marți, martie 19, 2024

Despre criza din Ucraina la cald. Sau ce se intampla atunci cand clipesti primul

Atunci cand anticipam, in ajunul summit-ului de la Vilnius, un scenariu pesimist in Ucraina, nu imi imaginam ca protestele vor escalada in confruntari violente, soldate cu cel putin 82 de morti si peste 600 de raniti. Aparent, faza calda a luat sfarsit cel putin la Kiev. Ianukovici si ministrii guvernului interimar sunt de negasit. Prin resedinta prezidentiala din Mejgorie se plimba nestingheriti reprezentantii mass-media si populatia. Reporterii de investigatie aflati la fata locului cu grija aduna probe care confirma implicarea presedintelui in persecutarea jurnalistilor si acte de coruptie. Desi cartierul guvernamental din Kiev este protejat actualmente de catre fortele de auto-apararea formate din protestatari, iar in Rada opozitia preia fraiele puterii, situatia ridica mai multe semne de intrebare vizavi de viitorul Ucrainei. In cele ce urmeaza voi incerca sa prezint la cald cateva ganduri razlete referitoare la situatia interna din Ucraina, dar si felul in care criza de la Kiev influenteaza vecinatatea.

Structurile de forta

Utilizarea munitiei de razboi pe strazile din Kiev a fost cea mai brutala tentativa din ultimii 15 ani de a reprima proteste in Europa. Problema nu este doar ca liderii politici au emis astfel de ordine (explicatiile precum ca au aflat de pe internet despre faptul ca se trage nu pot fi luate serios in seama), ci ca acestea au fost executate. Fortele de ordine deseori au actionat in sinergie cu tituski – grupari formate din tineri fosti (actuali) sportivi platiti pentru a hartui pe protestatari. Practic fortele de ordine au tolerat sau au incurajat violente impotriva civililor din partea unor grupari informale, in loc sa resepcte juramantul dat prin care s-au obligat sa apere pe cetateni. Mai grav, Ministerul Apararii a incercat sa deplaseze trupe la Kiev, lucrul oprit de catre cetateni care au blocat caile de acces in fata unitatilor militare. Serviciul de Securitate (SBU) in acelasi timp era in plina pregatire pentru operatiunea “anti-terorista” impotriva protestatarilor pe intreg teritoriul tarii . Ramane inca neclar daca lunetistii care au tras in multime faceau parte si din subdiviziunile SBU. Prin urmare, sectorul de securitate (aparare, interne si serviciul de informatii si securitate) necesita o reforma drastica pentru a restabili increderea cetatenilor si pentru a preveni pe viitor abuzurile comise pe durata protestelor. Regimentul Berkut, participant activ la reprimarea protestelor si care exista in afara legii, trebuie desfiintat urgent.

Fractura intre cetateni si elita politica

Cetatenii care au protestat timp de 3 luni, uneori la -10C sau -20C, prin nivelul lor de auto-organizare si sacrificiu personal au demonstrat ca sunt cu mult mai maturi decat intreaga clasa politica. La un moment dat, de pe scena Maidan-ului un medic a rugat ca lumea sa nu mai aduca medicamente pentru ca aveau rezerve suficiente. Un alt medic isi cerea scuze ca nu a reusit sa scoata pe toti cei raniti de pe linia focului. Un participant de pe Maidan mi-a marturisit ca este de o luna de zile la Kiev, doarme foarte putin din cauza turelor de noapte si ca a lasat acasa sotia si trei copiii, pentru viitorul carora protesteaza in piata centrala. El a spus ca doreste un stat normal, in care se respecta legea. Pana in prezent intreaga clasa politica nu a dat dovada de sacrificiu si nici nu a fost capabila sa transpuna in realitate aspiratiile cetatenilor. Activistii de pe Maidan au blocat aeroportul din Kiev pentru a preveni plecarea in masa a deputatilor, care ar fi putut lasa legislativul fara cvroum necesar. Oligarhii ucraineni prin deputati controlati in Rada au deblocat activitatea parlamentului doar dupa macelul din “Joia Neagra” (20 februarie). Unii dintre ei au devenit si mai vocali atunci cand politicienii locali din estul Ucrainei au pus sub semnul intrebarii integritatea tarii. Ucraina in granitele actuale este in interesul (de afaceri) oligarhilor, care privesc tara preponderent prin lentila pietei si profitului. Aceasta criza a expus toate slabiciunile sistemului economic oligarchic centrat pe intelegeri netransparente, afaceri cu statul, tratament preferential si susceptibilitatea la santaj. A doua linie de atac reformator pentru orice guvern care vine din urma este tocmai destructurarea acestui model. Oare vor intelege oligarhii ca este in interesul lor sa concureze in conditii egale in loc sa ajunga in fata prapastiei si sa paraseasca tara?

Cat de posibila este scindarea?

Scindarea Ucrainei nu poate fi totalmente exclusa. Insa mai multi factori indica solidaritatea sporita in Ucraina care reduce probabilitatea dezintegrarea tarii. Si nu este vorba doar despre interesul oligarhilor de a pastra Ucraina indivizibila. Geografia protestelor din 2014 demonstreaza ca nu doar vestul si centrul Ucrainei  au fost cuprins de proteste. Desi mai putin ample au avut loc manifestatii  si in orasele din estul si sudul tarii. In regiunea Denpropetrovsk, lumea la propriu a blocat trenul cu militari care se deplasau spre Kiev. Acestea au luat amploare in est dupa disparitia de pe scena politica a lui Ianukovici. In Harikov au manifestat 30-40 de mii de oameni in sprijinul Maidan-ului. Si exemple nu se epuizeaza aici. Un alt indicator poate fi geografia monumentelor lui Lenin daramate (fenomen numit Leninopad – “caderea lui Lenin”), 32 intr-o singura zi (pe 21 februarie). Leninopad-ul nu s-a limitat doar la vestul tarii, ci a fost intens in estul si sudul tarii.

(sursa: Euromaidan PR)

Si o alta statistica, dar trista, care sprijina argumentul solidaritatii impartasit de toata tara. Lista victimelor arata ca printre cei decedati sunt nu doar cetateni din vestul Ucrainei, ci si din regiunile considerate filoruse. (sursa: Free Ukraine)

Nu in ultimul rand, deseori se face referire la Crimeea ca un punct vulnerabil pentru statalitatea Ucrainei. Se prea poate ca Rusia ar dori separarea peninsulei de Ucraina. Insa prezenta etnicilor ucraineni si a tatarilor care formeaza impreuna aproximativ 40% din populatia peninsulei va contrabalansa orice fenomen centrifug in regiune. Fara un efort militar semnificativ si pierderi umane, Rusia nu va putea sa rupa Crimeea de Ucraina. Dar va risca presedintele Putin un asemenea scenariu in ajunul summit-ului G8 de la Soci (4-5 iunie)? In conditiile unei legitimitati interne subrede, regimurile autoritare se hranesc din evenimente internationale gazduite pentru a compensa slabiciunea pe plan intern.

Identitatea nationala

Protestul a accelerat procesul de formare Ucrainei ca natiune. Scandari precum “Slava Ucrainei!” (Gloria Ucrainei) sau “Slava Natiunii!” (Gloria Natiunii) sunt exemplificative. Protestatarii au subliniat in nenumarate randuri  componenta civica a identitatii si apartenenta sa la natiune indiferent de limba vorbita, etnie sau religie. Pe scena Maidan-ului s-au rugat preoti ortodocsi, greco-catolici si muftiul tatarilor din Crimeea. Acolo s-a vorbit in ucraineana, rusa si tatara. Evenimentele dramatice de pe Maidan vor deveni mituri care vor servi drep baza formularii identitatii ucrainene moderne. Victimele vor fi glorificate, strazile vor fi redenumite pentru a reflecta rolul Maidan-ului in consolidarea statului independent. In Rada deja a fost inregistrat un proiect de hotarare cu privire la schimbarea denumirii strazii “Institutskaia” (unde au murit multi protestatari) in strada “Celor o Suta de Eroii din Ceruri”. Un alt element al acestei auto-identificari este Rusia, care prin sistemul economic si politic serveste drept un contra-exemplu (“significant other”). In acest fel, Rusia nu va fi doar un “strain” din trecut (comemorarea victimelor Holodomor-ului), ci unul din prezent. Imi pot imagina ca in scurt timp copiii din clasele primare dupa vizita la Memorialul Holodomor-ului (ceea ce este in prezent o regula) vor merge pe Maidan sa depuna flori eroilor Maidan-ului. Asa cum bine observa un comentator pe twitter in legatura cu evenimentele de la Kiev: “Cand un ucrainean aflat peste hotare va spune I’m Ukrainian, nimeni nu il va mai intreba It’s the same as Russia?” Chemarea primului ministru Medvedev (care anterior a declarat ca “libertatea este mai buna decat lipsa libertatii”) catre Ianukovici de a demonstra fermitate in timpul crizei a compromis si mai mult imaginea Rusiei in Ucraina. Asadar este de anticipat o ruptura mai accentuata la nivel mental intre Rusia si Ucraina, la care Kremlin-ul si presa de stat contribuie din plin.

Partidul Regiunilor si Timosenco

Unele evolutii politice imediate complica situatia din Ucraina. Continua exodul deputatilor din fractiunea Partidului Regiunilor. In ultimele zile au parasit fractiunea 77 din cei 210 de deputati. In acelasi timp se auto-desfiinteaza structurile locale ale partidului in regiuni. Soarta partidului este incerta. Sunt voci care propun interzicerea partidului. Ar fi o mare greseala. Ar fi o masura radicala care ar alimenta mai multa neliniste in estul tarii. Pe termen scurt si mediu, in mentalul colectiv, Partidul Regiunilor va fi asociat cu Ianukovici si prin urmare cu macelul din 20 februarie. Nu este intamplatoare tentativa deputatilor Partidului Regiunilor de a se disocia de Ianukovici. Dar nu va fi suficient, partidul are nevoie de o reforma rapida si profunda. Altfel, exista riscul ca noua putere sa nu aiba opozitie, si in euforia victoriei sa uite despre moderatie si chibzuinta politica. Iulia Timosenco a fost eliberata dupa decriminalizarea articolului din Codul Penal pentru care ea a fost condamnata. Pe scena politica revine un personaj politic cu profil revolutionar, populist, mai putin predispus spre consens si constructia chibzuita a politicilor publice. Eliberarea ei probabil va aduce cu sine mai multe disensiuni in randurile fostei opozitii. In prima sa aparitie pe Maidan ea l-a contrazis pe speaker-ul Radei si a cerut multimii sa raman in piata pe un termen nedefinit. De remarcat ca aceasta pozitie este mult mai aproape de aripa para-militara a Maidan-ului – “Sectorul de Dreapta”. Este foarte probabil ca ea va incerca sa-l eclipseze pe Kliciko (favoritul in cursa electorala) si sa-si asume rolul de principal lider in noua formula guvernamentala. In acest scop, ea va recurge probabil la imaginea victimei regimului lui Ianukovici.

Rusia

Rusia trece printr-un déjà vu. In special trebuie sa fie o situatie extrem de umilitoare pentru presedintele Putin si primul ministru Medvedev (care in 2004, fiind la administratia prezidentiala, a coordonat implementarea planului succesorul in Ucraina post-Kucima), ambii fiind la a doua incercare nereusita de ancora ferm Ucraina in sfera de influenta a Rusiei. In 2004, esecul in Ucraina a generat o serie de politici anti-democratice in Rusia si vecinatatea sa (formarea GONGO-urilor, legi restrictive, etc.). Este de anticipat ca in 2014 Kremlin-ul va veni cu noi initiative si politici in acelasi spirit ca o contra-reactie. De remarcat este ca din cauza evenimentelor din Ucraina Jocurile Olimpice de la Soci au trecut pe planul doi in mass media internationala. Este dificil sa urmaresti consecutiv cum sunt macelariti protestatarii si dupa sa te bucuri pentru un meci de hochei dinamic. Chiar daca Rusia a castigat competitia olimpica la numarul de medalii, aceste jocuri nu au reprezintat un castig de imagine pentru Rusia. In presa international imaginile cu sportivi fericiti au fost la un loc cu poze cutremuratoare de la Kiev. Jocul pentru Ucraina (asa cum il percepe Kremlin-ul) este departe de a fi incheiat. Rusia  va utiliza previzibil chestiunea datoriei si sectorul energetic pentru a destabiliza situatia economica deja dificila din Ucraina. Poveste in care un popor extinde mana frateasca cu 15 mlrd dolari s-a terminat. Ministrul de Finante a indrumat Kiev-ul spre FMI in vederea obtinerii creditelor. Tocmai de aceea este important ca UE si SUA incluzand FMI sa vina urgent cu un pachet financiar care ar stabiliza situatia macro-economica in Ucraina si ar ajuta sa izoleze tara de presiunile Rusiei. Datoria externa a Ucrainei trebuie restructurata, cel putin acea parte care tine de creditorii din UE si SUA. Putin probabil ca Rusia va accepta restructurarea datoriei. Este la fel de important, ca dupa stabilizarea situatiei politice si economice, UE sa mentina Ucraina in centrul atentiei sale. Greseala din 2004 nu trebuie repetata. Acum este si mai clar ca fara Ucraina, proiectul european nu este complet, iar securitatea in Europa fara stabilizarea Ucrainei va fi una fragila.

UE

Pe parcursul celor 3 luni de proteste, UE a fost deseori criticata pentru criza din Ucraina si incapacitatea de a identifica solutii. Insa criticii au trecut cu vedere prea usor ca la originea crizei se afla Rusia (care exercitat presiune asupra Ucrainei) si presedintele Ianukovici, care prin politicile economice dezastruoase a facut Ucraina mai susceptibila la santajul rusesc. Este mult mai usor sa fie un actor destructiv, cum este Rusia in Ucraina, decat unul care incearca sa construiasca ceva. Daca sa cautam pacatul originar, atunci acesta a fost comis  de UE nu acum, ci in 2004. UE nu a reusit sa speculeze momentul post-revolutionar din Ucraina pentru a incuraja transformari radicale in asentiment cu aspiratiile populare. UE nu a venit cu propuneri ambitioase si atractive, in schimb a oferit o abordare foarte tehnica care nu a tinut cont de magnitudinea problemelor din Ucraina. Cu siguranta, performanta guvernului de atunci nu a ajutat deloc agenda UE. Prin urmare, prea repede s-a instalat in UE “oboseala de Ucraina” care se deconteaza acum. Insa trebuie de remarcat ca UE a revenit in joc (dupa prea multe ezitari) si a fost in ultima instanta un factor important care a contribuit la sistarea violentelor si eliminarea lui Ianukovici de pe scena politica. Pentru oricine care a fost pe Maidan era clar ca odata ce Ianukovici face un pas inapoi dupa o escaladare de proportii, el la scurt timp va fi scos din joc de catre Maidan. In lipsa acordului mediat de UE chiar daca acesta nu a fost totalmente respectat (dar care l-a fortat pe Ianukovici sa dea inapoi), astazi nu vorbeam la trecut despre faza calda, ci probabil despre un razboi civil in toata regula in Ucraina. Tripleta de la Weimar (Germania, Franta, Polonia) care a reprezentat interesele UE la Kiev pe perioda negocierilor maraton a trecut testul in Ucraina si pe viitor s-ar putea sa devina un format la care recurge UE pentru a gestiona o criza sau conflict politic major intern in vecinatatea estica.

Romania

Pentru multi romani, Ucraina este un subiect periferic, daca nu chiar inexistent. Pentru cateva zile insa, Ucraina a captat atentia romanilor. Au existat mesaje de solidaritate, exprimarea sprijinului si mai multa simpatie pentru cauza Maidan-ului. Romanii  au facut conexiune rapid dintre momentul decembrie 1989 si Maidan, iar felul in care ucrainenii au luptat pentru drepturile lor a castigat simpatie. Pentru multi este evident ca cele doua natiuni impartasesc aspiratii similar (domnia legii, un stat functional, libera exprimare, etc.). Este o rasturnare care insufla o doza moderata de optimism, caci Ucraina nu se asociaza cu ceva pozitiv in mentalul colectiv romanesc. Sprijinul romanilor a fost recunoscut pe Maidan, care a strigat „Multumesc!” tuturor statelor care au fost alaturi de Ucraina. Este important ca aceasta usoara schimbare la nivel sentimental sa fie pastrata si amplificata. O relatie bilaterala romano-ucraineana sanatoasa si de durata nu este posibila fara schimbarea perceptiilor la nivel popular in Ucraina si Romania. Insa si la nivelul elitelor este nevoie de o schimbare de optica. Este clar ca o criza majora in Ucraina sau, si mai rau, scindarea tarii, va afecta grav securitatea Romaniei si va pune in dificultate agenda europeana a Moldovei. Redeschiderea problemei granitelor in cazul Ucrainei risca sa destabilizeze unele state din Balcani (alta vecinatate a Romaniei). Asadar, Romania are un interes puternic ca Ucraina sa fie un stat stabil, democratic, prosper, ancorat in Occident. In timp ce Ucraina trece in continuare  prin momente grele, Romania poate pune inca de astazi bazele unei resetari in relatiile bilaterale oferind tratament si reabilitare celor raniti pe Maidan. Va fi un pas simbolic important prin care cei care au castigat libertatea in 1989 ii vor sprijini pe cei care au aparat-o recent.

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Mai ales tinerii romani au invatat de la ucrainieni, ceea ce aici nu se mai preda de mult, nici macar de catre parinti, si anume: „ce inseamna patriotismul si jertfa pentru un ideal”. La noi sunt invatati sa fuga cat mai departe si sa lase locul gol. Sunt multe invataturi care izvorasc din aceste evenimente si sunt convins, ca suflul de curaj si solidaritate dintre oameni, venit dinspre Ucraina, a insufletit cumva si Romania.

    • aşa e… conform înţelepciunii strămoşeşti fuga ar fi ruşinoasă, dar e mai ales sănătoasă. dacă la asta adaugi, din aceeaşi sursă, îndemnul să te faci frate cu dracul până treci puntea, ba să-ţi şi pleci capul, ca să nu ţi-l taie sabia, ajungi la fondul comportamental majoritar.

  2. De departe cel mai bun articol despre Ucraina scris in romana. O tratare detaliata, care dovedeste atenta informare, o expunere argumentata minutios. Multe alte articole (inclusiv pe contributors) pacatuiesc prin saracia de informatie, superficialitate si previziuni bombastice („de maine se rupe Ucraina, va spun eu” etc.)

    Bravo dle Secrieru!

    • Mai adaug ceva.
      Recunosti invariabil un articol competent: analiza multa si detaliata cu previziuni putine si retinute.

      Articolele incompetente (marea majoritate) sunt exact pe dos – analiza putina, plina de clisee, dar previziuni pe cat de multe, pe atat de fanteziste.

  3. Spuneti in penultimul paragraf, cel destinat UE, ca „Pe parcursul celor 3 luni de proteste, UE a fost deseori criticata pentru criza din Ucraina si incapacitatea de a identifica solutii. Insa criticii au trecut cu vedere prea usor ca la originea crizei se afla Rusia (care exercitat presiune asupra Ucrainei) si presedintele Ianukovici, care prin politicile economice dezastruoase a facut Ucraina mai susceptibila la santajul rusesc.” Nu inteleg de unde ati ajuns dvs. la concluzia ca cei care au criticat UE zilele acestea, printre care ma numar si eu, au plasat cauza tragediei din Ucraina in curtea UE? Eu unul nu am citit nici un articol care sa avanseze o astfel de ipoteza, falsa dealtfel si care suna cla a propaganda FSB. S-a criticat UE, pe buna dreptate, de inactiune si balbaiala diplomatica si s-a sustinut corectitudinea acelui candid „F–k EU” emis in eterul controlat de FSB de Victoria Nuland. Acordul semnat in prezenta reprezentantilor UE este absolut rusinos si este de laudat ca revolutionarii nu au tinut cont de tampeniile prevazute in acord, Rusia jucand jenant rolul nemultumitului privind conditiile pe care dealtfel cred ca le-a avansat prin tehnici caracteristice.

  4. Felicitari pentru acest articol bine scris, logic si sensibil. Totusi revolta care a produs schimbarea a fost ”stimulata” de rusi si asta strica mult starii de optimism. Dar lasand asta la o parte ucrainienii sunt de admirat, au stiut sa se sacrifice, sa se organizeze, opozitia nu a acceptat mita politica a lui ianukovici si nici planul de pace gresit incheiat de UE cu presedintele iar la final au avut o decenta impresionanta cand nu au celebrat victoria.

  5. Dnipropetrovsk Oblast
    Its population (as of 2004) is 3,493,062 constitutes 5.3% of the overall Ukrainian population.
    As of the 2001 census, the ethnic groups within the Dnipropetrovsk Oblast are:[4]
    Ukrainians – 79.3%,
    Russians – 17.6%,
    Belarusians – 0.8%,
    Jews – 0.4%,
    Armenians – 0.3%,
    Azeris – 0.2%,
    Moldavians – 0.12%,
    Gypsies – 0.11%,
    Tatars – 0.11%,
    Germans – 0.11%,
    Other – 0.95%;

    • Dupa cum se observa suntem 2 Horia. Eu scriu pe- aici din 2012. Dumneavoastră ați apărut in urma cu câteva saptamâni si s-a creat confuzie, cineva chiar comenta ca o sa mai apară vreun Horia1, Horia2 ( era vorba despre o întoarcere a dvs. de la Brussels, in urma cu mulți ani, cand v- ați dus cu o propunere către Dan Nica, care si acum zece intr- un sertar), atunci ați comentat si eu, si dumneavoastră si s-a sesizat diferenta. Asta dacă cumva sunteți același Horia de atunci, dacă nu , este si mai grav. Deci, mai adăugati va rog măcar o initiala numelui, ca sa eliminati orice confuzie. Sper ca doriți si dumnevoastra sa nu creati confuzie.Trebuie sa știți ca in spatele mesajului dvs, se știe de la ce asdresa este trimis , in concluzie, chiar autorul articolului poate sti. Fac aceasta precizare pentru ca sunt persoane, care comentează același articol de mai multe ori, sub nume diferite, fără sa- si dea seama ca se pun intr-o situatie ridicola.
      Chiar ma gândeam sa semnalez platformei Contributors aceasta situație si mai ales cea in care se semnează cu același nume, autori diferiti.
      In concluzie, cu tot respectul, va rog sa faceți cumva, ca măcar pe autorii articolelor sa nu-i inducem in eroare, deși n-avem nicio scuza nici fata de comentatori.

      Cu consideratie,
      Horia

      • Fara intentie , nu stiam de ” vechimea ” dvs.si am individualizat Horia H. ( de regula nu citesc comentariile si-mi scapa deci veteranii din subsoluri )

        • Va multumesc. Sincer, m-am temut sa nu fiti cumva vreun diversionist, fiindca de fel m-am manifestat destul de virulent la adresa actualei puteri.Dar acum imi pare bine de cunostinta !

          Din nou cu consideratie,

          Horia

  6. Excelent, exhaustiv articol la tema data!Personal, cred ca poporul care a reusit sa reziste 3 luni-cu o logistica si organizare uimitoare-asaltului unui stat opresor, va sti sa gestioneze victoria!Dupa parerea mea, suntem martori la adevarata renastere a natiunii ucrainiene!Le urez bun venit in concertul natiunilor europene!HAI JIVE SAMOSTIINA UKRAINA!Adica, traiasca Ukraina independenta!

  7. acum începe a doua parte a agitaţiei – cea de care vor încerca ruşii să profite.
    în fond, coafata şi machiata timoşenko este tot un oligarh, având o avere de câteva miliarde de euro, şi care a ajuns în puşcărie pentru că a impus (împotriva opiniei celorlalţi membri ai guvernului pe care-l conducea) plata unei sume de bani imense către rusia. din care, fireşte, şi-o fi tras şi ea cât i-a trebuit, nu?! iar acum urlă că va lupta împotriva rusiei?!? pentru asta se vrea, din nou, aşezată în fruntea bucatelor. să vezi ce păruială violentă va începe între câştigătorii primei runde – ca să vorbim în terminologia lui vitali klutscko…
    de aceea, UE şi americanii ar trebui să fie cu ochii-n patru asupra româniei (oricând explozibilă, la atâta bătaie de joc guvernamentală) – tulburări de stradă apărute aici putându-se extine de instabila bulgarie, apoi în turcia etern fremătândă… şi uite-aşa, cu sau fără paşaport, din frontieră-n fronieră, s-ar putea ajunge la o zonă compactă incendiată, din ucraina până în siria.

    • da,adinca analiza din articol;se vede scoala
      poate ajuta : oltenii din estul Ucrainei au iesit ieri mii in sustzinerea lui ianukovici,in Maidan se spune ca 90 % n o doresc pe timoshenko,iar urmarirea tovarasilor a inceput ptr judecata.
      in romanica se mai ashteapta,dar parca si aci se mishca ceva
      amu sa vedem daca cei care vor curatzirea shobolanilor vor fi destui

    • De peste 10 ani mă străduiesc să sprijin românii din Herţa şi Nordul Bucovinei să-şi păstreze identitatea etno-spirituală, permanent ameninţată de naţionaliştii ucrianieni (cei mai xenofobi din Europa), prin proiecte culturale mai mici sau mai mari, dar n-am crezut că un ziarist român poate scrie un ASEMENEA RUŞINOS ARTICOL în care reuşeşte performanţa de a trece total cu vederea suferinţele spirituale şi spălarea pe creere îndurate de fraţii noştrii din Ucraina începând cu 1992 (apariţia statului ucrainian independent).Domnule ziarist, problema ucrainiană nu a început în 2004.Această mare problemă pentru civilizaţia europeană a început odată cu inventarea naţiunii ucrainiene (divizată încă din sec.XIX, de la apariţie, în proruşi şi proaustrieci) de către austroungari şi s-a amplificat în 1992 când marile puteri, sfidând tratatele internaţionale şi voinţa popoarelor, au hotărât crearea statului ucrainian din teritorii furate de sovietici de la alte state.ROmânii au fost cei mai afectaţi: peste 500.000 de români au rămas sub ocupaţie sovietică şi apoi ucrainiană şi sunt discriminaţi şi ucrainizaţi fără milă, prin diversiuni kgb-iste mult îmbunătăţite de SBU-ul ucrainian, începând cu 1992 şi până astăzi indefirent de regim (Krasciuk, Kucima, Yuşcenco, Timoşenko, Yanukovici, guvern revoluţionar de pe MAIDAN…).Oare ca ziarist nu sunteţi informat de unele din primele măsuri luate de când revoluţionarii maidanezi controlează situaţia din Vestul Ucrainei şi Kiev: suspendarea sine-die a emisiei postului Radio Ucraina Internaţional în limba română pe unde medii (pierzând practic peste 90% din ascultători) şi abrogarea Legii „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor” (prin care limba română devenise limbă regională în rn.Herţa şi multe alte localităţi unde românii reprezentau peste 10% din populaţie. SITUAŢIA ROMÂNILOR S-A AGRAVAT după ce trădătorii Iliescu şi Constantinescu au semnat tratatele din 1991 şi 1997 prin care recunosc de bună voie rapturile teritoriale comise de sovietici (oare sunteţi de partea lor?).Nu ştiu dacă aveţi credinţă în Dumnezeu?! Dacă aveţi ar trebui să ştiţi că Dumnezeu nu îngăduie minciuna şi furtul, nu îngăduie ca un frate să trăiască mai bine, în dauna celuilalt trăind în minciună şi umilit! O să spuneţi că vor veni vremuri mai bune şi pentru românii aflaţi acum sb cruntă ocupaţie.Că se vor deschide graniţele dacă Ucraina va intra în Europa.Ar fi o mare naivitate şi păcăleală.Dau un singur exemplu: DACĂ COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI din reg.Cernăuţi au pierdur peste 30 de şcoli, zeci de grădiniţe (toate ucrainizate şi procesul continuă cum vedeţi chiar în aceste zile) şi aproape că nu mai au secţie în l.română la filologia din Cernăuţi, în circa 20 de ani, credeţi că la o eventuală intrare a Ucrainei în UE o să mai trăiască vreun român în cele 4 raioane (Herţa, Storojineţ, Hliboca, Noua Suliţă) în care românii sunt încă majoritari?! AR TREBUI SĂ NE PESE ŞI DE UN SINGUR ROMÂN AFLAT SUB OCUPAŢIE, SUPUS MANIPULĂRII, PRESIUNILOR ŞI UMILINŢEI, altfel Dumnezeu ne va pedepsi crunt şi vom înceta să trăim ca români, chiar dacă vom continua să existăm o perioadă ca populaţie. Vă recomand să citiţi şi ziarul independent al românilor din Ucraina „Zorile Bucovinei”. Doamne ajută!

      • Ignoră şi problemele grave (dispute teritoriale) existente între România şi Ucraina. Ucraina nationalistă nu are de ce să fie un vecin mai bun pentru România decât Ucraina comunistă sau Ucraina eurasiatică.
        Uită de Insula Şerpilor, de Canalul Bâstroe.
        Partidul Svoboda ameninţă cu reînarmarea nucleară a Ucrainei.
        Cum vă sună o Ucraină nucleară, gândindu-vă doar la cele două probleme enumerate mai sus?

  8. Excelenta sinteza. Presa noastra cea fara corespondenti tinde spre bascalia de frizerie.
    Calitatea intelectuala, de care populistii Occidentului s-ar fi ferit, a spectacolelor de la Olimpiada, probeaza ca Putin nu e un incremenit in proiect ca Brejnev. Nu e insignifiant si lipsit de consecinte morale, deci politice, nici eroismul kievean: Occidentul e obligat mediatic sa ajute economic! Ucraina nu-si va rata revolutia. Gratie inscenarii cu teroristii care n-au nimerit niciun emanat si predilectiei istoricilor pentru bestselleruri, doar România si-a ingropat Eroii Revolutiei pe furis, fara folos spiritual. Scena Euromaidanului de la Kiev a purtat inscriptia Slava Ukraini! si portretul poetului national Taras Sevcenko, pe când la Bucuresti in postromânism pâna si Eminescu e luat la misto.
    In criza occidentalizarii Ucrainei, sa nu ne miram atunci ca n-am existat nici politic/ diplomatic, nici intelectual, nici – in consecinta – civic, incremeniti in postromânismul cum ca RO e altfel, fara trecut, deci fara viitor.

  9. „Acolo s-a vorbit in ucraineana, rusa si tatara”
    Se pare ca nu va mai fi asa, devreme ce legea privind drepturile lingvistice a fost abrogata.

  10. Mi-a placut mult ce-ati scris.
    Ce parere aveti de SUA? Poate avea vreun rol? Ce perceptie au ucrainenii depre SUA si FMI?
    Se „baga”, sau nu? Sunt interese financiare maricele pe bondurile ucrainene…
    „The yield on the government’s $1 billion of notes maturing in June increased 19 percentage points to 42 percent yesterday, an all-time high, before falling 7.5 percentage point to 34.1 percent at 8:22 a.m. in New York.”

    http://www.bloomberg.com/news/2014-02-19/franklin-templeton-lifts-ukraine-bet-by-over-250-million.html

  11. Nefericită ieșire a lui Sikorski, să-i amenințe pe oamenii ăia să semneze cu Ianukovici altfel mor toți. Tare neinspirat, deși cred că, mai grav, vorbea în numele UE, care iar nu știe pe ce planetă e. Dovadă e faptul că Maidanul le-a luat-o tuturor înainte.

  12. Excelent articol, o fotografie a unor evenimente recente ale caror efecte le vom resimti in curand, deie domnul sa fie pozitive!
    A cazut primul dintre cei trei Victori care, de cativa ani, conduc natiuni foste sub jug sovietic.
    Viktor I,. Viktor O., Victor P.: trei indivizi sinistri care au intinat un nume frumos si care pentru ani buni vor face mamele sa ezite inainte de a-si boteza pruncii…
    Primul a cazut. Sinistru, facuse pasul spre a-si martiriza poporul.
    Al doilea isi impinge poporul, printr-un populism odios, intr-un ev mediu de secol 21.
    Al treilea zambeste fericit, minte fericit, ne schimba sensurile cuvintelor din dictionarul limbii romane pentru pentru a le adecva zicerilor lui politicianiste.
    Pe cand vor cadea si ei?

  13. O analiza foarte informativa, chiar si pentru cineva care a urmarit evenimentele.

    Mi se pare important de remarcat faptul ca, desi si Romania e membra a UE si se invecineaza cu Ucraina, NU a facut parte din grupul tarilor care au negociat la Kiev. Si da, e drept ca si Ungaria si Slovacia dintre tarile UE au granita cu Ucraina si nu au fost implicate, da Romania este un membru mai recent al UE. Totusi Romania e mai aproape de Polonia ca marime si lungime a granitei cu Ucraina. Nu stiu daca s-a pus problema la un moment dat la reuniunea ministrilor de externe UE ca Romania sa ia parte sau nu la negocieri, dar faptul ca nu a luat parte indica importanta nostra in regiune. Sau lipsa importantei. Devine clar la Polonia si-a construit o credibilitate in regiune si in fata partenerilor din UE care Romaniei ii lipseste.

  14. Excelent articol , o abordare globala , echilibrata si foarte documentata a problemelor Ucrainei. Pe de alta parte, ceea ce s-a intamplat acum in Ucraina este un déjà vu pentru romani ( de aici si solidaritatea arata fata de Euromaidan ) si ne arata ca abia acum are loc cu adevarat caderea ( neplanificata de data aceasta ) a (post)comunismului sovietic si nu prin scenariul pregatit anterior si pus in aplicare de Gorbaciov in 1989 prin care , cea mai violenta oranduire din istoria Europei si lumii „se autostingea” in mod pasnic ( cu exceptia tragica a Romaniei ) pentru ca apoi sa o ia de la capat dar sub o noua infatisare.
    O foarte buna analiza a retoricii si reactiilor Rusiei in acest caz , a dezinformarii traditionale practicate de aceasta si o demontare a miturilor promovate despre Ucraina, poate fi gasita pe reddit
    http://www.reddit.com/r/pics/comments/1yfqmd/heartbreaking_photos_of_ukrainian_protesters_today/cfk5qd3
    Totusi, chiar daca Ucraina ( Doamne fereste ! ) ar putea deveni acum butoiul cu pulbere al Europei, este evident ca in acest caz , ca si in altele din trecutul care respecta o lunga traditie , deschiderea Cutiei Pandorei ar fi facuta de fapt, nu la Kiev, ci tot la Moscova.
    Mai mult decat atat, pericolul este acum chiar mai mare decat in 1989 si cred ca acest lucru este vizibil nu numai pentru specialisti (http://www.dailymail.co.uk/debate/article-2565792/Why-eruption-Kiev-set-tsunami-engulf-As-Ukraine-burns-stark-warning-authoritative-historian-Eastern-Europe.html
    ) ci si pentru oamenii obisnuiti.
    In sfarsit, relatarile terifiante ale agentiile de stiri de pe mapamond despre atrocitatile care au avut loc in Ucraina si in ziua denumita „ Joia Neagra” ( 20 februarie ) au ingrozit Europa si intrega planeta . Oricum ar fi , macelarirea protestatarilor ucrainieni sub ochii Europei si ai intregii lumi si chiar in timpul Olimpiadei patronata de Rusia , este cea mai puternica lovitura de imagine primita de (post)comunismul rusesc pentru ca a intors memoria planetara exact catre prima revolutie transmisa vreodata in direct ( decembrie 1989 , Romania ).

    N.B. O zi mai tarziu , in Romania , o tara care face parte din NATO , analistul militar Ion Petrescu ( ofiter in rezerva ) ne informeaza in ziarul „Adevarul” despre Ziua Apărătorului Patriei sarbatorita la ambasada Federatiei Ruse (http://adevarul.ro/international/rusia/am-onoarea-salut-domnule-colonel-victor-makovskiy-1_530674aec7b855ff5686146b/index.html
    ) , ne descrie emotionant relatiile de prietenie personala pe care le are cu colonelul Makovsky, atasatul militar rus de la Bucuresti , pentru ca ulterior sa prezinte cititorilor ziarului „Adevarul” discursul integral al presedintelui Putin adresat veteranilor , personalului militar si civil al fortelor armate ale Federatiei Ruse.
    Dincolo de eticheta si protocolul diplomatic firesc, este totusi pentru prima data cand intr-un ziar roman putem citi un discurs adresat …militarilor altei tari (?!) , cu atat mai mult cu cat ziarele noastre nu au prezentat pana acum nici macar discursurile echivalente adresate militarilor romani !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru
Stanislav Secrieru este analist superior la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate. Interesele sale de cercetare se concentreaza pe relatiile UE-Rusia, politica externa si de securitate a Rusiei in regiunea post-sovietica, conflictele prelungite și relatiile UE cu statele Parteneriatului Estic (PaE). Inainte de a se alatura EUISS, Stanislav a fost analist principal la Institutul Polonez de Afaceri Internationale (2014-2016) si analist politic la Institutul pentru Politici European al Fundatiei pentru Societate Deschisa din Bruxelles (2016-2017). Stanislav este co-editor al volumului “Russia Rising: Putin's Foreign Policy in the Middle East and North Africa”, aparut la editura Bloomsbury in 2021.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro