joi, martie 28, 2024

De ce Uniunea Europeană trebuie să regândească Strategia pentru regiunea Dunării?

Dunărea este o sursă de putere geopolitică

Întinderile și cursurile de apă reprezintă surse de putere geopolitică în relațiile dintre state, iar caracteristicile și condițiile geografice acționează asupra imperativelor și constrângerilor unei țări. Accesul și controlul fluvial sau maritim au dat adesea impulsul unor conflicte importante în istorie.

Dunărea a reprezentat o barieră identitară ce le-a permis statelor riverane să își conserve patrimoniul local de-a lungul timpului. Oportunitățile fluviului au fost explorate mai mult periferic, atingând funcții de separare teritorială și familiarizare cu vecinătatea.

De-a lungul istoriei, Dunărea a demarcat imperii (sciți vs. perși, bizantini vs. franci, habsburgi vs. otomani), însă, în istoria recentă, fluviul a avut rolul de a separa sau limita extinderea unor conflicte din interiorul statelor (ex. cazul Balcanilor).

În practică, avansările teritoriale peste fluvii sunt greu de realizat prin mecanisme soft, iar expansiunile importante și modificările frontierelor peste ape survin, de regulă, în urma unor conflicte militare. Astăzi, Dunărea oferă premise bune pentru cooperare, iar durabilitatea granițelor sale a conferit, în genere, stabilitate și confort teritorial statelor riverane. Acest confort, acumulat în timp, s-a așezat însă nefavorabil pe comoditatea politică a statelor riverane în ceea ce privește dinamizarea geoeconomică a Dunării.

Dunărea permite statelor riverane să acceseze mai ușor principalele rute maritime, iar căile navigabile oferă mijloace mai ieftine de expediere a mărfurilor, facilitând competitivitatea regională a exportului. Produse agricole, bunuri și alte tipuri de resurse pot fi transportate mult mai ieftin pe canal fluvial până spre continentele lumii. În consecință, Dunărea conferă o valoare strategică statelor riverane, însă dacă va fi dublată de mecanisme funcționale, îi va spori acest avantaj – comerțul și stabilitatea internă, ca valoare geoeconomică, pot transforma regiunea într-o pârghie geopolitică la nivel internațional.

În acest context, determinant este profilul României, caracterizat prin:

  • poziție geografică cu deschidere spre Marea Neagră;
  • dependență redusă de energie din mediul extern;
  • autonomie identitară față factorul cultural-lingvistic slav;
  • relații bune cu vecinii;
  • apartenența la UE și NATO.

Aceste atuuri îi conferă României un statut potrivit pentru a fi inițiator și participant al mecanismelor de cooperare în regiunea Dunării.

Interdependențe transnaționale în regiunea Dunării

Din perspectiva influențelor politice regionale, caracterul transnațional atrage percepții și interese externe diverse asupra Regiunii Dunării, înțelegând prin aceasta statutul, profilul și rolurile participanților, dar și al competitorilor regionali. Apare așadar întrebarea: „cum trebuie gestionată relația cu actorii care profită de pe urma instabilității regionale, considerând participarea la proiect a Serbiei, Moldovei și Ucrainei?”

În consecință, devine important modul în care este conceptualizată și așezată această platformă de cooperare fluvială. Este necesară conversia abordărilor tradiționale geografice în coordonate geoeconomice mult mai rafinate. Din perspectivă energetică, dimensiunea relațiilor dintre Europa și Asia nu mai este filtrată doar prin Orientul Mijlociu, iar Asia Centrală și Estul Europei conturează profilul unui culoar/hub energetic având un potențial impresionant pentru linii de tranzit/transport prin Marea Neagră și Dunăre.

Canalul Main-Dunăre reprezintă traseul maritim dintre Rotterdam și Constanța, respectiv, legătura navigabilă cea mai scurtă între Marea Nordului și Marea Neagră. În contextul unor proiecte geopolitice mai cuprinzătoare, cum ar fi Drumul Polar al Mătăsii (navigația în Cercul Arctic) și al proiectului Belt and Road, dimensiunea geoeconomică a Dunării are potențialul de a deveni o zonă de interes intercontinental. China deține în prezent acțiuni și terminale maritime în 12 porturi importante din Europa.

Lăsată într-o zonă de vulnerabilitate, Regiunea Dunării poate prezenta o incapacitate din partea statelor riverane de a gestiona fenomene cu caracter contagios precum: migrație, contrabandă, riscuri transnaționale ecologice cu implicații pentru Delta Dunării și Marea Neagră, dar și un decalaj de dezvoltare în raport cu restul Europei.

Marea oportunitate, oferită de construcția geoeconomică a Dunării constă în conectarea estului și a Balcanilor de Vest cu miezul funcțional democratic și economic al Europei.

Interconectarea sinergică între Dunăre, Marea Neagră (geografic) și UE (instituțional), reprezintă elementul cheie pentru realizarea unui ecosistem economic sustenabil. Proiectul este angajabil atât prin convergență regională, cât și prin capacitarea resurselor Uniunii de tip: procedural, legislativ, relațional și financiar, dar și prin prisma complementarității cu alte mecanisme și proiecte de cooperare precum Inițiativa celor Trei Mări – susținută de Administrația Trump și Parteneriatul Estic.

Parteneriatul Estic

Canalul Main-Dunăre

Acțiuni și terminale maritime deținute de China în porturi din Europa

Statutul actual al Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării

Statisticile curente despre Dunăre se referă predominant la capacitatea de transport/navigare, date meteorologice și informații despre mediu.

Primul pas sugerat constă în elaborarea unor analize privind capacitatea economică și instituțională reală a participanților la proiectul de cooperare, urmat de direcții și măsuri de implementare, acțiuni de lobby la nivelul Uniunii, integrarea componentelor procedurale și financiare.

Actuala Strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării include o abordare limitată la spațiul de tranzit fluvial fără a surprinde perspective geoeconomice extinse. Cu atât mai mult, mecanismele financiare sunt sărace, iar bugetele vizează predominant activități de networking, cercetare și educație, combaterea criminalității, investiții minore în infrastructura orașelor riverane. Comisia Europeană surprinde mecanismele macroregiunii prin finanțarea unor acțiuni experimentale, subliniind adesea în document obstacolele regiunii în detrimentul unui plan destinat relansării economice și a dezvoltării infrastructurii, susținut de instrumente financiare dedicate. Strategia nu întrevede locul și rolul Dunării pe termen mediu și lung, ci mai degrabă bifează, în mod idealist o serie de idei pentru a-și justifica atenția pentru această regiune.

Recomandări

Trecerea de la abordarea experimentală la cea economică aplicată

Este necesară revizuirea actualei strategii și elaborarea unui document programatic, care să includă în mod legitim nevoia dezvoltării și interconectării statelor riverane prin mecanisme financiare, care să se adreseze proiectelor de infrastructură, energie, digitalizare, transport, turism, ecologie, combaterea criminalității și buna guvernare, însă cu finalitate în plan economic.

Conștientizarea la nivelul Uniunii că Dunărea deține un potențial geoeconomic și geopolitic veritabil

Interdependență continentală: Rin-Main-Dunăre este probabil cel mai important canal fluvial al Europei prin conectarea Nord-Vestului Europei cu Sud-Estul continentului, respectiv Marea Nordului și Marea Neagră. Așadar, nu avem în vedere doar o macroregiune, așa cum este stipulat în strategie, ci un proiect de anvergură cu impact la nivel continental. Este o sursă de putere a Uniunii în relațiile comerciale internaționale.

Rol regional integrator: Cooperarea în Regiunea Dunării contribuie la stabilizarea și integrarea Balcanilor de Vest, dar și la cointeresarea statelor din Zona Extinsă a Mării Negre.

Dimensiune globală: Dunărea face parte dintr-o ecuație geopolitică și geoeconomică mult mai complexă și poate asigura Europei conectarea resurselor energetice din Asia Centrală (Caucaz) și legătura cu Oceanul Planetar.

UE are șansa de a evolua de la un statut de soft-power la unul de smart-power

Setarea unei platforme geoeconomice în regiunea Dunării, complementară Inițiativei celor Trei Mări și Parteneriatului Estic are șanse mari să conjuge participarea statelor riverane, creând premise ulterioare pentru asigurare geostrategică regională cu instrumente de securizare UE-NATO. Inversarea abordării, dinspre militar spre economic, nu s-a dovedit foarte eficientă pentru motivarea tuturor actorilor de a participa la un proiect regional comun.

Statele Unite au forța de a folosi ambivalent componenta geoeconomică și cea geostrategică. Potrivit lui Joseph Nye, în relațiile internaționale termenul de smart-power se referă la îmbinarea puterii hard (militară) cu cea soft (diplomatică, economică, culturală, etc.). China a câștigat influență globală prin utilizarea mecanismelor soft, fiind probabil forțată într-un viitor apropiat să-și securizeze investițiile și să diminueze interdependențele dezavantajoase prin instrumente hard.

Decalajul economic dintre estul și vestul Europei, de care profită inevitabil partea occidentală a Uniunii prin atragerea forței de muncă calificate, vulnerabilizează în realitate estul și implicit continentul european. O strategie coerentă pentru cooperare economică în regiunea Dunării ar diminua acest decalaj și ar scoate totodată Europa dintr-o paradigmă învechită a disparităților tradiționale, oferindu-și șansa pentru un smart-power veritabil.

Sursa imaginilor: Wikipedia.org și npr.org.

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Am ramas un pic confuz dupa citirea acestui text, insa cred ca in substrat este vorba de o initiativa militara si geostrategica care are rolul de a conecta Romania cu alte zone si de a delimita clar anumite zone srategice din punct de vedere militar. Personal nu cred ca investitiile chineze sunt binevenite la Marea Neagra, dupa cum nici cele rusesti nu sunt de preferat. Din cate vad pe aceste harti, chinezii au investit in tot sudul Europei pana in Olanda, iar prin Canalul Mein-Dunare s-ar putea delimita o zona „chinese free” numai cu investitii europene si americane pana in Marea Neagra. De asemenea, acest canal ar putea fi util in deplasarea submarinelor catre Marea Neagra.

    • Chiar crezi in cea ai scris ? deplasarea submarinelor catre Marea Neagra, si care pot fi ele ? americane , nemtesti ? mai ales cele cu incarcaturi atomare care n-ar incapea in nici o ecluza, Si pentru ce ? Daca se continua ritmul militarizarii Marii Negre deplasarea de pe puntea unei nave pe cealalta va fi destul usor astfel incat am putea merge de la Constanta la Istambul , pe jos fara sa ne udam picioarele.
      Proiectul la ora actuala nu are nici o justificare, prioritatile fiind axate pe alte proiecte mult mai importante si necesar de realizat, retea de autostrazi in Romania spre exemplu.

      • NATO/americane. Nu e vorba doar de deplasarea unor nave militare (iti convine asa?) ci si de delimitarea unei zone economice intre sudul ocupta de investitiile chineze si centrul Europei. Insa deja vorbim de o scindare in cadrul UE. Uitati-va mai atent la harti si veti vedea cat de multe „investitii” chineze exista in Europa, din Grecia pana la Rotterdam, trecand prin Italia, Spania, sudul Frantei, Belgia. Apropo, stiati ca Amiral Kuznetov a trecut prin portul Anvers acum un an? Pentru cateva ore sa lasat linistea in Europa de Vest.

    • Propunerea se referă la convergență economică europeană și regională pentru a conjuga, prin instrumente soft, interesul statelor riverane. Integrarea geoeconomică a regiunii și conectarea est-vest vor atrage mult mai ușor proiecte geostrategice pentru stabilizarea Balcanilor de Vest și a Vecinătății Estice sub umbrela NATO și a UE. Este de preferat abordarea în etape prin integrarea economică a statelor non-membre UE și ulterior cea de securizare.
      În momentul de față, actorii regionali sunt incapabili să construiască o agendă și să adere la un proiect comun de securizare. Modelul chinez pornește de la premise culturale și geoeconomice în relațiile internaționale, obținând într-un viitor oarecare și valențe geostrategice. Inversați procesul și veți obține abordări forțate. Dacă citiți cu atenție, veți observa că materialul nu lasă loc de interpretări.

      • Pentru stabilizarea Balcanilor de Vest cat si de Est din partea UE este nevoie , generic vorbind, un plan Marshall. Zona este una extrem de complicata datorita diferentelor religios – culturale sustinute in special de Rusia , Turcia, Arabia Saudita, „crestinii” europeni fiind cei mai mutin implicati. Este o zona controlata de clanuri si familii cu structuri mafiote, pt ei contand alte legi decat cele impuse de o cvasiordine statala, vendeta fiind o forma frecventa prin care se rezolva problemele.
        Kosovo , un „stat” mafiot , ce se mai intampla acolo ? si cine doreste sa investeasca economic in zona respectiva.
        Albania doreste o integrare in NATO si UE insa este condusa de interlopi, atacul de saptama trecuta, ca in filme, de pe aeroportul din Tirana unde un avion a fost jefuit de milione de euro care trebuiau transportate in Austria, oare de ce sub forma de cash, fiind graitor.
        Bosnia – Herzegovina est in continuare un butoi de pulbere etnic, o tara fara nici o perspectiva.
        Macedonia, Muntenegru tari prinse intre greci si sarbi unde bine am putut observa imixtiunile rusesti in politica interna.
        Serbia , dorinta ei de integrare in UE , cum poate avea loc loc atata timp cat este folosita „portavion” de catre rusi.
        Slovenia si Croatia, ambele tari catolice au reusit cat de cat integrarea in UE datorita sprijinului acordat din partea partenerilor europeni.
        Inainte de stabilizare economica este nevoie de o stabilizare politica a zonei respective pe care nu intrevad, nici macar intr-un interval mediu de timp.

  2. Până una-alta ar trebui decolmatată Dunărea, chestie care presupune eforturi, viziune, consecvență … Bla-blauri sunt multe.
    Da, Dunărea e un avantaj enorm, Marea Neagră – la fel. Dar, cu cine? Cu Dragnea, Dăncilă, Orban? A se slăbi!

  3. Nici o sansa atata timp cat la Budpesta nu va fi un guvern proeuropean. Ungurii au declarat o mare parte a Dunarii, rezervatie naturala de interes national tocmai in a bloca orice posibilitate de dezvoltare a acestui posibil drum maritim intre zone importante ale Europei, acum el fiind comparabil cu un drum de „caruta maritim” care este mai mult folosit de nave turistice decat la scara larga pt. transportul de marfuri.
    Nici olandezii nu sunt incantati de aceasta varianta, ar fi o cedare de capacitate logisitica, cu allte cuvinte multi bani, catre portul Constanta.
    Drumul Matasii nu include Dunarea ca eventuala cale de trasport fapt pt cate chinezii nu sunt implicati.
    Pentru transportatorii cu camioane de mare tonaj realocarea marfurilor pe vase fluviale ar fi o catastrofa, mai ales cei din Romania, Bulgaria si Ungaria.
    Transportul fluvial este cea mai ieftina forma de transport insa ca timp e de cea mai lunga durata, multe marfuri trebuind transportate mult mai repede catre beneficiari.
    Singura tara care ar putea pune presiunea necesara ar fi Austria insa vocea ei nu conteaza atat de mult, actuali guvernanti neavand sprijinul politic european datorita pozitiilor divergente fata de Bruxelles.
    Situatia este cat se poate de complicata, economic cat si politic iar proiectul va ramane la stadiul de bune intentii atata timp cat Europa in intregul ei nu va gasi calea consensului si a unei noi forme de organizare politica.

    • Mulțumesc pentru ideile valoroase! Din păcate, în lipsa unei proiecții strategice pe termen lung, vom rămâne în paradigma comentatorului Kurt (mai jos), care probabil preferă regiunii un statut de colonie. Actuala strategie nu prevede în mod real potențialul geoeconomic al regiunii Dunării, așadar, un prim pas necesar, la nivel de document, nu a fost realizat deocamdată. Ne-am obișnuit să acceptăm cu prea mare ușurință orizonturile mici. Într-adevăr, sunt multe obstacole și jucători; dar din ce proiect de anvergură lipsesc aceste provocări?

      • Domnule Nate , pt o proiectie pe termen lung cum ar fi cel sus mentionat este nevoie de o proiectie politica pe termen lung, proiectie care lipseste.
        Nu stim incotro se va indrepta Europa si UE , nu cunoastem decat foarte vag obiectivele ei de viitor.
        Cat va mai tolera UE grupuri de state , care fac „stat in stat” cum este cel numit Visegrad ?
        Atat Ungaria cat si Slovacia state riverane Dunarii membre grupului sunt in contratimp cu Europa si cum vor potea ele accepta un dialog la nivel european ?
        Vad ca multi isi pun sperante in noul parlament european, noua comisei europeana. Din pacate acestea vor fi mai mult ocupate cu ingradirea si combatera fortelor nationaliste decat sa se acupe de proiecte majore europene cum ar fi cel de fata.
        Deocamdata obstacolele sunt foarte mari si cine suntem „noi” care acceptam orizonturi mici ?

  4. Cultura e baza UE sau UE nu va fi a spus fostul ministru de cultură la Paris Jack Lang.
    UE sera culturell ou ne sera pas.

    Cultura din regiunile dunărene nu apare ca factor în prezentare dvs? O simplă omisiune? Un interes special dâmbovițean de a evita „Kulturgeschichte” ultimilor 300 de ani? Claudio Magris (Danubio 1986/ Danubio e Post-Danubio. 1995/ Trieste: un’identità di frontiera. 1983/) a publicat cartea „Dunărea” 1996, înainte ca cortina de fier să dispară de pe malurile Dunării. Sunt traduse cărțile lui Cladio Magris (Premiul Europäischer Literaturpreis Würth 2000, Premiul Erasmus 2001, Friedenspreis des Deutschen Buchhandels 2009, Franz Kafka Literaturpreis 2016, etc)?

    ….”… Actuala Strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării include o abordare limitată la spațiul de tranzit fluvial fără a surprinde perspective geoeconomice extinse. Cu atât mai mult, mecanismele financiare sunt sărace,…. Cooperarea în Regiunea Dunării contribuie la stabilizarea și integrarea Balcanilor de Vest, dar și la cointeresarea statelor din Zona Extinsă a Mării Negre….. Decalajul economic dintre estul și vestul Europei, de care profită inevitabil partea occidentală a Uniunii prin atragerea forței de muncă calificate, vulnerabilizează în realitate estul și implicit continentul european. O strategie coerentă pentru cooperare economică în regiunea Dunării ar diminua acest decalaj….. ”….

    Mă refer aici la „cultură” ca un liant puternic în regiunile dunărene de peste 2000 de ani. Din zona Iran-Turcia-Irak-Siria au venit agricultori acum 12.000 de ani dealungel Dunării în vest și au conviețuit pe lângă nomazii „vânători și colectori” europeni. Azi refuzăm imigranți din Siria …..

    In cartea (netradusă) „Habsburg. Bibliothek einer verlorenen Welt/Hoffmann und Campe 2015” Richard Wagner (Timișoara/Berlin / Sonderweg Rumänien. Bericht aus einem Entwicklungsland. Rotbuch, Berlin 1991./ 1992 Ein Pronomen ist verhaftet worden. Die frühen Jahre in Rumänien. Texte der Aktionsgruppe Banat, Suhrkamp, Frankfurt am Main/ 1993 Das Land am Nebentisch. Texte und Zeichen aus Siebenbürgen, dem Banat und den Orten versuchter Ankunft. Leipzig/ Mythendämmerung. Einwürfe eines Mitteleuropäers. Rotbuch, Berlin 1993) descrie cei 300 de ani de cultura Dunăreană pe care o evitați cu succes. Plecând de la Biblioteca Bruckenthal Hermannstadt/Sibiu e prezentat un spațiu cultural-administrativ- politic până în perioada de tranziție a anului 2012. Sibiu in Mai 2019 ….

    Preferințele dâmbovițene pentru teorii geopolitice de ieri, azi și mâine, fără legatură cu spațiul Cultural European Dunărean …..

    • Stimabile Kurt,

      V-ați face un favor să adoptați o atitudine mai decentă și fără a vă imprima o superioritate culturală (Dâmbovița vs. Bruckenthal). Uniunea Europeană a folosit primatul economic pentru a genera transversalitate culturală. Dvs., la fel ca și dl. Junker, puneți obstacolele înaintea unor perspective sau „prospective” când vine vorba despre potențialul de creștere al Europei de est. Mai pe „dâmbovițeană”, acest lucru se numește „a pune carul înaintea boilor”.
      Apreciez interesul dvs. pentru cultură și vă invit să îmi explicați cum acest factor important poate fi utilizat în mod constructiv, dacă nu prin economie, pentru a atinge un nivel mai înalt de cooperare regională și interdependență avantajoasă? Sau modelul european nu mai este valabil acum?

      PS: sunt născut în Sibiu și locuiesc la Sibiu, nu înțeleg de unde aveți atâta adversitate… Faptul că transmiteți un aer de superioritate culturală, în timp ce aveți greșeli de exprimare în limba română, nu vă onoreză să filtrați orice acțiune doar prin interesele Germaniei sau ale Austriei.
      În schimb, funcționăm aici pe o platformă deschisă spre dialog și vă invit să ne spuneți cum vedeți dvs. ultilizarea factorului cultural în acest proiect pe termen scurt și mediu? S-ar putea să identificăm câteva idei sau bune practici valoroase, cine știe, poate chiar din Biblioteca lui Brukenthal sau din studii publicate de dvs.

      Mulțumesc pentru feedback.

      • Traduceți.

        Ev. din clasa 5 sau 9 limba engleză pentru ștințele naturii (fizica, chimie, biologie). Am un vocabular redus în limba română, folosesc limba maternă (senior inginer).L-am întâlnit pe Oscar Pastior (Sibiu/Berlin) „Leagănul respirației”.

        Din presa recentă: „plecarea definitivă” a tinerilor, acele familii care sunt în vest, au emigrat cu copii, pentru copii. Acesti români trec la o noua cetățenie: 2016 și 2017 în jur de 26.000 români în vest au făcut acest pas definitiv fiecare an, cei mai mulți în Italia 17%, UK 12%, etc.
        Vă vedem! e o speranță!

        Dâmbovițeni în loc de Bucureșteni, respect pentru un fost inginer Ursu, tristețe.

  5. Strategia Dunarii nu are finantare proprie de la Comisia Europeana. Se finanteaza din alocarile tarilor membre respective.

      • Din pacate, este legal foarte dificil si practic – imposibil.

        Macroregiunea Dunarii este si cel mai probabil va ramane mult timp doar un forum de discutii la nivel general.

        Cel mai bine ar fi ca toate strategiile macroregionale ale UE (inclusiv cea a Dunarii) sa fie desfiintate, pentru ca exista suficient cadru pentru coordonarea tarilor membre in mecanismele UE, iar statele candidate vor deveni si ele membre in 5-6 ani.

        Politicile divergente ale tarilor membre (nationaliste, unele radical suveraniste) conduc la fragmentarea UE, nu politicile UE.

        • @Dedalus
          După 2021, după Brexit fondul de coeziune UE va fi redus. Deci și mai puțini bani UE. Franța e orientată în mod tradițional spre sud- est, spre Marea Mediteraneană. Paris are pretenții ca 40% din budgetul UE să rămână și în viitor subvenții agricole, se transformă în „bălegar” de vacă, mai puțin în inovații pe care le cere E. Macron de doi ani 2017- 2019.

          Cu 1% BIP budget UE.27 nu are posibilitatea de a investi în infrastructură. Mai grav: investițile strategice ocolesc România. Calea ferată de mare viteză din portul Pireus/Grecia va trece prin Serbia la Budapesta/Dunăre. Conductele de petrol/gaz din Kasachstan vor trece prin Turcia-Grecia în Italia. China investește în portul italian Trieste care e legat de 130 de ani cu căi ferate cu Dunărea, cu autostrăzi e legat de centrul UE.

          Contrariul de cele bine intenționate de autor sunt realitatea UE. Nu mă surprinde această preferință pentru „teorii- speculații-vorbe” geopolitice fără conexiune cu realitatea de ieri, de azi și de mâine. La Ulm se sărbătorește un festival „Dunărean” cu lăutari și mici, un kitsch grotesc.

          Prefer stilul dvs. direct. Nu mai e timp de pierdut. Nu mă mai ating „comentariile” la persoană.

          • Faptul ca un rau (fluviu) trece prin mai multe tari (constituie granita pentru mai multe) are o legatura foarte slaba cu politicile de dezvoltare ale tarilor respective. Iar finantarea comuna pe acest considerent nu vad sa fie in vreun fel justificata.

            Politica de coeziune nu-i o politica de pomeni.

            Ue the ajutha, dara nu itzi vara in traista. :-)

            • @Dedalus
              Unele răspunsuri la multe din întrebările și țeluri dvs. le-a dat doamna Preîedinte al Estoniei Kersti Kaljulaid în der Spiegel din 20 Aprilie 2019.

              Azi Estonia are 4 firme cu valoare peste 1 miliard de Dolari (RFG numai noua „unicorni”). Imediat după eliberarea 1994 din ghearele Moscovei estonii s-au decis pentru vest. Tineri nepătați de „colaboraționism și complicitate” cu sovietici au preluat responsabilitatea în societate, stat și economie. Estonii doreau bunăstare ca în Suedia, Danemarca, Finlanda, ca le vecinii scandinavi. Estonii nu doreau o continuare sub umbra colaboratorilor sovietici din Estonia. Lumina libertății a venit pentru estoni din vest (liberalism). Situația după eliberarea din comunism era ca la ceilalți „tovarăși frați”, ca la ceilalți sateliți URSS din estul Europei.
              Din puține mijloace și puține șanse s-a ajuns la concluzii și fapte. De la început în societate, stat și economie tinerii estoni au preluat responsabilitatea, conducerea țării. S-a pus de la încept accent pe o administrație mică, eficientă, bine platită bazată pe digitalizare. Azi Estonia e leaderul UE în digitalizare. Estonii au acces peste tot la internet. Semnatura electronică a înlocuit hârtiile. Contactul între cetățeanul eston și administrație se face online. Pentru estoni ID electronic e obligatorie și functionează (au fost ajutați cei care nu prea sunt UP TO DATE cu digitalizarea). Nimeni nu stă la coadă pentru „hârtii” în Estonia, nimeni nu e jecmănit la fiecare pas de budgetari cu mentalitate socialist-sovietică ( … … balcanică).

              Estonia a fost atacată 2007 de Rusia în cyberwar. A fost o lovitură dură. Estonia nu s-a clătinat.
              Azi digitalizarea în administrație e un indicator pentru prosperitate și democrație. Procentajul în administrație:

              Finlanda 78,6 %
              Estonia 78,1 %

              Danemarca 73,1 %
              Suedia 70,8 %
              Austria 66,5 %
              Franta 58,4 %
              UK 58,2 %
              Italia 52,5 %
              Bundesrepublik D /RFG 50,2 %- distantă de 20 de ani fată de digitalizarea în Estonia!

              Polonia 48,2 %
              Grecia 39,2 %

              România? Xy % ?? … „teorii, speculații geopolitice dâmbovițene”, mitologie mioritică în loc de digitalizare. Speculații pe „politica externă”, pericol (Academia Română 2017) , vecinii (Ucraina, Rusia, Ungaria, etc.). Diferența între Președinția estona UE (digitalizare) și cea dâmbovițeană 2019….

              Tărișoara plânsete,
              I.L Caragiale

  6. Pai sa regandeasca, nu stiu de ce ne-o spuneti noua in loc sa le trimiteti o scrisoare lor, alora care „tre sa regandeasca”. Si daca as avea vreo idee „in sensul” , pentru ce le-as oferi-o gratis alora pe care deja ii platesc cu 10 mii de euro pe luna ? Aud ? Ce, a ramas Eba fara idei ?

    • Pt ca nu sunt „ei” si „noi”.

      „Noi” suntem si „ei”. :-).

      Ar fi bine sa fie cat mai multe asemenea luari de pozitie precum cea din articol. Eu nu sunt de acord cu autorul, dar sunt de acord cu faptul ca a pus problema.

  7. @Kurt

    Estonia – multa politica de imagine. Cat ar fi economia digitala de puternica, tot ai nevoie de cartofi, de mobila, de utilaje etc. Estonia mi se pare mai curand o bula digitala decat un model economic de succes.

    Autorul vorbeste si de un presupus „model chinez”. Eu nu stiu sa existe asa ceva, dincolo de mitologia chinezilor care „investesc”. Nu degeaba UE s-a pozitionat ferm impotriva deciziilor statelor membre de a accepta „ajutor” chinezesc.

    Situatia din China are serioase radacini de tip schema Ponzi si nu vad de ce am asigura Chinei o „aterizare lina” pe spinarea noastra (si a UE pana la urma) doar pentru ca ne-am dori sa existe un Mos Craciun mic si galben.

    Romania mai are de trecut hopul spre capitalism.

    In primul rand ar trebui sa vrea asa ceva. Deocamdata discursul public exceleaza in ipotetice solutii, in interventionism si etatism care aduce bine de tot a socialism, in manipulari excesive ale vointei populare pentru binele unei clici de impostori.

    Si articolul de fata cauta rezolvarea tot in afara Romaniei. Intrucatva este justificat, pentru ca e clar ca resursele interne ale Romaniei sunt praf: nu mai avem cetateni capabili sa sustina progresul (au emigrat majoritatea), nu mai avem grupari interne constiente (mai sunt doar in diaspora), nu mai avem diversitate politica (toate partidele noastre sunt socialiste-comuniste, cu exceptia micului PMP).

    In acest peisaj. apelul la Strategia Dunarii si la paralele regionale este mai curand descurajant. Presupunand ca s-ar intmpla ce vizeaza autorul, situatia Romaiei nu ar fi cu nimic mai buna, pentru ca ar fi in continuare incapabila sa profite de apartenenta la un bloc regional. Probabil ca am face ca si acum, adica am sta cu mana intinsa la pomana si am injura cand nu primim destul.

    • @Dedalus.
      Da și nu.
      Estonia are succes cu digitalizarea în administrația publică ca o bază solidă pentru stat și economie. De la început s-a pus bază și pe genetică (20% din locuitori sunt detectați). Industria lemnului a profitat mult de digitalizare în Estonia. Estonia este un success al “liberalismului clasic”. Estonia are o economie, o administrație și o democrație consolidată puternică. Estonia e în ZE și nu suferă, profită azi și mâine de EURO.

      China ca investor este invitat și acceptat în Grecia (portul Pireus, conducta de gaz/petrol din Asia), în Italia (portul Trieste și conducta de gaz/petrol din Asia), în Ungaria (căile ferate de mare viteză- Grecia-Serbia-Budapesta). Investiții în infrastructură sunt în primul rând investiții. Calea ferată, conductele de gaz/petrol, porturile sunt infrastructura care lipsește în România. O fi pisică albă sau neagră, important e să prindă șoareci (vorba fostului Premierul PCC chinez Tschu En Lai, după Mao).

      Situația internă în România este și rămâne o problemă gravă. Am un cunoscut care a locuit și a lucrat mult timp, mulți ani la București. A căutat o “solutie politică” ca și dvs. După mineriadele lui Iliescu/FSN, după distrugerea monedei am răspuns: nu văd, nu există “soluția politică românească”. Din păcate așa a venit. Problemele “structurale” ale țării, locuitori care depind de budgetul de stat (budgetarii din serviciile publice și pensionarii) nu se schimbă de azi pe mâine. Sunt prea mulți sunsținători ale regimurilor FSN/PSD/Iliescu-Dragnea în țară. Sunt sute de mii care depind de budgeturile publice, sunt milioane care votează FSN/PSD de mult timp. Mă ingrijorează colaboraționismul și complicitatea “intelectualilor-absolvenților universitari” de ieri, de azi și de mâine. Soluții? Nu văd…….

      Concepte? Infrastructura căi ferate poate rămâne la stat ca sine și privatizată ca transport (concurența privată, serviciu mai bun). Decentralizarea pe regiuni cu competente clare regionale poate duce la acapararea mai eficiență a subvenților nerambursabile de la UE (mai puține frâne de la „centru”, mai puțină hoție la ministere). Modelul „stat național unitar centralizat” e în favoarea lui Dragnea&Tăriceanu. Nu funcționeaza de 100 de ani.
      A dus la „românizare”, la epurare etnică, la omogenizare 1939-1989. Azi întradevăr e o populație mai „omogenă” în România. Rezultatul …..

      • In istorie, nimeni nu a crezut ca se schimba ceva, pana cu cateva saptamani inainte :-)

        Macroregiunea Dunarii e o jucarie frumoasa si atat. Ca si celelalte de altfel.

        Din pacate, jucaria a ajuns sa detina rol strategic pentru alte forte, nicidecum europene.

        Pentru Romania, e si mai rau, pentru ca avem resurse putine pentru a ne ocupa de dezvoltare si de politica externa, astfel incat putinul irosit pe Strategia Dunarii inseamna mult. Nu putem insa sa sustinem desfiintarea doar a acesteia, pentru ca astfel am favoriza celelalte macroregiuni, mai putin heterogene.

        Mutarea strategica pe care eu o vad este solicitarea desfintarii macroregiunilor si insistenta asupra trecerii in competenta UE si a altor domenii. Insotita de o reorientare a sprijinului spre resurse umane, dar sub gestiunea directa a Comisiei europene.

        Dupa parerea mea, Romania ar trebui sa desfasoare o ofensiva diplomatica pentru a se apropia de politica Frantei, cautand interese comune. Din macroregiunea Dunarii nu vom obtine mare lucru oricum si ne mai irosim si fortele.

        • E. Macron a fost la București și a invitat România să participe la „refondarea” UE. Nimic nu s-a întâmplat la București, nici un răspuns în direcția pe care o propuneți. Franța vrea o „Uniune Napoleonă” dirijată de la Paris/Quais d”Orsay, de la ministerul de externe francez. E. Macron vrea o integrare mai puternica și mai rapidă în ZE, fără ceilalți, fără „iliberali”. Nimic nu s-a realizat 2017- 2019 din proiectul francez prezentat de E. Macron la Sorbonna 2017.

          Pentru utopia dvs. ar fi necesar de o majoritate de Unioniști PRO-UE în tară. Azi vedem contrariul: izolaționiștii naționaliști conduși de Dragnea&Tăriceanu se îndepărtează rapid de Bruessel/UE.
          Incercare și eroare. Cât timp mai rămâne pentru „democrația originală românească” inițiată de Iliescu/FSN si continuată până azi?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Silviu Nate
Silviu Nate
Silviu Nate a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate. Este conferențiar universitar dr. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, fiind totodată directorul Centrului de Studii Globale din cadrul aceleiași universități și coordonatorul programului de licență Studii de securitate. Preocupările sale directe vizează elaborarea analizelor și construcția documentelor de recomandări strategice dedicate spațiului Mării Negre și securității euroatlantice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro