Home » Analize »Global / Europa »Media / Tech »Sinteze » Citesti:

Democrația românească, propaganda dirijată și brokerii dezinformării

Silviu Nate august 14, 2018 Analize, Global / Europa, Media / Tech, Sinteze
16 comentarii 4,502 Vizualizari

Agresiunile informaționale nu se deosebesc foarte mult de-a lungul istoriei din perspectiva obiectivului și a tacticilor regizorale folosite. Probabil, primele exemple de poluare informațională și dezinformare datează de la începutul civilizației umane, când un membru al tribului se întorcea de la pescuit cu o poveste grozavă, însă fără hrană pentru semenii săi. Acest fenomen este adeseori asociat cu manipularea conținutului informațional apelând la minciună, ficțiune, lașitate, subversiune de către transmițător prin specularea necunoașterii și naivității audienței. Lipsa de obiectivitate informațională prin care este caracterizat acest proces de comunicare, induce confuzie în spațiul receptorului cu scopul de a crea predispoziții dintre cele mai diverse. Comportamentul consumatorului de informație este astfel influențat pentru a-i oferi o cale mai „facilă” și mai scurtă în definirea unui punct de vedere, a unei preferințe sau a unei decizii.

Un utilizator obișnuit nu trebuie să posede studii doctorale sau o gândire critică evoluată pentru a cumpăra un produs uzual cum ar fi un aliment de bază sau un consumabil zilnic. Din contră, companiile mai puțin responsabile sunt extrem de fericite să întâlnească un consumator needucat, care nu ridică probleme și solicită mii de explicații înainte de a scoate banul din buzunar. Aceeași logică se aplică și în spațiul marketingului politic. Înțelegem astfel că liberul arbitru este puternic afectat de capacitatea de a discerne a celui care asimilează și interferează cu spațiul informațional, de către entități care au acces la mijloace și cunoaștere avansată, traduse prin studii și măsurători antropologice, sociologice, matematice, de comunicare, neuroștiințe, etc.

În realitate, liberul arbitru are o întindere finită de puterea pătrunderii și educația celui/celei care îl exercită. Mai concret, nu putem alege lucruri pe care nu putem știi că ni le permitem. Astfel, pot fi încadrate și evaluate profiluri de utilizatori/consumatori expuși la procese de intoxicare informațională, în timp ce nivelul de educație poate fi asociat capacității de raționare inferioară sau superioară.

Mijloace și tehnici informaționale moderne

Rețelele de media socială reprezintă o provocare științifică și culturală, un câmp de studiu al comportamentului uman. Diversele entități comerciale și necomerciale au posibilitatea de a-și monitoriza produsele, serviciile, mărcile și consumatorii. Mediul online reprezintă oglindirea proceselor sociale inițiate de-a lungul timpului și a evoluat sub forma unui spațiu deschis care oferă cvasi-intimitate utilizatorilor săi, iar comportamentul social din mediul online se caracterizează prin interacțiuni care nu au la bază ierarhii stricte. Gradul de procesare și interpretare a datelor crește exponențial iar infrastructura digitală capătă o mobilitate extinsă, distanțele fizice se comprimă, iar operarea unor funcții poate fi gestionată din orice colț al lumii. Reglementarea insuficientă a spațiului digital ridică probleme de etică și întrebări despre cum este distribuit raportul de putere între participanții din sistem, un loc în care redundanța și diversitatea informațională se întâlnesc cu apetitul pentru competitivitate.

Potrivit unui studiu realizat de RAND Corporation, propaganda modernă, în special cea de proveniență rusă, comportă patru caracteristici cheie:

1. se bazează pe volum informațional mare și difuzare multi-canal;

2. este rapidă, continuă și repetitivă;

3. este lipsită de angajament față de realitatea obiectivă;

4. este inconsistentă și inconsecventă informațional.

Cercetările experimentale arată că, pentru a obține succes în difuzarea propagandei, varietatea surselor contează. Astfel, sursele multiple sunt mai persuasive decât una singură, mai ales dacă aceste surse conțin argumente diferite care indică aceeași concluzie. Primirea aceluiași mesaj sau a unui mesaj similar din mai multe surse este mai persuasivă. Oamenii presupun că informațiile din surse multiple se vor baza pe perspective diferite și, prin urmare, merită să fie luate în considerare mai mult.

În România a fost dezvoltată o rețea vastă de pagini online care au ca obiectiv promovarea știrilor false. Această încrengătură informațională este conectată și la media socială (liste disponibile aici și aici). Pentru a asigura varietatea surselor cu același conținut, sunt create o serie de pagini clonate, parțial sau total, care se adresează publicului neavizat sau needucat, unele dintre acestea neavând adresă de contact, nu respectă noua legislație în vigoare cu privire la protecția datelor cu caracter personal sau nu prezintă sursa unor articole. Un astfel de exemplu îl reprezintă un site obscur, care în versiunea Facebook are 8.520 de urmăritori permanenți. Caracterul său anonim și neprofesionist ridică semne de întrebare cu privire la intențiile de informare obiectivă, considerând totodată faptul că beneficiază de o oarecare putere de viralizare, vizând anumite categorii de grup țintă.

Subiectele fabricate în cadrul acestei rețele de fake-news creează o realitate paralelă axată pe demonizarea președintelui României și decredibilizarea opoziției parlamentare, ce contrastează puternic cu statisticile de căutare și nevoile de informare ale românilor raportate la actuala guvernare. Interogarea Google Trends oferă o imagine obiectivă și precisă a asocierilor de căutare pentru cuvântul cheie „dragnea” de către internauții români.

Astfel, regăsim în ultimele 12 luni, următoarele asocieri de interes în căutarea subiectelor despre Liviu Dragnea:

Imaginea lui Liviu Dragnea este reflectată preponderent de problemele personale de corupție cu care se confruntă. Interesantă este asocierea într-o proporție de 140% a numelui „Dragnea” cu Aktual24, un site încadrat la categoria canalelor de știri false în ambele liste de mai sus. Această alegere indică și sursa de informare media pentru care optează un număr relativ mare de utilizatori români.

În cazul lui Klaus Iohannis, principalele asocieri de căutări prin motorul Google sunt legate de numele Codruței Kovesi și într-o mai mică măsură de Liviu Dragnea, ceea ce denotă un interes crescut al românilor cu privire la efortul de menținere a integrității justiției și decizia de revocare a șefei DNA – vârfurile de căutare fiind 11 feb. – 03 martie și 08-14 iulie 2018).

Din următorul grafic observăm că odată ce a scăzut interesul pentru protest și practic s-a diminuat presiunea străzii la adresa guvernării, s-au creat premisele pentru modificări legislative ce „relaxează” lupta anticorupție și ulterior conduc la demiterea Codruței Kovesi.

Fenomenul știrilor false se bazează pe mesaje similare transmise din partea mai multor grupuri care ajung la un receptor având o probabilitate mai mare de a fi percepute ca fiind credibile. Același lucru se aplică atunci când sursa este percepută ca fiind similară cu destinatarul; spre exemplu, dacă un canal de propagandă este (sau se pretinde a fi) parte dintr-un grup cu care se identifică destinatarul/receptorul, mesajul este mai probabil să fie convingător – exemplul comunităților virtuale. În consecință, percepția colectivă influențează percepția individuală și prin urmare credibilitatea devine una socială. Când volumul de informații este scăzut, receptorii tind să se axeze pe judecata experților, iar când volumul de informații este ridicat, destinatarii tind să favorizeze informațiile provenite de la alți utilizatori.

Similarități ale dezinformării media din România cu propaganda rusă

Propaganda contemporană rusă este continuă și foarte receptivă la evenimente. Din cauza lipsei de angajament față de realitatea obiectivă, propagandiștii nu trebuie să aștepte să verifice faptele sau exigențele etice; ei difuzează doar o interpretare a evenimentelor emergente care pare să le favorizeze cel mai bine temele și obiectivele. Acest lucru le permite să fie remarcabil de receptivi și agitanți, prin transmiterea primei „știri” a evenimentelor, cu accent pe neîncredere sau lucruri care nu s-au întâmplat de fapt. De asemenea, repetă și reciclează dezinformarea. Același tipar este utilizat de către anumite canale online și media TV în România.

Expunerea repetată a unei afirmații s-a dovedit a crește acceptarea acesteia ca fiind adevărată. Efectul iluzoriu al „adevărului” este similar unei situații prin care oamenii apreciază afirmațiile ca fiind mai adevărate, mai valoroase și mai credibile când le-au întâlnit mai devreme, decât atunci când se confruntă cu afirmații noi. Atunci când oamenii sunt mai puțin interesați de un subiect, aceștia sunt mai predispuși să accepte familiaritatea cauzată de repetare ca indicator, ceea ce ar demonstra faptul că informațiile, repetate până la punctul de familiaritate, sunt corecte. Este mai facil pentru anumite posturi de televiziune românești să recurgă în mod repetitiv la insinuări și speculații decât să prezinte realitatea obiectivă. Recent, media de propagandă preferă construirea unei imagini de profil anti-național pentru președintele României și devierea subversivă a atenției publicului neavizat de la chestiunea de fond, respectiv efortul de a continua lupta anti-corupție.

Propaganda rusă nu se referă la realitatea obiectivă; psihologia demonstrează potențialul persuasiv al canalelor și surselor cu volum informațional mare, alături de rapiditate și repetare, iar aceste aspecte ale propagandei rusești au un sens intuitiv. Ar fi de așteptat ca succesul să fie susținut dacă arhitecții săi găsesc modalități de a crește frecvența și receptivitatea mesajelor prin investiții în volum și canale suplimentare. Această nouă caracteristică transcende intuiția și credința convențională că „Adevărul întotdeauna câștigă”.

Propaganda contemporană rusă face puțin sau deloc referire la adevăr. Aceasta nu înseamnă că totul este fals, dimpotrivă, adesea conține o parte semnificativă a adevărului. Uneori, totuși, evenimentele raportate sunt fabricate în întregime.

Astăzi, tiparul narativ propagandist se concentrează pe exacerbarea fisurilor existente în Occident, folosind discursul naționalist, sentimentele anti-americane sau anti-UE pentru a-și îndeplini propriile scopuri. În acest sens, manipularea grafică a hash tag-ului #rezist către o asemănare izbitoare cu svastica nazistă, are rolul de a induce consumatorilor neinformați un sentiment naționalist și respingere față de atitudinea străzii. Această tehnică, combinată cu pomeni electorale, speculează mârșav nevoia de bunăstare a comunităților de periferie. Mă întreb, unde sunt strategiile opoziției și mecanismele de răspuns ale acesteia pentru diversele straturi societale? Istoria electorală recentă ne-a demonstrat că nu intelectualii au schimbat România, ci mai degrabă, o mare parte dintre aceștia au fost complici inconștienți, prin neparticipare, la plasarea injustă a unui mecanism politic ineficient și corupt.

O mare parte a oamenilor nu sunt educați în mod special pentru a disocia informații și știri adevărate de informații false. De obicei, consumatorii de informație obișnuiți nu prezintă o disponibilitate în a verifica veridicitatea unei surse sau a unui subiect, ei tind mai degrabă să fie comozi și să instrumenteze tipare similare de accesare a acesteia.

Anumite posturi de televiziune românești introduc un factor emoțional puternic, iar persoanele ale căror grupuri de prieteni sunt afectate de un eveniment au mult mai multe șanse să accepte teorii ale conspirației despre acel eveniment. Poveștile sau sursele care generează excitare emoțională în receptori prin dezgust, frică, fericire, sunt mult mai probabil a fi transmise cu efect, indiferent dacă sunt adevărate sau nu. Un alt tipar de propagare, demonstrează că mesajele furioase sunt mult mai persuasive pentru publicul furios. Vă recomand să căutați în Google Images pentru exemplificare următoarele două cuvinte cheie asociate: „burtiere tv”.

Efecte ale propagandei și dezinformării media în Europa

Institutul slovac GLOBSEC a realizat un sondaj de opinie, desfășurat în șapte țări din Europa Centrală și de Est. Potrivit raportului de cercetare al GLOBSEC  „Aproape 10% dintre persoanele din Europa Centrală și de Est au încredere în canale de dezinformare online, în calitate de surse relevante de știri pe problematica afacerilor internaționale”, spun autorii. Cel mai mare procent a fost înregistrat în România (37%), urmat de Slovacia (12%), Polonia și Republica Cehă (ambele 9%).

Eurobarometrul „Fake News and Disinformation Online” publicat de Comisia Europeană  în 12 martie 2018 pare să confirme rezultatul cercetărilor GLOBSEC, realizate cu aproximativ un an în urmă. Raportul indică faptul că 37% dintre respondenți se confruntă cu știri false în fiecare zi sau aproape zilnic și 71% se simt încrezători în identificarea acestora. Cetățenii chestionați cataloghează canalele media tradiționale drept cele mai de încredere: radio (70%), TV (66%) și ziare/reviste tipărite (63%). Publicațiile online și portalurile de știri se bucură de o credibilitate mai scăzută (47%), în schimb tinerii (cu vârste între 15 și 24 de ani) tind să aibă predilecție pentru ziarele și revistele online pe care le accesează (60%). Observăm așadar, o capacitate mult mai mare de adaptare a generațiilor tinere la noul peisaj media, însă nivelul de încredere este relativ similar cu cel al respondenților mai în vârstă. Persoanele cu un nivel mai înalt de educație au încredere în surse de informare cât mai variate, însă pentru categoria știrilor din mediul rețelelor sociale înregistrează încrederea cea mai scăzută. Respondenții cu un nivel ridicat de educație tind să utilizeze mai mult ziare și reviste online, agenții și agregatori de știri. Încrederea în informații este mai mare în rândul celor care citesc ziare tipărite și reviste de știri. Dintre cetățenii UE care utilizează rețele sociale și aplicații de mesagerie online, respondenții din România (59%) înregistrează scorul și cea mai mare probabilitate de a avea încredere în știrile și informațiile pe care le accesează prin intermediul acestor platforme. Cel puțin jumătate dintre respondenți din toate cele 28 de state membre ale UE se confruntă cu știri false cel puțin o dată pe săptămână, pe când cei cu un nivel superior de educație spun că intră în contact cu știrile false mai des. Doar șapte din zece respondenți (71%) se simt încrezători în identificarea știrilor false.

La nivel european 85% dintre respondenți percep știrile false drept o problemă în țara lor și 83% o percep ca o problemă pentru democrație în general.

Un efect periculos și subminant, datorat lipsei de comunicare, a oferit greutate în Europa partidelor de extremă dreapta, care s-au bazat în discursul lor pe nemulțumirea colectivă și retorica xenofobiei, exacerbarea sentimentului de identitate națională. De fapt, aceste grupuri politice promovează un mesaj radical și, pedepsind imigranții ca o soluție, induc ideea că vor rezolva toate problemele economice și politice ale statului. Acest nou construct politic aduce Europa mai aproape de vulnerabilitatea ecosistemului informațional, caracterizată prin modele narative induse, care antagonizează grupurile sociale și expune societatea europeană la tacticile nemiloase ale unor actori externi ce urmăresc influență politică și economică.

Această luptă pentru câștigarea minților și inimilor cetățenilor creează comportamente care se reflectă în decizii colective. Atribuirea conotațiilor negative unor instituții distruge încrederea în fundamentele democrației, care devin impregnate publicului țintă și interferează în procesul de judecată. În consecință, publicul novice, care îmbrățișează măsuri ipotetic radicale sau pomeni electorale, denotă o predispoziție în a fi captivat de „viziunile” acestor grupări politice. Europa se află în prezent într-un astfel de proces, fiind expusă agresivității informaționale prin mijloace clandestine specifice epocii postmoderne.

Consecințe ale fenomenului dezinformării în România:

  • menținerea unui nivel ridicat de corupție și șantajarea politicienilor;
  • discreditarea elitelor autentice;
  • punerea la îndoială a funcționalității democratice și conectarea la o realitate alternativă;
  • titlurile media sunt mai importante decât realitatea; de exemplu: dezinformarea subliminală prin burtiere TV, bloguri avalanșă, canale/fabrici de știri anonime;
  • cultivarea unei atmosfere colective caracterizate prin demoralizare, ambiguitate și apatie; teren perfect pentru manipulare;
  • operarea necorespunzătoare cu mituri, clișee, insinuări, legende urbane, simboluri și convingeri care destabilizează stima de sine socială (o abordare lașă);
  • specularea frustrărilor din mentalul colectiv, violență simbolică, anticiparea atitudinilor colective;
  • discreditarea / subminarea eforturilor instituționale de combatere a corupției.

Recomandări

Potrivit lui Max Weber: „O națiune este o comunitate de sentiment care se va manifesta în mod adecvat în cadrele unui stat propriu; de aceea, o națiune este o comunitate care în mod normal tinde să-și genereze propriul stat. Este o comunitate în căutarea statului.”

Iar ceea ce nu pot înțelege astăzi mințile corupte, a afirmat Immanuel Wallerstein întărind valoarea sociologiei clasice europene: „[…] societatea este mai mult decât statul, este cealaltă parte. Societatea este o alternativă la stat și sursa ultimă de legitimare a acestuia”.

Interdependența dintre societate și tehnologie nu prezintă doar vulnerabilități, ci și oportunități deosebite. Modul de instrumentare a tehnologiei este decisiv determinat de nivelul de conștiință a celui/celor care se află în spatele acesteia.

Societatea civilă are atât legitimitatea, cât și interesul de a implementa o rețea de conștientizare și informare activă de tip blockchain cu asistența și participarea unor actori din comunitate – sector civic, academic și privat. O astfel de rețea de tip platformă poate opera cu instrumente de validare informațională într-un sistem-proces de transparență și de verificare a autenticității informaționale, plus o abordare participativă care stimulează cetățenia activă și buna guvernare. Mai mult, acest sistem poate fi extins cu timpul în sfera transparentizării și eficientizării politicilor publice/afacerilor guvernamentale. Modele de bune practici pot fi împrumutate dinspre societăți care implementează deja aceste mecanisme.

Funcții pe care le poate îndeplini societatea civilă pentru asigurarea autenticității informaționale:

  • analiza fenomenului social în spațiul digital din perspectiva expunerii la produse informaționale;
  • descifrarea cosmeticii și regiei din spatele manevrelor mediatice;
  • monitorizarea, detectarea și expunerea știrilor false;
  • identificarea brokerilor informaționali – surse, canale și utilizatorii de influență prin monitorizarea și raportarea/blocarea acestor canale în rețelele sociale;
  • identificarea frecvenței, narațiunilor și a gradului de viralizare;
  • deconstrucția realității alternative, înapoi spre realitate, obiectivitate și specificitate;
  • dezvoltarea unei platforme de comunicare strategică către comunitate, considerând că agresiunile mediatice pot să provină atât din interior, dar și din mediul extern.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. mircea spune:

    Multumim pentru acest articol foarte interesant!

    • Silviu Nate Silviu Nate spune:

      Mă bucur dacă ați găsit utilitate în acest articol.
      Un aspect surprinzător, pe care nu l-am integrat în analiză, ține de asocierea cuvintelor de căutare vulgare, într-o proporție covârșitoare, pentru keyword: “dragnea”. Nu îmi permit să le enunț aici, însă le puteți identifica dvs. interogând Google Trends.
      Această situație indică de-a lungul perioadei analizate, un transfer dinspre mesajul revendicativ al societății, către unul de ură. Se înregistrează un nivel de frustrare colectivă ce are ca ultim scop formula disperată de înlăturare a celor care au abuzat de puterea politică. Nu întâlnim în ultimii 10 ani, spre exemplu, asocieri similare de violență verbală, la un nivel peste 2000% a cotei maxime Google. Un exemplu la scară mai mică a fost asociat lui Victor Ponta în cazul protestelor legate de Roșia Montană.

  2. Emil spune:

    La aproape 40% rată a analfabetismului funcţional, cap de listă la funcţiile pe care le poate îndeplini societatea civilă în direcţia asta ar fi implicarea în punerea pe direcţie a învăţământului din Ro.

  3. marcel spune:

    Nu vad problema.

    Romanii ori vor merge la vot in 2019 si 2020 si vor vota corect, ori noi plecam si traim fericiti peste hotare, iar prostii si slugile PSD se vor manca intre ei.

    • Kurt spune:

      Nu e o soluție.
      Nu pot pleca toți tinerii din țară. NU cedăm, cei din țară și din UE.

      • Zev spune:

        De ce? Ce drept moral am eu sa spun unor tineri romani cu viata in fata stati voi in Romania, desi eu am plecat de zece-zece ani, sacrificati-va viata si faceti voi curat in tara ca vin si eu la pensie, dar sa fie totul frumos, da?

  4. Kurt spune:

    Naționalism izolaționist ca în Națiunea ceaușistă (securiștii patrioți) e țelul penalilor „patrioți“ din guvern, parlament și instituții publice. Academia e focar de instingare, nu are nimic „academic“ comparabil cu occidentul.

    …“ …Consecințe ale fenomenului dezinformării în România:
    • menținerea unui nivel ridicat de corupție și șantajarea politicienilor;
    • operarea necorespunzătoare cu mituri, clișee, insinuări, legende urbane, simboluri și convingeri care destabilizează stima de sine socială (o abordare lașă);
    • discreditarea / subminarea eforturilor instituționale de combatere a corupției…. „…
    Hotul Dragnea și toți cei care au jefuit țara 1990- 2018 distrug azi statul de drept, își bat joc de țară și de locuitorii lor.
    De acord, o informare verificată și mai credibilă e un prim pas spre o democrație consolidată. România europeană în loc de „democrația originală“ autohtonă specifică.
    Check, recheck, doublecheck.
    Platforme digitale locale pot conecta opoziția, oferă control local cetățenilor. Locuitorii: „Vă vedem“.

  5. AT spune:

    Daca e vreo consolare, manipularea in presa occidentala a ajuns la niveluri abisale. Au ajuns maestri la cum sa minti spunand adevarul.

    Exemplul 1:
    “Luna trecută, președintele României, Klaus Iohannis, l-a demis pe procurorul anticorupție Laura Codruta Kovesi, care a fost considerat un simbol al luptei împotriva corupției, într-una dintre cele mai afectate țări din UE.”
    https://www.telegraph.co.uk/news/2018/08/10/romanian-police-tear-gas-anti-corruption-protesters-expats-return/

    Exemplul 2: Lauren Southern viziteaza Australia

    Canalul oficial Youtube al televiziunii: 10000 vizualizari, 90% aprecieri negative
    https://www.youtube.com/watch?v=Cyhne0o__us

    Analiza independenta 225000 vizualizari, peste 95% pareciera pozitive: https://www.youtube.com/watch?v=BLAKLIMhTaA

    Exemplul 3: Fact checking. Asta, zice-se, ar trebui sa ne apere de fake news. Dar de fact checkers cine ne apara?
    https://www.youtube.com/watch?v=h93DiXQEJvU
    https://www.youtube.com/watch?v=yUSlot-3hSs

    Exemplul 4: Concedierea lui Peter Strzok.
    Hotnews, citand Reuters: “Un agent FBI a fost concediat după ce l-a criticat pe Donald Trump prin intermediul unor mesaje”
    Din intreaga stire lipseste informatia esentiala ca agentul in cauza il investiga pe Trump cand a facut acele comentarii politice, deci nu e vorba de a critica sau a nu critica presedintele, ci de impartialitatea investigatiei.
    Este nevoie ca comentatorii sa completeze aceste elemente relevante.
    Iata si investigatia agentului din Congresul american:
    https://www.youtube.com/watch?v=ANohtXQhkQw

    De bine, de rau, in Romania lumea cat de cat educata e lamurita ce fel de presa fac canalele din sortimentul Antenelor (desi iata ca nici Hotnews nu e imun). In Occident, in schimb, presa traditionala se bucura de prestigiu in randul elitelor, pentru ca isi promoveaza reciproc ideologia.

    Nu e de mirare ca lumea cu o gandire independenta abandoneza presa traditionala pentru amatori pe Youtube. Nu e de mirare reactia isterica cu” fake news” si presiunile pentru a cenzura asupra monopolurilor comunicatiilor Google, Facebook, Snapchat, etc., carora le-a cazut victima deocamdata Alex Jones. Motivul exact nu l-am aflat nici acum.

    • Kurt spune:

      Sunt de altă părere. Cunosc presa din vest.
      Tinerii de azi au alt ritm de viață, nu seamănă cu cel al părinților. Tinerii folosesc mediile digitale, smartfone, internet, email, PC. Tinerii de azi nu pun mâna pe hârtie, ziare, reviste, cărți. Au acces JUST IN TIME la tot ce îi pasionează. Părinții care mai cumpără ziare folosesc din ce în ce mai mult televizorul ca informație. Tinerii nu au nevoie de televizor. Tinerii sunt mai puțin implicați, mai puțin interesați de jocurile și penibilitățile exprimate în stil reclamă de tutun de politicieni. Obama si D. Trump se folosesc de mediile digitale într-o societate americană puternic digitalizată.
      Nu e cazul României. Pensionarii stau în fața TV „național“, mai puțin tinerii.
      Presa din vest e puternic (printmediile, ziare, reviste, cărți) sub presiune economică (taz Tageszeitung Berlin cu tiraj mic de 35.000 exemplare se reorientează spre „online“ și ritm săptămânal. Nu mai are cumpărători, nu mai are cititori). Comparație: cât e piața internă „națională“ de cărți românești azi (Germania 9 miliarde Euro pe an, cu scădere de 10%)?
      Cine mai citește azi hârtie?
      Cine se uită la TV?

  6. Ela spune:

    “… concret, nu putem alege lucruri pe care nu putem știi că ni le permitem.”
    Aceasta fraza mi se pare esentiala pentru intelegerea (in vederea corectarii, ca doar asta conteaza!) mecanismelor care conduc la instalarea + sau – durabila a mentalitatii predominante dintr-o societate.
    Probabil datorita reminiscentelor vietii sale, initiale, in Paradis ;) , omul, desi dotat cu un imens potential si fix atata inteligenta cat ii trebuie ca sa traiasca mult si bine, e…lenes. Prefera sa stea “degeaba”, sa fie servit, si sa i se spuna ce s-a mai intamplat prin lume. Detesta responsabilitatile in asa masura incat le delega primului venit, apoi se convinge ca a facut cea mai buna alegere, pentru ca altfel logica i se fractureaza si detesta sa nu aiba dreptate…Atunci, se lupta cu orice si cu oricine, numai ca sa mentina acel statu quo din Edenul originar.
    Mai serios, orice propagandist stie ca, nu adevarul sau dreptatea, notiuni cat se poate de subiective, de altfel, conteaza pentru oameni, ci ambalajul in care sunt prezentate si mesajul implicit (nu explicit!) pe care-l transmite publicului.
    In cazul nostru, avem, pe de o parte, PSD&co care flateaza instinctele primare ale oamenilor, si pe de alta, opozitia progresista si intelectualitatea in general, care, cand nu-i trateaza direct, de idioti si analfabeti, li se adreseaza (paradoxal!!!) intr-un limbaj elevat si absolut ermetic lor, din care emana practic acelasi mesaj subliminal : pentru ca sunteti prosti, noi va propunem sa va desteptam, va trimitem deci sa invatati, sa cititi enciclopedii si sa mergeti la filarmonica, pentru ca altfel “nu ne meritati!”.
    Nu trebuie sa fii nobelizat in psihologie ca sa intelegi ca, in aceste conditii e absolut firesc ca PSD sa conduca RO, Antena 3 sa fie in topul preferintelor si invatamantul romanesc pe butuci!
    Cand ilustrii nostri filosofi eruditi, vor actiona conform invataturilor de care sunt burdusiti, de ex aplicand indemnul simplu, direct si lipsit de ambiguitate, al lui Kant “respecta orice om, neconditionat!”, toata lumea va avea de castigat!
    treaba cu “respectul trebuie meritat” este cauza principala a lipsei de civilizatie, dar si sursa manipularilor, pentru simplul motiv ca e imposibil sa discerni daca anonimii pe care-i intalnesti intr-o zi pe strada merita amabilitatea, grija si politetea ta, sau poti sa calci linistit peste ei…

  7. abc spune:

    Problema e mai complicată decât pare.
    Deoarece tehnicile de manipulare prin intermediul social-media au ajuns să fie stăpânite atât de cetățeni cu orientări prodemocratice cât și de către cetățeni care își pun la vânzare cunoștințele pentru posturi călduțe, în România dacă e să privim obiectiv, fiecare baron corupt întărit (hai să fiu neutru și să nu numesc partidele) are parte de un consilier specializat în manipulare- bineînțeles cosmetizat se cheamă consultant politic sau consultant în comunicare.
    Asta e realitatea.
    Dvoastră de la Universitatea Lucian Blaga aveți oameni formați intelectual care activează în funcții cheie pentru PSD.
    Deci, oamenii aceștia sunt la curent cu tehnicile de manipulare-dezinformare.
    Mai mult, au creat departamente cu tineri active în cadrul partidelor românești la nivel național și local, care se îndepărtează de la o linie factuală de informare a opiniei publice și se aruncă pe o linie ideologică.
    Ce dictează ierarhia politică(de care sunt dependenți în carieră) ei sunt în stare să machieze adevărul doar pentru ca și scorul electoral să fie favorabil Partidului.
    E o temă de reflectat dacă în paralel cu cursurile de comunicare, influențare politică etc…nu ar trebui încadrate într-un curs de etică și deontologie profesională politică încă din cadrul rândurilor celor școliți.
    Altfel se vor succeda generații de studenți unii chiar străluciți specializați în arta manipulării sociale.
    Mulți erau la curent de manipulările Cambridge Analytica sau de softurile GRU nu e o noutate.
    Urmează o nouă etapă care va face și mai greu critica factuală și menținerea unei igiene intelectuale și umane în activitățile politice .
    Inteligența Artificială cu algoritmi care vor depăși capacitatea de predicție, analiză și sinteză a unor grupuri de cercetători.
    Va fi un bordel, persuaziunea se va face 24/24 fără a mai știi comanditarul din spatele acțiunii.

    • Zev spune:

      Suna corect, dar parca tot am oaresce rezerve. N-am cautat, si nici din intamplare n-am vazut vre-o pozitie articol studiu, ceva, care sa analizeze umpic care e ‘return on investment’ la marsaviile astea. Tot ce am vazut sunt nici macar observatii empirice, ci chestii luate axiomatic la modul: un demers politic sau social oarecare putea sa aiba reziultatul A sau B. Rezultatul a fost A. Transpare ca o parte interesata a platit postaci sa sprijine rezultatul A. Si de aici imediat si faranici o constructie rationala, fara o judecata cantitativa, fara o metodologie oarecare definita si aplicata cogent, se statueaza o pretinsa cauzalitate: rezultatul a fost A Pentru Ca au fost postaci platiti care au dus oile la macelar. In plus, uitati-va la postaci, inclusiv aici, au astia intelect, sau poate talent sau magie de Pied Piper sa convinga pe cineva de ceva?

    • Patrocle spune:

      Dvs. când vă referiți la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, aveți o convingere bazată pe o experiență personală sau pe un studiu elaborat? Voi contrazice afirmația dvs. Absolvenții din Sibiu sunt liberi să opteze, că orice alt cetățean, pentru o orientare/preferință politică. Statistic vorbind, majoritatea tinerilor sunt de dreapta. Cu tot respectul pentru dvs., nu pot fi de acord cu insinuările dvs. Pe de altă parte, înțelegeți că un Curriculum este impus în mare proporție de ARACIS, așadar politica de discipline/cursuri este mai degrabă centralizată la nivel național. Cât despre un curs de Etică Politică, el există și se predă la Sibiu. Sper să fiți doar insuficient informat și nu rău intenționat.
      Stimate abc, la dvs. cum este? Ați atins perfecțiunea?

  8. Dedalus spune:

    Ipoteza centrala in cazul acestor idei in Romania este ca manipulatorii isi cunosc meseria.

    Ori, aceasta ipoteza este flagrant contrazisa de siutatia mai mult decat precara a invatamantului din ROmania. Ce ar face ca intr-o mare de facultati falimentare, fix cele care se ocupa de tehnici utilizate in dezinfornare sa fie mai bune decat celelalate?

    Eu am vazut si pe viu chestia asta: manipulatorii nu sunt in stare de prea mare lucru.

    Singurul rezultat pe care il pot obtine este flooding. Dar pentru asa ceva sa imi fie cu iertare, nu-i nevoie de o facultate si nici macar de un liceu.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Silviu Nate


Silviu Nate

Silviu Nate este licențiat în Științe Politice; a obținut burse de studii din partea The Fund for American Studies (TFAS) și a absolvit International Institute for Political ... Citeste mai departe


Rugaminte Contributors.ro

Profesorul Vintilă Mihăilescu, este internat la Fundeni și are nevoie de transfuzii de sânge. __________________ Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu - internat la Sptalul Fundeni”. O listă a centrelor din București se găsește aici: http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/

E randul tau

Actul de adminitrare a trebuirilor tarii este unul esentialmente politic. Chiar decizia de a cres...

de: Dedalus

la "Dupa 29 de ani de cautari - o posibila reforma a Romaniei digitale. Scrisoare intredeschisa"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

septembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)