Home » Analize »Global / Europa »Sinteze » Citesti:

De-ale modelelor climatice. Ce „vrăji” mai face încălzirea globală?

Constantin Crânganu septembrie 22, 2017 Analize, Global / Europa, Sinteze
173 comentarii 5,969 Vizualizari

Clima și ale ei schimbări sunt ca un buzdugan cu două capete.

Cu 100 ani în urmă le mot du jour era determinismul climatic. Un concept care a oferit inițial o explicație, apoi a justificare a superiorității unor rase și culturi imperiale, ajungându-se până la rasism climatic. Clima a fost privită ca fiind (uneori) singurul predictor universal al fiziologiei și psihologiei individuale, precum și al organizării și comportamentului social colectiv. Mai mult, clima a fost considerată factorul determinant al caracterului rasial, vigorii intelectuale, virtuților morale, culminând cu clasificarea civilizațiilor. După cel de-al doilea război mondial și revoluțiile comuniste care i-au urmat, determinismul climatic a căzut în desuetudine.

Ceea ce i-a urmat este un reducționism climatic sau un neo-determinism. Suntem martorii unei hegemonii (tiranii?) exercitate de predicțiile climatologice impuse peste sau contra realităților contingente, imaginative și umaniste ale vieții sociale și viziunilor despre viitor. Modelele climatice sunt acum privite ca adevărații predictori ai schimbărilor pe care clima le-ar putea suferi. Este o hegemonie care conduce la inflamarea disproporționată a puterii discursului social și politic bazat pe modelările posibilelor schimbări viitoare ale climei[1] (nici modelul meu despre data de expirare a vieții nu face excepție).

Ceea ce mi se periculos în actualul reducționism climatic este că practicanții lui cedează viitorul planetei comunității epistemice a modelatorilor climatici. După care, folosind proximități, transferă concluziile lor analiștilor sociali, economici și politici. Consecințele acestor  coproducții modelări climatice – interacțiuni sociale- consecințe economice – politici ecologice pot, și sunt de multe ori, asimetrice, cu impacturi dificil de estimat asupra vulnerabilității și rezilienței diverselor societăți.

Când consideri că schimbările sociale sunt imprevizibile dar schimbările climatice sunt previzibile, atunci se cheamă că ai pus căruța înaintea boilor. Pentru că un astfel de reducționism, alimentat feroce de modelele climatice, retrogradează acțiunea și limitează imaginația umană.

Două studii recente de caz

În numărul din septembrie 2017, prestigioasa revistă Nature Climate Change a publicat un articol intitulat Less than 2°C warming by 2100 unlikely,  care trage un semnal de alarmă  cu privire la  posibilitatea ca țările semnatare ale Acordului climatic de la Paris din 2015 să-și îndeplinească obiectivul climatic asumat: limitarea creșterii temperaturii cu 2°C, ideal cu 1,5°C, până la sfârșitul acestui secol.

Autorii articolului – reputați specialiști de la Universități din Washington și California – prezintă o modelare interesantă utilizând cele două ecuații, IPAT și Kaya, pe care le-am discutat acum doi ani în articolul O lume fără creștere economică – utopie sau realitate?
Pe baza unei modelări statistice originale, cercetătorii estimează că creșterea temperaturii medii până în anul 2100 va fi între 2°C –  4,9°C, cu o medie de 3,2°C și o probabilitate de numai 5% , respectiv 1% de a rămâne sub valorile de 2°C, respectiv 1,5°C, cerute de Acordul climatic de la Paris din 2015.

Creșterea concentrațiilor de CO2 vor avea loc, conform autorilor, sub influența a trei factori: populație, PIB și intensitatea energetică a economiilor naționale. Conform predicțiilor modelului folosit, creșterea populației nu va fi factorul decisiv. Este mult mai necesar, afirmă autorii, ca intensitatea energetică să scadă mai rapid decât în trecutul apropiat  pentru a se îndeplini dezideratul principal al Acordului de la Paris.

În articolul Eficiența energetică poate contribui la creșterea încălzirii globale. Despre paradoxul Jevons și efectul de recul, am demonstrat că o creștere a eficienței energetice, recte o scădere a intensității energetice, nu este întotdeauna benefică pentru încetinirea încălzirii globale antropogene (arderea de combustibili fosili) din cauza multiplelor efecte de recul descrise de mine.

Datele existente arată că în ultimul secol, rata medie de scădere a intensității energetice globale a fost de circa 1%/an. În perioada 1990 -2015, ea fost de circa 1.28%/an. Pentru a stabiliza concentrația de CO2 la 450 ppm  în anul 2100, va trebui, conform modelărilor specialiștilor, ca descreșterea intensității globale să se tripleze (3%/an) – adică ceea ce nu am realizat în ultima sută de ani să se tripleze în următorii 85 ani! Este posibilă o astfel de rată de scădere a intensității energetice? Răspunsul l-am dat deja în articolul citat: Controlați efectul de recul.

În concluzie, modelul climatic prezentat de cercetătorii americani în luna septembrie 2017 nu oferă prea multe speranțe de optimism cu privire la îndeplinirea obiectivelor majore asumate de țările semnatare ale Acordului climatic de la Paris din 2015.

Ce părere au însă modelatorii din alte țări?

Luni, 18 septembrie 2017, un grup de reputați oameni de știință din Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandă, Austria, Elveția și Norvegia, sub conducerea profesorului Richard Millar, University of Oxford, au publicat în prestigioasa revistă Nature Geosciences articolul  Emission budgets and pathways consistent with limiting warming to 1.5 °C.

Autorii discută un foarte important concept, lansat de IPCC în 2013- bugetul de carbon disponibil omenirii pentru a limita încălzirea globală la 2°C în comparație cu temperatura globală medie din perioada pre-industrială.

Inițial, IPCC a calculat într-o modelare că, începând din 2011, omenirea poate emite doar 1.000 miliarde tone de carbon dacă se dorește limitarea încălzirii la 2°C. În 2015, un alt model a indicat că, de fapt, bugetul de carbon este mult mai mic, ceva între 200 – 400 miliarde tone. Asta înseamnă că, în ritmul actual al emisiilor de 41 miliarde tone/an, ne-au mai rămas doar 5 – 8 ani până când vom strica definitiv termostatul climatic. Dacă adăugăm și concluzia pesimistă a modelului american menționat mai sus, că avem doar 1% șanse ca să menținem sub control bugetul de carbon necesar limitării creșterii temperaturii globale la 1,5°C, înseamnă că nous sommes foutus, cum ar spune francezul!

Dar modelul climatic publicat luni de Millar et al. 2017, vine cu o nouă cifră pentru bugetul de carbon: mai avem peste 700 miliarde de tone pe care le putem emite și, cu toate acestea, vom reuși să stopăm creșterea temperaturii globale cu 1,5°C cu o probabilitate de 66%! Adică, circa 20 de ani emisii de CO2 în ritmul actual, fără nicio măsură de ameliorare, adaptare sau geo-inginerie!

Wow! Nu vi se pare că modelele climatice se cam bat cap în cap? Cetățeanul obișnuit, care citește cu bună credință părerile și predicțiile savanților, începe să fie derutat: pe cine să crezi? Dacă este un cititor pasionat, cu mult timp la dispoziție, va încerca, probabil, să priceapă ce vor să-i comunice diversele personalități științifice climatologice. Astfel, va putea descoperi că, la baza articolului lui Millar et al., se găsește constatarea că creșterea temperaturii cauzate de oameni a fost nițeluș exagerată (supra-estimată). O mică „discrepanță”, cum o numește elegant unul din co-autorii lui Millar, s-a acumulat de-a lungul modelelor succesive publicate de IPCC, astfel încât ruperea de realitate s-a produs iremediabil: modelele climatice au ajuns să prezinte o încălzire globală mai mare decât cea observată pe baza emisiilor curente de CO2. Parafrazându-l pe Albert Camus, aș spune că absurdul înseamnă divorțul de realitate.

Ce „vrăji” mai face încălzirea globală antropogenă?

- Masa calotei glaciare din Groenlanda  a fost semnificativ mai mare (cu peste 200 miliarde tone) anul trecut decât media anilor 1981-2010. Iar de la începutul lunii septembrie, ninge zilnic cu o rată depășind cu mult pe cele similare din anii anteriori (Figura 1). Informațiile sunt oferite de Institutul Danez de Meteorologie.

Figura 1. Sus: Contribuția zilnică totală la balanța de masă pe întreaga suprafață a calotei glaciare din Groenlanda  (linia albastră, Gt/ zi).

Jos: Balanța masei de gheață acumulate pe suprafață Groenlandei de la 1 septembrie până pe 19 septembrie 2017 (linia albastră, Gt). Acumulările din sezonul 2011-12 (roșu) prezintă o rapidă topire a gheții în lunile de vară.  Acumulările de anul trecut (septembrie 2016- august 2017) sunt prezentate în culoarea ocru. Pentru comparație, a fost inclusă curba medie din perioada 1981-2010 (gri închis). Sursa

- 15 mai 2017: Mt. Washington gets record snowfall as Mass. prepares for heat

- 24 mai 2017: It’s actually snowing in Calgary right now

- 2 iunie 2017: June snow in Moscow – just as Trump pulls US out of Paris climate deal

- 7 iunie 2017: California’s endless winter: 8 feet of snow still on the ground in June

- 13 iunie 2017: It May Be June, But Snow is Falling Early This Week in Parts of the West

- 23 iulie 2017: Snowballs in July? St. Petersburg covered with piles of ‘snow’

- 26 iulie 2017: Denmark faces first ‘summer-less’ July in 38 years

Alte „vrăji”:

-13 ianuarie 2017:  Mizoram: Aizawl records coldest day ever in recorded history (Aizawl este situat la 23,7°N latitudine, similară cu cea unde se găsesc Havana, Cuba, și Guangzhou, China)

- 22 ianuarie 2016: Record-breaking cold freezes 90 percent of China

- 25 ianuarie 2016: Guangzhou sees first snow in 67 years

Valurile de frig – o realitate incorectă politic

Presupun că marea majoritate a cititorilor mei sunt foarte familiarizați cu expresia „valuri de căldură” (heat waves), produse de așa-zisa încălzire globală antropogenă. Începând din 2003, când Europa a suferit efectele unui astfel de fenomen, aproape toate discuțiile despre viitoarele consecințe ale  încălzirii globale antropogene folosesc acel eveniment ca punct de plecare. Celebrul Al Gore, de exemplu, a afirmat în 2006 (vezi An Inconvenient Truth) că:

Am început deja să vedem tipul de valuri de căldură despre care oamenii de știință afirmă că vor deveni tot mai comune dacă nu se rezolvă problema încălzirii globale. În vara lui 2003 Europa a fost lovită de un masiv val de căldură care a omorât 35.000 oameni.

Iar Sir David King, referentul științific principal al Guvernului Britanic a avut chiar o viziune în 2004, conform căreia  „o Antarctică lipsită de gheață va fi singurul continent locuibil la sfârșitul acestui secol dacă încălzirea globală rămâne nelimitată

Când citești astfel de proorociri ale unor Casandre climatice, nu-i așa că te apucă o lehamite de toate și toți? Un răspuns alternativ ar fi discuția documentată și despre valuri de frig (cold waves), nu doar cele de căldură. Știu, știu, nu e politically correct să discuți despre valurile de frig, că atunci se duce naibii toată propaganda cu încălzirea globală antropogenă. Dar, să facem totuși o încercare.

Pentru aproape fiecare așezare umană din lume, există o temperatură „optimă” la care numărul de decese este minim. În ambele sensuri ale acestei temperaturi- fie mai cald, fie mai rece – numărul deceselor crește. Dar definirea temperaturii „optimale” este o chestiune ce ține de o serie de factori locali. De exemplu, dacă trăiești în Helsinki, temperatura  optimă este de circa 15°C, în timp ce în Atena trăiești „optim” la circa 24°C. Este important de reținut că temperatura optimă este foarte apropiată de media temperaturilor de vară. De aici decurge o consecință importantă: temperaturile actuale rareori trec dincolo de temperatura optimală, cel mai adesea coboară sub ea.

În Helsinki, de exemplu, temperatura optimală este depășită de regulă doar 18 zile pe an, în timp ce în 312 zile valorile înregistrate se plasează sub valoarea optimală. Cercetările arată că în medie 55 persoane mor anual din cauza excesului de căldură din Helsinki, dar circa 1.655 mor din cauza temperaturilor sub-optimale din cele 312 zile.  Dacă despre cei 55 oameni care au pierit din cauza căldurii se vorbește în contextul catastrofic al contribuției umane la schimbările climatice, despre ceilalți 1.655, pieriți de frig, se tace fără impunitate, pentru că nu este politically correct.

Să revenim la cazul Atenei. Dacă morții de frig din Helsinki pot fi „acuzați” de o proastă locație în care au ales să-și petreacă viața, la fel se poate spune, chiar dacă pare paradoxal, și despre atenieni. Deși temperaturile absolute din Atena sunt mult mai ridicate decât cele din Helsinki, ele depășesc temperatura optimală a orașului doar 63 de zile pe an; în alte 251 zile se înregistrează temperaturi sub valoarea optimală. Consecințele?

Căldura excesivă din Atena omoară anual în medie 1.376 oameni, în timp ce frigul excesiv ucide 7.852 persoane anual. Din nou, despre primele victime se glosează intens, pentru că trebuie să condamnăm, nu-i așa, cu toată dârzenia ecologică, încălzirea globală antropogenă. Dar ce se spune despre victimele, de aproape 6 ori mai numeroase, ale valurilor de frig? Nimic, sau aproape nimic.

În Europa, per ansamblu, circa 200.000 oameni mor din cauza căldurii excesive în fiecare an. Totuși, circa 1,5 milioane oameni mor anual din cauza frigului. Adică, de peste 7 ori mai mulți decât din cauza căldurii.[2]

O cifră asemănătoare a fost avansată de un studiu publicat în 2015 de un grup internațional de cercetători, sub conducerea profesorului britanic Antonio Gasparrini de la London School of Hygiene and Tropical Medicine[3]. Colectând date din 384 localități aflate în Australia, Brazilia, Canada, China, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Marea Britanie și SUA, cercetătorii au găsit un fapt cutremurător: În perioada 1985- 2012, în cele 13 țări s-au înregistrat 74 milioane decese. Dintre acestea, 5,4 milioane au fost cauze de valurile de frig și numai 311.000 de valurile de căldură. Adică, frigul omoară de 20 ori mai mulți oameni și noi ne plângem de încălzirea globală antropogenă? Cum s-ar putea numi o astfel de atitudine? Nu găsesc cuvântul cel mai potrivit (din cauza indignării).

Doar în perioada 2001 – 2017 au fost înregistrate cel puțin 18 valuri de frig în Europa, și America de Nord, cu nenumărate victime. De exemplu, pe 5 ianuarie 2017, temperatura în Europa a scăzut la −45.4 °C, provocând cel puțin 60 morți.

Despre valurile de frig și victimele lor din India se poate citi aici:

http://www.ndtv.com/topic/cold-wave-death-toll

Rezumând exemplele de mai sus, nu vi se pare că unii activiști eco- folosesc cinic două unități de măsură diferite pentru viața umană? De ce nu aud/citesc nici un cuvânt, nici o luare de poziție oficială despre morții valurilor de frig? Ei nu merită oare compasiunea noastră, la fel ca victimele cutremurelor, tornadelor, uraganelor și a altor catastrofe naturale?

Concluzii

Dacă aș fi adeptul unui stil sprințar, pamfletar, aș spune doar atât: Mai ușor cu modelele climatice pe scări, că le mai sare vreo ecuație sau vreo condiție de limită din ramă sau își mai pierd niște componente esențiale, precum valurile de frig.

Dar nu sunt. Așa că voi spune scurt: Viitorul planetei nu se reduce la climă. Iar modelele climatice oferă, așa cum am arătat, doar o imitație nesatisfăcătoare sau un surogat al viitorului. Parcă trăim la Hollywood: imaginile sunt totul, chiar dacă este vorba despre fantome înșiruite de-a lungul unei povești. De aceea gazul incolor și invizibil numit CO2 este Vedeta show-ului climatic.

NOTE____________


[1] Hulme, M., 2011, Reducing the Future to Climate: a Story of Climate Determinism and Reductionism, Osiris, vol. 26, no. 1, pp. 245 – 266.

[2] Datele sunt preluate din Lomborg, B., 2007, Cool It, Alfred A. Knopf, New York, 253 p.

[3] Gasparrini A., Guo Y., Hashizume M., Lavigne E., Zanobetti A., Schwartz J., Tobias A., Tong S., Rocklöv J., Forsberg B., Leone M., De Sario M., Bell M.L., Guo Y.L.L., Wu C.F., Kan H., Yi S.M., de Sousa Zanotti Stagliorio Coelho M., Saldiva P.H., Honda Y., Kim H., Armstrong B., 2015, Mortality risk attributable to high and low ambient temperature: a multicountry observational study, The Lancet, vol. 386, no. 9991, pp. 369-375.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "173 comments" on this Article:

  1. mike spune:

    …”se duce naibii toată propaganda cu încălzirea globală antropogenă.” :) Super ! Propaganda asta aduce foarte multe miliarde unor agentii, organizatii, Comisia Europeana, ONG-uri, etc.., care se folosesc de abureala asta. Insa, aceasta isterie climatica a fost amplificata de Europa si isi are originile tot prin Europa. Noroc ca s-a “prins” Trump la timp si astfel s-au redus bugetele pentru “incalzirea globala”. Inteleg ca pentru “racirea globala” inca nu s-au alocat bani si e normal sa mori. :)

  2. victor L spune:

    O gluma:
    Dece nu se vorbeste (analizeaza) si despre mortii din cauza frigului? pen`ca exista un proverb care spune ca nu se vorbeste de funie in casa spinzuratului.

    Pentru articol, domnule profesor Cranganu, jos pălăria!

    • Josef Svejk spune:

      Se lucreaza la problema!

      De vreo doi-trei ani incoace incep sa apara tot mai multe carti despre noua era glaciara si mai ales despre cum sa-i supravietuim. Pentru moment zgubiliticii cu incalzirea globala sunt tari pe felie. Dar cu timpul se dau si ei ei pe brazda. Pe masura ce vremea se raceste vor sari fara prea multe greturi in caruta racirii globale :P . La fel a fost si acum 35-40 de ani cand racirea globala era la moda. Suedezul care a scos din basca chestia cu incalzirea globala (dupa ce a observat ca de fapt vremea se incazeste si nu raceste cum proroceau climatologii epocii) era cat pe ce sa fie linsat de talibani. Care talibani au intros armele precum Romania la 23 august si trudesc in zielle noastre la lupta impotriva incalzirii globale…

  3. Gogu de la Cazane spune:

    Fenomenele meteo extreme sunt o urmare a încălzirii planetei, a diferențelor tot mai mari între masele de aer. Studiile calotei artice arată că tendința acesteia e de micșorare a volumului de gheață, existând chiar posibilitatea ca pe timpul verii aceasta să dispară de tot. Studiu multianual-https://svs.gsfc.nasa.gov//cgi-bin/details.cgi?aid=4251

    Faptul că masele de aer reci ajung la latitudini atât de joase, arată dezechilibrele la care s-a ajuns, nu o medie temperaturilor la nivel global. Să nu confundăm vremea cu clima.
    https://www.scientificamerican.com/article/earthtalks-global-warming-harsher-winter/

    • Josef Svejk spune:

      Cred ca in 2013 (anul de imediat dupa centenarul scufundarii Titanicului) au ajuns mase mari de iceberg-uri acolo unde ajungeau in mod current si prin 1912… Sa fi fost si in 1912 inclazire globala sau acumn de fapt trecem printr-un proces de oarecare racie a climei in pofida gargaragiilor care chiraie ca din gura de sarpe contrariul. Asa cum nota si dl. Cranganu gheata groenlandeza s-a ingrosat binisor anul asta (la fel ca si anul trecut :P ), in pofida predictiilor ca in curand se va face agricultura acolo ca acum 1100 de ani. Apropos ce incalzire globala a topit gheturile Groenlandei in secolele IX-XIII de faceau vuikingii aricultura si cresterea animalelor?!

    • Marco spune:

      Temperatura medie globala abia a urcat 0,8 grade in ultima suta de ani, toti cei care predica ca o simt peste tot, o fac din credinta, ca sectantii apocaliptici care vad in orice fenemen un semn ca vine sfarsitul.

      Daca va uitati la tabel, veti vedea ca prin seculol 19 uraganele din EEUU erau mai numeroase si mai puternice decat cele de azi, cel putin avem dreptul la o dezbatere onesta. . Mi se pare un totalitarism grotesc, ce se intampla in occident, ca stiinta a fost politizata si incatusata de catre stanga.

      http://www.nhc.noaa.gov/pastdec.shtml

  4. CetateanulRoman spune:

    Buna ziua Dmnule Cranganu,

    Am observat ca in cele scrise de dumneavoastra luati in considerare numai CO2 produs direct din activitatile umane. Si in acelassi timp puneti mare accent pe fixarea acestuia in carbonati. Ce spuneti insa de cantitatile mari de NO2, SO2 rezultate din activiatea industriala; acestea se transforma in ploi acide ce dizolva carbonatii si elibereaza CO2. Sistemul de reglare descris de dumneavoastra pierzindu-si mult eficienta.
    Si pentru a nu avea din nou comentarii apropo de faptul ca motoarele mici europene…. bla..bla…

    http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/nejm199312093292401#t=article

    http://www.jstor.org/stable/20053058?seq=1#page_scan_tab_contents

    http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0378427477900236

    http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0004698177902396

    http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0004698177900622

    Studiii facute pe vremea cind nu exista politically correctness si nici isteria climatica.

  5. mihai spune:

    Înțeleg pledoaria pentru o atitudine “cum grano salis” vizavi de modelele climatice, care sunt mai puțin precise decât vor apologeții lor să se creadă.

    Totuși, mie, “cetățeanul obișnuit”, nu mi se pare că modelele climatice se cam bat cap în cap. Încă n-am auzit de vreun model climatic care să prezică “keep calm and do your business as usual” (sau, în altă cheie, “stați liniștiți la locurile voastre”). Din observațiile mele, toate prezic o oarecare creștere, deci consensul științific despre care vorbesc apologeții chiar există.

    • Gabriel I. spune:

      E normal ca exista o crestere a temperaturilor fiindca Pamantul se incalzeste constant de la sfarsitul Little Ice Age, lucru recunoscut de toata lumea.
      Problema cu modelele climatice este viteza de incazire, la care au dat gres grosolan, si atribuirea acestei incalzirii dioxidului de carbon rezultat din activitatile umane.

      • mihai spune:

        Reformulez: n-am întâlnit până acum vreun autor care să afirme că modelul lui climatic zice că încălzirea globală nu ar fi din cauza omului.

        • Marco spune:

          Exista mii de organizatii eco pe tot globul care mananca subventii si au nevoie sa predice mai departe apocalipsa. Partidele care predica salvarea planetei au nevoie studii care sa sperie electoratul, asfel ei recolteaza votul speriatilor. Pe vremuri era “dusmanul exterior” iar politicianul venea ca salvator , acum nu se mai practica acea reteta din motive de toleranta. De ex. un francez care a publicat o carteunde vorbea de partile pozitive ale incalzirii globale in anumite zone, si-a pierdut slujba. Este normal, ca in Alaska si in toata zona nordica sa aibe beneficii, pot cultiva cereale , ierni mai blande etc. De fapt istoria umana s-a dezvoltat in ultimii 10 000 de ani, intr-o perioada interglaciara, deci, caldura prieste speciei umane. Alt detaliu, este ca calentologii niciodata nu vb. de explozia demografica, sem ca nu sunt onesti si puternic ideologizati.

    • Banul public corupe tot ce atinge spune:

      Un cercetator care ar zice despre obiectul muncii sale ca totul e in regula cu el, ca nu prezinta nici un pericol/interes pentru omenire si, prin urmare, sa stea toata lumea linistita fiindca nu e nimic de vazut acolo, nu va mai primi un ban de la nimeni, niciodata pentru continuarea cercetarii, cazul fiind “clasat” de presa, politruci si finantatori din lipsa de probe sau, cel mai adesea, cercetatorul ostracizat de coledzii lui, academicienii, fiindca a fluierat in biserica. Un astfel de cercetator si-ar pierde obiectul muncii instantaneu si ar fi injurat de toti pretenarii lui in ale cercetasiei, care stiu ca banii de cercetare vin cel mai usor, mai repede si mai abundent daca stii sa intretii frica. Si daca nu uiti esentialul: si anume ca, in ultimul paragraf al oricarui studiu stiintific, e obligatoriu sa clarifici cititorului ca, in ciuda rezultatelor remarcabile ale echipei de cercetatori, noi studii si cercetatori in domeniu sint imperioase si ar trebui demarate urgent daca vor exista dorinta, interesul si finantarea adecvata, existind toate premisele unor dezvoltari in domeniu greu de imaginat in toata amploarea lor in acest moment.

      • Pe lângă cele menționate de dumneavoastră, reale și triste prin realitatea lor, aș putea adăuga multe alte exemple, care ar face probabil obiectul unui articol întreg.

        Doar un exemplu acum:

        Profesorul Richard Lindzen, unul dintre cei mai reputați cercetători climatologi de la MIT, a avut tot timpul o poziție sceptică legată de încălzirea globală antropogenă. Domnia sa a fost invitat să depănă mărturie în fața Congresului american, unde nu a ezita să spună că suporterii încălzirii antropogene sunt „membrii unui cult” și se comportă ca atare cu cei care le împărtășesc părerile, că ultimul Raport IPCC este „un document politic”, nu științific.

        Alte afirmații ale sale sunt de asemenea, grăitoare:

        Înaintea lui Bush bătrânul, cred că nivelul de finanțare pentru climă și științele legate de climă a fost undeva în jurul a 170 de milioane de dolari pe an, ceea ce era rezonabil pentru mărimea domeniului. A sărit la 2 miliarde pe an – mai mult de 10 ori – și, da, finanțarea asta din bani publici asta a schimbat multe. Au apărut o mulțime de noi locuri de muncă, a atras o mulțime de oameni noi, care altfel nu erau interesați de schimbările climatice; astfel încât s-au dezvoltat detașamente întregi de oameni al căror unic interes în domeniu a fost că s-ă existe încălzire globală.

        Profesorul Lindzen a „îndrăznit” să trimită o scrisoare Președintelui Trump, în care îl sfătuia să retragă Statele Unite din Acordul Climatic de la Paris. Deși acum este pensionar, foștii lui colegi de la MIT nu l-au iertat: fuga fuguța, ei s-au dezis de el și de părerile lui, argumentând, așa cum ați subliniat și dvs., că este nevoie mai mult ca oricând ca guvernul federal să le sprijine cercetărilor lor despre încălzirea climatică antropogenă.

        Un alt climatolog din Marea Britanie a comentat astfel: Dacă mâine, întreaga broască a încălzirii globale, care s-a umflat ca un elefant, s-ar sparge, ai vedea mii de oameni fără lucru, umblând pe le oficii de plasare să-și găsească un job decent.

        Din partea mea, doar o remarcă: Să nu uităm că frica este adesea expresia necunoașterii.

  6. Gerilă spune:

    Mai ușor cu “climat change denial” pe scări, d-le Crânganu! Faptul că diverse modele nu ajung la aceleași valori nu le împiedică să ajungă la aceeași concluzie, că încălzirea globală e reală. Una din consecințe este creșterea dinamicii atmosferei și drept urmare a fenomenelor extreme: furtuni violente, valuri de căldură, inclusiv valuri de frig. Oamenii de știință se pot înșela? Sigur că da. Dar în cazul ăsta datele confirma predicțiile: temperatura medie creste, nivelul și temperatura oceanelor, extremele meteorologice (vezi cicloanele din Caraibe) de asemenea. Hai să presupunem că eroarea ar consta în considerarea aportului de CO2 de origine umană ca factor major. Ce e rău în a reduce consumul de carbon fosil pentru producerea de energie? El oricum duce la emisii de noxe (contestă cineva?) si la consumul rezervelor care au utilizări vitale mult mai avansate tehnologic: petro-chimia. Nu știu exact care ar fi eventualele alternative la petrochimie pentru obținerea de mase plastice, dar sigur ar fi extrem de energofage, ar trebui sintetizate molecule complexe pe care natura ni le oferă de-a gata. In schimb tehnologiile alternative pentru energie există și sunt demonstrat viabile. Și ar mai fi ceva: unde ați prefera să lucrați, pe o platformă petrolieră in bătaia vântului și valurilor sau într-o fabrică de panouri solare / turbine eoliene!

    • Gabriel I. spune:

      “climate change denial” Stiti nu care a fost sensul initial al ultimului cuvant din sintagma?
      Cat despre dovezile de care vorbiti acestea exista dar sunt departe de imaginea catastrofica a modelelor climatice. Mai exact, da, pamantul s-a incalzit constant de sfarsitul Little Ice Age dar ritmul de crestere al temperaturilor este la limita de jos al tuturor modelarilor climatice, mai exact sub 5% din modele corespund realitatii. Da, nivelul oceanelor creste cu 3mm pe an, puteti calcula in cat timp Statuia Libertatii va fi jumatate in apa? Vorbiti de uragane si extreme, ati vazut statisticile care spun ca ultimii 11 ani a fost o adevarata seceta de uragane n Golful Mexic si implicit in US? Sau lipsa uraganelor e tot un fenomen extrem indus de incalzirea globala?
      Vorbiti de viabilitatea demonstrata a energiilor solare si eoliene. Va voi crede cand aceste doua forme de energie nu vor mai beneficia de subventii. Pana atunci poate aruncati o privire pe ponderea acestor doua tipuri de energie in mixul global si care e necesarul de back-up.
      Cu stima,
      Un Denialist al incalzirii globale

      • ion adrian spune:

        Gresesti la nivelul amanuntelor importante. Au fost fire aici cand chiar si dl Cranganu a aratat ca in incalzirea raportata la durata in ultima suta de ani(adica matematic o derivata) este mai mare cu destul de mult deca cea cosmologic-geologic-climatologic naturala. Deci fenomenul exista dar repet este acea picatura in paharul de apa aproape plin sau inca mai avem destul spatiu in respectivul pahar ca sa abordam cu responsabilitate fara ipocrizie si doar stiintific chestiunea?

        • Nu-mi amintesc să fi calculat acea derivată despre care vorbiți, dar mi-ați dat o idee pentru viitorul articol în care voi face o prezentare mai profesională a ciclurilor încălzire globală – răcire globală, cu o întrebare finală: Va putea omenirea să evite viitoarea răcire globală (aka sfârșitul civilizație actuale)?

          • ion adrian spune:

            Nu ati calculat-o, dar discutia destul de aplicata privind rata cresterii de temperatura in ultima perioada a fost provocata de prima din cele 7 concluzii postate de dvs in finalul articolului de la
            http://www.contributors.ro/economie/a-stairway-to-low-carbon-heaven , din dec 2015,
            provocata de un user Vlad si la care intervin si eu atat acolo cat si la firul imediat urmator:
            http://www.contributors.ro/economie/a-stairway-to-low-carbon-heaven-partea-a-ii-a-de-ce-sunt-sceptic/ (vezi comentariul meu din 20/12/2015 la 8:53)

            va poate reaminti despre acestea cat si despre o afirmatie corecta facuta acolo de dvs:
            “Precizez încă o dată poziția mea: Încălzirea globală este reală și oamenii sunt parțial responabili pentru ea” desigur continuand cu opozitia rezonabila fata de catrastrofismul si amploarea politrucista data acestui subiect si masurilor eventual necesare.

            Daca doriti sa reluam acea discutie este ok dar sper sa intervina eventual si acel domn Vlad care cred ca a cam disparut?

            PS: Punctul 1 din concluziile dvs la primul fir mentionat spunea:
            “Încălzirea globală actuală este reală. Începută natural acum 21.000 de ani, odată cu culminația ultimei glaciații, a continuat până astăzi cu episoade mai lungi sau mai scurte de răciri globale (e.g., Younger Dryas, între 10.000 – 10.800, Little Ice Age, între 1300 – 1850) și încălziri globale (e.g., Medieval Warm Period, între 1.000 – 1.300, actuala perioadă, 1850 – ?). Actualul episod de încălzire globală are în mod cert și o componentă umană, coincidentă cu debutul revoluției industriale și arderea combustibililor fosili (detalii, aici).”

  7. nobody spune:

    Am senzaţia că încercaţi să sugeraţi că valurile de frig combat ideea încălzirii globale (cred că şi Trump a zis ceva de genul “nu vedeţi ce frig e, despre ce încălzire globală vorbim?”).

    Eu nu sunt climatolog, nu cunosc cifre şi chiar dacă le-aş cunoaşte nu le-aş înţelege semnificaţia. Dar nici nu sunt atât de prost încât să cred că daca afară e frig nu există încălzire globală. Până şi un ageamiu ca mine înţelege că “încălzirea globală” e un fenomen global (o medie a temperaturii), iar un val de frig nu poate fi decât in fenomen local. În Europa poate sa fie si -40°C, tot nu contează dacă în restul lumii e +50°C.

    Ba ar putea exista chiar si fenomene contra-intuitive, creşterea temperaturii medii să provoace valuri de frig locale nemaivăzute, prin modificarea comportamentului climei (curenţi de aer sau oceanici care o iau razna etc).

    Sigur, la fel de bine s-as putea întâmpla ca din întâmplare încălzirea globală de fapt să transforme Pământul într-un soi de Eden generalizat, fără fenomene meteo extreme, dacă toate sistemele care determină clima ajung într-un soi de echilbru ideal.

    Dar merită să riscăm? Nu e mai sigur pentru civilizaţia umană să încercăm să păstrăm status-quo-ul şi să nu ne jucăm cu fenomene care (măcar momentan) ne depăşesc?

    • acdc spune:

      @nobody : CO2 ajuta significant productia agricola. desigur nu auzi asta la TV …

    • Josef Svejk spune:

      Păi dacă nu mertiă să riscați, de ce nu treceți la acțiune?! Dacă nivelele la care trebuie reduse emisile de CO2 pentru evitarea unei încălziri catastrofale a planetei sunt adevărate, atunci înseamnă că tot ce mai aveți de făcut e să vă întoarceți la modul de viață al răzășilor lui Ștefan cel Mare. :P

      Transporturile, producera hainelor, a alimentelor , a medicamentlor, a curentului electric, comunicațiile, construcțiile civile și industriale, etc. toate astea generează emisii de CO2. Singura souție e renunțarea cu totul la ele. Cu toate astea n-am văzut picior de „savant” din ăsta alarmist să se întoarcă la coarnele plugului. Tot așa cum nu o fac nici măcar zevzecii care pun botu’ cu fanatism la gargara încălzrii globale antropogene. De ce oare?!

      • nobody spune:

        Dar de unde stiti ca nu am trecut deja la actiune? Laptopul meu consuma 10W, conduc o masina cu motor de 1.4 cmc (si aia foarte rar), toate becurile din casa sunt economice, tot echipamentul electrocasnic pe care il detin este eficient energetic, carne de vita nu consum deloc, alte tipuri de carne foarte putin.

        Si dupa cum ziceam, nici macar nu sunt foarte convins ca incalzirea globala e neaparat ceva daunator, am zis doar ca efectele sunt imprevizibile si e mai bine sa intarziem cat putem de mult schimbarea status-quo-ului.

        In mod sigur nu ajuta deloc ca persoane platite de companiile care produc energie sa insiste cu o tenacitate demnă de o cauză mai buna că incalzirea globala NU EXISTA sau ca NU ESTE DELOC DAUNATOARE.

        Noi n-o sa apucam “gustam” din “beneficiile” incalzirii globale, dar prespun ca unii au copii/nepoti. Chiar merită să le periclităm existenţa, fie şi pentru un pumn de arginţi?

        • Josef Svejk spune:

          Va faceti ca nu intelegeti. Daca savantlacurile prezentate de adeptii religiei incalzirii gliobale sunt reale, simplul fapt ca aveti un laptop (chiar daca ar consuma 0.05 W :P ) , un telefon mobil, ca folositi Internet (asta implica sateliti, cabluri, emitatoare, etc. etc. etc.), ca va imbracati cu haine produse industrial, ca, consumati alimente procesate, ca traiti intr-o locuinta cu curent electric, apa curenta, incalzire, probabil si aer conditionat, sunt deja crime monstruoasae impotriva planetei.

          Faptul ca mai aveti si o masina va pune in mintea zgubiliticilor pe aceeasi craca artizanii holocaustului. :P Va repet inca odata, pentru a atinge tintele absurde de reducere a emisiilor de CO2 (gaz inodor, incolor, netoxic pana la concentratii de sute de ori mai mari ca cea atmosferica si care hraneste plantele) oamenii ar trebuie practic sa se intoarca undeva intre epoca preindustriala si evul mediu. In mod normal tintele pentru 2100 vor fi atinse in urmatoarele 1-2 decenii. Acum ati priceput?!

          • Gamma spune:

            Hmm ce logica binara , nu exista decat obezi si anorexici in mintea dv . Climatul nu e binar … tocmai dl Cranganu incearca sa ne explice ca de fapt nu e prea rau sa ne incalzim global (ahem doar olandez , locuitor in oras port sau sarac sa nu fii ..ca in rest planeta va fi la fel de minunata pentru bogati ) .

            O adaugare apropo de gheata – atentie mare la ideea de gheata veche si gheata noua .Cea noua este irelevanta e la fel de trecatoare ca apa de ploaie . Daca nu este CONSTANT reimprospatata an de an pana devine veche , alba si cu albedou ridicat va dispare in masa toata la prima vara mai calda indiferent cat de multa este ..
            https://www.youtube.com/watch?v=BZovcCxftAY

            • Josef Svejk spune:

              Nu era vorba de nici o logica binara. Daca chiar credeti in gargara cu incalzirea globala antropogena, atunci combateti-o! Nu vi se pare firesc?! Sau daca creedeti ca e pozitiva, spuaneti-o pe fata, nu mai umblati cu farfaslacuri.

              Iar daca chiar credeti in idiotenia aia, pai renuntati la tot ceea ce ar favoriza-o conform propagandei dumneavoastra. Dupa cum spuneam insa nu vad nici propagandist al incalzirii gliobale antropogene sa se duca la coarnele plugului si nici macar debilii care pun botu’ la ea fara sa castige nimic nu o fac. Si unii si altii guitza ca din curtea abatorului dar nu vedem nici un pic de actiune.

              Aia cu gheata nou depusa care oricum nu conteaza e de-a dreptul monumentala. Curat logica de spitalul 9. :P Pai daca gheata nou asternuta nu ingroasa stratul de gheata mai veche atunci cum niaba se ingroasa gheata mai veche cand vine urmatoarea glaciatiune?! Se umfla ea asa de la ama ei?! :D

            • Gamma spune:

              Am impresia ca vorbasc cu un copil de 10 ani plin de el . Daca va uitati la fillm o sa vedeti ce zic .
              Atentie la gheata de 1-2 ani , exact aia cu care dl Cranganu a creat un nou “trend” .

            • Josef Svejk spune:

              @Gamma

              Ce ar fi să-mi explicați mie (și ălorlalți ingnoranți de pe aici :P), ca unui copil de 10 ani cum naiba se acumulează gheața veche dacă aia nou depusă nu contează :D ?! N-a fost și gheața aia veche gheață nouă la vremea ei?!

              Cu cuvintele dumenavoastră :D

          • nobody spune:

            Eu nu sunt fanatic si in mod normal nici macar nu sunt foarte interesat controversele din jurul “incalzirii globale”. De data asta m-am bagat in discutie pentru că am observat în mai multe randuri ca dl Crânganu isi da cu parerea in probleme de climatologie, dansul fiind de fapt specializat in geologia petrolului. Suna a conflict de interese sau nu? Cand te ocupi de petrol, ar fi culmea sa spui ca petrolul e daunator :)

            Asta imi aduce aminte de o chestie pe care am vazut-o recent, legata de plumb. Un medic (Robert A. Kehoe), angajat de companiile petroliere care promovau benzina aditivata cu plumb, jura pe tot ce are mai sfânt ca plumbul nu dauneaza deloc sanatatii. Genial. Pai ce era sa spuna, ca angajatorii lui otravesc populatia?

            Dl. Crânganu face fix acelasi lucru. Doar nu mi-e clar ce anume jura, ca nu exista incalzire globala sau ca efectele acesteia nu sunt chiar atat de dramatice. Dar o face intr-un fel de-mi insulta pana si mie inteligenta, care sunt un nespecialist.

  8. cetateanul turmentat spune:

    Eu nu îl cred de decît pe Gore. Pentru mine Gore este guru’ meu care cu toate că uneori trage semnale de alarmă care nu miros a bine, a luat ca și guru’ celălalt de Obama, un premiu Nobel. E drept că era Nobel Prize for Peace și nu pentru poluare, așa că avem un guru care-i așezat în două luntri și care vîslește cu succes spre binele omenirii. Îi transmit salutul pioneresc ”Tot înainte!”

  9. acdc spune:

    ar trebui gasite articolele de acum 15-20 ani , sa vedem ce preziceau <> modele , si comparate cu realitatea de pe ultimii 15-20 ani . din cite stiu , modele supraestimeaza cu mult .

    din punctul meu de vedere tot domeniu e compromis , pina nu vad preziceri concrete validate “out of sample “, nu explicatii post mortem trase de par , consider climatologia un pseudoscience.

    bun articolul , dar stati linistit sunteti minoritar , sa nu va acuze ca luati comission de la petrolisti .

  10. George T. spune:

    Felicitari pentru articol, e placut sa mai poti citi si altceva in afara de “sariti fratilor, vine incalzirea globala”.

  11. Josef Svejk spune:

    La lista d-lui profesor (nu că ar epuiza „anomaliile”) dar cred că merită adăugată și chestia cu furtunile de zăpadă ce au lovit Washingto DC la mijlocul lui Martie 2017 :

    http://www.dw.com/en/merkels-washington-visit-to-meet-trump-postponed-to-march-17/a-37921743

    Waahington DC e cam la aceeași latiudine cu cea a Atenei, undeva între Napoli și Palermo.

    • Lista valurilor de frig înregistrate numai în SUA este, desigur, mult mai lungă, dar am redus-o pentru economie de spațiu.

      De la începuturile serviciilor meteo în SUA s-au consemnat cel puțin 39 evenimente clasificate drept „cold waves”, ci pierderi materiale și umane considerabile. Primul a fost iarna 1874-1875 din Midwest, pentru care sigur nu au fost „vinovați” combustibilii fosili.

      Cel mai groaznic val de frig din istoria SUA s-a manifestat în primele două săptămâni ale lunii februarie 1899: fluviul Mississippi a înghețat pe toată lungimea lui până la New Orleans; Florida a cunoscut câteva zile cu temperaturi sub zero grade, apeductele care aduceau apă în New York au înghețat, barele de susține ale podului Brooklyn s-au contractat cu 14 feet (4,3 m) etc.

      • ion adrian spune:

        Intreb daca valurile de frig ar lutea fi puse in legatura cu valurile de caldura care se constata asa cum intreaba si un alt preopinent respectiv” ” nobody spune:
        22/09/2017 la 12:33″

    • mike spune:

      Cred ca anumite fenomene sunt ciclice si se repeta la un interval de timp. Probabil ca la fel se intampla si cu seismele, la cativa ani datorita tensiunilor acumulate, se mai produce un seism.
      El Nino, din cate stiu, se formeaza la cativa ani. Apoi mai exista si alternanta perioadelor glaciare (reci) si interglaciare (mai calde), proces ce a inceput inca din Pleistocen (acum 2.5 milioane ani). Probabil ca emisia de noxe poate accelera anumite procese sau poate determina variatia temperaturii, insa nu cu mult.

  12. Stefan spune:

    Activitatea solara la minim din ultimii ani influenteaza deasemeni perioadele cu maxime/minime globale.

  13. Neamtu tiganu spune:

    In ceea ce ma priveste locuinta mea de vara e la tara si cind e frig la tara merg in tarile calde, asa incit nu o sa mor de loc.
    As fi tare curios sa aflu cum se quantifitiasa mortii de caldura, respectiv frig. Se considera cei care s_au fiert sau au inghetat?

    • Neamtu tiganu spune:

      Ma apucasem cindva sa fac un studiu al mortilor, pe categorii, din motive de clima, de revizie tehnica auto la doi ani si nu la un an, cum vrea EU, razele tel mobile, noxe auto, mincat porc si sorici, bauturi alcoolice, lipsa sport, prea mult tv etc. Am ajuns la concluzia ca mor mult mai multi in statistici decit in realitate, probabil ca unii mor de mai multe ori!

      Ca de o fi si-o fi sa mor….

    • As fi tare curios sa aflu cum se quantifitiasa mortii de caldura, respectiv frig. Se considera cei care s_au fiert sau au inghetat?

      Întrebați-l pe Al Gore cum a numărat el cei 35.000 morți din august 2003 în Europa :-)

      Serios, este vorba de cauza înregistrată pe actul de deces: hipotermie, respectiv hipertermie. Datele descriind aceste două tipuri de decese sunt intabulate de World Health Organization (WHO) și alte instituții. Dacă vă interesează la modul serios, vă indic doar două lucrări de specialitate, pe lângă cea citată în articol:

      - Keatinge, W. R. și Donaldson, 2004, The Impact of Global Warming on Health and Mortality, Southern Medical Journal, vol. 97, no. 11, pp. 1093 – 1099

      - Langford, I. H. și Bentham, F., 1995, The Potential Effects of Climate-change on Winter Mortality in England and Wales, International Journal of Biometeorology, vol. 38, no. 3, pp. 141 – 147.

      La cerere, vă pot indica și alte lucrări de specialitate, descriind decesele cu cauze climatice.

  14. johnny spune:

    Domnule Crânganu, sunteți om de știință. Aduceți în acest articol argumente care nu respectă metoda științifică. Fiind om de știință, o faceți cu premeditare, nu poate fi vorba de naivitate.
    Calota de gheață în Groenlanda a crescut? Păi asta demonstrează exact încălzirea GLOBALĂ. Când în congelatorul medical de la noi (răcește până la -80 de grade, pentru cine nu știe) reglăm temperatura la -25 de grade, se formează ZERO gheață în interior. Aerul care vine de la schimbătorul de căldură este perfect uscat. Când reglăm temperatura la -22 de grade, se formează un iceberg mititel la fantele de recirculare a aerului. Fantele încet încet se obturează, și icebergul mititel crește!!! Temperatura medie în întreg congelatorul fiind MAI MARE.
    Valuri locale de frig? Da, exact asta spun oamenii de știință climatologi. Când încălzirea globală va trece de pragul critic, sistemul planetar de condiționare a temperaturii prin marii curenți oceanici se vor bloca, și în Europa va începe o epocă glacială! Știu asta toți anti climate change-rii, că ne așteaptă de fapt ger veșnic în Europa?
    O ultimă idee: toți oamenii de știință prezic an de an creșterea temperaturii globale cu o zecime de grad. An de an creșterea temperaturii globale este confirmată! Temperatura globală crește inexorabil. Chestia asta nu a intrat în articolul dumneavoastră, nu și-o fi găsit locul. Ce aveți de spus despre faptul că în 2016 temperatura medie globală a fost cea mai mare din istorie, și că în 2017 temperatura medie globală va fi cea mai mare din istorie, și că în 2018 va fi cea mai mare din istorie, și tot așa?

    • Dumneavoastră faceți o confuzie gravă între un sistem închis (congelatorul medical) și un sistem deschis (sistemul climatic terestru este un exemplu excelent). Comparația pe care o faceți este defectă. Ați urmărit vreodată pe corifeii încălzirii globale cum argumentează că topirea (nu creșterea) calotelor glaciare, urmată de formarea aisbergurilor, este un argument suprem al poziției lor?

      Acuzația de premeditare științifică este și ea inventată și nu stă în picioare.

      • johnny spune:

        frigiderul este la fel de închis sau deschis ca și planeta Terra, ambele au input de energie și pierderi de energie. Troposfera primește cantități imense de energie de la soare literalmente în fiecare secundă. De pierdut o pierde tot prin radiație, planeta fiind înconjurată de vidul cosmic care este izolant perfect pentru transmisie sau convecție. încălzirea temperaturii medii globale cu un singur grad kelvin va duce la stoparea marilor curenți oceanici, care transportă căldura de la tropice către nordul atlanticului. Când se va întâmpla asta, Europa va cunoaște o mini epocă glaciară. Pentru Europa, încălzirea globală va însemna ger continuu, cu temperaturi medii anuale de -20 de grade.
        Nu ați răspuns la întrebarea mea: an de an oamenii de știință fac predicția că anul următor temperatura medie globală va fi cea mai mare înregistrată vreodată, de aproximativ 200 de ani de când se fac înregistrări. An de an această predicție se confirmă. Ce ne facem în cazul ăsta, când ”teoria” este confirmată din nou și din nou de observațiile empirice?

        • frigiderul este la fel de închis sau deschis ca și planeta Terra, ambele au input de energie și pierderi de energie.

          Pe lângă confuzie, introduceți și o manipulare care îmi spune că mă citiți cu un singur ochi și nici ăla prea bine deschis :-).

          Am scris cât se poate de clar că frigiderul este un sistem închis pentru că schimbă numai energie cu exteriorul. Sistemul climatic – cu cele cinci componente ale sale, litosfera, biosfera, atmosfera, hidrosfera și criosfera – este prin definiție un sistem deschis, care face schimburi energetice și de materie
          ( gândiți-vă doar la ciclul apei și ciclul rocilor în relație cu ciclurile climatice).

          Întrebarea dvs. imperativă din final a primit răspunsul meu de mai multe ori în articolele și comentariile mele precedente. Vă las (ne)plăcerea de a-l descoperi.

  15. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Big Oil Becomes Greener With Progress in Cutting Pollution

    Bloomberg New Energy Finance a publicat un raport pe care îl va prezenta luni în Londra și unde se poate citi:

    Cele mai mari 5 companii de petrol din lume – Exxon Mobil Corp., Royal Dutch Shell Plc, Chevron Corp., BP Plc și Total SA — și-au redus emisiile de gaze cu efect de seră cu o medie de 13% în perioada 2010 – 2015. BP a efectuat cele mai mari reduceri, 25,5%. Exxon, cel mai mare producător de gaze cu efect de seră dintre cele 5 companii listate, și-a redus emisiile cu 14%.

    Împreună, cele 5 mari companii petroliere au redus emisiilor lor de CO2 și alte gaze cu efect de seră cu 56,7 milioane tone între 2010 și 2015. Acest număr exclude pe Chevron, care a început să raporteze în 2012.

    Exxon a cheltuit circa $8 miliarde dolari începând din 2000 pentru a dezvolta și instala echipamente cu emisii scăzute de-a lungul întregului lanț operațional, În plus, Exxon efectuează cercetări pentru noi tehnologii care vor contribui la reduceri viitoare ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

    • Laura spune:

      Tocmai asta este idea !

      Politicile publice serioase in materie de schimbari climatice (nu titlurile senzationaliste din presa) nu au in vedere atat de mult rezultate fundamentaliste (limitarea incalzirii globale la 2C), cat dezvoltarea unor technologii inovative care sa reduca atat emisiile cat si, mai important pentru unele state, importul de energie.

      China, de exemplu, nu investeste bani buni (si cu rezultate notabile) in technologie pentru energia solara pentru a salva planeta, ci pentru interesele ei strategice !

      • De acord, dar ce te faci când ești dat totuși în judecată pentru că nu faci prea mult, după părerile unora, pentru limitarea încălzirii globale?

        San Francisco a dat în judecată cinci dintre cele mai mari companii petroliere din lume pentru a plăti costurile zidurilor de protecție oceanică și alte infrastructuri necesare pentru a proteja orașul împotriva schimbărilor climatice.

        Plângerea depusă marți la Tribunalul statului California acuză companiile de ignorarea avertismentelor conform cărora combustibilii fosili ar provoca încălziri globale catastrofale și că finanțează campanii de discreditare a climatologie. Se spune că companiile au creat o neplăcere publică. Orașul vecin, Oakland, a depus o plângere separată, dar similară cu cea a orașului San Francisco.

        Cele cinci companii includ Chevron, Exxon Mobil, ConocoPhillips, Royal Dutch and BP. Chevron a afirmat într-o declarație că salută încercările serioase de a aborda schimbările climatice, dar recentele plângeri la tribunal nu contribuie la soluționarea problemelor climatice.

        ExxonMobil a declarat că acuzațiile din cele două plângeri nu au nici un merit. ConocoPhillips a declarat că nu comentează litigiile în curs.

        Sursa: San Francisco, Oakland sue oil companies over climate change, Associated Press, 20 septembrie 2017

  16. ion adrian spune:

    Deocamdata nu prea am comentarii relevante pentru articolul de baza dar totusi am un comentariu pentru un subiect din aprilie 2016:
    Acest text care urmeaza l-am postat zilele astea la firul dva unde-si avea locul adica la http://www.contributors.ro/cultura/despre-filosofia-analizelor-%C8%99tiin%C8%9Bifice-cu-un-exemplu-de-caz-ce-fel-de-teorie-este-darwinismul/
    fir din aprilie 2016.
    De ce abia acum? Pentruca abia acum am aflat de cele care m-au determinat sa-l scriu.
    fiind constient ca acolo nu mai intra nimeni si consideraran ca merita postate cele ce urmeaza chiar daca nu sunt foarte in topic il rostogolesc si aici:

    Fiindca pe blogul meu https://ionceldomn.blogspot.ro la firul referitor la ipoteza mea privind consistenta biologica a mitului Adamic, intrun comentariu din 9 aprilie 2016 ma refer la raspunsul dvs de aici din comentariul din 8 aprilie .2016 in care imi indicati articolul lui Ajit Varkiki si citez:
    “Dr. Ajit Varki a publicat ieri, în PNAS, o scrisoare intitulată De ce nu există hibrizi persistenți ai încrucișării oamenilor cu Denisovanii, Neanderthalii sau cu oricine altcineva?” , articol foarte util si interesant pentru preocuparile mele in domeniu pentru care v-am multumit si aici si pe blogul meu , comentez si aici ceva gasit de mine azi si care m-a amuzat ( mi-ar place sa vad cum mi-ar raspunde biologul profesionist de pe aici respectiv dl Virgil Iordache)
    Asadar am scris un comentariu azi pe blogul meu la firul referitor la Adam si Eva, respectiv la
    https://ionceldomn.blogspot.ro/2014/12/adam-si-eva-sunt-gemeni-homozigoti-adam.html?showComment=1505840094871#c6678018957245172924
    pe care-l redau asa cum este acolo:

    ion adrian19.09.2017, 19:54
    Am scris in textul articolului, ca nu de mult timp biologii au priceput ceea ce inaintea lor a inteles Jack London cu al sau Colt Alb, jumatate lup si jumatate caine.
    Dar cand vezi cata incompetenta mai poate domni in bilogie inca si azi, te apuca uimirea pentruca cum poti privi o asa zisa hibridare intre specia pisicii si cea a Caraclului , de fapt o hibridare si mai imposibila daca observam ca dl “caracal” este de un gen si doamna “pisica salbatica” de un altul:
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Caracal_caracal
    unde scrie: Caracalul, descris iniţial sub numele de Felis caracal de către Schreber în 1776 şi redenumit Caracal caracal de către Gray în 1843,[2] este o specie de feline din genul Caracal, familia Felidae.
    si
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Pisic%C4%83_s%C4%83lbatic%C4%83#Pisica_s.C4.83lbatic.C4.83_european.C4.83
    unde aflam ca dna Pisica cum spuneam este din familia Felide(ca si Caracalul) dar din alt gen si anume genul Felis, specia Felis silvestris.
    Dupa acesti biologi de doua parale, cele doua specii si genuri diferite s-ar hibrida , eu spun ca de fapt se metiseaza caci viitorul ne va arata ca sunt nu genuri diferite ci subspecii ale unei aceleasi specii si prin aceasta incrucisare apare o noua rasa, atentie rasa, denumire corecta in viziunea mea dar incorecta daca este folosita de hibridatori, in viziunea lor eronata a unei hibridari intre doua genuri diferite:

    http://www.cunoastelumea.ro/cea-mai-rara-si-scumpa-pisica-din-lume-jumatate-abyssiniana-jumatate-ras-african-n-o-sa-ti-vina-sa-crezi-cat-costa-un-pisoi-caracat/

    Imi dati voie ca in asteptarea unui premiu al societatii internationale de biologie sa ma rad: :) :) :)

  17. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Nefericita mea viață mea ca climatolog eretic

    Una dintre puține voci din mediul academic american care are curajul să critice public isteria încălzirii globale și tirania modelelor care o promovează aparține profesorului Roger Pielke Jr. de la University of Colorado.

    Într-un articol publicat la sfârșitul anului trecut în The Wall Street Journal, profesorul american detaliază cum funcționează mașina de împroșcat noroi acționată de Partidul Democrat, Administrația Obama, poliția gândirii din mass-media americană și grupurile eco-teroriste finanțate de miliardari democrați.

    Domnia povestește că a luat cunoștință de statutul său de urmărit datorită publicării e-mailurilor lui John Podesta de către Wikileaks. Centrul pentru Progres American, fondat de Podesta în 2003, a inițiat o campanie pentru interzicerea lui Pilke Jr. drept colaborator al site-ului FiveThirtyEight.

    După care, profesorul Pileke Jr. detaliază și alte aspecte ale funcționării mașinii pe care am indicat-o mai sus:

    Cred că schimbările climatice sunt reale și că emisiile umane ale gazelor cu efect de seră riscă să justifice acțiuni, inclusiv o taxă pe carbon. Dar cercetarea mea m-a condus la o concluzie pe care multi activiști climatici o considera inacceptabilă: există puține dovezi care să arate că uraganele, inundațiile, tornadele sau secetele au devenit mai frecvente sau mai intense în SUA sau la nivel mondial. De fapt, trăim într-o epocă norocoasă când vine vorba de vremea extremă. Acesta este un subiect pe care l-am studiat și am publicat la fel de mult ca oricine timp de peste două decenii. Concluzia mea ar putea fi greșită, dar cred că am câștigat dreptul de a împărtăși această cercetare fără riscuri pentru cariera mea….

    Dar cercetările mele au fost atacate constant de ani de zile de activiști, jurnaliști și politicieni. În 2011, contribuitori din revista Foreign Policy au semnalat faptul că unii ma acuzat că sunt un “denier al schimbărilor climatice”. Am câștigat titlul, explică autorii, prin “interogarea anumitor grafice prezentate în rapoartele IPCC”. Faptul că un membru al mediului academic a criticat IPCC într-un domeniu al expertizei sale a fost mânjit cu noroi, eu fiind considerat un negaționist care dezvăluie acțiunile unui grup de gândire.

    Dar când Casa Albă te ia la ochi pe web-site-ul său, oamenii observă. Aproape un an mai târziu, misiunea dlui Holdren* a constituit baza pentru o anchetă asupra mea de către Arizona Rep. Raul Grijalva, liderul Comitetului pentru resurse naturale al Camerei Deputaților House of Representatives). Rep. Grijalva a explicat într-o scrisoare adresată președintelui universității că sunt anchetat pentru că domnul Holdren “a evidențiat ceea ce crede el că erau declarații greșite ale Prof. Pielke despre consensul științific privind schimbările climatice”. A făcut scrisoarea publică.

    “Ancheta” s-a dovedit a fi o farsă. În scrisoare, Rep. Grijalva a sugerat că eu și alți șase profesori cu opinii aparent eretice am putea fi pe statele de plată ale lui Exxon Mobil. El a cerut înregistrări care să detalieze finanțarea pentru cercetare, e-mailuri și așa mai departe. După câteva critici bine meritate din partea Societății Meteorologice Americane și a Uniunii Geofizice Americane, Rep. Grijalva a șters scrisoarea de pe site-ul său. Universitatea din Colorado a respectat solicitarea congresmenului Grijalva și a răspuns că nu am primit niciodată finanțare din partea companiilor de combustibili fosili. Opiniile mele eretice sunt bazate pe cercetări finanțate de guvernul S.U.A.

    Cu toate acestea, reputația mea a fost murdărită de mașina propagandistică – și poate chiar asta s-a urmărit.

    P.S. Păstrând proporțiile, am suferit același tratament pe acest site și la lansarea cărții mele despre fracturarea hidraulică în România: de la primul articol, publicat aici în aprilie 2014, am fost acuzat în mod repetat -FĂRĂ NICI O DOVADĂ- că „Ești plătit de Chevron sau de alte companii americane! Nu se poate să critici pe fracktiviștii români dacă nu ai fi plătit de ăia!!”.

    Această dizgrațioasă mizerie umană nu a încetat, din nefericire, nici acum, după 3 ani. S-a schimbat numai motivația: încălzirea globală în loc de fracturare hidraulică. Vedeți somația unui comentator al articolului meu recent.

    Câtă rușine, și ce lipsă de rușine…

    ————————————————————————————-
    *John Holdren was the senior advisor to President Barack Obama on science and technology, Assistant to the President for Science and Technology, Director of the White House Office of Science and Technology Policy, and Co-Chair of the President’s Council of Advisors on Science and Technology (PCAST)

  18. nobody spune:

    Domnule Crânganu, imi cer scuze daca s-a inteles din postarea mea ca va pun la indoiala competenţa in materie de climatologie (desi in CV-ul dvs nu scrie nimic despre asa ceva – https://www.gc.cuny.edu/Page-Elements/Academics-Research-Centers-Initiatives/Doctoral-Programs/Earth-and-Environmental-Sciences/Faculty-Bios/Constantin-Cranganu ). Nu asta era intentia, si oricum nu asta ma interesa.

    Mi-a atras atentia faptul ca un om de stiinta specializat in petrol neaga efectele negative ale rezultatului arderii lui, dioxidul de carbon. Sigur, un gaz incolor si inodor, netoxic in concentratiile aflate curent in atmosfera. Cu o mica-mica mentiune, este un gaz cunoscut pentru efectul de sera. Hraneste si plantele. Doar ca aici nu vorbim de fotosinteza si bunastarea plantelor, vorbim despre efectului de sera si modul in care acesta poate degrada bunastarea oamenilor.

    E ca si cum un om de stiinta specializat in tutun ar nega efectele negative al fumatului. Ba chiar ar face cercetari si ar tine si un curs care se cheama “Cancerul cauzat de fumat – intre mit si realitate”. Pariez ca un astfel de cercetator n-ar gasi nicio legatura intre cancerul de plamani si fumat, dimpotriva, ar putea chiar demonstra ca fumatul de fapt face bine la sanatate. Pana la urma, cancer de plamani fac si nefumatorii, nu?

    Revenind la subiect. D-l Crânganu scrie la un moment dat: “Adică, frigul omoară de 20 ori mai mulți oameni și noi ne plângem de încălzirea globală antropogenă?”.

    Intreb si eu, ca prostu’: ce legatura are una cu alta? Te pomenesti ca de fapt d-l Crânganu sugereaza ca de fapt ar trebui sa mai incalzim un pic Pământul, ca sa nu mai suferim de frig. Ca doar asa funcţioneaza soba, nu?

    Serios?

    • Ați ales link-ul greșit pentru site-ul meu. Vă invit să vizitați http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/

      In rest, faceți un proces de intenție oribil: faptul că sunt om de știință specializat în petrol (dar și în schimbări climatice, inteligență artificială, hidrogeologie, petrofizică) nu-mi dă dreptul să scriu despre schimbările climatice pentru că petrolul ars emite CO2. Și ce are s..a cu prefectura? Eu nu v-am cerut să-mi buchisiți CV-ul, ci v-am prezentat, într-un limbaj pe care să-l înțeleagă mai toată lumea, niște fapte, niște documente publicate și necontestate până acum. Încă o dată, de ce bănuiți -absolut oribil atâta timp cât nu există nicio dovadă, că aș avea vreun interes ocult în studierea încălzirii globale și a altor fenomene adiacente? Atâta timp cât legăturile mele cu industria de petrol au fost, începând din România, sunt strict academice, fără nicio o intervenție financiară sau de altă natură, nu vă simțiți rușinat nici o secundă de ceea ce vă trece prin cap și scrieți aici?! Penibil mi se pare puțin spus.

      Aplicând logica strâmbă pe care o folosiți în cazul meu, ar trebui ca un medic ginecolog, expert în domeniul lui. nu are dreptul să vorbească despre diversele aspecte nocive ale prostituției pentru că veți insinua că este plătit ca să atragă mai multe cliente la cabinetul său pentru a le trimite la spitalele doritoare de afaceri profitabile. Și dacă nu îl ascultați pe ginecologul expert, vă veți informa despre prostituție de la vreo Madamă din bordel, nu-i așa?!?

      Chiar dacă întrebați ca prostu’, bănuiesc că nu sunteți una și aceeași persoană cu Prostu’ Satului, care a fost printre primii care m-au acuzat de coluziune cu firma Chevron când am început să scriu despre fracturarea hidraulică. Dacă pe acela l-am amenințat cu proces de calomnie, pe dvs. vă las în plata Domnului, că de unde nu este, nici El nu poate cere mai mult. Să vă lumineze și să vă dea mai multă rușine, dacă mai știți ce este aceea.

      END OF STORY

      • nobody spune:

        D-le profesor, nu are de ce sa-mi fie rusine, pentru ca este rezonabil sa cred ca sunteti cel putin “biased” din cauza profesiei dvs.

        Si pana la urma, de ce nu? Daca dvs puneti la indoiala ceva ce pare a fi un fel de “adevar” acceptat majoritatea oamenilor de stiinta (ma refer la “global warming”), eu de ce n-as cauta sa-mi dau seama care este interesul dvs, daca exista vreunul? Eu nu va cunosc si viata m-a invatat sa fiu prudent.

        Daca lasati orgoliul deoparte si va puneti in locul meu s-ar putea sa va dati seama ca neincrederea mea este justificata si rezonabila.

        PS Exemplul cu ginecologul nu l-am inteles. Eu daca as fi un ginecolog fara scrupule as face exact invers, as spune ca nu este absolut nici un risc pentru sanatatea prostituatelor, pentru ca ele sa se imbolnaveasca si sa vina la mine. Daca m-ar interesa sanatatea lor si nu banii mei, le-as fi sfatuit sa-si ia masuri de protectie.

        • victor L spune:

          @ nobody,
          desi nu erai nascut pe atunci, se pare ca Lev Tolstoi, in trecere pe plaiurile mioritice, te-a cunoscut:. Bine!
          “Cele mai dificile subiecte pot fi explicate celui mai nătâng om, dacă nu și-a creat deja nici o idee despre ele;
          dar cel mai simplu lucru nu poate fi explicat deloc celui mai inteligent om dacă el este ferm convins că știe deja, fără nicio umbră de îndoială.”
          Sa nu-ti fie rusine, Darie!

        • robert spune:

          Conform logicii dvs, dacă vreau să mă informez despre vaccinuri, nu vorbesc cu un medic sau cu un farmacist, că trebuie să fie puțin “biased”, ma duc la Olivia Steer.

          • Gamma spune:

            Cand e vorba de vaccinuri teoria conspiratiei dispare la cea mai mica analiza logica . Vaccinul e cea mai contraproductiva afacere pt industria medicala care se poate concepe . In loc de sute de medicamente vandute o viata intreaga pt o singura boala ai parte de o doza si gata . Cum ar suna un mobil pe viata , , un televizor pe viata , o masina pe viata ??! Big farma se autofaulteaza grav de tot … poate de fapt lumea afacerilor e ceva mai buna si grosul populatiei ceva mai tampit decat ne inchipuim …

        • marcel spune:

          Este o chestiune care are mai mule unghiuri. Fracking-ul a apropiat USA de independenta energetica la care viseaza: productia locala de hidrocarburi, petrol si mai ales gaze naturale. Statele producatoare de hidrocarburi din Golful Persic, Venezuela si evident Rusia nu sunt pro-americane. Liniile de transport sunt lungi si vulnerabile, costa mult sa le aperi si de cand presedintele Trump apasa pe butoane, USA a devenit mult mai nepopulara decat anul trecut. Asa zice “fake-media” de stanga, daca-i intrebi pe aia din partea dreapta a ecuatiei primesti alt raspuns. Au apus demul vremurile cand mass-media producea ceea ce trebuia sa produca: informatie reala si echidistanta. Astazi accentul se pune pe show: rating-uri cat mai ridicate, care aduc bani cat mai multi actionarilor care controleaza canalele de stiri. Adevarul obiectiv, specfic jurnalistic? Nu faci bani cu asa ceva. Si ne mai intrebam de ce americanii sunt in ceata, divizati si furiosi. Pentru ca nu mai inteleg nimic din ce se intampla in jur, pentur ca isi pierd joburile, le scade nivelul de trai si visul american a ramas in cartile de istorie.
          Profesorul Caranganu trebuie privit ca un perfectionist in domeniul sau, pe care-l stapaneste foarte bine, cred eu, desi nu sunt specialist. M-am uitat pe resume-ul sau si este impresionant. Pe buna dreptate, sau gresit, politic, strategic, lumea incepe sa ia in serios energiile alternative iar consecinta principala este ca subventiile care se acorda cu generozitate pentru explorarea, dezvoltarea si producerea hidrocarburilor incep sa scada. Dupa ce ti-ai dedicat cea mai mare parte a vietii in sluja hidrocarburilor, este dificil sa accepti o directie noua care pun obiectul activitatii tale stiintifice pe tapet si il acuza de cauze si efecte reale si imaginare. Inteleg punctul de vedere al d-lui profesor si apreciez eforturile pe care le depune sa-si apere cauza in care crede cu adevarat.

          Din pacate a intrat intr-o zona din care intelege foarte putin: lumea politica, mizerabila, parsiva, plina de minciuni, de ambele spectre. O conjunctura care poate distruge reputatii construite pe cariere academice solide. Cred ca de aici apar contradictiile profesorului Cranganu in articolele pe care le posteaza si in comentariile sale. Politicul si activismul, fie el de stanga, centru sau dreapta nu are nimic de-a face cu rationalul, rigurozitatea stiintifica si adevarurile matematice. Da, exista suport la articolele sale, dar, am sentimentul ca autorul isi erodeaza credibilitatea, reputatia si profesionalismul intrand intr-o lume unde poate fi usor manipulat. Evident ca se vor gasi intotdeauna yes-man care te vor aproba, sustine si incuraja dar asta nu face decat sa erodeze o fundatie solida. Pacat.

      • Ghitza spune:

        Eu cred ca discutia asta nu ar exista daca s-ar practica si la noi obiceiul ca autorii sa prezinte, la inceputul articolului, un fel de “declaratie de interese” din care sa rezulte daca autorul a fost platit in vreun fel (si de cine) pentru munca lui de cercetare (fapt care, de altfel, nu are nimic rau in sine, chiar daca finantarea a venit de la industrie).
        Domnule Crangan, spuneti in comentariul de mai sus ca nu aveti interese financiare de la industrie. Eu cred ca acest statement ar putea figura la inceputul articolelor dumneavoastra (ex, in descrierea dumneavoastra de pe Contributors).

        Si, evident, nu doar dumneavoastra, ci toti autorii ar putea face asta (cum se intimpla de exemplu pe platforma australiana de popularizare stiintifica “The Conversation”).
        Sau: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1804120/ – partea de transparency.

        In felul asta, nu ar mai exista suspiciuni care sa polueze lectura articolelor si a comentariilor dumneavoastra extrem de interesante.

        E doar o sugestie facuta cu buna credinta, sper sa nu mi-o luati in nume de rau.

        • Am fost subiectul acestui tip de interogații de mai multe ori, cu începere din aprilie 2014. Ideea de a introduce un Disclaimer în prezentarea ca autor pe Contributors este interesantă și sunt de acord cu ea. Pentru că nu este o procedură standard, va trebui să primesc aprobarea administratorului platformei. Până atunci, reiau comentariul meu din 15 septembrie 2017, adresat altui comentator la fel de interesat de acest Disclaimer:

          Se pare că sunteți un cititor recent al articolelor mele.

          Chestia cu Asa ca va rog sa declarati aici daca aveti interese comerciale legate de exploatearea gazelor neconventionale (patente, participatii in companii din domeniu,…). este veche pe Contributors.ro. Am răspuns de mai multe ori, prima dată în aprilie 2014, după apariția primului meu articol Gasland sau puterea manipulării:

          http://www.contributors.ro/dezbatere/cum-ne-informam-despre-gazele-de-sist-fara-patimi-ideologice/#comment-181272

        • euNuke spune:

          “nu ar mai exista suspiciuni care sa polueze lectura articolelor si a comentariilor dumneavoastra extrem de interesante.”

          Interesant este cum asemenea pretentii apar exclusiv in marginea articolelor domnului Cranganu si niciodata, dar niciodata nu am zarit macar vreo aluzie in acest sens in subsolul articolelor puzderiei de cuvantatori mainstream, stangisti au ba, dar ‘de’ai nostri rumani get-beget’ necontaminati de ‘imperialismul si capitalismul american’.

          Dar suspiciunea ar exista oricum, chiar si daca domnul Cranganu ar binevoi sa’si inceapa articolele cu un dosar personal, eventual cu sina virtuala, in care sa ne prezinte pe scurt biografia si interesele sale; oamenii de ‘buna-credinta’ ar fi interesati de pilda sa afle numarul de la pantofi al domnului profesor, ca poate asa se explica opiniile sale refractare la Adevarul Stiintific patalamat de specialistii bastinasi in pericole planetare; dar ce ne facem ca nu stim nimic despre optiunile culinare ale domnului profesor…aaa, stai, de fapt stim, am aflat ce vinuri ii plac, dar sigur a fost o manipulare si aia; ca atare, nu e suficient sa avem Dosarul, e nevoie ca o Comisie independenta a platformei sa investigheze informatiile oferite de profesor si sa elimine eventualele inadvertente si mistificari; nu ar fi rau ca un procuror sa arunce ochi pe dosar si sa ceara autoritatilor americane documente care sa ateste informatiile sigur masluite de autori. Dar sa lasam gluma.

          Suspiciunea ar exista oricum pentru ca oamenii de ‘buna-credinta’ sunt proaspat iesiti din Ospiciul cunoscut sub numele de Republica Socialista Romania, iar ‘eliberarea’ nu i’a vindecat de trauma, ba, in cazul unora, manifestarile patologice ale obsesiilor comuniste s’au intetit pe fondul libertatii, “poluarea” mentala a ajuns incurabila, iar bolnavii au devenit ultravigilenti cu ‘tradatorii’ si ‘dusmanii tarisoarei’ de peste ocean. Da, de americani e vorba. Si da, e halucinant cum in 2017 in online exista rumani care pretind ca autorii sa’si inceapa articolele cu dosare de personal, mai ales daca e vorba de autori care ne scriu din America.

          • aaa, stai, de fapt stim, am aflat ce vinuri ii plac, dar sigur a fost o manipulare si aia

            Doresc să declar public că pe lista mea de vinuri preferate se află și Frascati, un vin pe care foarte probabil l-a băut și strămoșul nostru, Împăratul Traian. Așa că sunt și rămân roma[â]n în continuare :P

          • Ghitza spune:

            Nu mai fiti asa incrincenat. Practica privind declaratiile de interese pentru persoane care au anumite pozitii (functii publice, lumea academica, etc) nu a fost inventata in RSR sau URSS, ci in lumea occidentala.

            Am spus deja: evident ca nu doar domnul Cranganu. Doar ca articolele domniei sale sint printre cele care suscita cel mai mare interes, dovada numarul de comentarii si raportul dintre numarul de comentarii si cel de vizionari. Ceea ce e foarte bine, zic eu – daca e tacere in sala, nu inseamna neaparat ca publicul te aproba. Iar suspiciunile intr-un asemenea subiect sint inevitabile, indiferent de tara sau de tabara ideologica, asa ca e preferabil sa le elimini de la inceput.

  19. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    INVITATION

    ACER – Agency for Cooperation of Energy Regulators of the European Union – is organizing a Webinar presented and conducted by me on Tuesday, Sept. 26, 2017, starting at 15:00 (Slovenia time).

    Titled Age of Plenty: Web-based discussion with dr. Cranganu - gas hydrates, shale revolution, the web seminar will present, with examples from my own research over the last two decades,

    - The shale revolution in the USA (Why it is still spoken only with an American accent?) and

    - Gas hydrates: Geological hazard, climate bomb or energy bonanza?, with an emphasis on the last aspect.

    If you like to attend the seminar, I would suggest the following:

    - Use Google Chrome
    - Follow the link in ACER invitation below – JOIN THE MEETING (you will only be able to join after we start the meeting)
    - Insert your name and email – JOIN
    - Call using computer

    If you want to leave the meeting, click the “Leave the meeting” button on the left side of the screen.

    The Webinar is interactive over two hours, so you can “raise your hand” to ask questions and I will answer them.

    Constantin Cranganu
    ==================================================================

    ACER Gas invites you to join this WebEx meeting.

    Age of Plenty: Web-based discussion with dr. Cranganu – gas hydrates, shale revolution
    Tuesday, September 26, 2017
    2:50 pm | Europe Summer Time (Paris, GMT+02:00) | 2 hrs

    Meeting number (access code): 845 717 370

    Add to Calendar

    When it’s time, join the meeting.

    Join from a video system or application
    Dial 845717370@acerwacs.webex.com

    Join by phone
    +44 (0)2034574333 United Kingdom Toll
    Global call-in numbers

    Can’t join the meeting?

    IMPORTANT NOTICE: Please note that this WebEx service allows audio and other information sent during the session to be recorded, which may be discoverable in a legal matter. By joining this session, you automatically consent to such recordings. If you do not consent to being recorded, discuss your concerns with the host or do not join the session.

  20. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Zăpadă în California în ultima zi de vară

    Am scris California, nu Groenlanda. O fi tot din cauza încălzirii globale?! :-)

    Snow comes early to California

    Snow has come early – very early – to Northern California, on the last day of summer

    Snow coated the roads so heavily that the plows were out, and locals left footprints on sidewalks.

    Sixteen vehicles crashed on Interstate 80 as snow and hail fell Thursday, killing a man driving a pickup and causing minor injuries to other people, California Highway Patrol Officer Chris Nave said.

    • YellowSubmarine spune:

      Mda, iata evidenta ca fenomenul incalzirii globale este o conspiratie a “stangii” mondiale: prima ninsoare in muntii Sierra Nevada (care fac parte din lantul muntilor Cordilieri) a venit cu 8 zile mai repede in comparatie cu anul trecut https://en.wikipedia.org/wiki/Sierra_Nevada_(U.S.)

      Apropo, citisem zilele trecute ca a nins si la munte in Romania.

  21. Luminita Marcu Luminita Marcu spune:

    Domnule Cranganu, daca-mi permiteti, eu sint profesoara de literatura. nu ma aventurez in chestiuni stiintifice. Dar va pot spune ca am citit raspunsurile dvs. si sint agresive, ofensatoare si greu de suportat. Le spuneti si studentilor dvs, sa va citeasca propria carte pentru ca “face bine la inteligenta”? Pe cineva care nu e de acord cu dvs, il trimiteti la divinitate ca sa-i dea “mai multa rusine” si in treacat il faceti prost? Cind cineva va spune ca faceti o confuzie, dvs. scapati prin adjectivare, ii spuneti ca el face o ªconfuzie gravaª si gata… Exemplul cu medicul ginecolog e graitor, din pacate, pentru alcatuirea dvs. morala, nu pentru a celui cu care dialogati. Nu stiu daca aveti dreptate cu incalzirea globala, dar analiza stilistica a reactiilor dvs. in subsolul articolelor arata ceva urit de tot. Ca sa zic in limba in care lucrati, ceva disgusting.

    • Doamna Marcu, est modus in rebus (sper să vi se pară suficient de neutru).

    • euNuke spune:

      Iar mie mi se par comentariile [stangistilor uluiti] din subsolul articolelor domnului Cranganu extraordinar de agresive, intolerante, insidioase, adevarate atacuri la persoana sau rechizitorii ale unor procurori imaginari care in numele Adevarului Stiintific [pe care pretind ca'l detin acesti anonimi] practica o adevarata campanie de hartuire de tip Politia Gandirii. Inclusiv replica dumneavoastra intra in aceasta categorie; pentru ca presupune ca autorul ar trebui sa stea cuminte si sa primeasca lovitura dupa lovitura, in loc sa solicitati platformei, din spirit colegial, sa elimine din peisajul dezbaterii macar atacurile la persoana intreprinse sistematic de unii comentatori; in fapt chiar si comentariul dumneavoastra este un atac la persoana din moment ce va erijati in judecator al Planului Etic Superior si’i condamnati “alcatuirea morala” pe baza unui exemplu excelent, foarte sugestiv pentru absurditatea unor pretentii emise de scrupulosii drept-credinciosi ai cultului Incalzirii Globale Antropogene.

      Din punctul meu de vedere mi se pare ca prezenta domnului Cranganu pe o platforma de dezbateri de limba romana este un eveniment extraordinar, un castig pentru piata ideilor autohtona, atat prin valoarea textelor domniei sale [bazate pe cercetari temeinice, nu pe urechisme precum in cazul a 90% din cuvantatorii dominanti de pe plaiurile virtuale mioritice], cat si pentru culoarea literara si politica iesita din comun [unde comunul patriei este in continuare -cum altfel?- socialist]; in mod normal oamenii care citesc/studiaza texte similare celor oferite platformei de domnul Cranganu platesc bani buni pentru a le accesa, noi le primim gratuit, fapt pentru care tin sa’mi exprim multumirile public; utilizatorii de platforme si forumuri din Romania s’au obisnuit cu gratuitatea si au impresia ca li se cuvine, ba chiar emit pretentii asupra autorilor ca acestia sa’si modifice opiniile/convingerile ca se se potriveasca cu ale lor fixatii; atitudinea de pomanagiu agresiv incepe sa puna stapanire pe platforme si le erodeaza lent, pentru ca, neexistind o forta de moderare [existenta in mediile private cu o oarecare triere inclusiv pecuniara], oricine isi permite orice fata de autori, inclusiv colegii de platforma care admonesteaza cu tupeu nu specimenele agresive ce nu contribuie cu nimic la dezbatere, ci chiar autorii valorosi; sa mai zic cum dezbaterea a fost cu totul anihilata pentru ca nimeni nu se mai pronunta asupra subiectului propus de domnul Cranganu? cum oameni care nu au nicio tangenta cu domeniul, care nu comenteaza nimic altceva, care nu’si dau cu parearea asupra niciunui subiect din sfera stiintelor catadicsesc astazi sa intre pe forum doar ca sa’l traga de urechi in mod absolut insolent pe un domn profesor de peste ocean?

      Am scris aceasta replica iesita si ea din comun tocmai pentru ca mi’e teama ca din cauza ‘climatului’ ostil creat pe forum de liota de stangisti marotati si moralisti [conspirationisti ce acuza coruptia in orice opinie divergenta dar esueaza sa sesiseze coruptia si inselaciunile propagandistilor incalziristi], mi’e teama ca forumul ar putea pierde unul dintre cei mai buni autori ai sai. Nimic nu’l obliga pe domnul Cranganu sa va suporte ranchiuna, hachitele, mofturile si scuipatii. Ar putea sa decida in urmatorul mimnut retragerea asa cum orice om decent se gandeste cand observa ca locul placut in care altadata se adresa semenilor a devenit o cloaca anarhica. Daca as fi fost administrator/moderator pe o astfel de platforma cel putin un sfert din comentatorii obsedati de domnul Cranganu ar fi fost banati, indiferent ca ar fi fost vorba de anonimi sau colegi deranjati de presupusa “alcatuire morala” improprie a domnului Cranganu. Pentru ca contributors a ajuns sat fara caini, e musai ca publicul sa’si arate sustinerea pentru domnul profesor, neexistind alt mecanism de sanctionare a derapajelor isterice ale unor comentatori nepreocupati de subiecte ci de persoana sa; ceea ce invit sa faca pe toti cititorii ce s’au bucurat de lectura atator texte excelente oferit aici de domnul profesor.

      • Josef Svejk spune:

        Foarte bine zis!

        Subscriu întru-totul.

        P.S.: Intervenția d-nei Marcu e cu atât mai pe penibilă cu cât dumneaei practică o cenzură a la Suzănica Gâdea (mare educatoare progresistă și asta :P ), motiv pentru care am încetat să-i mai citesc articolele.

    • Cristian spune:

      Nu doamna Marcu, “ati picat ca musca-n lapte” , imi pare rau …
      Aroganta si modul cu care va permiteti sa il jigniti pe distinsul Domn Profesor Cranganu este cel putin dezgustatoare, iar in context penibila !
      Urmarindu-va putinatatea articolelor ce le semnati am observat ca aveti o larga “expertiza” in toate domeniile , de la Simona Halep la Traian Basescu samd
      Totusi ,prea putin ma intereseaza interventiile ofuscate ale unora, cat faptul ca dvs. reprezentati chintesenta pozitiei “umanioarelor”, dispretuitoare fata de stiintele exacte, fata de noile (ori vechile) tehnologii, va repugna imensele descoperiri in domeniile cercetarilor spatiale ori ale fizicii nucleare si -in general- dispretuiti stiintele ingineresti, fizica,chimia, biologia etc, pe acelasi “calapod” cu dispretul afisat in cancelariile scolilor de asa zisi “pedagogi” fata de profesorul de sport…
      Nu doamna, “epocile” dvs. sunt incheiate demult, iar “ayatolahii” umanioarelor ar face bine sa se uite mai bine in ograda proprie (de pilda la “matusalemicul” institut de lingvistica al “academiei”) decat sa tot ranjeasca dispretuitor la adresa stiintelor exacte…
      Iertati-ma doamna, dar anul viitor multi dintre cei ca mine asteptam – cu unica emotie – deschiderea ELI- NP , pe platforma Magurele, un proiect de anvergura europeana !

      Ca o concluzie, o intrebare retorica : oare de ce nu ne mira faptul ca intr-o tara ca Polonia a existat “Solidarnosc” ?!!? Poate pentru ca acolo profesorii si scriitorii n-au dispretuit muncitorii si electricienii de la santierul naval Gdansk, de unde a pornit rostogolirea “bulgarelui de zapada” anticomunist !

      Chapeau , distinse Profesor Cranganu, pentru intreaga serie de articole si comentarii , toate binevenite !

    • victor L spune:

      Doamna Luminita Marcu,
      cu sincera parere de rau,
      nu cred ca ati uitat revolta ce va cuprins, exprimata si pe Contributors, cind un domn profesor de la Iasi a vut o adresare nelalocul ei fata de dvoastra. Doar o adresare.
      Acum dece ii cereti dlui Cranganu sa indure toate mizeriile care i se arunca in fata?
      Eu gasesc ca dl profesor Cranganu e chiar prea blind.
      Alti autori cenzureaza fara reticente comentariile care nu le convin. Aici pe Contributors.
      Repet, cu parere de rau scriu.

  22. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    În atenția cititorilor articolelor mele:

    Pentru a înlătura orice suspiciuni, insinuări, „bias”-uri etc., am introdus în Profilul meu următorul

    DISCLAIMER:

    Întreaga mea activitate de cercetare, desfășurată la University of Oklahoma și City University of New York, cu începere din 1993 până în prezent, a fost finanțată numai din contracte publice, câștigate prin concursuri naționale. Nici o companie sau altă entitate din domeniul combustibililor fosili nu a contribuit la susținerea financiară a cercetărilor mele și a studenților mei.

    • Josef Svejk spune:

      Domnule profesor, În primul rând felicitări pentru articol. Ca întotdeauna, ați reușit să prezentați în mod condensat (dar într-o formă atractivă și accesibilă oricui) informații utile, respectiv aducerea în discuție a unei teme interesante.

      În al doilea rând cred că declarația de non-conflict de interese („disclaimer-ul”) e totuși un pic excesivă. Dacă nu mă înșeală memoria, ați mai precizat de cel puțin două ori faptul că activitatea dumneavoastră este și a fost una exclusiv academică. Că nu ați încasat niciodată bani de la nici o companie petrolieră. Spun că e excesivă, pentru că un profesionist într-un anume domeniu nu are de ce să se disculpe în fața urechiștilor ce în lipsă de argumente logice sau științifice se căznesc să ducă discuția în derizoriu spre a-și slava fața.

      • Da, aveți dreptate că am fost somat de mai multe ori să precizez sursele de finanțare ale cercetărilor mele. Am tot sperat că după trei ani de publicistică pe această platformă, fenomenul acesta al insinuărilor calomnioase, fără nicio dovadă, va înceta. Dar, se pare, m-am înșelat.

        Am inclus acel Disclaimer în profilul meu nu pentru a deveni primul autor de pe Contributors care face așa ceva, ci pentru a parafraza o ideea a Președintelui Trump din dezbaterile sale cu Hillary Clinton: I’ll drain the swamp!

    • batranul spune:

      Si cine finanteaza “Petroleum research fund” care va finanteaza pe D-voastra?

      • The Petroleum Research Fund was originally established as a Trust by seven major oil companies in 1944. The American Chemical Society, to whom the assets of the Fund were transferred in 2000, is charged with supporting “advanced scientific education and fundamental research in the petroleum field,” including any area of pure science that may lead to further research directly impacting petroleum.

        De reținut niște cuvinte-cheie: advanced scientific education, fundamental research, pure science.

        Mai rețineți că singurele granturi pe care l-am primit de la PRF prin concurs național nu au fost legate de petrol sau gaze de argilă:

        Climate-Induced Decomposition of Gas Hydrates (1999-2000)

        Capillary Sealing in the Anadarko Basin (2003 – 2006)

  23. Josef Svejk spune:

    Apropos de declarația de non-conflict de interese a d-lui profesor Crânganu, eu trebuie să mărturisesc cu profundă căință că sunt direct legat de marile companii petroliere și din domeniul energiei. Le plătesc lui Exxon, Chevron sau BP cam odată pe săptămână contravaloarea a cam 20-22 galoane de benzină. Plus odată pe lună facturile la gaz natural și curent electric. :P

    Trebuie de asemenea să recunosc că acum vreo 9-10 ani am lucrat la proiectarea unui pipelayer – un soi de buldozer adaptat pentru instalarea conductelor de gaz.

  24. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Uragane, schimbări climatice și beneficiile capitalismului

    Una dintre lozincile cele mai folosite de propaganda ecologistă este aceea că o creștere economică nereglementată și tot ce o însoțesc sunt principalele cauze ale distrugerii mediului. Mai ales, când vine vorba de economia capitalistă americană hiper-consumeristă. Și ni se recită această mantră de multă vreme, poate-poate o vom crede. Numai că, în realitate, creșterea economică și crearea de bogăție este un avantaj existențial în confruntarea cu natura dezlănțuită.

    De exemplu, profesorul Roger Pielke Jr., pe care l-am prezentat mai sus, a notat că, la nivel global, pierderile produse de dezastre naturale au rămas constante – 0,3% din PIB-ul mondial – cu începere din 1990. De ce? Pentru că, deși costurile acelor pierderi s-au dublat în aceeași perioadă, rata creșterii economice globale a fost comparabilă, menținând raportul constant.

    Un alt exemplu: În ciuda încălzirii planetei noastre cu 0,8°C, ratele mortalității în cazul uraganelor au scăzut de la 0,11 per 100.000 în anii 1900 la 0,04 per 100.000 în 2010. Iar în cazul altor catastrofe naturale, cum ar fi inundațiile și secetele, ratele mortalității au scăzut uluitor de mult în ultimul secol. Încă o dată, de ce?

    Pentru că creșterea economică și acumularea de bogăție nu înseamnă doar mall-uri mai mari și mai multe, cu parcări imense, construite în mijlocul naturii neprihănite de oameni, alterând paradisul natural.

    Nu, mai înseamnă și implementarea unor măsuri și standarde de siguranță a construcțiilor pentru a rezista dezastrelor naturale, mai înseamnă oferirea de energie multă și ieftină (știu, aia care vine din combustibilii fosili), mai înseamnă și finanțarea din bani publici a cercetărilor științifice asupra încălzirii globale antropogene, mai înseamnă și subvenționarea lui Elon Musk cu $4,9 miliarde dolari pentru a ferici omenirea într-o bună zi cu bateria-minune, mai înseamnă și crearea a numeroase joburi ecologice în guvernele federale și statale, mai înseamnă și construirea unor instalații și infrastructuri pentru epurarea apelor uzate, mai înseamnă și crearea de parcuri naționale etc.

    Uragane, taifunuri, cicloane și cutremure se abat fără încetare asupra noastră, Natura „mamă” ne iubește așa de mult încât am fi morți în secunda 2 de atâta „dragoste” din partea Ei. Mediul natural, primordial, edenic este doar un mit, unul din cele patru descrise aici. Dacă vrem cu adevărat să supraviețuim cât mai mult pe această planetă, să avem o sustenabilitate ecologică mai mare, soluția pe care o văd este una singură: creștere economică și acumulare de bunăstare. Numai atunci când devenim suficient de bogați ne permitem luxul de a avea grijă de mediul înconjurător.

    Polarizarea actuală a lumii între bogați și săraci este evidentă și din modul în care se raportează pierderile provocate de dezastrele naturale.

    Când este vorba de o națiune bogată, pierderile se exprimă de regulă prin numărul de miliarde de dolari necesari refacerilor. Numărul de victime omenești este prea mic pentru a fi considerat într-o discuție serioasă.

    În cazul țărilor sărace sau în curs de dezvoltare, ni se comunică în primul rând numărul zecilor și sutelor de mii de victime.

    De exemplu, Harvey, unul dintre cele mai devastatoare uragane care au lovit Statele Unite, a provocat 82 victime și pierderi economice estimate între $70 și $200 miliarde dolari, dintre care o mare porțiune o reprezintă pierderile celor care nu au avut asigurări de locuințe.

    Pe de altă parte, în 1991 ciclonul Bangladesh a omorât peste 138.000 oameni și a produs pierderi de 1,7 miliarde dolari.

    În 1998 uraganul Mitch a făcut ravagii în America Centrală, omorând între 11.000 și 19.000 oameni, în principal în Honduras și Nicaragua. Pierderi materiale estimate la cca $6,2 miliarde.

    În 2008, ciclonul Nargis a devastat Myanmarul și 138.000 oameni au fost uciși sau dați dispăruți. Pierderile materiale au fost estimate la cca $10 miliarde.

    Revenind la Statele Unite, între 1940 și 2016, numărul total al victimelor uraganelor a fost de 3.348, conform datelor oficiale.

    O concluzie care se poate desprinde limpede din compararea acestor statistici este următoarea:

    Înainte de a lupta cu toate forțele și lozincile împotriva capitalismului care, prin creșterea sa economică susținută conduce la acumulare de bunăstare, să privim lucrurile drept în față și să recunoaștem că bogăția ne face mult mai puțin vulnerabili în fața schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale independente de voința noastră.

    • victor L spune:

      Degeaba si in zadar: unora chiar si un tramvai daca le fluturati prin fata ochilor, ei va vor acuza ca vreti sa le furati calul (sinteti stipendiat de…). Cele mai puternice argumente sint de genul “nu ma pricep/nu sint in domeniu, dar…”
      NB,
      am eu o banuiala: daca ati vorbi urît de Trump (stiti doar ca unii analisti au prezis Apocalipsa odata cu alegerea lui, si ca Salvarea Europei sta in Macron), daca ati da de inteles ca dezaprobati initiativa iesirii din tratatul de la Paris, nu ati avea atitia contestatari
      Probabil unii sint dintre cei ce loveau cu peturile in caldarim strigind patriotic “Chevron, afara din tara!”"
      Jos capitalismul!

  25. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    O țară bogată își permite luxul de a avea grijă de mediul înconjurător

    O implicație majoră a acestui adevăr este legată de prioritizarea acțiunilor noastre.

    Mulți oameni spun că ei iubesc un mediu nepoluat. Nimic de obiectat, toată lauda pentru acest gând. Fiecare ar vrea să trăiască într-o țară fără boli sau cu învățământ de cea mai bună calitate. Dar este posibil să se întâmple așa ceva în viața reală? Nu, pentru că costurile asociate cu eradicarea tuturor bolilor sau cu educarea celui mai nătâng elev din țară sunt prohibitiv de mari. De aceea suntem obligați să prioritizăm acțiunile noastre în funcție de resursele limite avute la dispoziție (Întinde-te cât ți-e plapuma…).

    Celebrul economist american Julien Simon a remarcat că, atunci când spălăm vasele, nu intenționăm să le curățăm complet, ci doar să diluăm murdăria de pe ele până la un nivel acceptabil. Dacă vom pune o farfurie spălată sub microscop, putem fi siguri că vom mai găsi o mulțime de particule de grăsime și alte resturi. Dar, pe de altă parte, cred că avem lucruri mult mai bune de făcut decât să petrecem o zi întreagă spălând și curățind farfuriile până la perfecțiune, mai ales că o astfel de acțiune este futilă – curățenia absolută este imposibilă.

    Noi va trebui să prioritizăm acțiunile noastre și să alegem să trăim cu câteva particule de grăsime. Cu câte particule anume? Asta depinde de evaluarea individuală: Care sunt avantajele folosirii unui timp mai lung pentru spălarea vaselor versus folosirea acelui timp pentru recreere sau altceva? Ideea este că în lumea reală nu poți cere ca ceva să reprezinte 100%.

    La fel, nu vom putea niciodată să găsim un nivel la care poluarea să fie satisfăcător de puțină. În consecință, banii, timpul și eforturile noastre pot fi folosite pentru a rezolva alte probleme.

    Articolele mele despre încălzirea globală antropogenă se vor a fi o invitație să accesați nu doar cele mai bune cunoștințe din domeniu, ci și pe cele mai puțin infestate cu mituri și corectitudine politică.

  26. Josef Svejk spune:

    Apropos de profesorii ofensați & comentariul d-nei Luminița Marcu

    Cu ani în urmă a apărut (nu se știe cum, dar bănuiesc că de la Country Club) în rândul doamneleor de prin partea locului moda serelor de legume și flori. O adevărată blestemăție: Structură de duraluminiu, sistem de irigații separat cu izolare termică pe timp de iarnă, conductă de gaz, exentsie electrică, pământ special, detectoare de CO, CO2 si gaz metan, sticlă specială si (horribile dictu!) generatoare de de dioxid de carbon.

    Acum câțiva ani, băiatul meu mai mare, împreună cu mai mulți colegi din clasa AP de științe naturale, au lansat (cu binecuvâtnarea entuziastă a profesorului lor) un proiect de stuidu a influenței conținutului atmosferic de CO2 aupra temperaturii într-o seră. Generatoarele de CO2 permit un conținut controlat de CO2 în seră. Proiectul s-a desfășurat pe parcurusl a doi cuadranți – din Ianuarie până în Mai. Au variat artificial conținutul de CO2 din seră și au măsurat temperaturile exterioare, interioare, umiditate, etc. Au ticluit timp de vreo o lună un raport în care au sintetizat datele, au ponderat diverșii factori, au făcut o analiză statistică elborată, etc. În prima fază profesorul a fost plăcut surprins de proiect și de raport. Ne-a trimis nouă părinților și copiilor mesaje de felicitare. L-a înscris apoi la o competiție de proiecte școlare de studiu la universitatea statului.

    Acolo a fost de asemenea foarte bine primit. Atâta doar că acolo cineva a observat o „hibă” când s-a auns la Q&A: Conform raportului conținutul atmosferic de CO2 trebuie să fie minimum între 0.6% și 1% (în funcție și de temperatură) pentru produce un efect de seră sensibil. Necazul e că în zilele noastre conținutul atmosferic de CO2 e de doar 0.04%. Adică asta ar însemna că ne trebuie de 15-25 de ori (!) mai mult CO2 în atmoseferă pentru a vedea cu adevărat efectul de seră. Copii și profesorul or au re-evaluat toate datele brute, metodologia de colectare, de prelucrare, etc. Nu au găsit nicio eroare și nimic suspicios. Profesorul le-a cerut apoi pur și simplu să modifice concluziile reducând conținutul de CO2 de 20 de ori :P . Puștii oripilați au refuzat să măsluiască datele. Profesorul a făcut o criză de isterie la ora lor de ștințe naturale și le-a modificat notele din 150% (A+++) în 0% (F) pe motiv de lipsă de integritate. Adică insinua că proiectul se bazează pe fraudă.

    Acuzația de fraudă academică e una foarte gravă pe aici și poate duce la exmatricularea făptuitorilor. Decizia a fost contestată până la nivelul comitetului director al districtului școlar (school district board) . Am fost la ședința publică a acestuia. Profesorul cu pricina (în mod normal părea rezonabil și civilizat :D ) a făcut o criză de isterie acuzându-i pe cei 6 elevi de bigotism (5 sunt membri ai organizațiilor de volunari ale diverislor biserici cărora le aparținem), rasism (sunt cu toții albi :P – cum în zonă populați de negri e sub 1% nu prea sun negrii nici în școli) și părtinire (bias). A fost întrebat repetat și la obiect totuși unde e frauda. I sa apus că nu sntem în lumea lui Mao Țedun și că acuzațile trebuie totuși probate. „Profesorul” repeta ca un papagal gargara cu rasismul, bigorismul etc. Până la urmă a scos porumbelul din gură și a mărturisit că puștii refuzaseră să măsluiască datele experimentale și concluziile. Comitetul a decis concedierea sa imediată.

    P.S. Și ca să vedem că doamna profesoasă Luminița Marcu nu e singurică în intoleranța stalinistă ce duce la lupta îndârjită & turbată împotriva adevărului, iată cum dăscălimea umanioarelor de la Berkley se coalizează pentru boicotarea săptămânii liberății de expresie în campus:

    http://www.foxnews.com/us/2017/09/19/non-stem-professors-reportedly-push-for-boycott-uc-berkeley-free-speech-week.html

    • nobody spune:

      Revoltătoare povestea dvs, dar am senzaţia că doriţi să insinuaţi ca dioxidul de carbon prezent acum in atmosfera nu are nici un efect.

      Interesant, eu stiam ca Pământul nu e îngheţat bocnă tocmai datorită prezenţei acestui gaz, care s-a nimerit sa fie intr-un procent ideal pentru a permite prezenţa vieţii.

      Faptul că într-o seră nu s-a putut detecta un efect măsurabil nu înseamnă că acesta nu există, ci că pur şi simplu experimentul a fost efectuat la o scară mult prea mică.

      E ca şi cum ai încerca să măsori tensiunea electrică care pune inima în mişcare cu un voltmetru din bazar şi, voltmetrul neindicând nimic, ai ajunge la concluzia că inima nu este stimulată electric.

      • Ventidius spune:

        @Nobady
        Sau poate e vorba de faptul ca dioxidul de carbon nu e singurul gaz din atmosfera responsabil de efectul de sera, el avand in ziua de azi cel putin, doar o contributie secundara. Si de faptul ca, tot in ziua de azi, concentratia lui este una dintre cele mai scazute, istoric vorbind, mult sub medie. In alte epoci au fost atinse si concentratii de 20 de ori mai ridicate fara ca acest fapt sa impiedice de fapt reaparitia glaciatiunilor.

        • nobody spune:

          Deci susţineţi că dacă în atmosfera Pământului n-ar exista CO2 deloc, Pământul n-ar fi îngheţat bocnă? Ar fi confortabil de trăit la suprafaţa lui?

          • Josef Svejk spune:

            Păi dacă e adevărat ceea ce spuneți, eliminați cei 0.04% CO2 dintr-o încăpere și vedeți dacă se face frigider :P

            Eu nu am găsit nici o metodă expermntală care să dovedească că creșterea conținutului de CO2 atmosferic cu să ziem 10% (adică una imensă la scară planetară) de la 0,04% la 0,044% ar provoca creșterea temperaturii. După cum spuneam copilul meu mai mare și prietenii lui au făcut niște teste din care a rezultat că se simte o oarecare creștere de temperatură atunci când conținutul de CO2 ajunge la mai mult de 0.6% .

            Nu vreau deloc să afirm că rezutatele lor sunt indiscutabile, ci doar că nu am văzut nici un experiment simplu care să probeze contrariul. Avem doar teorii, supoiziții, simulări care nu se adeveresc niciodată și un munte de bani publici pentru suținerea unei excrocherii planetare…. Ei?!

            • nobody spune:

              Pariez că încăperea aia nu s-ar fi răcit nici măcar dacă am scoate ABSOLUT toate gazele cu efect de seră (metan, vaporii de apă etc) din ea. Dacă am face “experimentul” în felul sugerat de dvs. am ajunge la concluzia că nici măcar nu există efect de seră :) Nu cred că funcţionează aşa…

          • Ventidius spune:

            Eu nu am sustinut nimic de genul asta, ipoteza e absurda. Sub o concentratie de 140 ppm de Co2 in atmosfera fotosinteza inceteaza, deci despre ce confort mai poate fi vorba?
            Nu am sustinut nici ca CO2 nu a avut nici un rol in impiedicarea inghetului global. In alte epoci, cand radiatia solara era mult redusa, precum in Jurassic, dioxidul de carbon, in concentratii de zece ori mai mari decat cele de azi a constituit mai mult ca sigur un factor compensator esential.
            Ce am sustinut eu este faptul ca nu exista legatura directa nemijlocita intre concentratia atmosferica de CO2 si ciclul de racire-incalzire al climei. Concentratii de CO2 de zeci de ori mai mari decat cele din perioada pre-industriala nu au intrerupt acest ciclu, dupa cum nu au facut-o nici minimele record din Pleistocen, cand concentratia de CO2 atmosferic s-a apropiat periculos, la numai cateva procente de nivelul critic pentru fotosinteza.

  27. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Recomandare de lectură

    Profesorul Bjorn Lomborg a publicat ieri un articol foarte interesant pe care îl recomand tutoror celor care vor să gândească out of the box, adică dincolo de propaganda și sloganurile actuale:

    Like hurricanes, climate change is dangerous, but smart storm fixes won’t help climate

    Climate change brings good and bad weather patterns. Throwing money at fixes to cut carbon emissions is ineffective and narrow-minded.

    This is what global warming looks like, opinion pieces quickly declared in both Politico and CNN about devastating Hurricane Harvey. A week later, news media around the globe and politicians were saying the exact same thing about Hurricane Irma.

    Jumping the gun on linking disasters to climate change is dangerous. It points us toward policies that will have little to no effect at reducing future devastation.

    The science is clear but also nuanced: Climate change will worsen some extreme weather events, and it will improve others.

    “The sound bite of ‘climate change means more extreme weather’ is a massive oversimplification — if not misstatement — of the true state of the science.”

    As for hurricanes such as Harvey and Irma: Before Harvey, the USA just ended a record 12-year absence of strong hurricanes. Hurricanes are not hitting the U.S. more — over the past 120 years, major hurricane landfalls have declined from 7.5 per decade to five per decade. A similar decline is also true for all hurricanes and even true for the very most ferocious Category 4 and 5 hurricanes.

    In Florida’s Dade and Broward counties alone, today we will find more people than lived in 1930 in all 109 coastal counties from Texas through Virginia, along the Gulf and Atlantic coasts. In the U.S. over the past century, the population has increased fourfold, but the coastal population has increased much more. In Florida, for instance, it has increased fiftyfold.

    Unsurprisingly, with more people living in more expensive homes, there are higher damage costs. Adjusted for population and wealth, hurricane damage from 1900-2016 actually decreased. In fact, the 12-year absence of hurricanes is the equivalent to the United States being $70 billion better off than it otherwise would be from expected hurricane damage since 2006.

    The Paris climate treaty is on track to cost the globe about $1 trillion to $2 trillion per year for the rest of the century. The U.N. body responsible for the treaty estimates that the cuts promised until 2030 will achieve 1% of what would be needed to keep temperature rises under 2 Celsius, or 3.6 Fahrenheit.

    What this suggests is that spending 1%-2% of GDP on climate policies could, at best, help avoid much, much less than 0.01% of GDP lost to hurricanes. That is an infuriatingly bad investment.

  28. Mircea Modan MirceaM spune:

    Eu am inteles ca sunteti de acord ca incalzirea globala actuala este un fapt demonstrat si ca avem o componenta antropogena. (asa le spuneti si studentilor dvs., am inteles dintr-un raspuns anterior in care ati avut amabilitatea sa ne prezentati un fragment de curs)
    Chiar si in articolul de acum spuneti ca “o scădere a intensității energetice, nu este întotdeauna benefică pentru încetinirea încălzirii globale antropogene” Deci nu asta e problema, to be or not to be :P
    Desi aveti si formulari de genul
    “Presupun că marea majoritate a cititorilor mei sunt foarte familiarizați cu expresia „valuri de căldură” (heat waves), produse de așa-zisa încălzire globală antropogenă”
    Un chitibusar s-ar putea intreba de ce o data e incalzire globala antropogena si alta data e “asa-zisa” incalzire globala antropogena? OK, cine va citeste si tine minte nu are aceasta problema, nu existenta ci marimea ei e discutabila.
    Dar acum discutia era despre masura cu care se cantaresc modelele climatice si efectul nesimetric al evenimentelor produse de caldura si frig. De acord, exista o anumita paranoia care amplifica fenomenul incalzirii globale, unii din moft, altii din necunoaster, altii ca e simplist si la moda.
    Dar, pe de alta parte, exista (dovada este si in comentariile care ne explica cum ca daca nu stiu unde a nins vara sau e mai frig ca anul trecut musai ca e o minciuna gogonata incalzirea globala si aia antropogena e si mai dihai) si opusul: cei care neaga faptele, cifrele agregate ale temperaturilor la nivel global din ultimele doua sute de ani-graficele arata clar un minitrend de incalzire, amprentele de carbon ale actiivitatii umane care, mai putin sau mai mult, contribue la incalzirea aia globala demonstrata (pe care nu o contestati, dar uneori lasati impresia ca este totusi discutabila)
    Ca modele climatice au bubele lor e clar, fie ca arata incalzire semnificativa fie ca nu arata nimic :P Banuiesc ca e valabil pentru toate, nu doar pentru cele care arata incalzirea aia catastrofala.
    Vrajeli sunt de ambele parti, trebuie doar sa fii calm si sa judeci cu capul tau…lucru mai greu de facut. Inclusiv un anumit respect pentru argument.

    • Multe răspunsuri, mai ales cu tentă economică, le veți găsi în articolul profesorului Bjorn Lomborg, publicat ieri și menționat fragmentar aici:

      http://www.contributors.ro/global-europa/de-ale-modelelor-climatice-ce-%e2%80%9evraji%e2%80%9d-mai-face-incalzirea-globala/#comment-322197

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        L-am citit, mi se pare de bun-simt.
        “To tackle climate change, a moderate carbon tax could help a little, but will not significantly reduce CO2 emissions. Instead climate change will be tackled most effectively by investing in research and developing green energy sources to make them so cheap they will outcompete fossil fuels. That way, everyone will want to make the switch away from fossil fuels.

        Blaming hurricane damage on global warming doesn’t just mean we spend money poorly, but also that we miss the policies that would make a real difference”

        Omul nu neaga fixist si simplist (astea sunt valabile ptr ambele tabere de nervosi atoatestiutori) schimbarile climatice si efectele lor , nici nu ” pune botu” la toate aiurelile catastrofice, ci crede ca banii sunt colectati si cheltuiti aiurea. De acord.
        Aici cred si eu ca e cheia adevarata, la rentabilizarea solutiilor verzi pe bune. Nici iluminatul electric nua fost mai ieftin ca ala pe gaz la inceput, solutia nu a fost demonizarea gazului ci progresul tehnologic in producerea electricitatii care a devenit accesibila si chiar mai ieftina.
        Nimic nou sub soare
        ” În Timişoara, gazul aerian a fost folosit, o lungă perioadă, pentru iluminatul stradal. Menţionăm detaliul că, în urma măsurilor de modernizare luate în 1904, uzina avea o producţie de 2 milioane de metri cubi de gaz pe an.
        Fiind ştiut faptul că Timişoara a fost primul oraş din Europa, în care se introdusese iluminatul electric, credem că nu este lipsit de interes să menţionăm că în anii începutului de secol apăruse o concurenţă incomodă între cele două furnizoare de energie pentru iluminat. Inginerul Steiner preconizase o unire a acestor uzine, dar nu s-a reuşit, fiecare rămânând să funcţioneze independent. S-a ajuns la un anume compromise în utilizarea în paralel a celor două sisteme de iluminat. Pe parcurs, însă, gazul aerian avea să fie folosit, treptat, tot mai mult, numai pentru încălzit.”
        http://adevarul.ro/locale/timisoara/noltalgii-timisorene-amintiri-despre-orasul-altadata-fabrica-gaz-timisoara-aparut-1858-1_5165cc8100f5182b85a5ca6f/index.html

        • De acord cu

          green energy sources to make them so cheap they will outcompete fossil fuels.

          Sper să nu se ajungă între timp la paradoxul lui Jevons și ale sale efecte de recul.

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Paradoxul Jevons si efectul de recul nu “se uita’ ca e vorba de fossil fuels sau green energy, ca nu-l intereseaza.
            In fond avem un efect de recul si “doar” pe carburanti auto si gaze naturale, din “cauza” fracturarii, nu? Pana la urma lumea se obisnuieste cu preturile mici, nu vor merge dublu daca costul scade la jumatate, ca nu au timp si chef. Dupa logica asata (a paradoxului si reculului nu ar trebui sa scada niciun cost, niciodata, nu? Dovada ca si acest model are limitarile si spaimele lui :P

            • Josef Svejk spune:

              Ei hai nu vă mai tânguiți atâta! Pe de o parte Dragnea & Tudose lucră din greu să mai umfle taxele pe orice fel de energie (ca buni ecologiști ce se află, nu de altceva ;D ) pe de altă parte dumeavoastră aveți mereu opțiunea luminoasă de a trece la o existență eco la coarnele plugului, fără alimente procesate, fără hidrocarburi, fără curent electric și alte blestemății ce ucid planeta.

              Interesant e că nici dumneavoastrăși nici restul propovăduitorilor încălzirii globale antropogene nu o fac. De ce oare?! :D

        • ion adrian spune:

          Unul din putinele comentarii care daca erau mai multe, faceau inutila interventia mea de la finalul acestor discutii(deocamdata finalul) :)

    • Asa-zise comentarii spune:

      Dom’le, matale il tratezi pe autorul articolului de fata cam la fel cum l-au tratat membrii comitiilor si comitetelor de audiere din Congress (+ presa corupta a Americii de azi) pe Jeff Session in chestia numarului de intilniri pe care le-a avut cu ambasadorul Rusiei sau cu orice alti rusi inainte de alegeri. Nimeni in America nu a crezut nici macar o secunda ca rusii au influentat rezultatul alegerilor prezidentiale mai mult decit ar fi putut sa o faca bataia din aripi a vreunui fluture din Siberia. Scopul audierilor din Congress, nerostit dar stiut de toata lumea, a fost sa ii agate, cu putin noroc, pe unii din oamenii lui Trump cu vreo omisiune cit de mica, pe care presa sa o umfle apoi cit un zeppelin, sugerind ca impricinatul a mintit ca sa nu iasa la iveala relatiile sale subterane si potential criminale cu rusii.

      Jeff Session a fost acuzat ca a mintit in fata Congress-ului (chestie gravissima la americani) fiindca a omis sa dezvaluie o intilnire a lui cu ambasadorul rus. Si e adevarat, chiar a omis-o din declaratia sa. Intilnirea a decurs cam asa: pe la inceputul lui 2016, Jeff Session a tinut un discurs in sala de conferinte a unui hotel (undeva in USA, nu la Moscova), iar la sfirsit, coborind de pe podium in aplauzele asistentei, i-au sarit in fata vreo zece insi cu miinile intinse, dornici sa il felicite personal si sa ii stringa mina. Printre cei zece era si ambasadorul rus, pe care (isteria interferentei rusilor in alegeri nefiind inca inventata) e posibil ca Session sa nici nu il fi remarcat in mod special si sa fi uitat complet de “intilnirea” cu el peste doar citeva minute.

      Asa ca acea intilnire a lui Jeff Session cu ambasadorul rus a fost, de fapt, doar o “asa-zisa” intilnire. Exact la fel, insignifianta componenta antropogena a incalzirii globale poate fi calificata fara nici o grija ca “asa-zisa” (incalzire globala pe care eu, cu ceva mai multa matematica la bord decit pedestrasul de rind, o neg fara rusine pe baza a sute de articole de specialitate pe care le-am citit cu ani in urma, subiect clasat pentru mine si despre care, de peste zece ani, nici nu vreau sa mai aud).

      Pe de alta parte, e adevarat ca nici intilnirea lui Session cu rusul nu e discutabila si nici, asa cum vad ca insisti matale foarte apasat sa se consemneze in procesul verbal, componenta antropogena a incalzirii globale nu e discutabila. Sint doar in-sig-ni-fi-an-te amindoua din toate punctele de vedere. Poate, treaca de la mine, doar putin mai semnificative decit bataia din aripi a unui fluture din Siberia.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Dom`le draga, oi fi citit matale sute de articole, intrebarea e ce ai inteles din ele.
        Eu am citit mai putine, recunosc. Unul dintre ele e aici si pricep cam asa
        http://www.climatechange2013.org/images/report/WG1AR5_SPM_FINAL.pdf
        Avem masuratori credibile (a se vede graficele SPM1), nu vorbim de impresii ci de masuratori (“Observed global mean combined land and ocean surface temperature anomalies, from 1850 to 2012 from three data sets”)
        “Asa-zisa” incalizre globala sare in ochi pe ultima suta de ani, basca restul de masuratori care sar in ochi la SPM3. deci nu vorbim in aceasta faza de modele care estimeaza nu stiu ce catastrofe ci de trenduri care au la baza date din mai mute surse.
        Cat priveste “asa-zisa” componenta antropogena, mica si insignifianta, ziceti dvs. cam dupa ureche (sau vreti sa va cred pe cuvant de pionier?), aia zic asa:

        “It is extremely likely that more than half of the observed increase in global average surface temperature from 1951 to 2010 was caused by the anthropogenic increase in greenhouse gas concentrations and other anthropogenic forcings together. The best estimate of the human-induced contribution to warming is similar to the observed warming over this
        period. {10.3}
        • Greenhouse gases contributed a global mean surface warming likely to be in the range of 0.5°C to 1.3°C over the period 1951 to 2010, with the contributions from other anthropogenic forcings, including the cooling effect of aerosols, likely to be in the range of −0.6°C to 0.1°C. The contribution from natural forcings is likely to be in the range of −0.1°C to 0.1°C,
        and from natural internal variability is likely to be in the range of −0.1°C to 0.1°C. Together these assessed contributions are consistent with the observed warming of approximately 0.6°C to 0.7°C over this period. {10.3}”
        Ca modelele dau rateuri. OK. Nici astia nu zic ca 100% e asta cauza, ci “extremely likely”
        Nu stim sigur ce sa va intampla, dar stim sigur ca ceva s-a intamplat in ultima suta de ani mai ales
        Sa te faci ca nu vezi evidenta unor siruri de date credibile, din mai multe surse , e altceva
        ” The atmospheric concentrations of carbon dioxide, methane, and nitrous oxide have
        increased to levels unprecedented in at least the last 800,000 years. Carbon dioxide
        concentrations have increased by 40% since pre-industrial times, primarily from fossil fuel
        emissions and secondarily from net land use change emissions. The ocean has absorbed
        about 30% of the emitted anthropogenic carbon dioxide, causing ocean acidification (see
        Figure SPM.4). {2.2, 3.8, 5.2, 6.2, 6.3}”
        Daca dvs vi se pare componenta antropogena mica, OK, e parerea dvs. eu am alta.
        Asa e normal, doar nu suntem toti la fel de stiuti…dom`le! :P

        • Josef Svejk spune:

          Domnu’ MirceaM vă văd om serios și cu păru’ căunt. Nu-i păcat să vă încurcați cu tot soiul de bagabonți și să faceți propagandă pentru ceva la fel de onest ca și FNI sau Caritas?! Ăia măcar o fac pe bani frumoși, pe când dumneavoastră mă tem o faceți pe răspândacul lor pe gratis. :P

          Mai jos am descris pentru dl. nobody un experiment simplu care implică doua sticle de apă: una minerală și una chioară. Experiment care ridică semne mari de întrebare asupra poveștii dioxidului de carbon responsabil principal pentru încălzirea sau răcirea planetei. Io zic să-l încercați. Șiu că nu e ușor, după atâția ani de gargară, dar zic că merită.

          În acest sens îmi amintesc o poveste spusă de profesora mea de fizică din clasa a VI-a. Nu știu dacă e adevărată sau apocrifă, dar e oricum frumoasă. Cică pe la începuturile Renașterii primii savanți engleji au început să aibă mari îndoieli vis a vis de textele scolastice considerate adevăruri absolute și imuabile. Asemeni dumneavoastră se luptau în citate care de care mai elaborate ajungând nicăieri. Una din aceste texte susținea că un păianjen cu poate părăsi un cerc constituit din corn de rinocer pisat mărunt. Au procurat cumva cornul de rinocer cu pricina, au găsit un păiajen și (să vedeți minunăție !) păianjenul a ieșit fără grețuri din cerc. Ba chiar au repetat experimentul de mai multe ori cu același rezultat stupefiant. :D

          Duneavoastră nu trebuie să procurați ditai cornul de rinocer – animal protejat și în pericol. E suficient să procurați două sticle cu apă și eventual ceva insectă. Eu zic că merită…

          Succes!

  29. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    De-ale modelelor climatice…
    Faceți-vă testamentul! Sfârșitul speciei umane va începe peste 82 ani!

    Pe 20 septembrie 2017, profesorul de geofizică Daniel H. Rothman de la the MIT Department of Earth, Atmospheric and Planetary Sciences, a publicat în ScienceAdvances articolul Thresholds of catastrophe in the Earth system (Pragul catastrofei din sistemul terestru).

    Conform modelului său, omenirea va fi ștearsă de pe fața pământului datorită celei de-a 6-a extincții, presupuse să înceapă până în anul 2100. Despre această posibilă extincție am scris cu peste doi ani în urmă.

    Cauza presupusă? Omenirea va emite atât de mult CO2, care va fi înghițit de oceane, încât până în 2100 se va ajunge la un prag catastrofic al funcționării oceanelor, dincolo de care specia umană va deveni istorie.

    Conform modelului publicat de prof. Rothman, pragul catastrofic va fi atins atunci când oceanele vor fi dizolvat o masă critică de circa 310 miliarde tone CO2. Prin coincidență, aceasta este cifra avansată de IPCC drept cazul celui mai bun scenariu de combatere a încălzirii globale antropogene. Desigur, spune profesorul de la MIT, dacă omenirea va urma modelul celui mai rău scenariu IPCC, și va emite cca 500 miliarde tone CO2, atunci sfârșitul speciei umane va începe mult mai curând decât anul 2100.

    Modelul propus de prof. Rothman nu a fost încă discutat/acceptat de alți experți, pentru că de-abia a apărut. Promit să țin la curent cititorii Contributors cu desfășurarea acestui anunț apocaliptic, dacă scăpăm cu zile de bombardamentul nuclear promis de Kim Jong-Un :P. Totuși, cei care aveți nepoți, ar trebuie să le vorbiți despre posibilitatea că nu vor mai ajunge la adânci bătrâneți, despre polițe de asigurare, locuri de veci etc.

  30. MariS spune:

    În ciuda propagandei “progresiştilor”, eu cred că viitorul nu ne dă motive să fim prea optimişti: alimente cu tot mai multe chimicale, apă potabilă tot mai puţină şi poluată, aer cu noxe şi tot mai poluat, clima tot mai dereglată, resurse tot mai puţine risipite prin consumerism, lăcomie tot mai accentuată, conştiinţă obnubilată de libertinaj, agresivitate crescută, … De aceea nu-l înţeleg pe dl Crânganu şi nici motivaţia demersului său.

    • Ați făcut o listă foarte lungă de nevoi presante. Cred că ar fi bine să le prioritizați, pentru că a le satisface pe toate mi se pare imposibil acum.

      Am oferit o analogie cu spălatul farfuriilor în comentariul de aici:http://www.contributors.ro/global-europa/de-ale-modelelor-climatice-ce-%e2%80%9evraji%e2%80%9d-mai-face-incalzirea-globala/#comment-322193

      • Josef Svejk spune:

        Fals. Ne alimentăm mai bine, bem o apă mai curată și trăim mult mai sănătos și mai mult ca antecesorii noștrii. Marea diferență e că cei ce acum câteva secole credeau în povești cu zâne și vârcolaci, fiind de asemenea conștienți că au o inteligență și educație precare, au azi o spoială de educație și mijloace de comunicare fără precedent. Au început să se creadă inteligenți și învățati. Nimic nu e mai pericolus ca dobitocul ce nu e conștient de condiția sa. :P Ei constituie un teren fertil și o piață imensă pentru vânzătorii de gogorițe apocaliptice și legende.

        • Josef Svejk spune:

          Răpunsul e pentur MariS

        • ion adrian spune:

          E suficient sa urmarim cresterea duratei medii de viata a sperantei de viata atat la nasere cat si la orice varsta. Dar este si un “dar”: avem toate motivele consistente sa credem ca aceasta tendinta se va mentine sau ca macar se va stabiliza?

        • MariS spune:

          Aşa credeau acum 100 şi ceva de ani şi cei de pe Titanic …

          • Josef Svejk spune:

            Păi dacă chiar credeți ce spuneți, atunci treceți la fapte! În loc să ardeți gazul pe forumuri (producând astfel emisii cu efect de seră :P ) renunțați la transport, la locuință, la mâncarea pocesată la apa, curentă, la electricitate, și mutați-vă într-o colibă de pâmânt muncindu-vă tarlaua cu plugul. Convingeți-i pe câți mai mulți să vă urmeze exemplu. Altfel sunteți în postura pasagerului de pe Titanic căruia îi e lene să se urce într-o barcă de salvare. :P Ei?

  31. Absurdistan spune:

    Stimată domnişoară Marcu,

    Vă mărturisesc că, în puţinele ocazii cînd v-am citit tăcut “eseurile”, am tremurat de jenă.

    Înţeleg că în umanioarele din România poţi să-ţi iei un doctorat pe puncte, mai ceva decît în glorioasa eră Ana Pauker dar, chiar şi pentru acele standarde sordide, m-am simţit adînc jenat de literatura de trei parale care trece drept “analiză” în presa de Bucureşti.

    “Peisajul de după referendumuri, de după alegeri pare un cîmp de bătaie însîngerat, bucăţi de corpuri, capete rostogolindu-se, confuzie, mizerie. Intestine amestecate cu noroi.”

    Se simţea în acele rînduri involuntar parodice şi cumplit de juvenile încîntarea narcisistă a unei eleve de clasa a cincea care încearcă din greu să îşi convingă profesoara reluctantă că are şanse de calificare la olimpiada de bătut apă în piuă, faza pe cartier.

    Mai că mi se rostogolea mie capul, de ruşine.

    Dar am tăcut!

    Astăzi nu mai tac. Cînd citiţi un articol al unui profesor adevărat – specialist veritabil, intelectual real, nu făcut pe puncta – scoateţi cuminte caieţelul, scrieţi frumos, cu osîrdie, fără o vanitate cu totul fără acoperire în propriile realizări, scrieţi tot ce auziţi.

    Cu tot respectul cuvenit vă scriu, şi chiar cu ceva respect pe deasupra.

    Vă mulţumesc.

    • Neamtu tiganu spune:

      Mie mi-a placut cind stimata prof de ROMANA are in titlu ceva cu un mal, cica malul de sieclu, am goglait sa vad unde-i acel mal, o fi poate aia cu tiganul la mal? Ce draq e aia cieclu?

  32. Josef Svejk spune:

    @ nobody spune:
    24/09/2017 la 11:32

    Pariez că încăperea aia nu s-ar fi răcit nici măcar dacă am scoate ABSOLUT toate gazele cu efect de seră (metan, vaporii de apă etc) din ea. Dacă am face “experimentul” în felul sugerat de dvs. am ajunge la concluzia că nici măcar nu există efect de seră :) Nu cred că funcţionează aşa…

    Ah ce chestie! Deci lipsa de CO2 atmosferic nu provoacă imediat înghețul plentei așa cum spuneați?! Hmmm.. Ași mințit atunci când ați susținut-o, sau pur și simplu ați început să gândiți abia când ați fost pus în fața uni exemplu?! :P

    Păi atunci faceți un alt experiment foarte simplu:

    Luați o sticlă de apă minerală, goliți jumătate din conținut, puneți-i dop și lăsați-o afară-o pe timp zi alături de o sticlă de apă obișnuită golită și ea pe jumătate și având dop. Sticla cu apă minerală, cu un conținut extem de ridicat de CO2 în „microeatmosfera” ei, se va încălzu cu 10C-20C mi mult ca cea cu apă chioară din cauza efectului de seră. Nu vă trebuie nici un fel de instrument, o veți simți cu mâna dumneavoastră.

    Repetați experimentul a doua zi după ce ați lăsat apa minerală să se „răsufle” vreo oră și ajunge cam ca ceea ce italienii numesc „acqua arizzante”. E e în continuare acidulată dar conținutul de CO2 e mult mai scăzut, însă totuși mai ridicat ca cel atmosferic – poate pe la câteva procente de CO2. Cum știți asta?! Simplu: Dacă puneți o insectă înauntrul stclei ea va muri în cel mult câteva minute după ce ați pus dopul din cauza concentrației totuși ridicate de CO2. CO2 e toxic la om de pe la 15% în sus iar pentru insecte de pe la 2%-4% încolo. Ei bine a doua sticlă nu va fi mai caldă ca cea cu apă chioară. Temperatura ei crește cu ceva, dar cu foarte puțin. Vă trebuie aparate pentru a o detecta.

    Acum imaginați-vă ce efect de seră are o concetrație a CO2 de 50-100 de ori mai scăzută ca cea din sticla e apă minerală asupra încălzirii planetare?! Păi vedeți?! De aia nu cred că planeta ar îngheța în lipsa celor 0.04% CO2 și nici nu cred că ar fiebe oceanele la 0.06% CO2 așa cum susțineti dumneavoastră și ăilalți propovăduitori ai găinăriei cu încălzirrea globală antropogenă :D Eu (fără a fi specialist, ci doar om cu creierul la purtător) cred că, concentrația atmosferică de CO2 e mai degrabă o consecință a încălzirii planetei (mai multă vegetație și animale) decât invers.

    Dumneavoastră și nici ceilalți fantici ai încălzirii globale nu veți face acest experiment. Și asta nu pentru că e dificil, ci pentru că nu doriți să aflați adevărul oricât de evident ar fi. Îl urâți în mod furibund. Orice fapte ce vă contrazi gărgăunii sunt niște crime. :P Nu-i așa?!

    P.S: Cred că italienii au inventat „acqua frizzante” sau „acqua gassata” pentru că, asemeni mie (cu toate că eu am urechi satem :P și sunt blond, asemeni tatălui și copiilor mei), le place apa minerală, dar pe vremea când frigiderele nu prea existau și gheața era scumpă apa minerală se încălzea mult prea tare și mult prea repede în clima caldă a țării. De acolo am și „furat” ideea experimentului. Acqua frizzante nu e grozavă, dar am observat că am preferat-o totuși apei chioare.Adică e un compromis acceptabil. O bună parte a restaurantelor italiene continuă să nu ofere nici azi apă minerală obișnuită, când toate au frigidere, ci doar acqua frizzante. Mde, forța tradiției :P Când îl întreb pe chelener de ce nu au San Plelegrino sau Perrier se uită la fel de urât ca atunci când e întrebat de ce nu au bere :P

    • Josef Svejk spune:

      Scuze, citatul din nobody era doar:

      „Pariez că încăperea aia nu s-ar fi răcit nici măcar dacă am scoate ABSOLUT toate gazele cu efect de seră (metan, vaporii de apă etc) din ea. Dacă am face “experimentul” în felul sugerat de dvs. am ajunge la concluzia că nici măcar nu există efect de seră :) Nu cred că funcţionează aşa…” Mi-au scăpat ghilimelele

    • nobody spune:

      Fanaticul nu sunt eu, ca ma doare in cot de incalzirea globala, oricum efectele ei nu se vor manifesta in timpul vietii mele. Dvs sunteti cel isteric, insultând pe oricine pune la indoiala convingerile dvs. Eu sunt mai degraba un soi de Toma Necredinciosul, iar dvs cel cu convingeri absolute şi de neclintit. Eu sunt cel care isi pune intrebarea “dar daca totuşi…?”, dvs sunt cel care spune “neah, sub nicio forma, este imposibil, n-are cum sa fie invers faţa de cum cred eu!”.

      În afară de asta, la noi in România nu este totul contaminat de politic, cum este peste Ocean. Imediat ce un om şi dă cu parerea, un “american” imediat sare cu “ha, eşti trumpist” sau “ha, eşti democrat”. Ei bine, eu nu sunt nici de un fel, nici de celalalt. Nici macar nu prea mi-e clar care e diferenta dintre republicani si democraţi si nici macar nu-mi pasa. Absolut deloc.

      Şi până la urmă, e fix egal cu zero ce credem noi. La scară cosmică nu valorăm oricum nici cât o ceapă degerată. Specia umană va disparea oricum mai devreme sau mai tarziu, cu sau fară încălzire globală. Nici măcar Pământul nu e veşnic, nici Soarele, şi nici măcar Universul.

      Tot ce putem noi să facem este să impingem cât se poate în viitor dispariţia noastră ca specie. Totuşi, cu convingeri ferme şi fără îndoieli, nu sunt aşa sigur că vom reuşi.

      • Josef Svejk spune:

        În primul rând „insultă” înseamnă în Limba Română un adevăr jignitor. Nu pot nega că pentru majoritatea propagandiștilor și mitomanilor patologici adevărul este sine die insultător. Asta nu înseamnă că un om civilizat trebuie să mintă spre a-i menaja pe mitomani. N-așa?

        Dacă sunteți chiuit de întrebarea ; „dar daca totuşi…?” aveți două opțiuni simple:

        1. Faceți experimentul cu sticlele și vedeți ce se întâmplă :P

        2. Dacă preferați varianta cu „crede și nu cerceta” renunțați la tot ceea ce produce emisii de CO2 în viața dumenavoastră: locuință, transport, electricitate, încalzire, comunicații, alimente procesate, îmbrăcăminte, etc.

        Ce mai atâta gargară degaba?!

    • Prototipescu Fanel spune:

      efectul de sera din sticla de apa minerala ar fi o descompunere a acidului carbonic si o crestere de presiune intr-un volum constant, deci un proces termodinamic reversibil odata cu eliberarea presiunii, structura intrinseca a CO2 nefiind relevanta
      efectul de sera la nivel planetar este atribuit capacitatii sporite de absorbie a radiatiei de catre moleculele poliatomice (pe timp de noapte) , printre care si CO2, care in principiu transforma radiatia in energie cinetica, ceea ce teoretic s-ar traduce intr-un spor de temperatura;
      numai ca mi se pare mie ca teoria are cateva vulnerabilitati:
      - fluiditatea aerului, care determina scaderea densitatii, forta ascensionala si dilatarea atmosferei, opunandu-se intensificarii interactiunilor cinetice de crestere a temperaturii
      - legea radiatiei, potrivit careia capacitatea de emisie este proportionala cu capacitatea de absorbtie, incat, pe masura ascensiunii si scaderii presiunii, gazele poliatomice s-ar raci mai rapid, printr-o mai intensa emisie de radiatie infrarosie decat in cazul nevinovatelor diatomice, invers procesului de absobtie
      - cu cat o substanta absoarbe mai multa radiatie de joasa frecventa (cea reflectata de sol pe timp de noapte), cu atat mai mult ar absorbi mai intai radiatia de inalta frecventa (cea incidenta, ecranand suprafata solului)
      - ar rezulta o crestere a evaporatiei, favorizand formarea norilor in calea radiatiei incidente (asta daca nu cumva si norii ar avea grija sa se sincronizeze cu meridianele nocturne)

      • Josef Svejk spune:

        Dumneavoastră realizați ce îndrugați?!
        Hai să vă luminez un pic:
        1. Noi ăștia care am fost la școală am auzit de legea Gay-Lussac a raportului constant presiune/temperatură. Adică p1/t1=p2/t2. Mașina mea de 2 tone are presiunea în cacuciucuri de 2.5 atmosfere. Într-o sticlă de apă minerală ce nu e agitată ne putem aștepta la creștere de presiune de 0.05 la 0.1 atmosfere. Hai să zicem 0.1. Aplicând legea lui Gay Lussac și să vedeți minunăție (la 20C și o atmosferă) : 1/20=1.1/X, de unde X= 22 C. Deci ne putem aștepta la o creștere de temperatură de 2C. Mult prea puțin față de ce vedem în realitate cand facem experimentul.

        2. Nu descompunerea acidului carbonic (apa minerală H2CO3) e o reacție exotemră ci formarea sa. CO2 + H2O= H2CO3 + Q (căldură) – slab exotermă. Asta e chimie de clasa a 6-a. Cum naiba ați aboslvit-o?! :P Dacă ar fi adevărată aberația de care vorbiți ar însemna că șampania scoasă de la gheață ar trebui să se încălzească imediat ce e deschisă datorită caracterului pretins exoterm al descompunetii acidului carbonic. Însă noi ăștia care consumăm adesea șampanie știm că ea rămâne rece bine merci până se răsuflă. Dacă nu vă permiteți să cmpărați șampanie puteți încerca și cu o bere la PET ținută la rece și scuturată apoi bine înainte să deschideți. :D

        3. Aia cu norii e de-a dreptul moumentală: Adică efectul de seră lipsește din sticla de apă din cauza lipsei norilor :P Dar în sera de roșii câți nori ați văzut ?! :D Că doar de aia îi zice „efect de seră” și nu „efect noros”.

        Eu vă recomand căldurp să mai puneți mâna pe carte, și dacă nu vă pueți abține până vă cârpiți gravele lacune de educație primară, măcar încercați să cântați pe la alte mese pînă găsitți ceva la care să pună botu’ oamenii cu IQ-ul mai mare ca numărul de la pantofi :P

        Succes!

        • johnny spune:

          [...]
          Întrebare: de ce într-o seră aflată sub incidența directă a radiației solare, temperatura este mai mare decât în proximitate? Pare a fi o încălcare a legii 2 a termodinamicii, la urma urmei energia primită de seră DOAR sub formă de radiație ar trebui pierdută de seră prin trei căi – radiație, transmisie și convecție) (legea 2 zice că energia se transmite spontan de la corpul cald la corpul rece). De ce balanța este pozitivă, de ce sera primește mai multă energie doar prin radiație decât pierde prin radiație, convecție, transmisie?
          Răspuns: Sticla care formează bariera exterioară a serei are o proprietate interesantă: este transparentă pentru radiația solară, aproximativ 80-90% din radiația solară intră în seră. Dar în același timp sticla este opacă pentru radiația infraroșie, doar 25-30% din radiația infraroșie este lăsată să traverseze. Energia soarelui cade într-un fel de capcană termică – ea poate intra prin bariera exterioară a serei, dar nu mai poate ieși.
          Întrebare: dacă lăsăm o sticlă cu dioxid de carbon și o sticlă fără dioxid de carbon sub radiație solară incidentă, va exista o diferență de temperatură între cele două?
          Răspuns: da, și chiar este interesant exemplul, astfel fiecare climate change denier poate vedea cu ochii lui ce înseamnă efectul de seră. Dioxidul de carbon are exact aceeași proprietate cu sticla, este transparent pentru radiația solară și opac pentru radiația infraroșie. Pentru ca experimentul să aibă rezultate în interiorul sticlei trebuie pus un corp, preferabil negru, pentru un efect de seră mai intens și astfel mai ușor de măsurat. Radiația solară va trece de sticlă și de dioxidul de carbon, va încălzi corpul. Acesta va începe să transmită spontan căldura către corpul mai rece (proximitatea) prin radiație infraroșie, doar că o mare parte din radiația infraroșie va fi reflectată de dioxidul de carbon, corpul suferint o reîncălzire. După un timp temperatura corpului din sticla cu dioxid de carbon va fi mai mare decât temperatura corpului din sticla fără dioxid de carbon.
          Întrebare: dacă lăsăm două sticle umplute pe jumătate cu apă, una cu CO2, una cu aer curat, va fi efect de seră mai pronunțat în cea cu CO2?
          Răspuns: probabil că nu. Radiația solară intră în ambele sticle, încălzește apa. Apa începe să emită radiații infraroșii către proximitate. Emisia de radiații este aproximativ identică în ambele situații: și în sticla cu CO2, și în sticla cu aer, pentru că apa emite radiații infraroșii PE TOATĂ SUPRAFAȚA EI. Ori cea mai mare parte din suprafața apei este în contact direct cu sticla, suprafața care emite infraroșii nu este doar ochiul de apă. Suprafața cilindrului de apă este pi X R

          • johnny spune:

            A totală = 2 pi R^2 + 2 pi R H
            A ochiului de apă = pi R^2
            A totală / A ochiului = 2 + 2 H/R
            Deci aria totală a cilindrului, prin care apa radiază energie este mult mai mare decât aria ochiului. Singurul loc pentru efectul CO2 este comparabil cu efectul aerului atmosferic este ochiul. Iată un exemplu de experiment prost gândit :).

            Dar desigur, poți compara chiar și albedo-ul apei. În două recipiente mari de sticlă pune câte un recipient mai mic de sticlă umplut cu apă. În felul acesta compari mere cu … pere :))), ambele corpuri radiind pe toată suprafața lor, unul în gaz cu efect de seră, celălalt, din contra. Recipientul mare 1 umple-l cu un gaz cu efect de seră (gaz natural, dioxid de carbon, etc), în celălalt pune un gaz fără efect de seră (azot, oxigen, etc). Lasă-le la soare și măsoare temperatura. O să fii absolut fascinat :))))))))

            • Josef Svejk spune:

              V-ati incurcat ca broasca-n par in stiintele exacte si ati luat-o de acum tare de tot pe aratura. :P

              Va repet pentru ca vad ca prindeti greu si scapati usor: Ambele stricle sunt identice. si se afla una langa alta. Singura diferenta dintre ele e ca una are mai mult CO2 in ea decat cealalta. Atunci cand CO2-ul e in concentratie mari (apa minerala proaspata) efectul de sera e evident – sticla cu apa minerala proaspata se incalzeste mult mai mult ca cea cu apa chioara. Daca puneti insa o sticla cu apa minerala rasuflata (continutul de CO2 undeva pe la 2%-4%) atunci efectuil de sera devine neglijabil si temperatura sticlei cu apa minerala rasuflata e practic aceeasi ca cea a celei cu apa chioara. Toate sticlele sunt expuse acelorasi conditii de mediu + radiatie, convectie, etc. si au acelasi nivel interior de apa si se produce acelasi condens. Singura diferenta dintre ele e continutul de CO2.

              Deci acum explicati-mi cu cuvintele dumneavoastra de ce CO2-ul din sticla cu apa minerala rasufalta nu produce un efect de sera vizibil in timp ce CO2-ul din atmosfera, de (50 pana la 100 de ori mai putin concentrat) il produce? Uimiti-ma :P!

              Sau daca experimentul simplu cu sticlele nu vi se pare convingator, puteti sa imaginati dumenavoastra un alt experiemtn simplu care sa dovedeasca dincolo de orice dubiu rezonabil efectul de sera al unei concentratii de 0.04% CO2?! Haideti! Curaj! :D

        • Prototipescu Fanel spune:

          @J.Svejk
          n-am zis nimic de transformare izocora sau de reactie exoterma; de fapt, find vorba de aport de caldura din exterior catre interior, procesul ar trebui sa fie endoterm, nu exoterm;
          n-am facut calcule, ci doar o analogie cu procesul de vaporizare, care e suficient de eficient in instalatiile noastre frigorifice, respectiv centralele termice cu condensare (la centralele cu condensare sporul de randament este circa 10%, dau si un link, scuzati calitatea, dupa alegearea facuta de google: http://www.econdensare.ro/randament-centrale-in-condensatie-a15); de fapt, aplicatiile caldurii latente sunt destul de raspandite si nu e nici o indoiala ca astfel de fenomene au efecte semnificative asupra conditiilor meteo
          (nu ca as tine sa va contrazic cu ceva, ci doar imi exprim aprecierea pentru exemplele date de dvs.)

          • Josef Svejk spune:

            Sunteti departe tare pe tarla :P. Ambele stricle sunt identice. si se afla una langa alta. Singura diferenta dintre ele e ca una are mai mult CO2 in ea decat cealalta. Atunci cand CO2-ul e in concentratie mari (apa minerala proaspata) efectul de sera e evident – sticla cu apa minerala proaspata se incalzeste mult mai mult ca cea cu apa chioara. Daca puneti insa o sticla cu apa minerala rasuflata (continutul de CO2 undeva pe la 2%-4%) atunci efectuil de sera devine neglijabil si temperatura sticlei cu apa minerala rasuflata e practic aceeasi ca cea a celei cu apa chioara. Toate sticlele sunt expuse acelorasi conditii de mediu + radiatie, convectie, etc. si au acelasi nivel interior de apa si se produce acelasi condens. Singura diferenta dintre ele e continutul de CO2.

            Deci acum explicati-mi cu cuvintele dumneavoastra de ce CO2-ul din sticla cu apa minerala rasufalta nu produce un efect de sera vizibil in timp ce CO2-ul din atmosfera, de (50 pana la 100 de ori mai putin concentrat) il produce? Uimiti-ma :P!

            Sau daca experimentul simplu cu sticlele nu vi se pare convingator, puteti sa imaginati dumenavoastra un alt experiemtn simplu care sa dovedeasca dincolo de orice dubiu rezonabil efectul de sera al unei concentratii de 0.04% CO2?! Haideti! Curaj! :D

            • Prototipescu Fanel spune:

              eu unul nici macar nu as compara un sistem inchis cu unul deschis
              efectul “de sera” atribuit atmosferei este o terminologie mai mult sau mai putin potrivita;
              din punctul meu de vedere, sticla de apa minerala poate fi comparata cu o sera, pentru ca se acumuleaza gaz intr-un sistem inchis (de aici si exprimarea mea neinspirata/neglijenta din primul comentariu) in care caldura ramane captiva, in timp ce atmosfera are spatiu de manevra si poate elibera caldura in straturile inalte, mai intai prin convectie (inclusiv prin intermediul vaporilor de apa ce condenseaza in nori) si apoi prin radiatie;
              spre deosebire de o sera, capacitatea de racire a atmosferei este dinamica

            • Josef Svejk spune:

              @Prototipescu Fanel

              Refuzați în continuare să gândiți:

              1. Terra e un sistem la fel de închis ca și sticla, numai că e mult mai mare. Nu exportă nimic semnificativ nici pe planeta Venus și nici pe Lună. :P

              2. Chiar dacă Terra ar fi un sistem deschis, oricum efectul de seră trebuie să fie mai pregnant într-un sitem inchis, de unde căldura n-are scăpare, decât într-unul dechis. Ia încordați-vă un pic neuronu’ :P

              3. Sunteți 100% incapabil să veniți cu orice fel de explicație coerentă a faptului că la concentrații mari de CO2 efectul de seră e evident atât în sticla de apă minerală cât și pe planeta Venus (atmosfera e + 95% CO2) dar același efect devine insesizabil în sticla cu concentrație scăzută de CO2, care e însă totuși de zeci de ori mai mare ca cea a atmosferei Terrei.

              Haideți! Curaj! Mai încercați!

            • Prototipescu Fanel spune:

              @J.Svejk
              campul magnetic pe Venus este de 150000 ori mai slab decat pe Terra sau Mercur;
              acolo e mai mult decat o sera, e un cuptor radiant, in care fierbe si suprafata fripturii (are campii de lava), atmosfera nefiind capabila sa retina radiatia incidenta, gazele, oricare ar fi ele, fiind permeabile la radiatii

            • Josef Svejk spune:

              @Prototipescu Fanel

              Sunteți copios! :P

              Apărând cu îndârjire efectul de seră (cel mai probabil nesemnificativ) al concentrației de 0.04% CO2 din atmosfera Terrei ați ajuns să negați efectul de seră al concentației de 96% CO2 din amtosfera planetei Venus… Magistral! :D :D :D

            • Prototipescu Fanel spune:

              @J.Svejk
              eu nu am aparat nimic, nici macar proprile mele opinii/ipoteze pasagere de nespecialist;
              imi face placere sa analizez argumentele celor dispusi sa ma lumineze, inclusiv argumentele dvs, mai putin agresivitatea exprimarii lor, care nu prea ma ajuta;
              in ce priveste infernul de pe Venus, nu sunt eu cel mai in masura sa-l explice, dar nici nu sunt dispus sa accept cu usurinta doar teoria efectului de sera
              revenind pe Terra, tot nu prea ma incanta teoria acumularii selective de caldura in CO2, nici la concentratii ceva mai mari decat cea naturala, ba chiar nici la concentratii precum in sticla dvs. de apa minerala sau chiar mai mari;
              daca dvs.chiar credeti cu tarie in acest fenomen, va asigur ca voi fi cel mai devotat discipol al dvs. daca sunteti dispus sa investiti in dirijabile cu CO2 si sa-mi cedati doar 1% din profit;
              ideea pare geniala avand in vedere ca nu vor consuma nici un fel de combustibil si nici nu prezinta pericol de incendiu/explozie;

            • Josef Svejk spune:

              @Prototipescu Fanel

              Stimate domn,

              Cu tot regretul trebuie sa marturisesc ca nu voi investi sub nici o forma in dirijabilele cu CO2. Spre deosebire de multi oameni de pe acest forum (printre care tare ma tem ca va numarati si dumneavoastra :P ) eu am absolvit clasa a VI-a. Asa incat stiu inca de atunci ca dioxidul de carbon e mai greu ca aerul. N-ati citit nici macar cartea lui Jules Verne in care se vorbeste de pestera cainelui – unda bietele animale erau ucise de CO2 concentrat ce se acumuleaza in apropierea solului ? Asa ca stiu din secunda 1 ca dirijabilul cu CO2 va zbura ca bolovanu’

              Va rog deci sa primiti expresia sincerei mele compasiuni. :P Dar in acealsi timp nu trebuie sa disperati. Oricat de precara e educatia cuiva, nu e niciodata prea tarziu spre a trece la astuparea lacuneor. Iata, de exemplu azi, tocmai ati mai invatat ceva nou astupand o gaura veche! :P

            • Prototipescu Fanel spune:

              va multumesc si o sa lansez un lampion in cinstea dvs

  33. Ioan spune:

    Cu vreo doi ani in urma, cand cred ca incepusem sa comentez la articolele domnului Cranganu pe teme de schimbari climatice si evolutionism, atmosfera era mult mai relaxata, si comentariile mele ( si nu numai…) erau mai mult ironice. Observ acum o degradare a calitatii comentariilor, atacurile la persoana de o virulenta iesita din comun din partea admiratorilor statornici ai autorului impotriva oricui pune la indoiala, nu informatia in sine a articolelor, ci cum spunea Eminescu:” ce-l mana pe el in lupta..” sau ” qui prodest?” ( pe domnul Cranganu…) ducand in derizoriu grosul discutiilor.

    Nu inteleg de unde aceasta pasiune a domnului Cranganu de a educa bizonul mioritic in teme marginale pentru existenta noastra imediata, de a ajunge la un numar semnificativ de comentarii, de a resuscita comentariile cand comentatorii se plictisesc, suprapunand diverse teme. Este o pasiune bizara si mare consumatoare de timp de a pierde vremea certandu-se cu cititorii articolelor sale si mai nou cu ceilalti tovarasi contributori.

    Ma tem ca inversunarea din comentariile conationalilor nostri emigrati in America si cvasi unanimi votanti a lui Trump ( unii cu doua maini…) nu sunt decat expresia tensiunilor actuale din societatea americana, revarsate asupra noastra, celor care ne-am gasit un pic de liniste si adapost in interiorul UE la umbra motorului franco-german. Noi suntem aici, voi sunteti dincolo de Atlantic, si ma tem ca in ciuda zanganitului de sabii a lui Trump si in ciuda demonizarii Rusiei ( ca motiv principal de a vinde arme in regiune, la care guvernantii nostri au si sarit drepti, sau resurse energetice in Tarile Baltice…) destinele noastre dau se se separe si ar trebui sa ne vedem fiecare de prioritatile noastre. Cat timp zona noastra de interes proximal este in zona Bruxelles-ului, si politica actuala cvasi unanima a UE este spre regenerabile, cu o motivatie clara politic de a da de lucru oamenilor din Europa nu firmelor de fracking din SUA, asta este… Niciun argument stiintific, nu sta impotriva vointei politice, noi(UE) si China spre regenerabile, acesta este “New Deal”-ul nostru. Voi cu gazele.

    • Josef Svejk spune:

      Nimeni nu vă obligă să citiți articolele d-lui profesor și nici să le comentați. Vă deranjează că găsește teme de interes ce iată că trezesc pasiuni și discuții aprinse?! Nimeni nu vă oprește să publicați pe aceeași platformă un articol despre sculptura în basorelief la zuluși. Pla u va avea nici cititori și nici comentarii aprinse :P

      Cât despre „regenerabilele” din UE noi ăștia de pe malul de vest al Atlanticului nu ne opunem accizelor, supracizelor și altor biruri pe energie decartate cu atâta entuziasm în Europa – că în final la asta se reduce toată chestia cu lupta împotriva încălzirii globale: jumulirea papaalilor. Plătiți-le sănătoși și pini de entuziasm! Și ca să nu fiți întristați, nenea Dragnea ot Teleorman tocmai clocește unele noi :P Regenerați-că snătoși împreun cu orezarii! Că doar urmașii îmburgheziți ai lui Mao Țedun numa’ de bine vă învață. Totul e să uneți botu’ cu cât mai puține îndoieli :P

      Cât despre maica Rusie cei rămași în preajma ei știu foarte bune cum e treaba cu îmbrățișările ei. Nimeni nu vă oprește să i vă aruncați din nou în gheare.

      • Ioan spune:

        Plata taxelor in UE nu cred că e o problema in tarile nordice, care sunt toate fericite să plătească impozite mult mai mari decât în SUA, in schimbul educației , sănătății și asistenței sociale gratuite. Toate au un pib per capita mai mare decât SUA și au un index de fericire la ani lumină de voi. La noi e o problema pentru că ar fura mult, de aceea mi-aș dori un control mai mare din partea UE asupra finanțelor noastre. De aceea aștept mai multa UE și nu mai puțină, cum și-ar dori britanicii sau americanii. Nu dragostea de români ii mana pe americani la noi, ci situația din Turcia și necesitatea unui cap de pod stabil în regiune, drept care ar trebui sa profităm, nu sa ne caciulim. Imixtiunea Rusiei în alegerile din Germania a fost cvasinula, astfel că o alianță anti-America lui Trump (subliniez anti Trump), formata din UE, China și Rusia este pe tava. Am auzit că susnumitul de gândește să renunțe la retragerea din Acordul de la Paris, renegocierea NAFTA nu prea duce la rezultate, retorica anti-Kim Jong Un a arătat neputință. Cred că America lui Trump este in genunchi acum la nivel de prestanță internațională.

        • Josef Svejk spune:

          Io zic că plata taxelor e o problemă pentru ăia care le plătesc oriunde în lume. Inclusv în țările nordice. Am colegi ingineri veniți dn Suedia și Finlanda în SUA de groaza taxelor mari de acasă, dar nu cunosc nici un american care să se fi dus acolo enervat că în SUA nu plătește destule biruri. Firește că pentru cei ca dumneavoastră ce trăiesc exclusiv de pe urma statului și a taxelor plătite de ăilalți, taxele nu sunt deloc o problemă :P Dimpotrivă.

          În privința PIB-ului per capita doar Norvegia îl are mai mare ca SUA iar asta exclusiv din cauza rezervelor sale imese de petrol de la Marea Nordului. În perioada interbelică Norvegia era o țară cu PIB-ul per capita ceva mai scăzut ca al Româiei și o țară de emigrație masivă, la fel ca Suedia (care avea însă PIB-ul pe capita aproximativ egal cu al Românei sau ușor mai mare după alte, conform lui Madgearu). Aproape din jumătate din scandinavii lumii trăiesc azi în SUA. Aia nu din cauză că le era călduț acasă înainte de decoperirea rezervelor fabuloase de hidrocarburi de la Marea Nordului (Norvegia), respectiv de exporturile gigantice de minereu de fier către Hitler, ce au îmbogățit Suedia până în zilele noastre. În rest politicile sociale demențiale sărăcesc ambele țări încet dar sigur.

          Cât depre marea alianță dintre UE, Rusia și China să vă dea Dumnezeu sănătate și succes! De regulă însă merele stricate le contaminează pe alea bune și nu invers. :P Altfel spus, de pe urma alianței de mai sus nu se va trăi în China și-n Rusia ca-n UE-ul de azi, ci se va trăi în UE-ul de mâine ca-n China și Rusia de azi :P

          În rest multă bucurie la plata prețurilor umflate la energie. În ele consta desigur cheia succesului :P :P :P !

          • Ioan spune:

            Nu înțeleg de ce sunteți așa de încrâncenați, indiferent de subiect, daca va merge așa de bine acolo în America. Deocamdată Trump nu v-a livrat nimic substanțial, și fac pariu pe ce vreți voi că nu veți pupa reduceri de taxe de la el, in contextul deficitului bugetar actual și a sumelor imense pe care le cere armata pentru păstrarea avantajului calitativ (teoretic) și menținerea prezentei prin Orientul mijlociu. De vreme ce țările nordice nu s-au depopulat in urma taxării, înseamnă că există și oameni care se simt bine în acel context. Nu sunt un fan al taxarii, și nu vad de ce ar trebui să-mi fie rușine că trăiesc în Europa pe motiv de energie mai scumpă, motoare diesel sau taxe mai mari (la noi in Romania chiar nu este cazul).

            • Josef Svejk spune:

              Încrâncenarea vă aparține. Să înțeleg cumva că nu vă priește spirala creșterii prețurilor?! :D

              Trump a livrat o grămadă de chestii substanțiale prin politicile sale executive și prin anularea unora din cele mai aberante reglementări ale lui Obama:

              Cel mai redus șomaj din ultimii 18 ani. Producția manufacturieră a crescut într-un ritm exploziv. Cea mai rapidă creștere a pieței de capital din istoria țării. Bursa a crescut cu peste 40% de la alegerea sa. Plasamentele mele au crescut și mai bine,să u le fie cu deochi! :D Tehnic vorbind dintr-o dată putem și eu și soția mea să ne pensionăm când avem chef (cu mai bine de două decenii înainte de vârsta de pensionare europenaă :P ) păstrându-ne veniturie din ziua de azi, chiar dacă piața se prăbușește mâine. Și eu și ea ne încasăm bonusurile și o parte din salariile fixe în acțiuni ale companiilor pentru care lucrăm… Ale mele au crescut vineri de cu 55% ale ei cu aproape 50%. În total piața de captal s-a capitalizat cu peste $4000 de miliarde (+22% din PIB!) în nici 11 luni.

              Între timp peste ocean Dragnea v-a mai pus niște biruri și accize noi pe care să le plătiți cu entuziasm :D Nu trebuie să vă fie rușine. E suficint să decartați :D

        • Cristian spune:

          Si da-i si lupta Ioane si da-i”…

          Nu dom’le,America lu’ Trump e prabusita dom’le,si unii chiar sa dantuiasca la parastas ce sa mai…
          Vorba Maestrului Victor Rebengiuc in neuitata “Balanta” a lui Lucian Pintilie :
          “Al mai prost om din lume e americanu’ ” !!! :) :) :)

          Alianta Rusia – China, da’ stii ca ai umor Ioane, nu altceva…Si cu uriasa UE ,cu atatea picioare de lut…
          Ai uitat de “banditii” de sionisti Ioane, dar pe cand iesiti sloganele voastre :
          “Iesi afara din Liban, agresor american”

          Cat despre fericirea in tarile nordice ia uitati aicea un articol :
          https://www.theguardian.com/world/2014/jan/27/scandinavian-miracle-brutal-truth-denmark-norway-sweden
          “Take the Danes, for instance. True, they claim to be the happiest people in the world, but why no mention of the fact they are second only to Iceland when it comes to consuming anti- depressants?”

          Sau, tot din articol :
          “According to the World Cancer Research Fund, the Danes have the highest cancer rates on the planet.”

          Ori asa :
          “Finland ranks third in global gun ownership behind only America and Yemen; has the highest murder rate in western Europe”

          Despre Suedia :
          “Youth unemployment is higher than the UK’s and higher than the EU average; ”

          Asa ca mai schimbati si voi placa, nea Ioane, tot cu “modelul suedez” al lui iliescovici “iesiti la inaintare” ?!!?

          Asa ca data viitoare “reglati-va” placa anti-americano-britanica si puneti si “dusmanii de sionisti” pe lista, cum e sloganul : “Neamestecul in treburili interne si avantajul reciproc”, recte
          “Davai ceas davai mosie, haraso tovarasie” !

          • Ioan spune:

            Cred că este ușor penibilă încercarea dvs. de a denigra țările nordice cu chestiuni punctuale, când este destul de clar că acestea ocupa poziții fruntașe la mai toți indicatorii de calitate a vieții umane. Referitor la poziția mea anti americano-britanica, ea este legată strict de încercările sistematice ale americanilor republicani din ultimii 15 ani, de a bloca integrarea europeană, prin cozile lor de topor, britanicii. În ciuda insinuărilor dvd nu veți găsi nicio referire la evrei în comentariile mele oricât veți căuta, pentru că deși sunt foarte buni cam la tot ce fac, la nivel global nu cred ca pot influența in vreun fel ridicarea țărilor populate China, India, Brazilia, și schimbările pe care le vor produce acestea în următoarele decenii.

    • Miles Teg spune:

      Toate ca toate dar cu “… in ciuda demonizarii Rusiei” ati nimerit-o precum nuca in perete.

      Cine a “demonizat” Rusia in Georgia si Ucraina ? au atacat, cumva, aceste doua tari Rusia si au rupt bucati din trupul sfant al tarii ? ori a fost exact invers iar Rusia nu are nevoie sa fie “demonizata” pentru ca o face ea insasi, in buna traditie imperial a rusilor ?

  34. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Schimbările climatice antropogene nu au fost o cauză a războiului civil din Siria

    Anul trecut am pus o întrebare în articolul Siria, războiul civil și schimbările climatice: O posibilă conexiune? Portretul geopolitic al unui stat fragil și vulnerabil.

    Ca posibil răspuns am testat următoarea ipoteză:

    Războiul civil din Siria a izbucnit (și) din cauză că Siria este un stat fragil și vulnerabil ca urmare a unor provocări asociate cu variabilitatea climatică, disponibilitatea resurselor de apă și înrăutățirea condițiilor ecologice, care au dus la insecuritate alimentară și masive dislocări de populație din zonele rurale către principalele orașe (Aleppo, Damasc, Homs ș.a.).

    Un articol publicat luna aceasta exclude factorul climatic antropogen din ipoteza mea.

    Traduc mai jos rezumatul articolului Climate change and the Syrian civil war revisited, publicat în Political Geography, vol. 60, September 2017, pp. 232- 244.

    Pentru susținătorii opiniei că schimbările climatice antropogene vor deveni un “multiplicator de amenințări” pentru instabilitate în deceniile viitoare, războiul civil sirian a devenit un punct de referință recurent, furnizând dovezi aparent convingătoare că astfel de efecte generatoare de conflicte sunt deja prezente. Potrivit acestui punct de vedere, schimbările climatice antropogene au fost un factor care a contribuit la seceta extremă din Siria, înainte de războiul civil; această secetă, la rândul ei, a condus la migrație pe scară largă; iar această migrație a agravat, la rândul său, stresul socio-economic care a susținut căderea Siriei în război.

    Articol prezintă o interogare sistematică a acestor afirmații și dovedește că ele sunt puțin relevante. Printre altele, se arată că nu există dovezi clare și fiabile potrivit cărora schimbările climatice antropogene au fost un factor determinant în seceta premergătoare războiului din Siria; că această secetă nu a provocat nicăieri o migrație de amploarea celei din Siria; și că nu există dovezi solide că presiunile introduse de migrația din cauza secetei din Siria au contribuit la debutul războiului civil.

    Cazul Siriei nu sprijină ideea “multiplicatorului de amenințări” generate de efectele schimbărilor climatice; dimpotrivă, concluzionează autorii, politicienii, comentatorii și oamenii de știință ar trebui să exercite o atenție mult mai mare atunci când elaborează astfel de conexiuni sau atunci când consideră măsuri de securitate datorate schimbărilor climatice.

  35. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Bumerangul consensului climatic se poate întoarce împotriva celor care-l folosesc ca să reducă la tăcere pe opozanții încălzirii globale antropogene

    Despre modul cum s-a ajuns la consensul de 97% din oamenii de știință consideră că actuala încălzire globală este antropogenă am scris ultima oară aici.

    Acum aș vrea doar să aduc în discuție efectul de bumerang pe care îl poate exercita acest slogan-piatră de temelie a ecologiștilor, politicienilor (Al Gore, Barack Obama ș.a.) și anumitor părți ale mass-media (NPR, CNN etc.).

    În luna iulie 2017 un grup de șase cercetători de la University of Sheffield, University of Nottingham și Kings College, Londra, au publicat în revista Environmental Communication un comentariu peer-reviewed intitulat Beyond Counting Climate Consensus.

    Autorii critică faptul că eforturile ecologiștilor și ale altora de a aduce pe toată lumea la convingerea că oamenii provoacă încălzirea globală, pe baza mult discutatului consens științific, sunt susceptibile de a inversa și de a submina eforturile politice.

    Cei șase autori ai comentariului susțin că acele campaniile eco- , conținând variații ale sloganului principal – “97% dintre oamenii de știință din domeniul climatic au ajuns la concluzia că schimbările climatice cauzate de om se întâmplă acum“, suferă de câteva dezavantaje serioase. Dezavantaje care au transformat consensul climatic din buzduganul victoriei sigure împotriva necredincioșilor (Climate deniers) într-un bumerang care îi lovește pe bine-credincioșii încălzirii globale antropogene în mai multe locuri sensibile.

    În primul rând, dificultățile implicate în cuantificarea statistică a consensului și a celor incluse în literatura științifică a climatului au generat un dezacord intens (în comentariul meu -vezi link-ul de mai sus – am discutat erorile majore ale modelului statistic folosit pentru a se obține magicul număr 97%). Strategia de comunicare a promovat, de asemenea, confuzii cu privire la faptul dacă consensul de 97% se extinde și la alte apecte, cum ar fi evenimentele meteorologice extreme. În loc să rezolve conflictul despre contribuția antropogenă la actuala perioadă de încălzire globală, eforturile ecologiștilor nu au făcut decât să alimenteze tot mai multe dezbateri ulterioare.

    În al doilea rând, studiile care evaluează impactul (presupus pozitiv) al mesajelor „consensuale” asupra atitudinilor publicului (adică asupra necredincioșilor) au fost publicate de un grup relativ mic de cercetători și au fost contestate de alți oameni de știință, rezultând o bază de date incertă în jurul căreia ar fi trebuit să se investească fonduri mai mari pentru a susține campanii de comunicare mai scumpe, adică mai multă lămurire, să vă intre bine-n cap ce vă spunem noi!.

    În al treilea rând, studii deja publicate sugerează că acceptarea consensului științific nu este necesară pentru ca publicul să sprijine soluțiile la problemele de mediu. De exemplu, Protocolul de la Montreal pentru protecția stratului de ozon a fost semnat imediat după descoperirea șocantă a găurii de ozon. Cu toate acestea, cu un deceniu mai devreme, publicul american începuse deja să renunțe la utilizarea spray-urilor care conțineau substanțe chimice dăunătoare ozonului. Și asta s-a întâmplat într-un moment în care nu exista consens științific în ceea ce privește protecția stratului de ozon. Cu alte cuvinte, dacă oamenii își dau seama singuri de un pericol ecologic, nu este nevoie de nicio propagandă virulentă și agresivă de genul Dacă nu ești cu noi, ești omul lui Chevron, ești plătit de industria petrolului, ești un climate denier, un retrograd și alte delicatețuri de acest soi.

    În al patrulea rând, autorii evidențiază faptul că concentrarea pe consensul științific dăunează dezbaterii asupra problemelor mai largi ridicate de schimbările climatice, probleme a căror rezolvare implică multe opțiuni politice diferite și adesea contradictorii.

    Conform unuia din autori, Reiner Grundmann, de la Școala de Sociologie și Politică Socială de la Universitatea din Nottingham, consensul de “97%” a devenit un slogan popular pentru militanții climatici, dar strategia lor este de tip bumerang, ei se vor auto-înfrânge. Există un pericol de suprasaturare atunci când consensul de 97% este extins implicit la toate componentele climei și mai este folosit și ca un buzdugan pentru a închide gura adversarilor în cadrul dezbaterilor pe teme complexe, cum ar fi evenimentele meteorologice extreme.

    Eforturile militanților ecologiști de a forța avansarea unor politici proprii prin impunerea ca punct de plecare în oricărei dezbateri a acceptării necondiționate a existenții consensului climatic reprezintă o gravă neînțelegere a relațiilor dintre cunoașterea științifică, opinia publică și legislatori.

    Este, spun autorii, mult mai important să ne concentrăm pe probleme cu adevărat controversate în cadrul dezbaterilor pe marginea politicilor climatice, unde experții pot juca un rol de moderatori. Mobilizarea experților în dezbaterile politice este o necesitate care trebuie să atragă atenția asupra diverselor opinii și judecăți și să lase deoparte referințele la cuantificările formale ale unor pretenții științifice înguste.

  36. Absurdistan spune:

    Cu toată bunăvoinţa, nu pot vedea cum sînt amerlocii cei încrîncenaţi şi insultători.

    Nu pot vedea un singur comentariu în care Profesorul Cranganu ar fi atacat-o în vreun fel, în orice fel, pe domnişoara ambetată care i-a denunţat, cu vie indignare, “alcătuirea morală” şubredă.

    Am ajuns în situaţia ironică în care cei care atacă la persoană în mod constant şi fără provocare se supără cînd li se răspunde. “Cum îndrăzneşti să mişti, cînd eu mă simt îndreptăţit să te pocnesc şi tu trebuie să suporţi liniştit?”

    Adică cum îndrăzneşte un bărbat şi profesor demn, corect şi iubitor de adevăr să refuze, cu indignare motivată, “nevinovata” ipoteză că ar fi cumpărat de nu ştiu ce interese?

    …Caragiale redivivus.

  37. Absurdistan spune:

    http://www.investors.com/politics/editorials/global-warming-who-are-the-deniers-now/

    Un articol de mare interes în discuţia actuală.

    “Climate Change”: încălzirea globală este “ştiinţă stabilită”, auzim în fiece clipă. Cei care resping această noţiune sînt “negaţionişti”. Însă pe măsură ce dovezi din studii ştiinţifice coroborate apar, credibilitatea ipotezei “climate change” – că Pămîntul era în deplină armonie pînă ce l-au deranjat umanoizii – e din ce în ce mai şubredă.

    Un nou studiu publicat în Nature Geoscience încearcă să sprijine ideea guvernelor globale reducînd emisiile de CO2 pentru a coborî potenţialul de încălzire globală în următorii o sută de ani. Dar ceea ce cu adevărat realizează este să discrediteze aproape orice argument recent despre acţiuni radicale în contra încălzirii.

    De ce? Studiul admite că DOUĂSPREZECE modele majore (universităţi şi guvern) folosite pentru a prezice încălzirea globală sînt deficienţe. [.....]

    • Pentru cei care nu sunt curioși să deschidă link-ul indicat de dumneavoastră, precizez că este vorba despre articolul Emission budgets and pathways consistent with limiting warming to 1.5 °C pe care l-am analizat în articol.

      Cred că articolul lui Millar et al., 2017, va face mai multe valuri și, dacă s-a ridicat stăvilarul publicațiilor, vor îndrăzni și alți „negaționiști” să trimită și eventual să li se publice cercetările lor care contrazic, într-o măsură mai mare sau mai mică, evanghelia actuală. Se poate adăuga și torpilarea fără milă a mantrei consensului celor „97%”, pe care am prezentat-o într-un comentariu mai sus.

      • Global Warming Hoax spune:

        Se pare ca acest articol la care va referiti a provocat multa veselie printre negationistii inraiti, unul dintre cei mai rai, James Delingpole, publicindu-si entuziasmul pe breitbart.com sub titlul “Climate alarmists have finally admitted that they’ve got it wrong on global warming”. Bun articol. Pe intelesul tuturor (exceptindu-i desigur pe enoriasii infricosati si pe cei care risca sa ramina fara job sau fara finantare daca schema asta de sifonat bani e devoalata si blocata).

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Eu am fostr curios :P
        Mi-au sarit in ochi doua paragrafe:
        “As we’ve noted here numerous times, the much-feared “global warming” trend seems to have halted somewhere around 1998. We know this is true because satellite temperature readings — the most accurate temperature gauge since it takes in the entire atmosphere, not just parts of it — show there’s been virtually no change.”
        Chiar s-a oprit in `98 incalzirea globala (adica aia inexistenta, misto!) si o dovedesc niste masuratori satelitare? Pe cuvant? Un mic link cu masuratorile alea era de asteptat, ca dovada. Am cautat pe net si am dat peste cateva masuratori.

        http://www.nsstc.uah.edu/climate/2017/july/July2017_tlt_update_bar.png
        University of Alabama
        Ba si mai mult
        https://www.washingtonpost.com/news/capital-weather-gang/wp/2017/06/30/corrected-satellite-data-show-30-percent-increase-in-global-warming-matching-surface-data/?utm_term=.0437bfedd1e0
        Pentru cei care nu deschid linkuri
        “The world is getting warmer at a steady clip, it has not stopped in recent years, and it doesn’t matter whether you’re measuring the temperature from the surface of the Earth or space.

        This conclusion is strongly supported by a new study that applied corrections to obtain a more accurate and, ultimately, 30 percent higher estimate of global warming from satellites orbiting the Earth.

        In past decades, such a conclusion required more qualification and was vigorously challenged by those who doubt climate change. The amount of global warming estimated from satellite-based measurements exhibited was substantially less than surface-based sensors.

        Climate change doubters argued the surface data shouldn’t be trusted. Scientists then conducted multiple studies attempting to account for and resolve this discrepancy.

        “This new study shows that after corrections to one of the two satellite temperature records are made, there is little discrepancy at all and that estimates of global warming from both Earth and space are consistent. In fact, the revised satellite-based temperature estimate shows even a little bit more warming since late 1978 than the surface-based record from NASA.The corrections to the satellite data were published in the Journal of Climate on Monday by Carl Mears and Frank Wentz of Remote Sensing Systems, who have maintained a record of satellite temperature estimates since 2003. They bring the satellite temperature record into close alignment with multiple surface-based records maintained by government centers in the United States (NOAA and NASA) and United Kingdom (Hadley Centre).”

        The corrections dramatically increased the amount of warming observed since the late 1990s, when a number of earlier studies suggested the warming had slowed down or that there was a “warming hiatus.” In recent years, some politicians, like Sen. Ted Cruz (R-Tex.) and Environmental Protection Agency Administrator Scott Pruitt, had pointed to the satellite data as evidence warming had leveled off.

        But according to Zeke Hausfather, a climate scientist who posted an analysis of this study at the website Carbon Brief, the estimated warming since 1998 increased by 140 percent after the corrections were applied, indicating warming has continued unabated.”
        “In an email, Mears said the revised satellite record is not only more consistent with surface-based temperature data but also with weather balloons, which take temperature measurements higher up in the atmosphere.”
        Studiul cu pricina e aici
        http://journals.ametsoc.org/doi/full/10.1175/JCLI-D-16-0768.1
        Avem in plus si un articol in nature
        https://www.nature.com/articles/s41598-017-02520-7
        “Studies involving patterns of tropospheric temperature change (rather than the global averages considered here) yield even stronger evidence of a human fingerprint in the thermal structure of the atmosphere27, 33,34,35. The recent focus on satellite temperature data in political discourse1, 2 provides an opportunity to highlight this fingerprint evidence, and underscores the importance of continued satellite-based monitoring of Earth’s climate.”
        Desigur, avem si titluri mai acide
        https://www.theguardian.com/environment/climate-consensus-97-per-cent/2016/mar/03/ted-cruzs-favorite-temperature-data-just-got-a-lot-hotter
        daca tot e sa ne dam in linkuri
        Al doilea paragraf din linkul ala care “argumenteaza” ca incalzirea inexistenta s-a si oprit este lamuritor
        “So once again, we call on President Trump to pull out of the Paris Agreement on climate change. That bad deal won’t change the climate one bit, but it will hurt the world economy and lower Americans’ standard of living.”
        Aici era spilul… prin comparatie in studiul lui Mears si Wentz nu am gasit un final apoteotic in care sa se solicite nu stiu ce presedintelui USA de la acea vreme.
        Acuma am si eu o intrebare, asa, ca omul curios : daca modelele care arata incalzire sunt eronate de ce ar fi corecte alea care arata stagnare sau racire? :P

        • Vedeți acum ce înseamnă hegemonia (tirania) modelelor climatice?

        • @MirceaM

          This conclusion is strongly supported by a new study that applied corrections to obtain a more accurate and, ultimately, 30 percent higher estimate of global warming from satellites orbiting the Earth.

          Cred că sintagma „applied corrections” ar fi trebuit să vă sară în ochi, după care să vă dea de gândit. Așa-zisele „corecții” aplicate datelor primare pentru a intra cu forța în patul procustian al încălzirii globale antropogene sunt obiectul principal al revizuirii celor 12 modele climatice din articolul lui Millar et al. 2017. Dacă aplic corecții convenabile, iese încălzire globală antropogenă. Când Millar et al., 2017 au luat la puricat corecțiile respective, a reieșit că, de fapt, cele 12 modele au cam exagerat binișor cantitatea de încălzire globală antropogenă.

          M-ați întrebat într-un comentariu la alt articol, cum se explică faptul că pentru aceeași perioadă (1880 -2016), temperaturile din Central Park, New York, indică o încălzire globală dublă față de media mondială, în timp ce temperaturile înregistrate undeva în sudul Texasului, indică o răcire globală. V-am sugerat să verificați singur efectul de insulă termică urbană și v-am indicat niște site-uri de unde vă puteți extrage datele primare necorectate. Ați făcut experimentul? Dacă da, ce rezultate și concluzii ați obținut? Pentru articolele pe care le citați, apare undeva modul cum s-a corectat efectul de insulă termică urbană? Apare undeva cum s-a calculat media globală, ținând cont de bias-ul enorm existent între stațiile meteo de pe uscat și cele marine?

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Vorbim de chestiuni si articole diferite.
            Art lui Millar analizeaza scenarii ale IPCC , ati explicat in articol, articol la care nu am facut referire in comentariul meu.
            M-am referit la articolul prezentat de @Absurdistan, ala de pe investors(nu cel din nature, al lui Millar) care avea ca “argument’ niste masuratori satelitare care aratau ca si in baza acestui ‘adevar” i se cerea lui Trump sa faca si sa dreaga.
            Adica nu discut despre modele matematice complexe, in baza carora IPCC a produs niste scenarii pentru viitor( pentru ca ma depaseste chestiunea), discut despre ceva mai accesibil, masuratori ale temperaturii la sol, in apa, aer(cu baloane meteo si sateliti) care confirma ca exista incalzire globala. Or acel articol aducea ca argument ca satelitii, aia care masoara extrem de precis, we know this is true, bla, bla. Pai nu e true deloc!
            Chestia e ca una e sa masori temperatura intr-o sticla cu termometrul de bucatarie si alta sa calculezi niste temperaturi “masurate” indirect prin metode sofisticate ( emisii de microunde pe mai multe canale, unghiuri de incidenta variabile, ore diferite etc) Nu te duci sa “citesti pe satelit” temperatura explicit, ci o calculezi nu tocmai foarte simplu.
            ” These instruments function by measuring the microwave radiance in measurement bands dominated by thermal emission from oxygen molecules. The MSU instruments use four channels at different frequencies that lead to temperature weighting profiles with peaks varying from near the surface in channel 1 to the lower stratosphere in channel 4. Of these, MSU channels 2, 3, and 4 are mostly unaffected by effects of surface emission, clouds, and water vapor. These channels are sensitive to the temperature of thick atmospheric layers centered in the middle troposphere, near the tropopause, and in the lower stratosphere. The AMSU channels 5, 7, and 9 closely correspond to the legacy MSU channels, allowing the record to continue to the present time. Both the MSU and AMSU instruments require a number of adjustments to account for calibration issues and time-varying biases before the measurements can be assembled into a long-term climate data record (CDR). These issues have been addressed by several groups, including our own, resulting in several different CDR versions for the three atmospheric layers”
            Si aceasta metodologie da calcul ma depseste, evident. Dar rezultatele le inteleg. Si nu stiu sa fi fost contestate,argumentat stiintific, pana acum. Masuratorile satelitare adica., nu ma refer la modele predictive sau alte alea.
            Deci argumentul din articolul prezentat de @Absurdistan,cum ca satelitii aia precisi au masurat stagnare din `98, ala in baza caruie i se cerea lui Trump sa fac si sa dreaga, s-a dovedit invalid, si masuratorile satelitare sunt in acord cu cele de la sol, apa basca restul (graficele din AR5 care arata ce s-a intamplat, nu ce se va intampla) ba arata o incazire usor mai mare. In trecut, repet. De unde pana unde ati dedus ca au fost aranjate procustian? ati gasit vreo hiba in argumentele alora? Daca la sol ati aduca ca argumemt efectul de insula termica (ok, exista, dar este ceva care chiar creste temperatura in acea zona, nu?)poate ca nu sunt facute corectiila agregarea datelor globale, dar apa? Sau acum troposfera? Ce insule termice mai avem acolo?
            Asta nu are legatura cu art lui Millar, cu scenariile IPCC bazate pe nu stiu ce modele, ci cu masuratori ale unor temperaturi in trecut.
            Nediscutand despre art lui Millar cad si restul de chestiuni, citari etc. Pentru ca nu asta era problema abordat in comentariul meu.
            Cat priveste faptul ca am inteles argumentele cu fracturarea hidraulica si m-am exprimat la acea vreme, la fel fac si acum, la fel de sincer.
            Atunci m-ati convins cu argumente logice, acum facem scenarii conspirationiste “progresiste’, procustiene, cautand sa justificam decizii politice. De aceea v-am intrebat cat se poate de clar si, sper, respectuos, la un alt articol,si v-am mutumit pentru raspunsul neechivoc: exista incalzire globala si ea are o componenta antropogena. Asta le predati studentilor dvs. Cat e de amrea ian antropgena? Unii sun ca jumatate dupa 1951, altii ca nu e deloc., asta putem discuta, dar nu a fost vorba de asa ceva acum.
            Ma uimeste ca nu ati intervenit atunci cand alti comentatori au inceract sa sustina ca nu exista incalzire globala si ca aia antropogena este o aiureala, ba le mai si dati apa la moara.
            Ca aia antropogena e mica, ca scenariile catastrofice poate ca sunt exagerate, ca modelele care evalueaza dinamci viitoare(eu nu m-am referit la asa ceva, repet, ci doar la masuratori din trecut) sunt exagerate, foarte posibil;, nu am contestat asta, pentru ca nu am argumente pentru asta. Una-i una, alta-i alta!
            In rest nu am avut timp sa dezvolt acel mic studiu, e in plan, dar am o groaza de alte lucruri de facut o vreme.

        • Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

          @MirceaM

          Aș mai avea o întrebare, pentru că tot vă place să răsfoiți presa virtuală în căutare de informații:

          Articolul lui Millar et al., 2017, apare de citat de 52.100 ori într-o căutare pe Internet.

          Cum vă explicați că, printre cele 52.100 de citări, nu apar și bastioanele mass-mediei progresiste, precum New York Times, CNN, National Public Radio etc.? Vi se pare normală ignorarea voită a unor articole care contrazic dogma actuală a tiraniei modelelor climatice?

          Toată situația asta îmi aduce dureros aminte de anii 2011 -2014, dominați de isteria fracktivistă. Atât am fost de oripilat de manipularea perversă a mass-mediei americane progresiste, căreia i-au căzut pradă, printre alții, toți fracktiviștii români, încât m-a hotărât să ies din turnul meu de cercetător și să pășesc în mijlocul lupilor care n-au întârziat o clipă să-mi sară la beregată.

          Ceva absolut similar înfrunt acum de pe urma articolelor mele despre încălzirea globală antropogenă.

          Ați fost singurul care ați recunoscut meritul meu de pionier în explicarea fracturării hidraulice în mod corect, fără propagandă absurdă, pe înțelesul tuturor, și vă mulțumesc pentru aprecierea arătată.

          Sper să apuc și ziua când veți scrie la fel și despre articolele mele dedicate schimbărilor climatice.

  38. robinson spune:

    Banuiesc ca majoritatea celor care posteaza aici nu au competenta sa judece disputa stiintifica despre incalzirea climatica antropogena. Nici eu nu o am. Totusi, fiind om de (alta) stiinta am incredere in metoda stiintifica si stiu ca mijloacele ei de autocorectie (peer reviewing, informed scepticism and stimulating dissidence) sint mai puternice decit modul de a obtine concluzii ciondanindu-ne pe contributors.

    Vorbind despre metoda sa dam totusi atentie modului in care Trump si-a justificat iesirea din Acordul de la Paris: global warming is a Chinese hoax. Adinc stiintific!

    Apoi, daca lucrurile sint controversate, atunci sa sprijinim eforturile stiintei, nu sa ii taiem banii. Si a propos de bani, daca alergi dupa bani te faci sluga la companiile petroliere, acolo sint banii multi, nicidecum la guvern

    • Josef Svejk spune:

      Fara indoiala ca profeionistii sunt cei mai indreptatiti sa faca predictii in domeniul lor de competenta. Insa cum procedam cand vedem ca aceste predictii nu se indeplinesc?! Cum procedam cand vedem ca manati de gargauni ideologici o buna parte din acesti “profesionisti” ne mint in fata in mod repetat ca sa obtina bani facili pentru descoperirea inventatorului apei calde :P ?! Refuzam sa ne utilizam creierul? Dumneavoastra poate, eu nu.

      In ce priveste efectul de sera al CO2 (in concentratiile pretinse de “experti”) puteti face experimentul; simplu cu doua sticle de apa pe care l-am descris mai sus. Dupa aia cereti unui “expert” din asta sa va explice “anomalia” :P

      Cat despre acordul de la Paris trump nu a retras SUA din el “pentru ca ar fi un hoax inventat de chinezi” ci din alte motive expuse clar la vremea respectiva:

      1. Acordul e profund incorect. Cere SUA reduceri ale emisiilor sale de CO2 de 26%-28% pana in 2025. Asta inseamna dezindustrializare si distrugerea economiei tarii. Costuri greu de imaginat.

      2. Acordul permite Chinei sa emita cat CO2 vrea pana in 2030. Adica altfel spus acum ca mana ei de lucru devine tot mai scumpa si mai putin competitiva, sa poata prelua industriile alungate din SUA si UE de tintele dementiale ale acorxdului de la Paris. Nu avem apoi nici o garantie ca dupa 2030, odata ce a lasat lumea civilziata falita, China isi va indeplini obligatiile din accord.

      3. Obama a abuzat de puterea exectutiva si nu a trimis acrodul spre ratificare Congress-ului SUA. el a fost “ratificat” prin ordin executiv, ceea ce e un abuz. Obama a recurs la asta pentru ca stia ca nu exista nici o sansa ca acordul sa obtina cele 2/3 din voturi necesare ratificarii unui acrod international.

      Multumit?!

      P.S.: Incalzirea globala antropogena e intr-adevar un hoax, insa nu e inventat de chinezi, cum gresit a afirmat intr-adevarTrump, ci de un suedez pe la inceputul anilor ’80 Pe atunci inca era la moda gargara cu emisiile de CO2 ce provoaca o noua era glaciara. :D Initial suedezeul era sa fie linsat de “experti” si “savanti”. Insa pe masura ce clima chiar se incalzea i-au adoptat fara greturi teoria.

      • robinson spune:

        @ Josef Svejk

        Admiteti ca doar profesionistii sint indreptatiti sa decida, dar sinteti gata sa decideti ca sint “profesionisti” si au gargauni. Asa va folositi Dvs. creierul. Eu mi-l folosesc ca sa imi stiu limitele, sa admit ca un anumit nivel de competenta se cistiga in timp si cu multa munca. Dar mai nou lumea si-l aroga de la universitatile Google si Facebook si si-l manifesta inundind forumurile.

        Ceea ce pot incerca sa cintaresc folosindu-mi creierul este metodologia si (in)consistenta logica interna a argumentatiei. Si mai ales daca vad ca taberele “stiintifice” se aliniaza dupa faliile politice, sint edificat. Mai adaug ca experienta de pina cum mi-a aratat ca hoax-urile stiintifice (fuziunea la rece, neutrinii supraluminosi, clonarea umana) au viata scurta.

        • Josef Svejk spune:

          Admit că experții trebuie spă aibă un cuvânt greu de spus în domeniile lor de expertiză, dar asta n-ar trebuie să oprească pe nimeni (nici măcar pe dumneavoastră) de la utilizaera fără zgârcenie a creierului personal. Orice organ nefolist se atrofiază. Dacă de la jogging se întâmplă să mai damblageasă câte unul, exercițiul mintal chiar n-a omorât pe nimeni.Altfel sus cân un înțelept din ăsa postulează o aberație evidentă orice om de bun simț are datoria morală să-i ceară să o explice.

          Vă recomand încă odată cu căldură experimentul cu sticlele pentru înțelegerea efectului de seră al CO2. Iar după ce-l faceți, întrebați-l pe un înțelept din ăsta cu încălzirea globală cum de efectul de seră al CO2 e nesemnificativ într-o sticlă închisă la o densitate de 2%-4% CO2, dar devine devastator în atmosfera deschisă a plaetei la o densitate de 0.04% (adică până de 100 de ori mai mică! ) Curaj! :P Iar când aflați,, spuneți-mi și mie. Mă topesc de curiozitate :P

          • robinson spune:

            @ Josef Svejk

            Experimentul Dvs. cu sticlele e ridicol: ar trebui ca apa sa fie inconjurata din toate partile de CO2, sticla sa nu fie in contact cu mediul (aerul din camera), ca sa nu aiba schimb de caldura decit prin radiatie, absorbtia ei de energie de la lumina sa fie apropiata spectral de cea a pamintului, etc… Ca argumentatie experimentala sinteti rudimentar. Aveti dreptate, a-ti folosi creierule sanatos, dar folositi-i si functia de autocontrol, e cea care asigura echiibrul.

            Dar ceea ce ma deranja pe mine era imixtiunea politicului in discutie. Daca pui sef la EPA pe unul care vrea sa desfiinteze EPA si declari “America first” (the planet after) ca program politic, discutiile noastre nu mai au rost. De altfel si Bush Jr. isi declara dezacordul cu Kyoto pe motivul ca e in detrimentul economiei americane. Macar astia sint sinceri in cinismul lor.

          • robinson spune:

            @ Josef Svejk

            Un comentariu anterior vad ca nu intra. Mai incerc o data, pe scurt.

            Experimentul cu cele doua sticle e viciat din start (circiumarul Palivec ar zice altfel): bilantul termic al sticlelor Dvs. e dominat de contactul cu un termostat (aerul din camera, la temperatura camerei). Temperatura apei din ambele sticle e, pina la termeni neglijabili, determinata de acest termostat. Nimic asemanator in cazul Terrei, aflata in spatiul liber, in care schimburile energetice sint radiative.

            Multumit?

            • Josef Svejk spune:

              Astea le-ati scornit dumenavoastra asa dintr-o incordare epica a neuronului personal sau vi le-a spus cineva?!

              Ambele stricle sunt identice. si se afla una langa alta. Singura diferenta dintre ele e ca una are mai mult CO2 in ea decat cealalta. Atunci cand CO2-ul e in concentratie mari (apa minerala proaspata) efectul de sera e evident – sticla cu apa minerala proaspata se incalzeste mult mai mult ca cea cu apa chioara. Daca puneti insa o sticla cu apa minerala rasuflata (continutul de CO2 undeva pe la 2%-4%) atunci efectuil de sera devine neglijabil si temperatura sticlei cu apa minerala rasuflata e practic aceeasi ca cea a celei cu apa chioara. Toate sticlele sunt expuse acelorasi conditii de mediu + radiatie, convectie, etc. si au acelasi nivel interior de apa. Singura diferenta dintre ele e continutul de CO2.

              Deci acum explicati-mi cu cuvintele dumneavoastra (si ca sa priceapa oricine, inclusiv carciumarul Palivec) de ce CO2-ul din sticla cu apa minerala rasufalta nu produce un efect de sera vizibil in timp ce CO2-ul din atmosfera, de (50 pana la 100 de ori mai putin concentrat) il produce. Dumneavoastra realizati ce aberatii sustineti?! :D

              Sau daca experimentul simplu cu sticlele nu vi se pare convingator, puteti sa imaginati dumenavoastra un alt experiemtn simplu care sa dovedeasca dincolo de orice dubiu rezonabil efectul de sera al unei concentratii de 0.04% CO2?! Haideti! Curaj! :D

            • robinson spune:

              @ Josef Svejk

              Sinteti mai tenace decit mine, recunosc ca am obosit. La Dvs. inteligenta depaseste cultura stiintifica. Suferiti (vine vorba, ca asta nu doare) de un deficit de metodologie.

              Ati vrea un experiment simplu care sa explice “dincolo de orice dubiu rezonabil” un fenomen reputedly complex. Nu asa merge stiinta, ci mai degraba cu dubii bine delimitate, bine intelese si modest asumate. In politica solutiile simple la probleme complexe sint reteta populismului. In discutiile stiintifice miros a diletantism. Poate Dvs. ati putea simula intr-un experiment cu apa din sticla si mareele, de ce nu? Curaj!

              Deci, pentru ultima data in ce ma priveste: cele doua sticle, una cu apa chioara, alta cu apa minerala rasuflata sint in contact cu un termostat, asa ca nu e de mirare ca ajung ambele la temperatura termostatului. Alte contributii, de tip radiativ, sint neglijabile in acest context (discutia cu CO2 dizolvat in apa nu are relevanta in acest caz, e vorba de rolul atmosferei, nu?). In cazul pamintului schimburile radiative sint mecanismul principal, nu o mica corectie . Ati modificat deci contextul beyond recognition.

            • Josef Svejk spune:

              @robinson

              Stimate domn,

              Nu trebuie sa demonstrez mareea intr-o sticla cu apa pentru ca o vad in fiecare an cand ma duc in vacanta. Tot asa cum nu-mi trebuie o sticla cu apa ca sa dovedesc existenta gravitatiei – Am facut cunostinta cu ea de pe la 10 luni cand am inceput sa merg. :P

              Apoi eu nu am negat efectul de sera. Dimpotriva v-am propus un experiment foarte simplu care-l dovedeste. Ce am pus in discutie a fost magnitudinea sa, sau relevanta sa la o concentratie de CO2 foarte scazuta de 0.04% asa cum e in atmosfera Terrei.

              Nimeni n-a reusit sa-mi explice in mod rezonabil de ce efectul de sera al CO2 este evident intr-o sticla cu apa minerala cu concentratie mare de CO2, dar devine neglijabil la concentratii scazute, care insa sunt totusi de zeci de ori mai mari ca cele din atmosfera plaentei. Nimeni n-a reusit sa-mi propuna un experiment cat de cat realizabil care sa dovedeasca ca cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera planetei cu sa zicem 10% (ceea ce e enorm!) ar provoca incalziri devastatoare asa cum propovaduiesc diferiti isterici. Totul se bazeaza pe gargara confuza si postulate goale..

              Pana nu vad un experiement sau o demonstratie matematica coerenta care sa dovedeasca efectul determinat al emisiilor antropogene de CO2 asupra incalzirii globale (care, by the way, e mai nou “schimbari climatice” pentru ca clima Americii de Nord pare sa fie in racire in ultimul deceniu :D ) nu am nici un motiv sa cred asertiunile absurde ale unor indivizi ce duc o viata de soarece de siloz de pe urma prorocelilor apocaliptice. E ca si cum cineva ar pretinde ca s-a dat ieri cu bicicleta pe Marte. OK. Am o minte deschisa, dar parca totusi as dori sa vad ceva inregistrari ca sa-l cred fara reserve. Dumenavoastra ati fi gata sa-l credeti pe cuvant?! :D

              Lucrez de peste 20 de ani in proiectarea si validarea de vehiculelor, din care ultimii aproape 17 ani in SUA. Am vazut de-a lungul timpului adeveridu-se lucruri ce pareau cu putin timp in urma SF curat. Am vazut si mai vad adesea ostiri de gargaragii ce promit muntii si marile ca sa livreze un borcan cu apa salcie si un pumn de nisip :P Idea e ca pana nu vad ceva concret sunt foarte scepetic.Ceea ce va recomand cu caldura si dumeavoastra.

            • Josef Svejk spune:

              @robinson

              Si ca sa nu uit, rostul apei din sticla e acela de a produce CO2 in ATMOSFERA sticlei nu in apa. Nu e vorba de CO2 dizolvat in apa. nimeni nu pretinde ca el al produce efect de sera, cu toate ca nu eimposibil. Sticla cu apa chioara contine apa tocmai pentru ca cele doua sticle sa aiba un continut identic, afara de CO2-ul din atmosfera sticlei cu apa minerala.

              Orice alte cotnributii, gen convectie, radiatie, efectul El Nino :P etc. sunt identice asupra ambelor sticle. Singura diferenta e continutul de CO2. Si intr-adevar efectul de sera e evident la concentratii mari dar devine negelijabil la concentratii scazute de sub 4% (4% de de 100 de ori mai mutl ca CO2-ul din atmosfera!). De ce atunci CO2-ul devine dintr-o data un gaz cu efect de sera pustiitor la 0.04% in atmosfera libera a planetei?! De regula fenomentele fizice si chimice sunt mult mai pregnante in spatuii limitate si izolate (asta daca chiar ati facut vreodata vreo-un experiment :P ). Altfel spus in mod normal efectul de sera al CO2 (la aceeasi concentratie) din atmosfera libera a planetei ar trebuii de fapt sa fie mai scazut decat cel din spatiul limitat al sticlei, datorita diveritilor factori perturbatori.

    • Absurdistan spune:

      Realitatea este că la companii care produc ceva aleargă oamenii competenţi, care pot produce ceva.

      Paraziţii, demagogii şi sinecuriştii aleargă să se bage slugi la guvern, că de acolo curg banii cu nemiluita chiar dacă stai degeaba.

      Ieşirea din Escrocheria Magistrala de la Paris nu trebuia justificată în nici un fel. Politicienii americani care au încercat să fraudeze propria ţară prin aderarea la acea escrocherie ar trebui să plătească în faţa legii.

  39. ion adrian spune:

    Acum cateva zile cand am repostat rostogolind o interventie mult intarziata (din motive obiective) de pe un fir mult ramas in urma(5 aprilie 2016) in care s-au discutat probleme deasemenea de interses pentru dl prof.Cranganu dar nu mai putin si pentru mine, respectiv probleme legate de darwinism si in particular cele referitoare la speciatie nu credeam ca voi avea motive consistente sa intervin si in raport cu tema proprie a acestui fir care abordeaza problema mult framantaa si intoarsa pe multe parti de autor in acesti cativa ani de activitate sustinuta pe aceasta platforma pentru care eu nu pot decat sa-i multumesc si sa-l felicit cu multa convingere, si ma refer la tema schimbarilor climatice versus incalzire globala conexate cu influente posibile certe sau incerte exagerate sau subevaluate a factorului antropic.
    Si asta pentruca eu imi mai spusesem punctul esential de vedere in mai multe randuri folosind pentru analiza si evaluarea factorilor cauzali o comparatie respectiv paharul prea plin care da peste margini chiar daca i se adauga apa cu picatura daca nu se evapora sau nu se elimina o cantitate echivalenta iar pentru rezolvari -tratamente posbile principiul fundamental pentru medicina; mai intai sa nu inrautatesti situatia bolnavului si apoi sa-l vindeci care farmaceutic suna in evaluarea aspectelor nocive(sunt intotdeauna ) si a celor curative-paleative (daca sunt) ale medcamentatiei.
    Desigur ca in rapor cu aceste aspecte dicutiile sunt interminabile dar trebuie facute caci a ignora aceste aspecte inseamna sa-ti asumi riscuri care chiar daca le ignori nu inseamna ca nu te vor izbi cu efectele lor mai devreme sau mai tarziu.
    Desigur ca astea sunt principii generale si pe care cred ca nimeni nu le neaga in mod direct dar pe care observi ca putini le aplica efectiv atunci cand le urmaresti activitatea sau discursul eu fiind convins ca daca ele ar f avute in vedere ca nist linii de autocontrol in comentariile noastre, ar scadea nivelul de agresivitate si de frustrare din comentarii.
    Asadar am dorit vazand cresterea incrancenarii si agresivitatii poate normala cand sunt supuse atentiei atat celor care inteleg mai mult cat si celorlalti subiecte de aceasta natura, extraordinar de usor de abordat de oricine si poate de aceea in contrapartida si foarte dificile din punct de vedere al exactitudinii sau veritatii concluziilor cu adevarat stiintifice.
    De acea cred ca subiectul trebuie sa continue dar pasiunile celor care participa si care oricum nu pot influenta cu nimic desfasurarea in realitate a acestor probleme importante sa se domoleasca si tinand cont si de cele spuse si de mine mai sus sa incerce sa se ocupe doar de subiect in sine si nu de contingentele sale economice si sociale care desigur ca sunt destule si de fapt determinante astazi (dar a te ocupa de ele inseamna mai mult politica) adica sa raspundem la intrebarea daca evolutia de pana acum a civilizatiei, a fatorului antropic a influentat natura si in ce masura, adica daca inca este stadiul in care desigur ca am fost in trecut de cam ce simte apa marii daca asvarli o piatra in ea sau am ajuns la o faza similara cu a unui lac in care depozitezi excavatiile de pe o mare raza de activitate miniera sau de constructii si te intrebi daca mai poti sa faci acest lucru si de ce si cum(aici poate reapare factorul politico-social dar poate ca altfel introdus).
    Personal cred ca stiinta nu stie inca suficient ca sa explice umplerea efectiva a paharului dar poate masura cat de cat picaturile si poate si efectele probabile ale acestora validitatea previzunilor fiind o dovada a posibilei corectitudini stiintifice.
    In continuare consider ca daca ignor stupizeniile din unele postari si retin numai informatiile vehiculate cat si unele evaluari corecte macar logic este un castig existenta unor fire de acest fel.

    Ca sa glumesc aseman climatologia cu cosmologia unde deasemenea este in actinue o lupta, nu la baioneta dar destul de ascutita intre adeptii diferitelor modele cosmologice mai mult sau mai putin UFO, cu singura deosebire ca astea nu tintesc decat peste niste miliarde de ani pe cand astea climatlogice stau cu noi la masa :)
    Sper ca dl profesr Cranganu sub acest unghi „cosmologic” sa priveasca lucrurile si sa continue cu aceasta activitate atat documentara cat si concluziva la nivel de etapa si mai ales foarte utila pentru noi cititorii acestei platforme :)

    Totusi un exemplu : Spune dl profesor Cranganu referitor la o anume ipocrizie: ” Adică, frigul omoară de 20 ori mai mulți oameni si noi ne plângem de încălzirea globală antropogenă? „
    Spun si eu: problema este daca frigul este in consecinta: a) influentei climatologice antropice sau in consecinta unei b) realitati socio-economice triste?
    Daca este a) atunci indignarea dvs are o baza stiintifica serioasa caci acuzati o ipocrizie stiintifica de neiertat si daca este b) desigur ca iesim din aria stricta a subiectului chiar daca aveti perfecta dreptate privind si in acest caz de ipocrizia unora din activistii eco, cum nu as fi eu care daca de exemplu m-as angaja in disputa asta desigur fiind ecologist adica pentru respectul si protectia naturii si a resurselor naturale in sensul biblic(v-am dat Pamantul sa-l lucrati-cuvant care in ebraica are si sensul de ingrijiti) si in sensul respectarii unor ziceri romanesti referitoare la comportarea omului fata de locuinta in care traieste adica ce sa faca si ce sa nu faca in ea, natura si resursele ei fiind si locuinta dar si hrana pe care ne-o ofera aceasta casa.
    PS Si daca totusi in final am intervenit mi-am permis si scurte flashuri unde am crezut ca pot fi in spiritul celor spuse de mine , a fost spre exemplificare si cred ca in interesul firului …

    • Absurdistan spune:

      Fascinant dar prea concis.

      Dezvoltaţi această intervenţie într-un comentariu cel puţin de şase ori mai lung, ca să va puteţi exprima originalele idei în detaliu.

    • Josef Svejk spune:

      Scrieți adânc (ca să citez din cugetările lui Jupân Dumitrache). :P

      Cred că de la cuvântarea istorică a lui Ion Iliescu despre „sinergia faptelor și menadrele concretului” încoace, n-am mai pomenit așa ceva! Oricum scrierea dumnevoastră am cetit-o din scoarță în scoarță pe când la aia a lui Iliescu n-am răzbit niciodată dicolo de prima pagina :D

  40. Ion Adrian spune:

    Cred ca numai este nevoie sa repet ca ma rad…

    • ion adrian spune:

      PS. Mai ales cand sunt luat in balon de unii din cei despre care cred ca gandesc asemanator dar eu fiind si egcentrist si foarte putin generos sufleteste ma stradui sa le reliefez reusitele cand sunt si sunt destule si sa nu-i iau la misto cand ar fi foarte posibil sa o fac. :)

  41. chinezul spune:

    toata lumea stie ca cea mai grava seceta din Romania a fost in 46. insa cea din 2007 a intrecut-o. la fel, in 54′ , viscolul a ingropat sate intregi sub zapada, de exemplu Glodeanu Silistea, Buzau. acelasi sat a fost ingropat din nou in zapada in 2012. ce au in comun aceste 2 extreme? o diferenta de aproximativ 60 de ani, interval identic cu un ciclu complet in calendarul chinezesc (12X5). chinezii, fiind un popor milenar, au avut timp suficient pentru aceste observatii. asta inseamna ca afirmatiile de genul “de cand ma stiu nu am mai vazut asa ceva”, nu au mare relevanta, dupa 60 de ani memoria slabeste. de asemenea, acest ciclu de 60 ani nu e observat doar de chinezi, ci si de meteorologi. insa nu am vazut niciodata in reclamele cu schimbarile climatice referiri la aceste cicluri.

    Empirical evidence for a celestial origin of the climate oscillations and its implications

  42. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Despre rolul CO2 în producerea efectului de seră terestru

    Există o lungă discuție între comentatori referitoare la rolul CO2 în producerea și menținerea efectului de seră terestru.

    Doresc să atrag atenția asupra unui articol publicat în 2011 de Gerhard Kramm, Geophysical Institute, University of Alaska Fairbanks, și Ralph Dlugi, Arbeitsgruppe Atmosphärische Prozesse (AGAP), Munich, Germany.

    Autorii analizează două explicații complet diferite ale așa-numitului efect de seră atmosferic:

    (1) Explicația Societății Meteorologice Americane (AMS) și Organizației Meteorologice Mondiale (WMO), care cuantifică acest efect folosind două temperaturi caracteristice,

    (2) Explicația lui Ramanathan et al. [1] care se bazează, în principal, pe un buget al fluxului energetic pentru sistemul atmosferic-Pământ.

    În plus, autorii discută definițiile climei, a schimbărilor climatice, variabilității climatice și a schimbărilor climatice pentru a sublinia modul în care efectul de seră ar putea fi responsabil de schimbările climatice și, respectiv, de variația climei.

    În acest sens, autorii fac distincție între două ramuri ale climatologiei, și anume: 1) climatologia fizică, în care condițiile de limită (boundary conditions) ale sistemului Pământ-atmosferă joacă un rol dominant și 2) climatologia statistică, care se ocupă de descrierea statistică a evenimentelor meteorologice ocazionale, care au loc în perioadele climatice.

    Pe baza constatărilor lor, autorii au ajuns la următoarele concluzii:

    1) Așa-numitul efect de seră atmosferic nu poate fi dovedit de descrierea statistică a evenimentelor meteorologice ocazionale care au avut loc într-o perioadă climatică;

    2) Explicația celor două organizații, AMS și WMO trebuie să fie aruncată la coșul de gunoi din motive fizice;

    3) Bugetele de flux energetic pentru sistemul pământ-atmosferă nu oferă dovezi concrete că efectul de seră atmosferic există.

    Din cauza acestei lipse de dovezi concrete, este timpul să recunoaștem, afirmă autorii, că efectul de seră atmosferic și, în special, impactul său climatic, se bazează pe conjecturi nesatisfăcătoare.

    Kramm, G. and Dlugi, R. (2011) Scrutinizing the atmospheric greenhouse effect and its climatic impact, Natural Science, vol. 3, pp. 971-998. doi: 10.4236/ns.2011.312124.

    http://www.scirp.org/Journal/PaperInformation.aspx?paperID=9233

    ============================
    Articolul criticat de autori este:

    Ramanathan, V., Callis, L., Cess, R., Hansen, J., Isaksen, I., Kuhn, W., Lacis, A., Luther, F., Mahlman, J., Reck, R. and Schlesinger, M. (1987), Climate-chemical interactions and effects of changing atmospheric trace gases, Reviews of Geophysics, vol. 25, pp. 1441-1482, doi:10.1029/RG025i007p01441

  43. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    O veste tristă pentru iubitorii pădurilor tropicale: Sunt o sursă netă de CO2!

    Astăzi, 28 septembrie 2017, revista Nature a publicat un studiu efectuat de-a lungul a 12 ani de cercetări pentru măsurarea balanței dintre CO2 absorbit și cel emis de pădurile tropicale.

    Concluzia cercetătorilor a fost următoarea:

    Pădurile tropicale ale lumii sunt o sursă de carbon de 425.2 ± 92.0 milioane tone C per an. Emisia de carbon este produsă de despăduriri și de reducerea densității carbonului în pădurile rămase (degradare/perturbare). Ultima cauză produce cca 69% din totalul emisiilor de carbon.

    Tropical forests are a net carbon source based on aboveground measurements of gain and loss

    P.S. Cu peste două luni în urmă am semnalat un alt aspect îngrijorător pentru cei preocupați de sănătatea climatică a planetei noastre: emisiile de metan produse de pădurile tropicale și vegetația din Amazonia

    • robinson spune:

      Mai zice in Abstract-ul articolului ca “Gains result from forest growth”, prin urmare concluzia este IN FAVOAREA padurilor tropicale: ar trebui sa incurajam cresterea lor si sa combatem despaduririle si degradarea.

  44. Cosmin spune:

    Dle Cranganu
    Chiar comparati valori statistice (media 1981-2010) cu valoarea unui singur an? Pe bune? Aruncati o cifra impresionanta (200 miliarde de tone… wow… dar in procente, cit reprezinta? Fara sa cunosc cifra exacta, pun pariu ca nu depaseste 1-2%, adica intra perfect in “statistical noise” si e irelevanta). La fel si celelalte argumente similare cu valurile de frig, de caldura, ninsori, numar de morti?
    Va dau un exemplu: e un fapt ca la Londra mor mai multi oameni de frig decit in Novosibirsk. Asa, si ce spune asta despre incalzirea globala? Nimic. Ce spun temperaturile optime despre incalzirea globala? Tot nimic.
    Modelele climatice sint modele, atit si nimic mai mult. Nimeni nu stie care este cel corect, pentru ca nu avem date certe cu care sa le validam. Din nou, asta nu neaga incalzirea globala, cum vreti dv. sa argumentati.
    Cu tot respectul, argumentatia dv. bu rezista unei analize serioase. Este buna pentru cei ce vor sa auda ce le spuneti dv.

    • Chiar comparati valori statistice (media 1981-2010) cu valoarea unui singur an?

      Păi cu ce vreți să compar, dacă astea sunt datele oferite de oficialii danezi și aflate în figura publicată de ei? Poate cu variația numerelor la pantofii purtați de băștinașii din Groenlanda cu cele ale băștinașilor din Danemarca sau altă parte? C’mon, gimme a break! :-)

      • Cosmin spune:

        Daca nu aveti argumente solide, nu folositi “ce da Dumnezeu”, doar ca sa va sustineti ideea. Serios, de la un universitar dintr-un mediu serios, asteptam un raspuns pe masura. Dar si acesta e in nota generala a articolului, din pacate. Bullying.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

De acord ca tabara PSD este extreme de flexibila in materie de idei. Ce spune autorul nu e valabil d...

de: r2

la "Dacă treceam la monarhie în ’90 ar fi fost mai rău"

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)