările cheie cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Merkel a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să poată aborda rapid provocările globale, cum ar fi migrația, schimbările climatice și comerțul mondial, având în vedere actuala evoluție negativă a unora dintre relațiile externe, în special cu Statele Unite ale Americii. Revenirea la naționalism și protecționism nu este răspunsul corect, ci înțelegerea și cooperarea comună, susține cancelarul Germaniei.

Cele cinci domenii tematice pe care UE ar trebui să se concentreze și pe care Merkel le-a amintit sunt: 1. politica de securitate și apărare comună, 2. politica comună de dezvoltare, migrația și azilul, 3. știința și uniunea economică și monetară, 4. educația, diversitatea culturală și conservarea creației, 5. Uniunea Europeană cu capacități sporite de acțiune. Le voi analiza pe rând și voi propune  variante de răspuns pe care România trebuie să le susțină în dezbaterile privind viitorul UE, care iată că deja au început.

Politica de securitate și apărare comună


Merkel a spus că Uniunea Europeană trebuie să-și protejeze valorile, să lupte pentru drepturile omului și să-și protejeze interesele în afacerile externe. Un exemplu este necesitatea unei strategii comune pentru armament a celor 28 de state membre. În timp ce în SUA există doar 30 de tipuri diferite de armament, în UE există aproximativ 170 de tipuri, ceea ce face foarte dificilă găsirea unui sistem operațional comun. O abordare raționalizată ar fi mai ușoară și mai eficientă.

Îmbunătățirea cercetării în materie de apărare la nivelul UE ar evita dublarea cheltuielilor și a eforturilor depuse de 28 de state membre. În loc să cheltuiască de 28 de ori pentru cercetarea în domeniul apărării, statele membre ale UE ar putea să facă schimb și să pună în comun informații, respectiv, să sporească coordonarea și sinergiile dintre capabilitățile de apărare, reducând astfel costurile. Angela Merkel a subliniat, de asemenea, necesitatea unor orientări comune pentru exportul de arme, precum și crearea unui așa-numit „grup de intervenție al UE” care ar putea acționa rapid în situații de urgență. Acesta este și motivul pentru care Uniunea Europeană a propus în 2017 alocarea a 500 de milioane de euro pentru un program specific de dezvoltare a apărării și industriei europene.

Mai mult decât atât, pentru perioada post-2020, apărarea va deveni unul dintre elementele centrale ale bugetului european pentru prima dată în istorie. Conform propunerii Comisiei Europene pentru Bugetul Uniunii Europene 2021-2027, 19,5 miliarde de euro vor fi alocate sectorului apărării.

Din acești bani, 13 miliarde de euro ar urma să reprezinte alocările Fondului European pentru Apărare, care are scopul de a încuraja cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare. Statele membre vor putea, de exemplu, să investească în comun în dezvoltarea tehnologiilor pentru drone sau vor putea cumpăra în comun un număr mai mare de elicoptere pentru a reduce costurile. În plus ar urma să se aloce încă 6,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea de infrastructură cu utilizare duală, civilă și militară.

România ar trebui să susțină aceste măsuri care nu doar că vor duce la costuri mai reduse la achiziția și dezvoltarea de echipament militar, dar vor crește și sinergiile cu ceilalți aliați europeni.

Este de asemenea important să ne asigurăm că eforturile realizate la nivelul Uniunii Europene nu se suprapun cu cele ale NATO, căci, pentru țara noastră, NATO și parteneriatul cu Statele Unite reprezintă principala garanție de securitate. Pe de altă parte, însă, o utilizare mai eficientă și mai coordonată a resurselor militare nu poate decât să aducă beneficii tuturor membrilor UE și NATO. De aceea cred că, pe lângă continuarea alocării a 2% din PIB pentru sectorul apărării, România trebuie să susțină eforturile europene de întărire a cooperării în domeniu.

În plus, cancelarul Merkel a declarat că serviciile de informații naționale și agențiile antiterorism ar trebui să sporească cooperarea la nivelul UE și, prin urmare, să își îmbunătățească schimbul de informații. De asemenea, a solicitat o platformă extinsă de date pentru a lupta mai bine împotriva criminalității organizate, a terorismului și a migrației ilegale.

Declarațiile cancelarului Merkel nu fac decât să confirme faptul că, în ziua de astăzi, siguranța și securitatea unui stat nu mai pot fi gestionate ca acum un secol. Provocările și pericolele au crescut, începând de la atacuri teroriste, amenințări cibernetice sau alte tipuri de amenințări hibrid, precum campaniile de dezinformare. De aceea, singurul mod în care putem asigura securitatea României și a Europei în ansamblul ei este să intensificăm cooperarea între autoritățile din statele membre. Fie că vorbim de cooperare polițienească sau de schimburi de informații între serviciile de intelligence, este evident că într-un spațiu european de liberă circulație soluția este să colaborăm mai intens și mai bine.

O altă măsură este întărirea securității cibernetice și lupta împotriva campaniilor de dezinformare. Chiar dacă efectul acestor campanii nu se resimte imediat, ele afectează grav procesele democratice din țările noastre, ajungând chiar la influențarea unor alegeri, cum a fost și cazul Referendumului privind ieșirea Marii Britanii din UE.

Eu am propus încă de anul trecut mai multe măsuri concrete pentru a lupta mai eficient împotriva campaniilor de dezinformare în UE și în vecinătatea sa, alocând 1,1 milioane de euro pentru dezvoltarea unei rețele europene de monitorizare și identificare a știrilor false.

Politica comună de dezvoltare, migrație și azil

Șeful Executivului de la Berlin a spus că Uniunea Europeană are nevoie de un răspuns comun la migrația ilegală. În caz contrar, valorile fundamentale ale UE vor fi puse în discuție, începând cu libertatea de mișcare, care este esențială pentru buna funcționare a pieței interne.

Ea a menționat necesitatea unui sistem flexibil de solidaritate. Deoarece măsurile anterioare de gestionare a migrației nu au adus rezultatele așteptate, Merkel insistă asupra unui anumit tip de solidaritate flexibilă ca răspuns. Fiecare stat membru ar trebui să sprijine în funcție de propriile posibilități, de exemplu prin acordarea de asistență tehnică sau prin asigurarea unui număr mai mare de ofițeri de poliție pentru paza de coastă comună și nu neapărat printr-o cotă de imigranți.

Este clar ca politica de relocare a refugiaților între statele membre ale UE pe baza de cote nu a dat rezultate și nu va continua. În același timp, însă, acest lucru nu înseamnă că statele respective nu ar trebui să participe la împărțirea unei astfel de poveri. Așa cum și statele din vestul Europei participă cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultorii, IMM-urile sau șomerii din unele state europene, așa și acele state ar trebui să ajute când ne confruntăm cu o criză de tipul celei a refugiaților. Ajutor poate însemna nu neapărat primirea de refugiați, ci și contribuții financiare la cazarea și hrănirea lor, suplimentarea efectivelor de grăniceri care sunt trimise în alte state pentru a asigura frontierele dar și punerea la dispoziție a unor forțe de poliție care să investigheze cine prezintă un risc pentru siguranța cetățeanului european și cine nu. Soluții există, trebuie să existe doar bunăvoință.

Angela Merkel a menționat, de asemenea, necesitatea unor noi acorduri de securitate cu alte țări din afara UE, așa cum a fost cazul Turciei. Cu toate acestea, ea a subliniat că o poliție comună de frontieră și noi acorduri de securitate cu alte țări nu sunt măsuri suficiente pentru a gestiona cauzele fundamentale ale migrației.

Soluția pe termen lung este să investim mai mult în țările de origine ale migranților și refugiaților, astfel încât să creștem nivelul de trai acolo iar acești oameni să nu mai aleagă să își părăsească țara și să vină în Europa. Crearea unui Plan Marshall pentru Africa și o strategie coordonată pentru dezvoltare între ONU și UE au fost printre ideile avansate de Merkel.

Există în prezent o serie de instrumente la nivel european, precum Fondul Fiduciar al UE pentru Africa. Fondul funcționează pe baza de contribuții voluntare ale statelor membre și ale bugetului european. România, după aproape trei ani de la înființarea acestui fond, a contribuit cu doar 100.000 de euro, la fel ca Cipru și Slovenia și de trei ori mai puțin decât Letonia – o țară de 10 ori mai mică decât România. Până și vecinii noștri bulgari au donat 550.000 de euro acestui fond, iar Polonia și Ungaria în jur de 10 milioane de euro. Statele membre trebuie să contribuie mai mult la acest fond pentru că, altfel, dacă nu reducem migrația pe termen lung, gestionarea migranților în interiorul UE va fi înzecit mai costisitoare pentru fiecare stat în parte, inclusiv pentru România.

Știința și uniunea economică și monetară

UE continuă să rămână în urma Coreei de Sud, a Chinei și a Israelului în privința investițiilor în cercetare și dezvoltare. Astfel, cancelarul Germaniei a subliniat necesitatea atingerii obiectivului UE de a investi 3% din PIB-ul său în cercetare și dezvoltare, iar Germania și-a stabilit propria țintă la 3,5% din PIB până în 2025. Merkel a menționat, de asemenea, necesitatea modificării regulamentului privind concurența pentru a facilita apariția unor firme europene de tipul Microsoft, Facebook, Google, evocând și posibilitatea apariției unei așa numite agenții europene pentru inovații perturbatoare (inovații majore care ne schimbă tuturor viața).

În România, cercetarea și inovarea au rămas priorități doar la nivel de declarații. În continuare avem dificultăți în a înțelege valoarea adăugată pe care investițiile în cercetare le aduc economiei. Este vorba despre investiții în viitor, care fac economia mai competitivă pe plan global, care ajută o țară să producă bunuri de o calitate mai mare și la un preț mai mic. Deocamdată, politicienii noștri consideră că singura valoare adăugată a economiei noastre o reprezintă forța de muncă mai ieftină – din păcate aceasta nu este o gândire orientată spre viitor.

Dacă excludem câteva investiții precum laserul de la Măgurele, putem spune că țara noastră nu doar că a rămas în urma tuturor celorlalte state europene la capitolul investiții în cercetare, dar că uitat complet de acest sector. În 2016 eram pe penultimul loc la procentaj al PIB-ului investit în cercetare în Uniunea Europeană, cu 0,48% investiții. Asta în contextul în care ne-am asumat o țintă națională de 2% până în 2020. Nu văd cum, în contextul în care în ultimii zece ani nivelul investițiilor în cercetare a rămas constant, vom putea să atingem această țintă.

Se impune deci regândirea completă a programelor și strategiilor naționale din cercetare, astfel încât să se creeze facilități pentru cercetători, să construim infrastructură de cercetare folosind fondurile europene, să investim mai mult în centrele de cercetare ale universităților românești și, nu în ultimul rând, să sprijinim mai mult antreprenorii din România care investesc în acest sector.

Angela Merkel a precizat că, după ieșirea Regatului Unit din UE, 85% din PIB-ul Uniunii va proveni din zona euro. Astfel, este nevoie de instrumente de guvernanță economică pentru a încuraja convergența țărilor care nu fac parte din euro și pentru finalizarea Uniunii Piețelor de Capital. De asemenea, cancelarul german susține ideea dezvoltării în continuare a Mecanismului european de stabilitate (MES) într-un Fond Monetar European (FME). În opinia sa, un FME ar trebui să poată oferi linii de credit pe termen lung în baza unor condiții, dar ar trebui, de asemenea, să poată reacționa la provocările pe termen scurt, de exemplu în cazul în care Brexit ar fi fost mai perturbator decât se aștepta și ar avea un impact mai mare asupra Irlandei, atunci Irlanda ar trebui să poată accesa rapid finanțarea.

Liderul european a subliniat necesitatea încheierii negocierilor asupra următorului buget pe termen lung al UE înainte de alegerile europene din 2019 și a subliniat că Germania va urma această linie în cadrul Consiliului European. Astfel, a spus că, dacă UE nu încheie negocierile la timp, riscăm să nu putem finanța programe UE foarte importante, cum ar fi Programul „Erasmus+”. Cancelarul a susținut, de asemenea, că nu putem avea în vedere un buget al zonei euro înainte de a încheia negocierile pe bugetul global al UE.

Mai sunt câteva motive pentru care ar trebui să avem un Buget al UE pentru 2021-2027 până la alegerile europene. În primul rând pentru că nu știm cum va arăta viitorul Parlament European, de aceea este de dorit să închidem negocierile și să ne asigurăm că ajungem la un acord bun înainte de alegeri. În al doilea rând este vorba despre așteptările cetățenilor europeni înainte de alegeri: ei vor dori să afle de la noi ce am făcut în actualul mandat; agricultorii ne vor întreba dacă plățile directe vor crește sau vor scădea; studenții dacă mărim numărul de burse Erasmus sau nu; întreprinzătorii dacă vor avea acces mai ușor la credite garantate de Uniune sau nu; noi trebuie să venim cu răspunsuri concrete pentru a le demonstra că votul lor este important și că în actualul mandat vocea lor a fost auzită.

Pentru România este de asemenea important ca negocierile să fie încheiate înainte de alegeri, întrucât parafarea unui eventual acord ar urmă să aibă loc la Sibiu, în timpul Summit-ului UE din mai 2019. Într-un asemenea scenariu, greutatea și importanța reuniunii de la Sibiu ar crește foarte mult, toată lumea urmând a fi cu ochii pe țara noastră.

Educația, diversitatea culturală și conservarea creației

Este clar că în ultimii ani mulți oameni s-au îndepărtat de Uniunea Europeană. Cauzele sunt multiple: criza financiară, politicieni care nu a făcut ceea ce au promis, campaniile de dezinformare ale populiștilor și extremiștilor europeni etc. Întrebarea este cum îi aducem pe acești oameni înapoi lângă Europa sau, mai degrabă, cum aducem Europa mai aproape de oameni. În primul rând trebuie să ne gândim la tânăra generație care are nevoie de susținerea noastră și fără de care noi nu vom putea să ne punem în practică ideile.

Tinerilor europeni trebuie să le arătăm concret de ce Uniunea Europeană este bună și ce face Europa pentru ei. Să îi ajutăm să descopere Europa, să călătorească în altă țară, să studieze într-un alt loc, să învețe o altă limbă – trebuie să aducem Europa mai aproape de tineri. Un exemplu concret care e pe care să devină realitate este programul prin care Uniunea Europeană acordă bilete de tren gratuite tinerilor europeni care împlinesc 18 ani, pentru a călători și descoperi o altă cultură europeană. Proiectul, pe care l-am inclus pentru prima dată în bugetul UE pentru anul 2018, buget pe care l-am coordonat, va permite în acest an ca peste 20.000 de tineri europeni să călătorească gratuit în cel mult patru state europene pentru o perioadă de până la 30 de zile. În plus, în perioada 2021-2027 se vor acorda 700 de milioane de euro pentru acest program, astfel că 1,5 milioane de tineri europeni se vor bucura de această facilitate. De aceea, mă bucur că Angela Merkel a salutat această inițiativă în discursul ei, inițiativă căreia, inițial, nu foarte mulți politicieni europeni i-au dat șanse de reușită și pentru care am negociat intens ca el să devină realitate.

Un alt mod prin care UE ajută tinerii să cunoască Europa și să studieze în străinătate este Programul „Erasmus+”. Vorbim de cel mai de succes program european, de aceea, Comisia Europeană a propus în luna mai dublarea alocărilor către Programul Erasmus+ pentru perioada 2021 – 2027, de la 14,7 miliarde de euro, la 30 de miliarde de euro, comparativ cu actuala perioadă de programare financiară.

România trebuie să profite la maximum de toate programele europene pentru tineri numai așa ne putem asigura că noua generație are ce trebuie în țară și nu pleacă la lucru în străinătate. Avem la dispoziție peste 300 de milioane de euro fonduri europene destinate ocupării tinerilor pentru perioada 2014 – 2020. Din păcate, Guvernul României încă nu a cheltuit niciun ban din aceste fonduri, deși 1 din 6 tineri români nu are un loc de muncă.

Așadar, cel mai bun răspuns pe care țara noastră îl poate da la întrebarea „cum apropiem tinerii mai mult de Europa” este să faciliteze accesul noii generații la toate beneficiile pe care le oferă Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană cu capacități sporite de acțiune

Pentru a gestiona toate provocările menționate mai sus, statele membre ale UE trebuie să aibă o abordare orientată către soluții comune. În același timp, cooperarea dintre guverne va trebui intensificată pentru a permite decizii rapide.  Un proces decizional mai suplu ar fi benefic pentru toate statele membre. Angela Merkel a spus că este nevoie de mai mult curaj în a apăra interesele cetățenilor UE în lume, în a proteja regulile concurențiale în Europa și la nivel global, dar și în a încuraja producția inovatoare și principiile unor finanțe publice solide.

Într-adevăr trebuie ca Uniunea Europeană să răspundă mai rapid și mai eficient la provocările cu care se confruntă. Iar România trebuie să fie parte a proceselor de reflecție care vor urma. S-a discutat foarte mult despre Europa mai multor viteze, iar eu spun că dacă cineva va dori să participe mai puțin la aprofundarea integrării europene să poată face asta, însă să nu le îngrădească celorlalți dreptul de a merge mai departe. La fel și invers, dacă unele state vor dori să își întărească colaborarea într-un domeniu, să o poată face, însă această asociere să fie deschisă tuturor celorlalte state.

Cert este că România trebuie să rămână parte a nucleului dur al UE, să se alăture tuturor formelor de aprofundare a integrării europene, pentru că nu este decât în beneficiul țării noastre. Dacă va exista o Europă cu două sau mai multe viteze, avem datoria de ne afla între cei care vor o Uniune Europeană mai puternică și mai integrată.

Ce teme trebuie să aducă România la masa discuțiilor

România nu trebuie doar să răspundă la teme pe care alți le-au adus în discuții. Ca stat membru, avem dreptul să venim cu propriile obiective și cu propriile teme în ceea ce privește viitorul UE, cu atât mai mult cu cât țara noastră va deține președinția Consiliului UE în primul semestru din 2019.

O temă pe care cred că România are obligația să o pună pe lista dezbaterilor este Vecinătatea estică și, respectiv, o mai mare apropiere de Uniunea Europeană a țărilor din regiune, în special a Republicii Moldova. Rolul României ar fi de a împinge discuțiile, spre acordarea unei perspective de aderare acestor țări. Nu este nevoie de termene, de date fixe, dar cred că se impune să spunem clar și răspicat acestor țări că, dacă și când vor fi pregătite, Uniunea va demara negocierile de aderare. În contextul în care vedem o amenințare din ce în ce mai mare la adresa securității UE care vine dinspre est, în special, dinspre Federația Rusă, parcursul european al țărilor din Vecinătatea estică este în egală măsură important pentru siguranța României, dar și  a întregii Uniunii.

Există, desigur, o serie de alte teme importante pe care România le poate aduce în dezbaterea europeană, dar, pentru asta, trebuie ca autoritățile române, Guvernul mai ales, să joace un rol mai activ în toate aceste discuții. Nu putem să stăm deoparte acum, când se decide viitorul UE, și să nu contribuim la discuții, iar apoi să ne plângem că se iau decizii fără contribuția noastră.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Pentru Romania: Euro, Schenghen

    Transport ieftin in cadrul UE, Avion, Tren, autostrazi, combustibil

    Taxe reduse la nivel UE, suntem total necompetitivi cand ma uit ca suntem mult, mult mai scumpi decat china, usa. Ne uitam cat costa kW de curent in USA, ne uitam cat costa 1l de benzina, ne uitam cate taxe platesc, si ne ducem sa facem cercetare, educatie si munca in USA, ne uitam la birocratie si taxe, inchidem firma in UE si o deschidem in USA fiindca asa redevii competitiv.

    Mai trebuie amestecati tinerii, sa le fie mai convenabil sa se duca sa invete in alt stat, simplu taxe reduse daca esti din alt stat UE.

    Uniformizat legislatia, de exemplu de ce avem indicatoare rutiere diferite functie de stat? Fiecare oras isi poate declara „Low Emission Zone” indicatorul rutier e functie de stat, regula e total neclara, trebuie sa stii limbile EU si sa studiezi legislatia fiecarui oras in parte ca sa te deplasezi din A in B. Alt exemplu, pensiile, asigurarile medicale sociale, daca ne deplasam pe cativa ani in alta tara UE, nu ar trebui sa incepem totul de la zero, pensia, asigurarile sociale ar trebui sa fie continuate din punctul unde au ramas, eventual facute mici ajustari. Asigurarile medicale ar trebui sa functioneze oriunde ma aflu in EU. Exemplele pot continua.

    Trebuie statele vecine sa o duca bine, dar cum o facem? Aruncam cu bani acolo, dupa care ei se fura si vina se da tot pe UE? Nu putem lichida diferentele mari in cadrul UE si deja ne apucam de vecini?

    • „Pentru Romania: Euro, Schenghen”

      Mă scuzați, dar acestea sunt obiectivele Bulgariei, nu ale României, iar atingerea lor va fi accelerată începând de anul viitor, cu sprijinul UE, desigur. Cum oare or fi îndeplinit bulgarii criteriile de convergență, habar n-am!

      • Au indeplinit fiindca au avut intentia. Noi nu avem intentia.

        Aceste 2 obiective trag dupa sine o gramada de detalii :) Aceste detalii ne vor trece la o etapa calitativ noua. Dar, e mai bine sa ne balacim in noroi si sa avem discutii sterile la TV decat sa ne apucam de treaba.

  2. Domnule, noi n-avem nicio treabă cu subiectele prezentate de autorul articolului! Nu este clar acest lucru?!

    Îmi vine în minte acum vizita prim-ministrului japonez Shinzo Abe în România, care putea să marcheze o epocă de colaborare extrem de rodnică între cele două state, cu beneficii imense pentru țara noastră. Oportunități rare, care apar la decenii distanță, au fost ignorate de politicienii noștri, în loc să fie fructificate eficient. De ce oare?!

    Cei pe care i-am ales să ne reprezinte interesele la conducerea țării pun întotdeauna, dar întotdeauna (!), interesele proprii, de prosperitate personală și de grup, înaintea interesului public.

    Prin urmare, priviți spre exemplu șușanelele cu „Centenarul”, unde se toacă niște bani pe câteva spectacole ratate și bannere agățate strâmb de stâlpii de iluminat prin orașele mai importante din România, în loc să fie finanțate manifestări internaționale șamd.

    Relația noastră cu UE este interesantă pentru cleptocrații români în măsura în care oferă oportunități economice cât mai puțin condiționate, nu pentru dezvoltarea țării, cum idealist (ori naiv?) zice autorul, ci pentru a se asigura resursele din care să fie extrase rente. Despre ce vorbim?!

  3. Ori stind in genunchi, ori repetind cu mici pauze de respiratie „sa traiti”… sa traiti”…
    Istoria nu ne da alte sperante.
    „Neamtul e pentru dreptate
    Si-o propaga-n orice fel,
    Numai daca-ntâi de toate
    Este cum o vede el”..
    Goethe.

  4. După mine viziunea actuală din U.E. este complet lipsită de realism. În condițiile avântului economiilor tigrilor asiatici, a protecționismului american, a eventualei reunificări a Coreei etc. U.E. nu face aproape nimic.

    Probleme precum apărare, cercetarea, învățământul ar trebui rezolvate la nivelul U.E. cu un buget european de vreo 1800 miliarde euro (10% din PIB-ul U.E.). Apărarea europeană ar trebui să aibă vreo 300 de miliarde anual, nu 19,5 miliarde în șapte ani.

    Acest buget uriaș ar fi cheltuit eficient conform deciziilor locale și aplicate, dar este necesar să fie uriaș exact în ideea că germanii și țările dezvoltate trebuie să contribuie la finanțarea interesului comun. Euro și migrația crează decalaje, situația în care unele țări profită de altele. Când europenii ar trebui să fie mai uniți se promovează instrumentele de dezbinare.

  5. Nu stiu ce consuma doamna Merkel dar trebuie sa fie marfa de calitate :)

    1. Apararea

    NATO = americanii

    Europa este sub umbrela nucleara americana

    Tot americanii le fac si scuturi antibalistice, atat la sol cat si pe navele americane AEGIS dislocate primprejurul Europei

    Pe banii lor

    Nu degeaba Trump i’a tot criticat ca America plateste apararea Europei in timp ce europenii o freaca pacifist, iar Germania parca are 1% din PIB la aparare

    Germania s’a facut ca ploua

    Acuma Germania vrea sa facem armata europeana, ca sa ce, sa inlocuiasca NATO? sa scoata americanii din ecuatie?

    Cu armament european

    Noi de exemplu industria de armament ne’am daramat’o ca de altfel mai toata industria cu capital local, deci armament european facut in principal in Germania si Franta, normal ca baga tare pe directia asta daca banii intra in industria lor

    Deci sa fim clari, fonduri de aparare europene pt industria germana si franceza

    Romania a comandat pana acum numai armament american, deci la noi directia e clara

    O armata este zero fara un lant de comanda functional si ce lant de comanda o sa aiba o armata europeana cand astia nu se inteleg in general la nimica :) , va fi o armata condusa de germani/eventual francezi?

    Germania are intelegeri cu Rusia pt materii prime ieftine, in conditiile astea ce garantii de securitate ofera Germania

    Si daca nu ofera atunci la ce trebuie sa mai platim inca o armata, europeana

    Si sa cumparam armament fabricat de industria germana pe gaz rusesc, practic le dam banii rusilor

    Germania ne saboteaza cat poate in Republica Moldova facand jocul Rusiei, asa ca despre ce discutam aici

    2. Politica comună de dezvoltare, migrație și azil

    Yeah, right, comuna

    Pt ca si noi ne dezvoltam pe gaz ieftin rusesc, ca si germanii

    Ah, la refugiati normal ca e comuna, ni’i mai debarca si noua, pt ca „solidaritate”

    De ce sa impartim povara, tarile bogate iubitoare de refugiati, lgbt, arabi sa’i tina pe toti la ei acolo pt ca’s bogate si iubitoare

    By the way, populatia Africii se dubleaza panala 2.5 mld in 2050, ii primeste Merkel pe toti sau ne mai repartizeaza si noua?

    3. Știința și uniunea economică și monetară

    Sa mai facem niste agentii europene, ca si asa nu prea e birocratie in UE

    Cine are bani si vrea sa se dezvolte investeste in cercetare

    Success la inlocuirea Microsoft, Google

    Cui nu’i trebuie cercetare investeste in pensionari si bugetari, ei sunt viitorul intr’o tara inapoiata, imbatranita, depopulata

    4. Educația, diversitatea culturală și conservarea creației

    Diversitate, right…

    5. Uniunea Europeană cu capacități sporite de acțiune

    Din ciclul „Sa facem din tun tractoare…din atom, lumini, izvoare…din rachete nucleare pluguri de arat ogoare”

    Aici m’ati pierdut: „Cert este că România trebuie să rămână parte a nucleului dur al UE, să se alăture tuturor formelor de aprofundare a integrării europene, pentru că nu este decât în beneficiul țării noastre.”

    Cu cine o sa faca Romania asta, cu politruci semi’retardati nevorbitori de limbi straine si necunoscatori de politica externa/economica trimisi acolo pe pile de la partid numai pt salariu?

    Participand la sedinte si aproband ca surdo’mutii initiative europene?

    Ca sa faca parte din nucleul dur Romania trebuie sa aiba o economie puternica, capital local, infrastructura, armata puternica moderna, influenta politica, cercetare, sa aiba integrare economica cu aia din nucleul dur

    In care dintre astea ne incadram?

    Nu suntem acceptati in Schengen, nu suntem in zona EUR

    Noi un mic, o bere, o demonstratie pt sustinerea coruptilor, niste pensii indexate, niste salarii la stat dublate

    Sa furam fara sa fim condamnati si daca totusi se intampla puscarie numai acasa si numai in weekend

    D’astea…

    Romania poate sa aduca ce teme doreste la masa discutiilor, atat timp cat e subdezvoltata si corupta n’o s’o bage nimeni in seama

    In nucleul dur trebuie sa lupti sa patrunzi, nu te baga nimeni acolo la ciosvarte pt ca dai din gura si faci mumu

    A mai incercat o desteapta prin parlamentul european sa intrebe la genul ca „da’ de ce alergati domle asa de repede ca noi nu ne putem tine dupa voi” si a fost pusa frumos la punct de Macron

    In rest:
    Trump le’a dat cu flit europenilor la G7, urmeaza alte tarife si eventual o recesiune?
    Italia se radicalizeaza si aia si au datorii care nu pot fi bailed-out ca Grecia pentru ca it’s too big to fail
    UK s’a carat si le pleaca un contributor
    Deci vin timpuri interesante pt UE
    Meanwhile babele bat campii cu diversitatea…

    • Ai dreptate dom’le ce mai!La toate capitolele..!.Insa mi se pare mie sau pastrezi cei mai bun la urma ?Pare sa existe si o urma de speranta? Crezi ca suntem buni cat de cat la ceva ,in asa fel incat am putea sa ii invatam si noi pe europeni?Ce zici de :barbut,dat cu tifla ,haz de necaz ,otrava din buda Mamei Omida,mititeii intorsi pe dos,alba-neagra si caciula intre prieteni de tip Caritas,sa moara si capra vecinului, dinafara vopsit gardu’inauntru leopardu’?Ei cum iti pare?Sau poate in modul cel mai serios o-i fi auzit si tu de doi trei tipi care ar putea schimba istoria ,intorsi in tara si sponsorizati copios ar putea produce o „strapungere” in stiinta si tehnologie.Cativa de genul Danielei Rusu in robotica si Bogdan Stoica in gravitatia quantica ( care lucreaza cu Ooguri) sau de Tudor Dimofte in matematica avansata a teoriei stringurilor.

      • @vlase

        Nu spune nimeni ca nu avem varfuri (romanii nu’s prosti) insa deocamdata mediocritatea si hotia au acaparat Tara

        Si pt ce sa se intoarca varfurile si ce anume sa schimbe in Tara, hotii si mediocrii din sistem ii vor rejecta instantaneu

        Nu stiu cum se va schimba situatia in bine, poate cu improspatarea generatiilor, astia mai tineri, mai iesiti prin lume, mai informati si mai educati poate vor face schimbarea, asta daca vor sta pe acasa…

    • „…sa facem armata europeana, ca sa ce, sa inlocuiasca NATO? sa scoata americanii din ecuatie?”

      Corectă abordarea, doar că ați încurcat puțin cronologia. Întâi americanii „s-au scos din ecuație” ei înșiși, după care Germania a spus „dacă ei nu vor să mai participe la apărarea comună, trebuie să ne apărăm singuri”. În ceea ce privește standardizarea tehnicii de luptă, mă gândesc că este un demers cu efect pozitiv, nu?!

      „Industria cu capital local”, adică românesc, nu există pentru că după Glorioasa Revoluție din Decembrie, pur și simplu „capitalul local” nu exista. Așa a fost cam în toate statele fost comuniste. Pe de altă parte, investițiile directe străine sunt dorite și căutate de către toate țările lumii, SUA fiind, spre exemplu, cel mai important beneficiar de ISD, urmate de Regatul Unit ș.a. De ce România nu și-ar dori „capital ne-local”?! (De fapt prostia cu „nu ne vindem țara” a avut în principal două direcții: una, a celor care doreau s-o fure ei înșiși, iar alta, a celor din statele care-și doreau ele ISD care ar fi putut ajunge în România.)

      SUA rămân, orice ar spune cleptocrația românească și oricare ar fi direcțiile de acțiune UE, partenerul nostru strategic și principala garanție de securitate!

      „…sa cumparam armament fabricat de industria germana pe gaz rusesc, practic le dam banii rusilor”

      Este mai dificil de înțeles cine este furnizorul și cine beneficiarul în tranzacția descrisă mai sus, dar putem cumpăra din Germania cârlige de rufe, să zicem, ar însemna că sprijinim economia rusă pentru că Germania are relații comerciale cu Rusia? Păi, uitați, nu m-am gândit, dar o soluție ar fi să încetăm comerțul cu Germania. Dar, atunci, nu ar apărea firească propunerea să ne cumpărăm diversele lucruri „de trebuință” direct din Rusia?! Eu zic că e mai bine să le luăm totuși din Germania…

      „Germania ne saboteaza cat poate in Republica Moldova facand jocul Rusiei, asa ca despre ce discutam aici [?]”

      Republica Moldova se sabotează singură, ne sabotează pe noi și noi sabotăm la rândul nostru Republica Moldova. Cum oare de în chestiunea aceasta toată lumea sabotează pe toată lumea ( a se vedea, spre exemplu, abordările cu privire la conflictul din Transnistria)? Păi, încercați vă rog un răspuns care să aibă în vedere, spre exemplu, interese Rusiei în zonă și intervenția „neconvențională” a acesteia, fără vreo implicare a Germaniei, în [ne] rezolvarea problemei.

      „noi ne dezvoltam pe gaz ieftin rusesc…”

      Noi suntem independenți energetic, dar nu ne dezvoltăm pe gaz ieftin românesc, pentru că el este făcut cadou d-lui I Niculae, spre exemplu. Avem, însă, destul încât să nu depindem de Rusia, ori de alți furnizori.

      Tema refugiaților este una exclusiv politico-electorală. În România practic NU sunt refugiați sirieni, irakieni, pakistanezi, ori de care-or mai exista în discursurile politicienilor. Sunt numeroși cetățeni chinezi, spre exemplu, care nu sunt refugiați ci „investitori”, majoritatea veniți de fapt la muncă cu trei sute de dolari împrumutați în buzunar, dar nimeni nu are nimic cu ei. De ce? Pentru că discursul anti-imigrație este importat din Vest. Când au aflat că au ajuns din greșeală în România pe cei 2 frați refugiați din Afganistan acum vreo trei ani i-a podidit plânsul și i-au rugat pe polițiștii de frontieră să-i returneze în Serbia. Refugiații vor în Germania de Vest, nu în România!

      În celelalte puncte, sunt în cea mai mare parte de aceeași părere cu dumneavoastră.

      • @Constantin

        „Corectă abordarea, doar că ați încurcat puțin cronologia. Întâi americanii „s-au scos din ecuație” ei înșiși, după care Germania a spus „dacă ei nu vor să mai participe la apărarea comună, trebuie să ne apărăm singuri”. În ceea ce privește standardizarea tehnicii de luptă, mă gândesc că este un demers cu efect pozitiv, nu?!”

        Americanii n’au spus ca nu vor sa mai participe la apararea comuna ci au spus ca fiecare trebuie sa’si plateasca his „fair share”

        Germania avea sub 1% cheltuieli militare si se rasfata cu excedent bugetar pe gaz ieftin rusesc, ca la chestii serioase de aparare aveau americanii in spate

        In timp ce America are parca 4% dintr’un PIB mult mai mare

        America le face scuturi ABM, tot America are dislocate permanent in jurul Europei distrugatoare AEGIS cu Standard Missile 3, toate pe banii americanilor

        Reactia Germaniei si europenilor cand au fost luati la intrebari de ce cheltuieli militare asa de mici a fost „mno bine, sa ne facem noi acolo ceva armata comuna” cu armament germano’francez

        Mai degraba mi se pare ca Germania vrea sa’i scoata din ecuatie, iar rusii, partenerii lor buni de afaceri, sunt fericiti…

        Americanii asteptau de la europeni sa cumpere niste armament american

        Care ar fi rezolvat si alte probleme nasoale, deficitul de balanta comerciala, ar fi tacut ciufulitul ala din gura si nu le’ar mai fi dat cu flit la G7 si cu tarife

        „dar putem cumpăra din Germania cârlige de rufe, să zicem, ar însemna că sprijinim economia rusă pentru că Germania are relații comerciale cu Rusia? Păi, uitați, nu m-am gândit, dar o soluție ar fi să încetăm comerțul cu Germania. Dar, atunci, nu ar apărea firească propunerea să ne cumpărăm diversele lucruri „de trebuință” direct din Rusia?! Eu zic că e mai bine să le luăm totuși din Germania…”

        Discutam despre armament de miliarde, fond de aparare european, dezvoltare programe de avioane, drone si tancuri europene, nu despre carlige de rufe, altfel fiecare cumpara personal ce BMWuri uzate vrea de unde vrea, dar cand dau banii germanilor ar trebui sa fie constienti ca dau banii rusilor pe materii prime, valuta pe care rusii o baga in armament, cu care armament rusii ameninta/ocupa/manipuleaza vecinii astia mai mici si nefericit pozitionati…

        Romanii nu ar trebui sa participe la asa ceva, romanii armament american si relatia strategica cu America

        „Noi suntem independenți energetic, dar nu ne dezvoltăm pe gaz ieftin românesc, pentru că el este făcut cadou d-lui I Niculae, spre exemplu. Avem, însă, destul încât să nu depindem de Rusia, ori de alți furnizori”

        A fost o ironie relativa la „Politica comună de dezvoltare”, am scris ca si noi ne dezvoltam tot pe gaz ieftin rusesc ca si germanii, ca de aia si’au tras germanii teava la preturi preferentiale si’i ingroapa pe toti la concurenta, normal, daca ai materii prime ieftine…

        „Republica Moldova se sabotează singură, ne sabotează pe noi și noi sabotăm la rândul nostru Republica Moldova. Cum oare de în chestiunea aceasta toată lumea sabotează pe toată lumea ( a se vedea, spre exemplu, abordările cu privire la conflictul din Transnistria)? Păi, încercați vă rog un răspuns care să aibă în vedere, spre exemplu, interese Rusiei în zonă și intervenția „neconvențională” a acesteia, fără vreo implicare a Germaniei, în [ne] rezolvarea problemei.”

        Pe langa ca se saboteaza singura ne saboteaza foarte concret Germania cu finantand ONGuri care sprijina ideea de independenta si ne-unirea cu Romania

        Interesele Rusiei nu ma intereseaza, doar interesele romanesti

        Sper ca vom prinde un moment prielnic sa facem Unirea si sa le dam peste nas ruso-germanilor

        „Tema refugiaților este una exclusiv politico-electorală. În România practic NU sunt refugiați sirieni, irakieni, pakistanezi, ori de care-or mai exista în discursurile politicienilor. Sunt numeroși cetățeni chinezi, spre exemplu, care nu sunt refugiați ci „investitori”, majoritatea veniți de fapt la muncă cu trei sute de dolari împrumutați în buzunar, dar nimeni nu are nimic cu ei. De ce? Pentru că discursul anti-imigrație este importat din Vest. Când au aflat că au ajuns din greșeală în România pe cei 2 frați refugiați din Afganistan acum vreo trei ani i-a podidit plânsul și i-au rugat pe polițiștii de frontieră să-i returneze în Serbia. Refugiații vor în Germania de Vest, nu în România!”

        Problema s’a acutizat, a depasit zona politico-electorala

        Italia a refuzat accesul unei nave cu refugiati, au zis ca sunt satui si nu mai primesc

        Spania a facut pe galanta si i’a primit ea

        Asta o merge odata sau de cateva ori, pana se satura si aia

        Austria blocheaza accesul

        Germania nu mai poate nici ea ca le pica guvernul fragil/coalitia

        Dar refugiatii tot vin…

        Si ce solutie au gasit retarzii de la Bruxxxles, hai sa’i repartizam democratic la toata lumea, pt ca „solidaritate”

        Nu asta e solutia, populatia Africii se dubleaza pana in 2050, concomitent cu schimbari climatice de n’or sa aiba nici apa de unde sa bea, ce facem, ii primim pe toti?

        Daca nu, la cate zeci de milioane sa ne oprim?

        Romanii n’or sa scape, dupa coruptii si imbecilii locali majoritari ne mai pricopsim si cu negri si arabi…

        Si nu culoarea pielii conteaza ci educatia best described as missing si spalarea pe creier de catre o religie agresiva

        Coruptii nostri de la putere ca sa nu iasa in evidenta si sa fie lasati in pace pe tarlaua lor cu furtisagurile lor nepedepsite n’or sa cracneasca si or sa primeasca, de fapt deja se primeste pe tacute, parca pe la Campulung e un centru cu refugiati, prima refugiata care a nascut pe aici, o iranianca

  6. A trecut un an de la victoria lui E. Macron şi discursul politic de la Sorbonna 2017. A trecut mult timp până când a venit un răspuns de la Berlin. A. Merkel/CDU şi Olaf Scholz/SPD au răspuns iniţiativei din Paris. Stilul de retorică franceză excelenţă, voinţa de a câştiga atenţia publicului francez şi european e un prim succes politic al lui E. Macron. Nu se văd fapte reale după un an?
    La Berlin s-a preluat vocabularul, textul francez: apărarea intereselor UE în lume, o pondere însemnată în lume în viitor numai pe cale comunitară ZE/UE. Putem citi şi repeta prezentarea autorului în lung şi lat. Mult nu pot să văd in discursurile cancelarei A. Merkel (FAS si TV Maybritt Illner). In Der Spiegel si la TV WDR/Phoenix Olaf Scholz/finante a acentuat sprijinul guvernului CDU/SPD pentru iniţiativa franceză. Cei doi lideri din Berlin se reţin cu cifre si proiecte concrete.

    … „… un FME ar trebui să poată oferi linii de credit pe termen lung în baza unor condiții, dar ar trebui, de asemenea, să poată reacționa la provocările pe termen scurt,
    … „……

    Unde va fi ancorat acest FME, în ZE sau în UE.27? E valabil pentru toate răspunsurile de la Berlin 2018. Nu s-a precizat decât foarte putin. Accent s-a pus pe faptul că nu e vorba, nu poate fi vorba de „tranferuri financiare“ spre sud – est. Olaf Scholz vorbeste de credite rambursabile din FME. Deci mai multă siguranţă si stabilitate în ZE/UE.
    a) Cred că e important ce s-a spus despre ajutorul pentru tinerii şomeri în sud- est. Aici e vorba şi de bani. Se va acorda sprijin (bani) pentru această problemă care e înteleasă acum ca „comunitară“ şi care merită solidaritate. Conceptul german e un FOND ZE/UE care alimentează temporar state care au somaj mare cu credite rambursabile. Deci o asigurare de şomaj cu un aspect „comunitar“ complementar pe lângă cel „naţional“. Nu e vorba de transferuri (precizare cu privire la opozitia internă FDP/AfD) financiare.
    b) Nu cred că o „duşmănie faţă de Rusia lui Putin“ e o ideie bună pentru presedintia UE 2019. Roma, Budapesta, Viena, Praga vor răspunde cu NU. Tot ce necesită „unanimitate de voturi“ în consiliul ministerial a şefilor de state (A. Merkel regretă azi public pentru faptul că a mizat pe o majoritate calificată UE in problema cotelor de migranţi 2015) merită cercetat înainte de a porni la drum. Conflictul din Ucraina de est e o problema în care se poate obţine unanimitate. Stilul Rambo a la Trump, Erdogan, Putin nu e potrivit pentru o gazdă la preşedinţia UE 2019 a cărui guvern de penali e monitorizat (comisarul de budget Oettinger a spus la TV: trebuie să avem încredere în justiţia de la Bucureşti când sunt probleme cu resurse UE) de mult timp de comisia UE.
    Prefer ţeluri prioritare care pot antrena tinerii din ţară pentru a participa la „refondarea“ ZE/UE după conceptul francez 2017 si invitatia de la Bucuresti 2017 a lui E. Macron. Alt proiect nu există 2019. La Sofia se va prezenta acum conceptul tandemului franco- german în stilul retoric elegant francez, dar cu putine date concrete. Negocierile pentru budgetul UE 2021-2027 vor dura mult timp, probabil până 2020. NU la un budget ZER/UE mai mare au răspuns deja asociatii Olandei şi Viena.
    FME e o întrebare pentru Bucuresti 2019? România nu e în ZE.
    Fondul ZE/UE de investiţii pentru inovaţii (digitalizare, AI inteligenţă artificială) are importantă pentru România. In care domeniu?
    Astrofizica oferă azi cifre concrete: galaxia noastră „cântăreşte“ 900 miliarde mase solare. In ştiinţă toate cunoştinţele sunt „temporare“, pot fi corectate cu date noi.
    Pentru sumitul de la Sofia în Iunie 2018 Horst Seehofer /CSU a avertizat că nu sunt excluse surprize pentru cei care se grăbesc cu „refondarea“ ZE/UE.
    Care teme deci pentru preşedinţia UE 2019, fără surprize (refuzarea de aderare la ZE) nedorite la Bucureşti

  7. Dar despre o Europă creștină (nu cretină!) nu a vorbit madam cancelar? Ce face partidul dumneaei – denumit Uniunea CREȘTIN Democrată! – pentru conservarea valorilor creștine ale Europei? Ce face UE, în frunte cu PPE, pentru înscrierea în Tratatul de la Lisabona și a moștenirii iudeo-creștine a Europei, alături de cea greco-romană? Și, nu în ultimul rând, ce face UE, pentru a condamna, la același nivel cu condamnarea nazismului, și comunismul, care, de-a lungul istoriei recente, a făcut chiar mai multe victime decât nazismul?

    • Salvează copii și femei de pe drumuri, pe cei care se refugiază 2015 din zone de război.. …oferă adăpost și sprijin temporar…
      carta ONU…
      drepturile omului..
      constituția SUA…
      „principiile normative UE“…

  8. He he. Pai lasand la o parte faptul ca in Romania nu e un centru decizional care sa contureze si sa desfasoare o pozitie coerenta – guvernul, care are legitimitatea si expertiza, are alte treburi, Presedintia are o legitimitate din ce in ce mai erodata de guvern, si n-are nici expertiza nici pe departe suficienta calitativ si cantitativ (ca resurse) sa umple golul, iar operatorii cu expertiza sunt rasfiratibprin opozitie si societatea civila, legitimitate zero ( vorbind strict din punctul de vedere al potentialei influente asupra proceselor de pe la europeni).

    Merem mai departe, imi inchipui cam cum ar arata tentativele de a transforma producatorii de armament europeni intr-un complex care sa opereze macar cat de cat unit. Chiar daca ar exista rezilienta politica, asta ar fi un proces atat de lung, ca imbatraneste nu numai Putin, dar si Medvedev ba chiar si pustoaica lui Putin, Kabayeva sau cum o cheama ca nu mai sunt la curent cu ultimile cuceriri.

    Dar cel mai amuzanta mi-a parut zicerea urmatoare:

    ‘În primul rând pentru că nu știm cum va arăta viitorul Parlament European, de aceea este de dorit să închidem negocierile și să ne asigurăm că ajungem la un acord bun înainte de alegeri’.

    Oops!

    Oricum va arata viitorul Parlament European, sigur nu putem crede dl Muresan poate accepta, fie si teoretic, ca va fi un parlament iliberal (vade retro, diabellus!). Va fi un parlament-far calauzitor, ca tot ce iese din pipota EU, nu? Altfel toata paradigma luminii care vine de la Bruxelles nu mai are sens! Atunci? Cum aduca sa tragem tare acuma, ca sa-i punem pe aia care vin dup-aia, in fata faptului implinit? Nu e umpic, asa, iliberal? Cat de democratic e sa fortezi o decizie pe considerentul asta?

  9. PS Ah da, si marota cu Planul Marshall pentru Africa. Okay, deci nemtii post WW2 aveau ce? Pai, aveau infrastructura zdrente (aproape cam ca Romania acum), ce nu a fost bombardat a fost, in sectorul rus, demontat pana la piulita si dus spre Volga. Nunstiu exact ceba fost la aliati. Dar nemtii aveau ce a mai ramas dintr-o forta de munca bine calificata, care a sustinut Wermachtul tare si apasat, indiferent ca erau femei sau veterani fara un picior sau o mana, dar care deja stiau, de nevoie sa opereze un strung. Okay, aliatii i-au luat pe alde Werner von Braun. Dar inginerasii aia si tehnicienii au ramas. Planul Marshall a dat bani si echipament unei forte de munca echipata cu minimele cunostinte tehnice, si chitita nemteste pe reconstructie. Cam unde in Africa se gaseste asa ceva? Ca investesc maine!

  10. Deciziile vor fi luate cu majoritate calificată in Consiliu, iar UE lucreaza la asta. Atunci nu se mai poate opune nimeni deciziilor UE, nici macar un singur stat. In clipa de fata, daca un singur stat se opune si voteaza impotriva unei directive, respectiva directiva se anuleaza si nu va fi implementata. O mare parte din bugetul viitor al UE va proveni din taierea fondurilor pentru statele estice. Nu sunt sigur ca Romania va avea un cuvant de spus, in conditiile in care statul de drept este distrus, iar ministrii guvernului Dancila nu sunt parteneri credibili de dialog la Bruxelles. Ar mai fi si problema statelor care nu doresc sa mareasca cotizatiile la bugetul UE, dupa Brexit (Olanda, Austria, etc). Din moment ce anumite institutii europene trebuie sa reduca bugetele si sa renunte la personal, ma intreb de unde mai are UE bani in plus pentru toate aceste proiecte…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Siegfried Muresan
Siegfried Muresan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București și programul de Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Siegfried Mureșan se află la al doilea mandat de europarlamentar. Este vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Siegfried Mureșan este, totodată, vicepreședinte al Partidului Popular European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro