joi, martie 28, 2024

Decalajul baltic

Odată cu apropierea summit-ului NATO de la Varșovia, închiderea “decalajului baltic” este obiectivul cel mai presant. Un nou raport al Centrului Internațional pentru Studii de Apărare din Tallinn relevă problema și mijloacele necesare de rezolvare.

Elementele sunt simple. Rusia și-a dezvoltat capacități care se pot opune credibil forțelor NATO – pe care ea le consideră adversare– și pot afecta întărirea celor mai vulnerabili membri ai alianței.

În ianuarie 2016 ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat reactivarea armatei intaia blindata de garda și formarea a trei noi divizii de blindate în districtul armat adiacent statelor baltice. Acest lucru semnalează un pas înapoi spre o poziție militară asemănătoare celei de pe vremea Războiului Rece, în centrul căreia s-a aflat pregătirea în vederea unui război intens susținut și de amploare, cu armament combinat.

Kremlinul a demonstrat totodată că este pregătit să-și asume riscuri pentru a-și atinge obiectivele geopolitice, cel mai important dintre ele fiind acela de a diviza și discredita Occidentul. Rusia și aliatul său, Belarus, au o frontieră de 1.400 km cu țările baltice.  Prin contrast, “groapa Suwalki” – frontiera dintre Polonia și Lituania – este de numai 65 km. Pe scurt, Rusia poate ataca oriunde, în timp ce  legătura zonei baltice cu restul NATO poate fi cu ușurință afectată. Rusia dispune de capacități “anti acces/ acces interzis” (A2/AD), în special în privința apărării aeriene, ceea ce ar împiedica alianța să vină cu întăriri.

Confruntate cu această situație, țările NATO pot trimite mici forte de intervenţie în prima linie în Estonia, Letonia și Lituania: rotațiile ar consta în unități de infanterie de mărimea unei companii, vizite ocazionale pe navele de război și câteva avioane de luptă a căror misiune ar fi aceea de a supraveghea spațiul aerian.

Principala recomandare a raportului ICDS este o “prezență de înaintare” mai mare: aceste forte de intervenție rapidă trebuie să se transforme într-un mijloc de reducere a vitezei. Raportul sugerează în regiune a unui grup de luptă  multinațional alcătuit din mai multe batalioane , plus o prezență americană în fiecare țară baltică, susținută de aviație puternică și prezență maritimă. In fiecare stat Baltic ar trebuie să fie plasat echipament greu pentru un batalion (în cea mai mare parte, armamentul occidental din Europa se află în depozite ce datează din timpul Războiului Rece, în locuri precum Norvegia, departe de statele din prima linie).

Chiar și în această situație, Rusia tot dispune de “avantaj dominator” – capacitatea de a mări miza rapid și prin intimidare. Raportul sugerează clar Kremlinului că aiurelile sale, potrivit cărora s-ar folosi de arme nucleare (tactice) substrategice ca să pună capăt conflictului convențional, ar impinge în realitate conflicul la un nou nivel.

Același lucru este valabil și pentru armamentul cibernetic. Rusia și-a demonstrat deja dorința de a ataca rețele și computere din Estonia, Georgia și Ucraina. Cu toate că NATO în sine nu dispune de capacități cibernetice ofensive, unii dintre membrii au astfel de capacități. Ei trebuie să precizeze că sunt dispuși să folosească acest arsenal, indiferent ce parte a alianței va fi atacată. Cel mai important, NATO trebuie să precizeze că nu poate fi vorba de un “conflict limitat”. Oriunde ar fi atacată alianța, ea poate și va riposta pretutindeni.

Și totuși, cea mai mare slăbiciune a NATO nu se referă la ‘mușchi, ci la creier’: alianța funcționează pe bază de consens, ceea ce necesită timp. Țările baltice – înguste și plane – fără adâncime defensivă, nu au mult timp. Așadar, America, Canada și mai mulți aliați europeni mai puternici trebuie să semnaleze că vor și sunt capabili să riposteze individual în fața unui atac îndreptat împotriva țărilor baltice, chiar înainte ca NATO să fi luat vreo hotărâre.

În final, raportul susține că este necesară o “schimbare generală de mentalitate”. În loc să spere că Rusia se va potoli cu timpul, alianța trebuie să preia inițiativa.

Susțin fiecare cuvânt. Dar unde sunt liderii occidentali,  dornici să acționeze pe baza acestor recomandări? După cum au constatat ucrainenii pe pielea lor, cel mai mare atu al lui Vladimir Putin nu este forța sa militară, ci slăbiciunea noastră politică.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. „formarea a trei noi divizii de blindate (ruseşti) în districtul armat adiacent statelor baltice. Acest lucru semnalează un pas înapoi spre o poziție militară asemănătoare celei de pe vremea Războiului Rece” – incredibil.
    În timpul Războiului Rece trupele americane şi sovietice se aflau faţă în faţă în centrul Europei (Germania şi Cehoslovacia), la distanţă confortabilă faţă de ambele superputeri.
    Dar acum warmonger-ii vor să refacă echilibrul militar chiar la graniţa Rusiei, la 100 km. de Sankt Petersburg! Şi asta ar fi, din ce spun ei, o măsură defensivă!
    Orice om onest şi informat înţelege că trimiterea de forţe importante în Ţările Baltice va fi percepută de Rusia ca o ameninţare. Şi că face să crească pericolul de război, nu să scadă, deoarece Rusia ar putea ataca preventiv. Primele victime ar fi tocmai Ţările Baltice.
    Să sperăm că oficialii NATO vor înţelege că în interesul securităţii tuturor e necesar să trimită în Ţările Baltice doar contigente simbolice.

    • Fie vorba între noi, diviziile alea blindate ruseşti, din punct de vedere al capacităţii de luptă reale nu sunt cu nimic mai de Doamne ajută decât diviziile de tancuri ale Armatei Roşii care s-au opus (vorba vine s-au opus, s-au dezintegrat e mai corect spus) în faţa atacului din 22 iunie 1941.
      Divizii germane de infanterie sau dotate cu tancuri uşoare din anii 30 au făcut harcea parcea, la nişte raporturi de forţe absurde, răsturnate, de 1 la 4-5 (nu de minim 3 la 1, cât spune doctrina ofensivei), măreţele şi giganticele corpuri de tancuri sovietice. Pentru cine este amator de detalii (nu de propagandă ordinară) – încă din 2012 a apărut în traducere românească, la editura Polirom, cartea istoricului rus Mark Solonin „Butoiul si cercurile: 22 iunie 1941 sau când a început Marele Război pentru Apărarea Patriei”. De citit! Acelaşi Mark Solonin este şi autorul unor filme documentare foarte bine puse la punct, despre „victoriile sovietice” din WW2 şi preţul uriaş plătit pentru incompetenţa generalizată din rândul cadrelor de conducele ale Armatei Roşii, (armata rusă de azi nu e cu nimic mai bună, inclusiv din acest punct de vedere) la toate nivelurile, de sus până jos. O parte din aceste filme le găsiţi cu subtitrare în engleză, pe Youtube. Curaj! Spor la lectură şi la vizionat. :) :) :)

    • Pana una alta Rusia e cea care ameninta furibund pe oricine si nu invers. NATO e o organizatie defensiva care nu a amenintat niciodata Rusia. NATO e modalitatea prin care micile tari europene si-au unit fortele impreuna cu SUA si Canada pentru a se proteja de pericolul invaziei sovietice la sfaristul anilor ’40. Daca nu ar fi fost asa ce ar fi oprit NATO sa anihileze Rusia imediat dupa prabuusirea URSS?! Rusia zilelor noastre nu face decat sa dovedeasca in fiecare zi ca NATO e la fel de necesar si jusrificat ca si acum aproape 70 de ani.

      Sigur ca nici Rusia, aflata in plin proces de descompunere, nu are capacitatea reala de a ataca un vecin care nu e in acelasi hal de decrepitudipudine ca si ea. Dar ca orice animal turbat, chiar muribund, poate sa-i infecteze sau sa le produca rani dureroase celor din jur. In acest sens ingradirea Rusiei, mentinerea sanctiunilor economice si mai ales atragerea ei intr-o noua cursa a inarmarilor sunt esentiale si vor duce la un nou colaps a ceea ce Nicolae Iorga numea in mod inspirat acum mai bine de 100 de ani „Rusia, aceasta eterna primejdie pentru civilizatia umana”.

    • Mai incredibil decit toate e ca cenzura acestui spot propagandistic iti permite sa faci comentarii care combat si ridiculizeaza obscena propaganda anti-ruseasca.

      Cum reusesti? :-)

      Imi inchipui ca nu ai nici un merit, ci ca te-au ales la intimplare si te lasa sa comentezi doar ca sa dea impresia ca aici discutiile ar fi libere.

      Daca ar fi libere, ar fi mii ca tine.

    • „Serghei Șoigu, a anunțat reactivarea Primei Gărzi a Armatei de Tancuri”….cred ca se refera la Armata 1 Tancuri de Garda, dar e greu sa traduci din engleza..

    • Sunteti fenomenali, voi, astia cu teoria ‘saracul Putin se apara’. Piticul atomic ataca Georgia, ocupa Crimeea, trimite trupe in estul Ucrainei, isi intareste pozitiile la Marea Neagra si in Kaliningrad, ameninta cu lovituri nucleare tari care nu poseda asemenea arsenal, si totusi warmongerii sunt ceilalti. Pericolul de razboi creste in masura in care Putin considera ca poate actiona nestanjenit. Cam asta este concluzia faptelor petrecute in ultimii ani, iar cine se face ca nu vede nu este nici pe departe onest (sau poate e doar prost informat).

  2. „………… trimiterea de forţe importante în Ţările Baltice va fi percepută de Rusia ca o ameninţare.”

    Aceast afirmatie este universal valabila, pentru orice tara din NATO (inclusiv USA) sau din afara (China) etc.

  3. Distanta de la Moscova pana la granita Letoniei este de 600 km , 700 pana la tarmul Estonian si 830 km pana in Golful Riga. Din aceste locuri NATO poate destul de ieftin sa-l tina in sah pe tarul Putin si de asemenea fostul Leningrad. De aceea NATO trebuia sa plaseze urgent forte puternice in M.Baltica, bine dotate, inclusiv nuclear.

  4. Dan T, stim ca esti in solda maicii Rusii…de ce te mai chinui sa ne convingi? NATO trebuie sa aduca forte permanente in Est, indiferent ce crede Rusia…

  5. @DanT: Am sa formulez diferit pentru ca prima reactie a fost cenzurata.
    Cocalarul sef de la mine de pe strada cum ma vede cum imi arde o caramida in cap. As avea de gand sa-mi iau o casca de protectie, dar spiritul mioritic din mine, resemnat in fata sortii harazite de providenta ma face sa ma intreb: Oare nu cumva o sa-l jignesc pe nastrusnicul meu vecin? Nu cumva o sa-i afectez dreptul de a da cu caramizi in mine ori de cate ori doreste si prin asta sa-si simta securitatea amenintata?

    • Povestea reală e aşa:
      Tu ai o bâtă, el are o bâtă. Tu ai o gaşcă (mare), el are o gaşcă (mică).
      El nu dă în tine, nici în tovarăşii tăi, nici cu bâta, nici cu cărămida. N-are nici un interes, şi nici nu vrea să aibă probleme.
      Dar mai sunt şi alţii care vor să intre în gaşca ta. Unii stau chiar gard în gard cu „cocalarul”. Dacă ar intra, ai deveni prea puternic. „Cocalarul” îi altoieşte pe ei, ca să le bage minţile în cap. Nu pe tine şi nici pe ai tăi.
      Atunci tu începi să faci circ, tu şi ai tăi, că vă ameninţă „cocalarul”, că e un pericol public, că trebuie să i se bage minţile în cap. Nu-ţi mai ajunge că ai bâtă, te apuci să îţi faci şi scut. Şi te apuci să faci bâte şi scuturi şi celor din gaşca ta.
      Evident că în momentul ăsta „cocalarul” se simte în pericol. Vede că vă pregătiţi de luptă împotriva lui. Nu are de unde să ştie dacă o să-l atacaţi sau nu (doar n-o să vă creadă pe cuvânt). Şi e posibil să creadă că e mai bine să vă atace înainte să vă terminaţi pregătirile.

      „The security dilemma, also referred to as the spiral model, is a term used in international relations and refers to a situation in which actions by a state intended to heighten its security, such as increasing its military strength or making alliances, can lead other states to respond with similar measures, producing increased tensions that create conflict, even when no side really desires it.”
      https://books.google.ro/books?id=NW3MAwAAQBAJ&pg=PT1&lpg=PT1&dq=The+Handbook+of+Conflict+Resolution,+Theory+and+Practice:+Sociology,+Sociology&source=bl&ots=k1YKTwh1dz&sig=7lSa-K0qGsiCO_jfZJNxSMHc_Vc&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjN7ebn0ZDNAhVHVRoKHa2VDZkQ6AEIPDAD#v=onepage&q=The%20Handbook%20of%20Conflict%20Resolution%2C%20Theory%20and%20Practice%3A%20Sociology%2C%20Sociology&f=false

      • Foarte buna analogia, exact cat trebuie ca sa ascunda mistificarea. Propria familie si gospodarie a „cocalarului” (nevasta, copiii, pana si animalele din curte) sunt terorizate de modul de conducere practicat de „cocalar”: asasinari de ziaristi si opozanti politici, saracie crunta, bani cheltuiti pentru glorie desarta (organizari de Olimpiade si Campionate Mondiale) in loc de imbunatatirea situatiei economice, trolli pe forumuri platiti pentru a-i imbunatati imaginea, posturi de radio si TV pentru propaganda etc.

        Iar toate astea i se cuvin de drept „cocalarului”, dupa mintea lui si a trollilor pe care-i plateste. E dreptul lui sa decida soarta tuturor membrilor de familie, ba chiar si soarta vecinilor care s-au nimerit in preajma lui. In practica, acel „cocalar” nu mai e de multa vreme decat un psihopat care trebuie oprit prin orice mijloace.

        • În analogia asta, cu vecinul cocalar, cred că rolul trollilor ar fi cel mai bine asimilat cu pusul manelelor la 1000 de waţi, noaptea la 2. Sau cu proiectarea cu retroproiectorul, pe peretele casei lui, dar peretele orientat spre tine, de filme porno. Sub ochii fetei tale de 16 ani. Sau altele asemenea. Sau cu sapatul unui WC in fundul curţii, la 2 metri de puţul tău de apă. Toate, la el în curte, cică.

      • Logica dumneavoastra presupune ca cei care stau gard in gard cu „cocalarul” nu au dreptul sa aleaga in ce gasca intra. Si ca acel cocalar are ca derivat din dreptul vecinatatii dreptul sa-i terorizeze pe acei vecini.
        Dupa logica dumneavoastra spargerea blocului sovietic din 1989-1990 nu ar fi trebuit sa aiba loc fiindca cum de ne-am permis noi, romanii, cehii, polonezii, etc sa vrem sa facem parte din NATO?
        Una peste alta atribuiti Rusiei niste drepturi dubioase de control asupra politicii statelor din jur.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Edward Lucas
Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro