vineri, aprilie 26, 2024

Democratia in Republica Moldova este o butaforie

Caderea guvernului Filat in Republica Moldova in urma unei motiuni de cenzura pune capat unei perioade suprarealiste de patru ani in istoria acestei tari, demonstrand, odata in plus, superficialitatea implantarii democratiei aici.

Motiunea de cenzura este rezultatul destramarii coalitiei guvernamentale, Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), formata din Partidul Liberal Democrat (PLDM), al premierului Vladimir Filat, Partidul Democrat (PDM), condus de presedintele parlamentului, Marian Lupu, si Partidul Liberal (PL), al carui lider este Mihai Ghimpu.

Perioada supra-realista a inceput la 5 aprilie 2009, cand Partidul Comunistilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin, a castigat alegerile parlamentare, intr-un scrutin contestat vehement de opozitie ca fiind masluit.

PCRM a castigat atunci 60 de mandate din 101 si i-a lipsit un singur mandat pentru a putea alege preseduntele Republicii Moldova, Vladimir Voronin exercitandu-si deja cela doua mandate maxim permise de Constitutie.

In alegerile parlamentare repetate din 29 iulie 2009, opozitia a reusit sa obtina 53 de mandate, fata de doar 48 ale PCRM, si datorita trecerii fostului presedinte al Parlamentului, Marian Lupu de la PCRM la PDM.

S-a format atunci AIE, in prima varianta si, pentru prima oara in mai bine opt ani, PCRM s-a vazut nevoit sa treaca in opozitie.

Comunistii au practicat o opozitie dura, pe alocuri obstructionista, ceea ce a avut ca rezultat prelungirea imposibilitatii alegerii sefului statului de catre parlament.

In septembrie 2010 un referendum privind alegerea directa a presedintelui a esuat din cauza slabei participari la vot, iar electoratul a fost convocat din nou la urne in cel de-al doilea scrutin parlamentar repetat, la 28 noiembrie 2010, cand partidele din AIE, candidand separat, au obtinut in total 59 de mandate, fata de 42 ale PCRM.

S-a format guvernul AIE 2 si se parea ca lucrurile mergeau in directia dorita, atunci cand din PCRM au inceput sa plece deputati, care au format sub conducerea lui Igor Dodon un grup separat, ulterior aderat la Partidul Socialistilor.

Acest grup a contribuit in martie 2012 la alegerea lui Nicolae Timofti, un magistrat fara afiliere politica, in functia de presedinte al Republicii Moldova.

Dar tocmai cand a fost depasit acest obstacol care a tinut tara in vid constitutional timp de trei ani, relatiile dintre cele trei partide aflate la guvernare au inceput sa se deterioreze iremediabil.

Cauza principala pare sa o fi constituit conflictul dintre premierul Filat si prim-vicepresdintele Parlamentului, magnatul Vladimir Plahotniuc, de la PDM.

Ambitiile lui Plahotniuc, patronul, intre altele, al unui trust de presa influent, s-au izbit de stilul in forta, pe alocuri autoritar al premierului Filat.

Conflictul a polarizat coalitia intre PLDM pe de o parte, si PDM si PL pe de alta.

Cobflictul a explodat cu virulenta in urma mortii misterioase a unui tanar la o vanatoare pe 23 decembrie 2012, la Padurea Domneasca, unde au participat mai multi demnitari, printre care procurorul general, Valeriu Zubco.

Lipsa de transparenta cu privire la ancheta si aparenta implicare a politicienilor de frunte in afacerile justitiei au oferit un bun prilej de acuzatii reciproce.

Conflictul Filat – Plahotniuc s-a agravat si PCRM a profitat ca sa formeze o alianta de conjunctura cu PLDM si sa-l demita din functie pe prim-vicepresedintele Parlamentului.

Razbunarea politica n-a intarziat: PDM a declarat practic razboi pe fata premierului Filat, care la randul sau a anuntat retragerea PLDM din AIE.

PCRM a profitat si s-a intors imediat impotriva partidului lui Filat, introducand motiunea de cenzura impotriva guvernului, sprijinita si de deputatii PDM.

Si uite asa s-a ales praful din AIE, care a avut un scop legitim declarat prin insasi denumire, dar care a esuat lamentabil deoarece nu a functionat niciodata ca o coalitie, ci doar ca o guvernare impartita in trei feude, in fapt racul, broasca si o stiuca.

Nu e prima oara cand o guvernare de coalitie esueaza in Republica Moldova: asa a sfarsit si Alianta pe Democratie si Reforme in perioada 1998 – 1999, deschizand calea guvernarii comuniste din perioada 2001 – 2009.

Acest esec nu e surprinzator. El reprezinta un efect al superficialitatii implantarii democratiei in Republica Moldova, al caracterului efemer si lipsit de fond al partidelor politice de aici.

Perspectivele sunt sumbre: chiar daca se reuseste formarea unui guvern care sa-si duca pana la capat mandnatul, car expira in noiembrie 2014, legitimitatea si eficacitatea sa vor fi indoielnice.

Iar daca vor fi convocate alegeri anticipate, e posibil ca din urne sa iasa o structura relativ asemanatoare a parlamentului poate cu o reprezentare sporita pentru PCRM.

Pentru alegatorul de rand din cea mai saraca tara a Europei unui scrutin anticipat va reprezenta un exercitiu cu care s-a obisnuit in ultimii patru dar care promite un rezultat prea putin atragator, dat fiind faptul ca are de ales intre aceiasi politicieni compromisi care trateaza tara ca pe propria mosie.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. De ce se presupune din start ca n-ar fi legitim sau eficace un nou Guvern pro-european? UE e la curent si sa informat despre situatia de la Chisinau. Au la dispozitie vreo 18 zile si vreo 2 weekenduri sa-si rezolve problemele de orgoliu. Reflectoarele sunt acum pe Timofti. Trebuie sa-i faca sa se inteleaga si decizia e a lui pe cine numeste prim-ministru. Liderii partidelor trebuie sa asigure majoritatea parlamentara. Iurie Leanca ar fi o optiune cu care are fi de acord toti, inclusiv UE.

    • Ioane,
      sigur ne-am mai intersectat parerile pe siturile din „R.Moldova” !! Spune clar , esti roman din Romania sau esti basarabean? Prea se observa ca stii bine situatia locului si o interpretezi in felul tau,usor realist, usor deformat.Lasa orgoliile , nu e vorba de orgolile politicienilor in RM!! E mult mai adanc inradcainat comunismul decat la noi. Acolo e vorba direct de manipularile FSB/KGB , de mentalitati comunistoide inradacinate crunt intr-un sol cu deznationalzare inceputa acum doua secole!!Acolo e o IMBARLIGARE DE CONFUZII CARE MAI DECARE MAI NOCIVE.

  2. Deh, au si ei taricenii lor si blagablatistii lor. A fost reabilitat de catre 70% din 40% populatie votanta socialismul in Romania. De ce n-ar urma si republica Moldova? Si lor le e mai aproape Putin decit Merkel sau Obama. Incep cu pasii romanesti ai apropierii de Moscova-motiunea de cenzura-urmata de victoria zdrobitoare a voroninilor. Au si ei iliescul lor, inca in viata. Lenin trebuie sa mai astepte pina sa aiba companie. Pe Stalin l-au uitat. Ambele tari.

  3. Yoy… nici n-am stiut ca Filat a facut toate miscarile alea pana la situatia actuala. Harnic baiatu’.
    Pacat de tara aia ca are o gramada de bosorogi incremeniti in epoca sovietica, ca dovada insasi existenta PCRM.

  4. Mda, am mai vazut filmul asta in ultimii ani si in Romania, ca doar ne curge acelasi sange prin vine. PDL se culca cu PNL care se supara si pleaca ca mai apoi sa se pupe cu PSD si sa dea jos PDL. La ei ca si la noi, toate rocadele astea se fac pentru bani si nimic altceva. Daca democratia din Moldova e butaforie, democratia asta romaneasca ce o fi? Rade ciob de oala sparta.

  5. Cam peste tot in ziua de azi democratia e o butaforie. In orice caz, democratia fara civilizatie nu aduce nimic bun. Vedeti 23 de ani in Romania post ’89, vedeti Irak, vedeti mai nou nordul Africii. Democratia originala (fara ghilimele) din Grecia Antica permitea doar voturile celor educati, cu o anume stare (nu mai spun ca doar ale barbatilor). A fost pe Euronews un reportaj din Egipt unde o femeie a spus ca in tara 30% sunt educati iar 70% sunt ignoranti. Cu noul regim democratic, cei educati o sa fie condusi de cei ignoranti, ce lucru bun poate fi acesta? Daca inca nu sunteti convinsi, va recomand filmul Idiocracy.

    • aveti dreptate, democratia fara civilizatie(adica prosperitate) este butaforie oriunde. Intr-adevar filmul ‘Idiocracy’ merita vazut, interesant ca v-ati gindit la el in contextul acesta. Eu cred ca si societatile prospere si civilizate (inca!) sint pindite de pericolul idiotizarii tinind cont de calitatea tot mai precara a educatiei, alimentatiei,etc.

  6. Atit în Moldova cãt si în România, popoarele imbecilizate de comunism, voteazã în comunisti! Este o Mare Rusine si timpenia de Republici de Banane tip Balcanic!

  7. Era si de prevazut ca situatia artificiala de la Chisinau sa nu dureze. Se imbata lumea nu numai cu vin, potrivit obiceiului milenar ci si cu iluzii desarte si incercau de zor sa anime un mort. Atat a durat respiratia gura la gura si mai mult nu ! Acolo, aproape ca si la noi, macar ca noi suntem ceva mai spre Vest, n-a fost democratie adevarata aproape niciodata, nici cand Stefan Voda le taia personal capatanile cand il suparau nici cand comisarii sovietici ii puneau in trenuri si serveau 20-30 de ani de Siberia si nici cand Armata a XlV-a rusa si Smirnov le demonstreaza facandu-le in fata sis-sic ca o fi ea a lor tara aceea dar ei nu pleaca de acolo si gata. Si Coanei Europa nici ca-i pasa de una ca asta si nici de faptul ca desi stie bine cum a fost cu Basarabia romaneasca se face ca ea, Coana Europa era plecata din localitate cand au aparut pe harta sa doua Romanii. E mai important gazul din Rusia decat trista poveste a unora ca noi.

  8. Republica Moldova se schimba. Chiar daca ne dorim sa se schimbe mai repede, nu e cazul sa declaram ca democratia ar fi o butaforie.

    Trebuie sa avem rabdare, la fel ca moldovenii patrioti si democratici. Critica e OK, dar jignirile nu-s in regula. Democratia se intareste in ritmul ei, asa cum si betonul se tot intareste timp de 100 de ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro