joi, martie 28, 2024

De la Andropov la Putin: Ultimul spasm al unei dictaturi decrepite (Updated)

Kremlinologia este din nou la ordinea zilei. Nu este o veste buna. Imi amintesc perfect, era in 1983, in fruntea PCUS si a URSS trona Iuri Vladimirovici Andropov, fostul presedinte al Comitetului de Stat al Securitatii, institutie cunoscuta sub terifiantul acronim KGB. Astazi, in fruntea Federatiei Ruse se gaseste fostul subaltern al lui Andropov, candva locotenent-colonel in KGB si loctiitor al sefului rezidentei din Dresda (pe atunci in ceea ce s-a numit, timp de patru decenii RDG), Vladimir Vladimirovici Putin. Pe 1 septembrie 1983, un avion de lupta sovietic a doborat cursa de pasageri a liniilor sud-coreene (zborul 007) care decolase de la aeroportul Kennedy din New York si se indrepta spre Seul dupa o escala la Anchorage in Alaska. Actuala tragedie, legata direct de interventia rusa imptotriva revolutiei democratice din Ucraina, arata ca regimul Putin aplica si dezvolta strategia terorismului international de sorginte bolsevica. Clasa politica din Romania trebuie sa constientizeze acest lucru inainte de nu fi prea tarziu.

Propaganda lui Andropov a sustinut ca liderul sovietic nu fusese la curent cu decizia de atac. Andropov a murit in 1984. I-a urmat ineptul Konstantin Cernenko, apoi, cu plusurile si minusurile sale, cu consecventele si inconsecventele stiute, Mihail Gorbaciov. Momentul septembrie 1983 este considerat unul de varf, deci de maxima tensiune, in ultima perioada a Razboiului Rece. URSS a sucombat in decembrie 1991. A urmat faza Boris Eltin, apoi, in varii incarnari, ca presedinte ori ca premier, cea lui Putin. Pentru acesta, naruirea URSS a semnificat „cea mai grava catastrofa geoplitica a secolului XX”. Putinismul a insemnat impunerea unei mascate dictaturi a succesorului KGB, noua/vechea politie secreta, FSB. „Ethosul” fesebist este inradacinat in traditia care incepe cu Ceka si cu Feliks Edmundovici Dzerjinski.

Pe 17 iulie 2014, o racheta lansata de separatistii din Ucraina de Est, inarmati de Rusia lui Putin si condusi militar de cetateni rusi, emisarii directi ai lui Putin, a doborat un avion al liniilor aeriene malayeziene, zborul MH 17, cu 298 de pasageri la bord. N-a supravietuit nimeni. Catastrofa a fost totala. A fost doar aparent o actiune aberanta si absurda. In realitate, precum atatea din actiunile imperialismului rus, sovietic, apoi din nou rus, este vorba de stilul paranoic practicat constant si fara reticente ori scrupule. Asemeni lui Milosevici in relatiile cu Mladici si Karadzici, Putin i-a incurajat, explicit ori subreptice, pe separatistii rebeli. Propaganda putinista a intrat din nou in transa amintind in mod socant de aceea a lui Slobodan Milosevici, indeosebi a delirantei televiziuni sarbe, in timpul razboaielor de secesiune din fosta Iugoslavie. Se minte in cascada, frenetic si fara rusine. Crescut in atmosfera de minciuni, legende si mistificari a KGB-ului, Putin il idolatrizeaza pe Andropov. Ceea ce se petrece acum in Rusia tine de poate ultimul mare spasm al politiei secrete totalitare. Vetusta si sufocanta, lumea lui Putin apartine unor timpuri apuse. Prevestirea sfarsitului ei poate fi citita de cei care stiu sa citeasca. In fapte, nu in stele.
Iata ce scrie Andrew Nagorski, unul dintre cei mai fini cunoscatori ai Uniunii Sovietice si ai lumii post-sovietice: „When the façade of an authoritarian regime begins to be exposed to the harsh glare of truth, it usually crumbles at some point. That doesn’t necessarily happen immediately or even fast. But both the world at large and the Russians themselves will soon realize that the emperor in the Kremlin has no clothes. Future historians are likely to look at the downing of Malaysian Flight 17 as a pivotal moment in that process.”

http://www.huffingtonpost.com/andrew-nagorski/the-downed-airliner-putin_b_5599912.html

Unde se gaseste Romania in aceasta situatie de criza internationala? Sunt politicienii romani pe masura sfidarilor cu care ne intalnim acum? Inteleg ei, ori cei mai multi dintre ei, mizele vitale ale noilor confruntari? Sunt de acord cu Monica Macovei in ceea ce scrie pe Facebook:

„Ponta si PSD ne duc spre ruși, în timp ce alte state NATO și SUA spun că 298 de oameni au fost omorâți cu sprijin rusesc. În Ucraina a avut loc a crimă. 298 de oameni au fost uciși când avionul în care erau a fost lovit de o rachetă trasă de pe teritoriul Ucrainei controlat de separatiștii pro-ruși. Președintele SUA a spus astăzi că nu ar fi fost posibil ca separatiștii pro-ruși să doboare un avion fără a avea armament venit din Rusia și fără ajutorul Rusiei. Tot Președintele SUA a spus „vrem adevăr și justiție”. Uciderea celor 298 de oameni este o crimă împotriva umanității și un act de terorism. Românii, însă, nu au auzit asta de la Ponta și PSD. În vocabularul și mintea lui Ponta nu există cuvintele „adevăr si justiție” și nici intenția condamnării publice a implicării Rusiei în omorârea a 298 de oameni. Ponta și PSD au avut reacții slabe si penibile, la polul opus reacțiilor SUA și altor state NATO, ceea ce arata încă odată că intenția lor este să ne duca spre ruși. Ministrul Apărării Dușa si PSD s-au bâlbâit, au spus prostii și au mimat o “neutralitate” favorabilă Rusiei. Așa au reacționat și în februarie 2014, când ucrainenii mureau pentru libertate la Kiev. Moartea celor 298 de oameni nevinovați este consecința directă a modului în care reacționează Rusia atunci când libertatea și democrația se apropie de granițele ei: brutal, prin violență și crimă. Implicarea Rusiei în destabilizarea Ucrainei a dus acum și la uciderea a 298 oameni printr-o lovitură de rachetă. Dictatura nu este o opțiune pentru România, însă se pare că pentru Guvernul Ponta aceasta este opțiunea. Aceasta nu este opțiunea mea și a oamenilor care iubesc libertatea.”

Despre cultul lui Andropov in Rusia fesebista:

http://www.frontpagemag.com/2013/vladimir-tismaneanu/stalin-putin-and-the-challenges-of-memory/

Despre Putin si putinism:

http://www.frontpagemag.com/2014/vladimir-tismaneanu/czar-putkas-imperial-delusions/

https://www.contributors.ro/global-europa/tarul-putka-si-fantoma-lui-el%c8%9bin-conspira%c8%9bii-mesianism-paranoia/

Despre Feliks Dzerjinski:

https://www.contributors.ro/global-europa/cine-a-fost-felix-edmundovici-dzerjinski-iluminat-ascet-si-tortionar/

Update, 20 iulie 2014. Nu cred ca e nevoie sa insist asupra competentei istoricului si jurnalistului britanic Timothy Garton Ash. In „New York Times”, autorul clasicei carti „The Uses of Adversity”, superb tradusa in romaneste de catre Catrinel Plesu sub titlul „Foloasele prigoanei”, cunoscator profund al meandrelor politice ale Europei ultimelor cinci si mai bine decenii, expert in relatiile germano-ruse si in istoria recenta a ceea ce a fost Blocul Sovietic, se ocupa de funesta doctrina Putin. O doctrina care codifica, de o maniera agresiva, dreptul Rusiei de a interveni atunci cand Kremlinul considera ca sunt amenintate drepturile populatiilor de origine rusa in alte tari. Criteriul rusitatii ar fi unul asemanator cu cel utilizat de Germania nazista in anii 30 pentru a defini ceea ce se numea Deutschtum, odiaca originea comuna ca ca neam, ca „volk”. Garton Ash are dreptate, este vorba de o ideologie a resentimentului, de un conglomerat de fantasme autoritar-imperiale si intens-nationaliste cu consecinte catastrofice pentru situatia internationala. Putinismul nu sa nascut ca formula mentala recent. Inca din anii 90, arata Garton Ash, cel care era pe-atunci vice-primar la Sankt Petersburg, mana dreapta a refomatorului Anatoli Sobceak, isi marturisea imensa frustrare in raport cu declinul fortei imperiale ruse.

In fapt, doar acum, dupa dezastrul de saptamana trecuta, Putin a ajuns sa vorbeasca despre Ucraina ca entitate politica independenta, nu din respect, ci pentru a transfera blamul asupra guvernului de la Kiev. Concluzia lui Timothy Garton Ash merita citata: „It seems plausible already to suggest that a regular army (whether Ukrainian or Russian) would usually have identified the radar image of a civilian airliner flying at 33,000 feet, while a group made up solely of local militants (even ones with military experience) would not ordinarily have had the technology and skill to launch such an attack without outside help. It is precisely the ambiguous mixtures created by Mr. Putin’s völkisch version of the “responsibility to protect” that produce such disastrous possibilities. He subverts and calls into question the authority of the government of a sovereign territory, and then blames it for the result. So if an obscure deputy mayor starts sounding off in alarming terms at some conference you are attending, my advice is, Wake up. Of course, most such ranters do not rise to the top. But when they do, their ideologies of resentment may be written out in blood.”

http://www.nytimes.com/2014/07/20/opinion/sunday/protecting-russians-in-ukraine-has-deadly-consequences.html?_r=0

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. În 10 aprilie 2010, avionul Tupolev Tu-154 care îl transporta pe președintele Kaczyński, a decolat de la Varșovia și s-a prăbușit în apropiere de baza aeriană Smolensk in conditii controversate. Avionul transporta 88 de pasageri. Aceștia urmau să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyń. Polonezii i-au acuzat pe rusi de crima cu premeditare. In ciuda investigatiilor lucrurile au ramas nelamurite. Vam asista si acum la ascunderea adevarului?

    • Lucrurile nu au ramas nelamurite, exista si un raport oficial al polonezilor (in urma investigatiilor…) cu privire la accident, vina fiind impartita intre piloti si, in mai mica masura, turnul de control (in raportul rusesc, doar pilotii sunt considerati vinovati).

      Ca multi au inca suspiciuni, asta e alta discutie. Exista si oameni care au suspiciuni privind aselenizarea.

      Daca e sa aratam cu degetul, hai sa nu o facem totusi in „stil Putin”…

  2. O rana adâncă va provoca pamântului acest monstru stalinist. O cultura a artelor martiale, dezvoltată pe fondul sau KGB-ist, nu poate sa fi facut din el decat o perfectiune a râului. Un astfel de om nu pleacă cu coada între picioare nici dacă il va mustra tot mapamondul. Dacă va fi sa piară, va târî cu el in mormânt cât de mult va putea. Pentru scopul sau in viața, reîntregirea imperiului, el va muri dacă va fi nevoie. Dorința de a intra in istorie astfel si gloria unei morți fără seamăn dezvolta in el niște puteri nebănuite.
    Dacă cumva i-a încurcat cineva socotelile zilele acestea, el se va retrage linistit si va aștepta următorul moment. Este dispus sa aștepte mult, va sacrifica cât de mult este nevoie, niciun preț nu va fi prea mare fata de gloria morții sale intr-un chip strălucit.
    Lumea va trebui sa vorbească cu referire de la anul Putin, respectiv înainte de Putin, sau dupa Putin. Acum suntem deja in timpul lui Putin.
    Lumea deja a pornit a se învârti doar in jurul sau.

    • Mi se pare atit de ireala toata situatia asta..traiesc in permanenta senzatii pe care le incercam cind citeam despre ororile trecute in istorie,in tot ce am citit. Ma vad alaturi de milioane de oameni . Surprinsi,surprinsi,..este posibil..cum de este posibil ? Raul,la dimensiunea asta chiar exista? Aceste milioane de oameni,incapabile sa schiteze un gest..fizic sau mental,
      incremeniti in stupefactie. In acest timp,in care pentru acesti autisti momentul incremeneste,
      cei adaptati cotrobaie prin buzunare,fura tot ce se poate. Chiar si cutiile negre ale epavelor care sintem. Pentru asta exista ei si victimele viitoare le provoaca un extaz al fiintei,o betie a bunului plac. Ei fauresc din gaz si petrol avioanele cu care ne vor permite sa facem ultimul zbor si rachetele cu care ne vor dobori. In fond ,asta este diferenta intre cei care plutesc si cei care int cu picioarele pe pamint .

      • Am mai spus cândva: cand ne arătăm indignati si spunem ” așa ceva nu este posibil”, se numește ca suntem inadaptati. De vreme ce se întâmpla, înseamnă ca este posibil, doar mentalul nostru a rămas in alte timpuri. Valabil si cu indignarea fata de Ponta, fata de toate masinatiunile care nu încetează sa ne uimeasca. Cu cât vremea indignarii se prelungeste, cu atât mai depașite ne vor fi instrumentele de acțiune. Cate voci se lamenteaza, cel puțin atatia inadaptati sunt.

  3. @ Smaranda
    Comisia alcătuită de guvernul polonez, condus de Donald Tusk, a precizat faptul că piloţii aparatului prăbuşit la Smolensk nu aveau documentele profesionale personale în regulă, în momentul accidentului. Concret, aceştia nu fuseseră verficaţi pentru a li se prelungi licenţa pentru zbor în condiţii meteorologice grele. Jaroslaw Kaczyński nu a fost convins de explicaţia dată de comisia Miller şi au existat voci din partidul său care au acuzat pe ruşi de o conspiraţie împotriva preşedintelui decedat. Povestea nu se opreşte aici deoarece epava avionului prăbuşit la Smolensk este în continuare în mâna ruşilor, pe acel aeroport. În cazul în care aceasta va fi trimisă în Polonia (aşa cum ar fi normal, în opinia mea), polonezii o vor transforma într-un monument şi liderilor politici ruşi nu cred că le convine deloc această perspectivă. De aceea se poate spune că valorile importante ale altor naţiuni, care ajung în mod accidental pe teritoriul Rusiei, nu mai sunt niciodată returnate de liderii de la Kremlin. De exemplu, în 1917, Moscova a devenit cap de linie pentru tezaurul României regale şi, în curând, se vor împlini 100 de ani de la acel eveniment.

    Revenind la prima parte a articolului domnului profesor, îmi aduc aminte de faptul că postul de radio „Europa Liberă” a transmis permanent informaţii despre tragedia care a avut loc la vest de Insula Sahalin (1 septembrie 1983) şi de faptul că prima ştire (foarte scurtă) despre acel eveniment a fost publicată în presa din România de-abia după 10 zile. Era duminică, 11 septembrie 1983, când mama mea a cumpărat ziarul „Informaţia Bucureştiului” de la un chioşc aflat în gara din Craiova, pentru a nu ne plictisi pe drumul lung pe care îl aveam până la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” de la Breaza (judeţul Prahova). Luni începea prima mea zi de şcoală în calitate de elev al acelui liceu.

    • @ Petre Opris. Ma bucur ca intr-un fel indirect imi comfirmati supozitia, ca ancheta nu va lamuri nimic. Rusii nu colaboreaza in a afla adevarul.

  4. Barack Obama s-a exprimat destul de clar – vina morală pentru accident o are Moscova. Cred că are dreptate. Șocul este mare. Adevărul nu se va cunoaște în întregime. De aceea maniheismul nu este cea mai bună metodă de analiză. Ucraina nu este încă o democrație. Rusia nu va fi o democrație nici peste zeci de ani. Nici China. A crede că democrația este menită a se răspândi peste tot seamănă cu visul marxist despre comunism. Nu sunt un fan al dictaturii. Nici așa zis agent de influență cum au încercat unii să mă calomnieze. Dar oricine s-ar putea întreba – câte jertfe a adus politica militară a SUA în ultimii 70 de ani? Japonia, Coreea, Somalia, Afganistan, Irak, etc.. Este SUA singura țară responsabilă pentru impunerea democrației în lume? Nici azi nu se știe cine a organizat atacul din 11 septembrie 2001, când au murit mai mulți oameni decât în urmă cu două zile în estul Ucrainei. Lacrimi de crocodil pot vărsa și Obama și Putin. Nu cred în bunătatea niciunuia. Rusia a fost și este o forță agresivă. Se știe. Este SUA o forță a Domnului? Este SUA un nou Mesia? Să fim serioși. Marile puteri nu au scrupule. Este singurul adevăr în care cred. Desigur deplând cu toată durerea moartea celor 294 de oameni , din care 80 de copii. Istoria este presărată de cadavre. Adevărații vinovați nu au plătit decât rareori pentru crimele lor. Poate doar clica nazistă.

    • Draga Boris, Nimeni nu incearca (ori cel putin eu nu incerc) sa creeze ori sa promoveze manihesme absurde. Dar exista fapte, iar aceste fapte se cer comentate, analizate, evaluate. Opozitia democratica din Rusia se pronunta dechis si cu mari riscuri despre natura dictatoriala a regimului fesebist. Am scris pe larg despre revolutia din Ucraina, nu are rost sa reiau acum aceste lucruri. Se poate sa avem pareri diferite, nu e nimic grav. Nu stiu cine a putut emite bazaconia despre tine ca „agent de influenta”. Este, evident, o stupiditate. Sincer, da-mi voie sa nu folosesc despre Obama, la acest trist capitol, expresia „lacrimi de crocodil”. In cazul lui Putin ea mi se pare pertinenta. Despre 11 septembrie, eu cred ca stim cine a organizat si a dus la indeplinire actiunile teroriste. Exista raportul comisiei bipartizana de investigatie: 19 tineri arabi actionand la ordinul extremistilor islamisti care isi aveau cartierul general in Afganistan.

      http://www.9-11commission.gov/report/911Report_Exec.pdf

      • V. Tismaneanu : „… stim cine a organizat si a dus la indeplinire actiunile teroriste. Exista raportul comisiei bipartizana de investigatie: 19 tineri arabi ”

        Folosirea persoanei I-a plural este , uneori, abuziva. Pe mine unul, va rog, sa nu ma includeti in acest plural – nu ati discutat cu mine pe subiect si nu cunoasteti opinia mea. Altfel spus , pentru a va parafraza : nu stiti ce stiu si ce cred pe subiect. En passant , exista o majoritate la nivel planetar care la 13 ani de la 9/11 nu da doi bani pe raportul amintit (conform sondajelor). Si tot en passant – o comisie BIpartizana tot partizana e (adica e dublu partizana :lol: )

        • @L.H. – nu ne spuneti si noua ce grad aveti/ati avut la Baneasa? Avti gandirea si limbajul unui „securist de bine” caruia i s-a luat jucaria.

          • Lupule , serios glumesti ? As vrea sa te ajut dar eu lucrez cu parti de molecule nu de oameni. In schimb , exista un vizitator frecvent al articolelor distinsei noastre gazde care e foarte competent. Nu stiu daca Dr. Zen s-a pensionat deja sau inca e in paine – anul trecut a facut o treaba minunata cu unul Poenaru de la „Critic Atac” , adica l-a vindecat :lol: si de atunci , precum vad, respectivul chiar s-a calmat. Poate cind Dr. Zen trece pe aici il abordezi si fii convins ca are mana de aur :wink:

    • You got to love these people!
      Sa nu credeti ca imi plac dictaturile/dictatorii DAR (exista un mare DAR intotdeauna) cand vine vorba de complexul militar-industrial american trebuie sa ne revoltam. Si dai si dai neicusorule-puicusorule cu politica de nealiniere…
      Politica „musca si fugi” tipica tarilor arabe, caracteristica Japoniei inceputului de secol XX si -nu in cele din urma- cea agresiva a Rusiei (dintotdeauna), nu merge prin alte parti… asta e un adevar greu de digerat pentru multi romanasi ortodocsi care inca nu s-au debarasat de tabieturile gandirii de pe vremea cand tarisoara lor era parte din Pactul de la Varsovia si pentru care -in genere- nu exista „accountability”. Un lucru foarte rar pe plaiurile mioritice.

      Iata un punct e vedere la care subscriu in intregime:

      http://www.foxnews.com/politics/2014/07/18/krauthammer-obamas-remarks-on-malaysia-airliner-reflect-philosophy-disinterest/

      • @Lupul Monarhist:

        Loveste si fugi este si e a o forma de ducere a luptei, utilizata si de alte popoare chiar din Europa, de exemplu de scotieni in lupta lor contra englezilor invadatori. In particular, a fost utilizata si de romani, care au avut aproape mereu de infruntat inamici mult superiori material.

        Romania, in cadrul Tratatului de la Varsovia, nu chiar a jucat dupa cum a cintat Moscova, drept care a tras ponoasele dupa aranjamentele din 1989.

        Probabil ca sinteti in haita cu alde forumistul dusu daca ortodoxia va repugna intr-atit incit s-o persiflati.

  5. Un pasaj dintr-un articol apărut pe site-ul Agentura.ru (mă mir că nu l-au închis până acum), despre situația din Ucraina şi implicarea Rusiei „The True Role of the FSB in the Ukrainian Crisis” de Andrei Soldatov:
    „…situation is further complicated by the fact that, according to a report in The New York Times, that information was passed along to Putin’s inner circle of presidential chief of staff Sergei Ivanov, Security Council secretary Nikolai Patrushev and FSB head Alexander Bortnikov — all of whom, together with the president, worked in the KGB.
    That common „education” might help them all stay on the same page, but it does nothing to help them understand the world at large. In fact, KGB operatives were not taught to engage in politics. They were instilled with a narrow and limited view of events, one confined to a reliance on tactics while ignoring overall strategy. This is an outlook that disregards larger social processes in favor of a focus on agents of influence in different states.
    Perhaps this explains why government officials are constantly saying privately that Russia’s policy is nothing more than an improvisational reaction to various crises. If that is true, it makes the situation in Ukraine even more unpredictable.”

  6. Plecand de la libertatea de care au beneficiat, daca pot folosi acest cuvant, acei mercenari, numiti separatisti prorusi, in utilizarea armamentului capturat de la armata ucrainiana sau oferit de armata rusa, pot merge cu imaginatia pana la utilizarea unei arme nuclereare tactice de catre aceeiasi drojdieri in uniforme, care se muta de pe un front pe altul, acolo unde gasesc o solda. Dupa care acelasi Putin ar justifica ca de vina este alt guvern, care s-a opus secesiunii. Eu cred ca singura solutie ar fi izolarea diplomatica a Rusiei, blocarea tuturor conturilor ruse din starinatate, interdictia la viza a turistilor rusi, diminuarea pana la zero a relatiilor economice, in contrapartida cu predarea justitiei internationale a faptuitorilor, adica un nivel la care Putin va fi dislocat de la putere din interior. Altfel in perioada urmatoare vom mai avea si alte surprize.

  7. Un articol obiectiv care focalizează atenția asupra autenticității nu a falsului. Mi as dori ca cineva din administrația guvernamentala sa considere aceste lucruri. Nu este ușor sa fii diplomat in aceasta poziție de proximitate a granițelor, însă duplicitatea amplifica latent acceptul către poziția pe care o are estul.

  8. S-ar putea sa aflam peste multi ani ca au fost cativa separatisti beti, poate o sa aflam ca a fost o eroare. Nu e imposibil dar mi-e greu sa cred ca cineva, cu intentie a doborat acest avion.
    E o tragedie din care, daca mai era nevoie, intelegem ca nu e bine niciodata sa te joci cu chibriturile. Iar Europa poate se va apleca mai mult si mai temeinic pentru a stinge jaratecul care sta sa izbucneasca si pentru care parca nu are suficient timp si resurse. Nu trebuia sa astepte Europa sa vina H. Clinton si sa-i ceara sa rezolve problema din Ucraina!

  9. Sînt mai pesimist decât dumneavoastră, domnule profesor. Într-o culegere de amintiri era evocat Hemingway imediat după al doilea război, aflat lângă o piscină unde o masă de oameni se distra încercând să treacă cu burta pe sub o vergea întinsă la orizontală. Remarca scriitorului către actrița Ingrid Bergman a fost că tot acest spectacol îi părea trist, chiar dezgustător, dat fiind că dovedea faptul că toți aceia „nu au învățat nimic”. Nu cred că actul criminal produs în estul Ucrainei va declanșa un răspuns occidental adecvat- va declanșa ceva, mai mult de formă, iar lucrurile vor continua, cu Putin suflând când cald, când rece, prea calculat pentru a se aventura într-o criză majoră. Din pricina asta, și din altele, ezit să-l compar cu Hitler- nu văd nici exaltarea, nici pasiunea maniacală pentru cacialmale și nici dorința de a deveni „stăpânul lumii”. În fond, Rusia are nevoie de economiile dezvoltate ale Occidentului pentru a-și vinde bogăția naturală- iar dacă astăzi China are mijloacele pentru a cumpăra efectiv toată economia rusească cu excepția rezervelor de hidrocarburi într-o tranzacție cash and carry, cred că Putin este îndeajuns de realist pentru a nu deveni un sclav economic al marii puteri de la răsărit. Dumneavoastră argumentați că asistăm la un fel de beginning of the end. Dar „sfârșiturile” de acest gen pot fi îndelungi și cu nemăsurate consecințe umane. Dacă URSS și aliații ar fi invadat Polonia, cu toată retorica lui de „evil empire”, nu văd care ar fi fost răspunsul pe măsură dat de Reagan și eventual aliații din NATO. Iar dacă începutul sfârșitului în România ar fi marcat la anul 1971, decurge că urmează un lent declin, accelerat abia în ultimii ani până la aberație. Dacă astăzi am deschide manualele de istorie și am citit că regimul Ceaușescu a căzut la 23 august 1995, ar fi cu totul plauzibil.
    Este cert că Putin se bucură de popularitate în Rusia. Dacă aș fi rus și apolitic, cu siguranță aș fi preferat și eu „epoca Putin” anilor Yeltsin. Nu vreau să credeți că fac aici o apologie a tiraniei dar mă tem că adepții democrației de stil occidental pe tărâmul marii țări euro-asiatice, sînt și vor rămâne minoritari. Singura „normalitate” a Rusiei din punct de vedere al unei oarecari stabilități politice, este autocrația. Au existat, există și vor exista intelectuali ruși de calibru și în genere o pătură mai largă progresistă, cu privirea mereu ațintită spre Vest. A traduce însă democrația occidentală într-o matrice viabilă pentru marea majoritate a populației, implică după opinia mea un salt economic comensurat. „Cui îi e frică de tranziție ?”. Mai curând aș avea speranțe pentru clasa mijlocie din China, făcută efectiv peste noapte și ale cărei aspirații contravin controlului centralist.
    Am spus că sînt pesimist și că în aparență cel puțin, anumite lecții nu au fost asimilate. În măsura în care istoria se dovedește o spirală și putem face anumite proiecții în trecut, îmi vine în minte anul 1936. Germania a fost răsplătită atunci cu cele două olimpiade- cea de iarnă la Garmisch și cea de vară la Berlin. Între cele două, trupele hitleriste au reocupat Renania. Armata lui Mussolini bombarda capitala Etiopiei iar simultan cu ceremonia deschiderii de la Berlin, avioanele puse la dispoziție de Hitler începeau podul aerian menit să aducă trupele lui Franco în Spania. Am avut o senzație de dezgust văzând jocurile olimpice de la Soci desfășurate în paralel cu manifestațiile din Ucraina. Sau să constat prezența în tribune a lui Putin la finala campionatului mondial de fotbal, alături de cancelarul Germaniei.
    Sper să nu fiu înțeles greșit- nu scriu împotriva celor afirmate de dumneavoastră- doar nu văd o implozie atât de rapidă a regimului Putin și sincer, nici o urmare cu happy end. Am citit reportajele despre localnicii care au profanat cadavrele victimelor asasinatului aviatic, buzunărind resturile umane sau cotrobăind prin bagajul semi-intact. Nu vreau să folosesc termenul de „evil”- această „hainie” biblică. Și nici să spun că au făcut-o pentru că erau separatiști iar alții din zonă ar fi procedat altfel. Care este însă sistemul democratic adecvat pentru astfel de oameni ?

    • Subscriu aproape total, stimate domn. Spun „aproape”, pentru că în niciun caz n-aş putea să-l prefer pe Putin lui Elţîn, în niciun caz! Omul (Putin) e bolnav, la modul propriu, clinic, ca şi „frate-su” Hitler, ori „frate-su” Stalin, ori Lenin, ori Ivan al IV-lea, ori, de ce nu?, Pol Pot, Kim Jong-un, ba chiar şi un Robespierre sau Henry VIII sau Nero; „stirpe aleasă”, pentru cine are „nas” chestia asta, dincolo de epoci şi cutume, e limpede ca lumina zilei.

  10. Sper sa aveti dreptate si acesta sa reprezinte un moment de cotitura in ceea ce priveste atitudinea europenilor si a rusilor simpli fata de Putin. Un ins care in fata acestei teribile tragedii nu a reusit sa arate niciun soi de compasiune si, dimpotriva, s-a apucat sa peroreze acuze la adresa altora si sa politizeze totul ar trebui tratat cu retinere si ingrijorare indiferent de orice interese economice. Insa tare mi-e teama ca vocile pe care le-am auzit pana acum, cu exceptia presedintelui american, au fost mult prea moderate. Cancelarul german mai ales este o dezamagire. :(

  11. „…17 iulie 2014 – un avion de pasageri a fost doborât deasupra unei regiuni din inima Europei în care unor nebuni înarmaţi de ruşi li s-a permis să se joace cu rachete. Mai mulţi copii şi trei bebeluşi care zburau spre vacanţa lor în paradis au fost loviţi de o rachetă venită dintr-un război despre care părinţii lor nu au vrut să ştie nimic.”

    „…ucisi intr-un act de razboi” de „gangsteri rusi”.

    „in urma cu cateva saptamani presa de stat ruseasca ii felicita pe separatistii din Donetsk pentru cea mai recent achizitie militara – un sistem BUK capturat de la o baza ucraineana – care ar fi urmat sa „protejeze” cerul de deasupra disputatei regiuni ucrainene”

    Numai orb sa fii si sa nu vezi ca rusii sunt inca o populatie a Neandertalului pentru care civilizatia si binefacerile ei, viata in general, nu are nici o valoare.

  12. „Ceea ce se petrece acum in Rusia tine de poate ultimul mare spasm al politiei secrete totalitare.” Mi se pare o propozitiune foarte optimista.

      • Evident. Apropos de comentariul urmator, sunt convins ca impartasesc admiratia autorului pentru Anne Applebaum. Comentariul meu insemna numai convingerea mea ca ceea ce se petrece in Ucraina e pur si simplu o ilustrare a tacticii si strategiei pe care Rusia o va folosi (cu mai mult sau mai putin succes) in viitorul previzibil. Sunt de asemenea de acord ca cei care orienteaza (sau macar incearca) compasul Romaniei spre Rusia, sunt aceeasi care i-au furat decenii din trecutul recent (si Dzeu stie cat din viitor).

  13. Uitati-va la fotografia acestui monstru. Credeti ca cravata, camasa, costumul, parfumul, etc… sunt produse rusesti? Poate Armani, E. Zegna, Brioni dar aceste marci, dintre cele mai fine in lume, nu fac decat sa accentueze trasaturile monstruoase ale individului.

    ‘This baby’s death is on your conscience, Putin – damn you for centuries’

    Read more: http://www.dailymail.co.uk/news/article-2697010/Faces-innocent-victims-Melbourne-real-estate-agent-wife-student-leading-AIDS-doctors-confirmed-dead-Flight-MH17-terrorist-attack-killed-298-people-board.html#ixzz37woxrUza
    Follow us: @MailOnline on Twitter | DailyMail on Facebook

  14. Se impune a se lasa deoparte politetea perdanta de pâna acum. Cel putin in presa est europeana sa se spuna lucrurilor si persoanelor pe nume. De acum inainte sa fie mentionata pe numele ei adevarat: Merkelova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro