Home » Global / Europa »Politica & Doctrine »Reactie rapida » Citesti:

E penibil, ba chiar grotesc: Despre dialog, eticheta si etichete

Vladimir Tismaneanu martie 31, 2016 Global / Europa, Politica & Doctrine, Reactie rapida
56 comentarii 4,717 Vizualizari

Am scris in ultimele luni in mod repetat ca, pentru mine, o Europa incapabila de ospitalitate, solidaritate si compasiune isi reneaga valorile esentiale. Dreptul la azil este unul inalienabil. Sunt arendtian, deci stiu ce inseamna perplexitatile, ori chiar antinomiile drepturilor omului intr-o lume descentrata axiologic. Am vazut cu ochii mei cum arata pasaportul Nansen. Cunosc din proprie experienta conditia de apatrid. Stiu ce inseamna homelessness si rootlessness. Nu sunt la curent cu fiecare cuvant rostit de Ana Blandiana si Gabriel Liiceanu. Se prea poate sa vedem chestiunea refugiatilor (arabi, etiopieni, musulmani, crestini) in chip diferit. Nu e sfarsitul lumii. Dar cand dispare ceea ce englezii numesc common sense, concept tradus, daca nu ma insel, de N. Steinhardt prin buna socotinta, cand se porneste pe drumul unor etichete gen “legionar” si “nazist”, mi-e teama ca eticheta, in sensul politetii si al proprietatii termenilor, al normelor de conduita civilizata dintr-o societate, s-a dus pe apa sambetei, iar sansa dialogului s-a naruit. Pacat!

Ignorarea contextelor istorice, politice, sociale si intelectuale, atribuirea de intentii malefice prin sofisme insidioase, punerea la stalpul infamiei a unor respectati intelectuali anti-totalitari, numai pentru ca isi rostesc opiniile, mi se pare ca tine de o inchizitie a gandirii de tip totalitar. Traim o epoca de criza, este un fapt. Nu avem solutii definitive, ne intrebam, incercam sa vedem daca exista o lumina la capatul tunelului. Dar este indecent sa aplicam acest gen de tehnici injositoare doar pentru ca nu ne plac ideile cuiva. In plus, este penibil, ba chiar grotesc, sa recurgi la caricatura cand nu esti in stare de dialog…

“The restraining grace of common sense is the mark of all valid minds.”–Ralph Waldo Emerson, Letters and Social Aims

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , ,



Currently there are "56 comments" on this Article:

  1. Pretty Please spune:

    Un cut&paste din citatele acelea ne-ar lamuri si pe noi. E f important. Multumesc.

  2. Dedalus spune:

    Revolta autorului pleaca de la o ipoteza falsa: anume ca toti cei care scriu cate ceva, pe undeva, sau chiar in locuri respectabile sunt intelectuali.

    Prin “intellectual” (ca ven vorba despre etichete…) inteleg o persoana care isi foloseste intelectul, adica judeca, gandeste, se informeaza.

    Aceasta ipoteza este profund falsa. Spatiile sociale din Romania au fost confiscatre de impostori si saraltani, personae care isi atribuie gandurile si judecatile altora, personae care mimeaza intelectualitatea.

    Nu m-as supra daca as fi catalogat (insidious sau nu) drept cine stie “totalitar”, DACA persoana respective ar gandi inainte de a pune etichetaq, DACA ar sti despre ce vorbeste.

    Asta, pentru ca o eticheta nedreapta poate fi dezlipita daca cel ce a pus-o s-a gandit la ceva.

    Ori, cum spuneam, in 99% din cazuri, asa-sizii “intelectuali” sunt doar niste imbecili sinistri, ce arunca cu vorbe.

    DACA I-as intailni intaimplator pe strada, nu ar fi nimic. DAR acestia se gasesc in spatii sociale consecrate elitelor itelectuale – de exemplu universitati.

    Din nefericire, ai mai multe sanse sa intalnesti un intellectual printre maturatori decat printre cadrele didactice universitare.

    Asa ca, autorule, nu mai confunda borcanul cu zacusca. :-)

  3. basil spune:

    Foarte adevarat! Si ma mir ca niciunul dintre intelectualii cu vizibilitate media nu a spus asta, dimpotriva, s-au aruncat in trenul prostilor care eticheteaza si insulta!

  4. Edward spune:

    Dreptul la azil este individual, corelativ unor conditii de acceptare si, foarte important, obligatiei de integrare. Cererile sunt individuale si solutiile, individuale, in raport de capacitatea de absorbtie. Nu toti academicienii, inginerii sau filosofii din lume pot sa migreze in masa si sa fie acceptati in masa ca azilanti. La fel cum nicio corporatie nu-i poate angaja pe toti care cer acest lucru, doar pentru ca exista un drept la munca.

    • Harald spune:

      Dreptul la azil și situația de refugiat sunt chestiuni separate, chiar dacă uneori complementare. Azilul poate fi refuzat oricui, dar statutul de refugiat și-l dobândește fiecare singur. E adevărat că s-au mai propus pe-aici soluții gen garduri și mitraliere la frontiere, dar dacă e nevoie să luăm lecții de la Turcia și de la Iordania în materie de tratament aplicat refugiaților, asta este, înseamnă că ăsta e nivelul românilor. Va trebui să învățăm de la turci și de la iordanieni, după care vom putea să ne dăm cu părerea despre ce fac germanii sau francezii.

    • Adrian B spune:

      Exista drept la munca, dar nu si obligatia de a angaja. Exista drept la azil, dar nu si obligatia de a-l acorda. Generalizat, exista dreptul sa iti doresti ceva, dar nu si obligatia cuiva sa iti asigure, Europa nu e duhul din lampa lui Aladin.

      • Vele Vasile spune:

        JUST ! Aveti dreptate domnule Adrian B.Domnul Tismaneanu nu trebuie jignit .Am citit si eu cartea doamnei Hannah Arendt ,dar nu pot fi de acord cu ceea ce se intimpla acum,nu pot fi un arendtian ca domnul Tismaneanu,nu imi doresc sa fiu.Asa cum domnul Tismaneanu isi incepe acest articol cu declaratia : ” cunosc….. “,tot astfel sintem cred destui care cunoastem, dar nu dorim a fi Arendtieni.

  5. Margicu spune:

    Domnule Tismaneanu, discursul doamnei Blandiana a fost public. Pasaje imense au fost reluate in verbatim de agerpres si de publicatii diverse. Imi pare rau dar nu va inteleg. Liniile discursului sunt clare: credinta in Dumnezeu ca pilon civilizational al Europei (se intelege ca e vorba de un anumit Dumnezeu – al nostru nu al musulmanilor) celalt pilon fiind “natiunea, nationalitatea, nationalismul”. Si, desigur, apare imaginea celuilalt, dusmanul din interior care se reproduce necontrolat si ne contropeste. Nu inteleg ce trebuie sa faca un liberal, un universitar, sau pur si simplu un om educat atunci cand aude chestiile astea? Sa raspunda politicos “stimata doamnea suntem in dezacord, parol!”? Sa bage capul in nisip ca strutul si sa isi repete schizofrenic: nu, nu e vorba de doctrina statului etnocratic, nu, nu seamana cu Nichifor Crainci si Codreanu, nu, doamna Blandiana nu dezumanizeaza musulmanul transformandu-l intr-un “celalalt” amorf.

    Ce este grotesc? Opozitia fata de un sistem totalitar nu inseamna neaparat adeziune la valorile regimurilor constitutional-pluraliste. Doamna Blandiana face astazi dovada acestei realitati axiomatice. Nu e prima.

    • dusu spune:

      cum nu sint bine informat cu reactiile la cuvintarea lui blandiana si articolul lui liiceanu, doar intuiesc ce vrea sa spuna autorul :” atribuirea de intentii malefice prin sofisme insidioase, punerea la stalpul infamiei a unor respectati intelectuali anti-totalitari, numai pentru ca isi rostesc opiniile, mi se pare ca tine de o inchizitie a gandirii de tip totalitar.”
      io am citit doar spicuiri din cuvintarea blandiana( foarte apreciata de istoricul iobag pop aurel,rector de ubb azi) si articolul lui liiceanu in Revista 22. gust amar; si zic si io :”Opozitia fata de un sistem totalitar nu inseamna neaparat adeziune la valorile regimurilor constitutional-pluraliste”
      iar interventia autorului face ca distanta intre mentalitatea romineasca si cea europeana sa creasca.
      ” numai pentru ca isi rostesc opiniile” ptr autor e o nimica ; ptr mine e o revelatie. daca asta inseamna intelectual romin, atunci ma bucur ca nu fac parte din grupul asta

    • bogdan spune:

      Se vede ca n-ai priceput nimic, cuvinte fara sens “inamicul din interior”, “antitotalitarism nu e adeerenta la valorile democratiei pluraliste”, paralogie de bonton, cuvinte goale, care nu au nimic de-a face cu ce au spus Ana Blandiana sau Liiceanu si nu exista in textele lor. Ei spun niste lucruri simple spuse si in afara : democratia nu e un pact al siniciderii, ea se desfasoara intr-un cadru cultural-national, natiune in sens de bine comun si cultura relativ comuna acceptata, iar daca colonizezi acest spatiu – ca despre asta e vorba – cu oameni care nu adereaza la aceasta cultura sau o schimba radical creand o societate disjuncta si paralela, nu vei mai avea o democratie, o natiune, un bine comun. O natiune are dreptul de a se defini pe sine, o democratie isi alege destinul, valorile, viitorul ca altfel nu are rost sa ai o democratie – nu e nicio teorie a urii culturilor sau a “inamicului interior, una e respectul culturilor din locuri diferite si alta e incercarea sincigasa de a ucide o cultura sau o democratie in numele unei notiuni false de drepturi ale omului. Chiar si stangistii in America accepta ca noi-venitii trebuie sa adopte normele de viata ale natiunile in care vin, si alea sunt antiuni de imigranti, nu sunt minoritati istorice oameni ai locului, dar in Romania ai numai dobitoci, ca scoala scoate tampiti cum am zis Basescu – cel mai mai mare adevar pe care l-a spus!

      • Harald spune:

        @ bogdan – o asemenea aserțiune (”in Romania ai numai dobitoci”) spune mai multe despre cel care o emite decât despre cei la care se referă.

        Iar ”o democrație își alege destinul” e propagandă lipsită de conținut. România nu e o democrație și nici nu va fi prea curând, butaforia nu ține loc de democrație. Seamănă, dar nu răsare.

        • bogdan spune:

          Dupa modul nearticulat si ignorant in care amesteci oalele – democratia in sens ideal e un deziderat imperfect implinit sau realizat istoric in trecut sau in prezent, nici SUA nu e o democratie ideala si pura, nici Marea Britanie, nicio tara sau loc din lume! – cred ca diagonisticul pe care l-am pus, ca romania e populata de dobitoci si ca sistemul educational romanesc produce numai tampiti care recita necritic niste cuvinte goale si utilizeaza alaturi de paralogia asta occidental-imitativa numai invective si atacuri la persoana, deci cred ca diagnosticul pe care l-am pus e absolut corect. Un spatiu public al irationalului, al logoreei, al invectivei, al indiviei si urii personale si al semidoctilor – ata de dreapta cat si de stanga sunt absolut neutru – asta e Romania!

          • Harald spune:

            Dacă tu crezi că votul pe liste de partid sau alegerea primarului într-un singur tur de scrutin reprezintă ”democrație”, poți să crezi și mai departe tot așa, nicio problemă. Când ai să-ți alegi consilierul local chiar de la tine de pe stradă sau de la 2-3 străzi mai încolo, atunci o să fie democrație. Când stabilește Dragnea și cu Blaga între cine ai voie să alegi, aceea nu e democrație, e doar o glumă proastă. Dar tu poți să crezi în continuare că ai pe malurile Dâmboviței democrația din US sau UK.

            În rest, valabilitatea proverbului ”cine spune, ăla este” a fost confirmată de către psihologi. Individul își dă seama de inadecvarea lui, chiar dacă public o neagă. Așa ajunge să apeleze la invective, având senzația că astfel îi coboară și pe ceilalți la același nivel. Dar în realitate nu păcălește pe nimeni, nici măcar pe el însuși :P

  6. Mirela spune:

    Dincolo de atitudine, cel mai mult mi-a placut invocarea nevoii de dialog. Cred ca este cel mai pretios lucru de care avem nevoie in momente de confuzie si rastriste.

  7. Diana spune:

    Cred ca e nevoie sa ne intrebam ce efect au astfel de discursuri, cel al Anei Blandiana, de pilda, intens mediatizat, este si comentat la subsolul articolelor respective. Or, acolo apare nenorocirea! Cei care o aplauda stiu ce au auzit.

    • dusu spune:

      Exact !

      • dusu spune:

        ori poate cine stie !? astia doi sa vizeze o cariera politica ? si atunci ii de inteles; o alta Miscare Popolara !? si atunci ,bravo lor ! stiu ce idei framinta poporul romin si au sansa sa capete multi bani de la buget si sa satisfaca votantul patriot ce si apara glia

    • Moscalu Mircea spune:

      Cum se creeaza complicitatile cu anumite fenomene si ideologii!
      Deci nu poti sa te atingi de discursul dnei Blandiana, sa il combati, sa il critici sau chiar sa fii vehement impotriva lui daca consideri ca e cazul pentru ca e un respectabil intelectual anti-totalitar si implicit e de neatins sau are circumstante atenuante.

      Mai mult, daca o faci, esti insiduos si cazi in penibil si grotesc sau mai mult, esti inchizitor si de fapt ataci o persoana ca isi spune o opinie.

      Ce faceti dvs. nu tine de insinuare?

      Si asta o spune un profesor de Stiinte Politice?

  8. Cinicul spune:

    Dincolo de discursuri academice pro sau contra arunc o provocare: un clasament al tarilor dezvoltate care primesc cel mai mic numar de refugiati. Atat ca numar absolut cat si raportat pe cap de locuitor; apoi un scurt eseu despre motivatia acestor tari.
    Sper ca acest comentariu sa fie publicat.

  9. Josef Svejk spune:

    Singura problema e ca treaba sta un pic invers. :-) :-) :-)

    Nu cei ca d-na Blandiana si dl. Liiceanu doresc sa inchida gura cuiva, ci tocmai apostolii corectitudinii politice vor sa le inchida gurile lor. Nu-i asa? Nu sunt cumva toti ce exprima o parere (buna sau rea, nu conteaza) care e impotriva locurilor comune ale corectitudinii politice imediat etichetati ca fascisti, rasisti, instigatori la ura, etc. si se cere vehement sa fie redusi la tacere?! Inca n-am ajuns ce-i drept la cererile oamenilor muncii ca dusmanii poporului sa fie executati imediat, dar probabil ca vine si asta :-)

    De ce oare? Sa inteleg ca cei ce sunt de aceeasi parte a baricadei cu dl. Tismaneanu in privinta imigratiei musulmane se tem ca nu pot purta o discutie civilizata si calma bazata pe argumente si atunci recurg (instinctiv sau nu) la retorica scribilor Pravdei din epoca ei de glorie ?!

    • PS spune:

      De fapt, nu e nimic de inteles inainte de lectura articolului.

    • Margicu spune:

      In primul rand d-na Blandiana in discursul de la UBB si dl. Liiceanu in interviul de la Rf nu spun acelasi lucru si cele doua luari de pozitie nu ar trebui tratate impreuna. Aceasta este parerea mea. Interviul d-lui Liiceanu imi arata un om care are intrebari si cauta raspunsuri si mai ales un om care intelege imensul progres pe care secularizarea vietii publice si politice il reprezinta pentru Europa. Asta am inteles eu, poate gresesc.

      D-na Blandiana in schimba, si din nou este doar parerea mea, pare sa aiba foarte multe certitudini, certitudini care se incheaga intr-o ideologie. Si e vorba despre o ideologie pe care o cunoastem, care nu e noua si care poate si trebuie numita. Despre asta este vorba.

    • Harald spune:

      Nu i-a întrerupt nimeni discursul Anei Blandiana. Însă dacă a început să aibă veleități de istoric, e cazul să-și asume inepțiile naționaliste pe care le emite. Chiar era nevoie de încă un Dan Puric în România :)

      • Josef Svejk spune:

        Faptul ca nu a intrerupt-o nimeni e desigur o regretabila scapare a vajnicilor aparatori corectitudinii politice. ;-) Scapare ce a fost insa rapid reparata de reactiile furibunde provocate de opiniile scriitoarei. Bag seama ca nu se asteptau bietii de ei la un asemnea discurs fascito-rasist si au fost luati pe nepregatite. Ehei, daca discursul l-ar fi tinut alde Trump erati cu totii in par sa-i sariti la jugulara :-) :-) :-)

        Remarc din nou (pentru a cata oara? :-) ) ca aveti o oarecare problema in a va cobora la detalii specifice cand vine vorba de acuzele pe care le produceti si va simtiti ca pestele in apa postuland generalitati. Puteti totusi sa ne explicati ce anume (printr-un citat) din discursul d-nei Blandiana se califica ca si “ineptie nationalista”?

        • Harald spune:

          Corectitudinea politică autentică este cea care nu ne dă voie să spunem ”locul femeii este la cratiță” sau ”românii sunt un popor de hoți”. În timp, corectitudinea politică adoptată în cursul educării copiilor îi face pe aceștia, la maturitate, să nu mai considere că locul femeii ar fi la cratiță sau că românii ar fi in corpore un popor de hoți. Adică face ca societatea să devină mai civilizată.

          Sintagma ”corectitudinea politică” utilizată în sens peiorativ poate fi uneori o figură de stil, alteori o încercare de manipulare, dar cel mai adesea este dovada unei inculturi crase din partea celui care o folosește. Adică foarte mulți oameni nu au idee ce înseamnă de fapt corectitudinea politică. A devenit o acuzație-standard la adresa civizației occidentale, o acuzație preluată din propaganda rusă și folosită cu mare entuziasm de către românii mari amatori de batjocură.

          Există nenumărate exemple din aceeași categorie, cum ar fi ”meseriaș” folosit în sensul de ”descurcăreț”. sens care se putea întâlni prin 1985 doar printre deținuți, iar azi a devenit sens uzual. Însă când omul nu mai face diferență între batjocură și seriozitate, e semn că educația lui nu mai poate fi corectată.

          • Josef Svejk spune:

            Primo: Sunteti incapabil sa dati macar un exemplu care sa justifice acuzele dumneavoastra calomnioase la adresa Anei Blandiana. Parca despe asta era vobra. Nu-i asa?

            Secundo: Corectitudinea politica serefera la cenzura sau autocenzura. Ca de obicei bateti campii si dati pe langa subiect atunci cand sunteti incapabil sa va sustineti pozitiile ce-i drept nesustenabile.

    • Cinicul spune:

      Macar o data trebuie sa fiu de acord cu dvs. Corectitudinea politica ne impiedeca sa vedem realitatea cruda a zilei de azi: majoritatea celor promovati de mass media drept refugiati sunt in fapt emigrant economici.
      Asta s-a intamplat si acum 1600 ani si a dus la caderea Romei si apoi in timpul razboiului rece cand numai un procent infim din emigranti din est erau refugiati politici.
      Macar cei din Est se puteau integra altor societati. Gabriel Liiceanu pune punctul pe i in interview-ul de la Radio France Internationale: emigrantii economici din lumea islamica (mai precis araba) nu pot si nu vor sa se integreze in societatile care-i primesc.

      • Harald spune:

        Chiar ar fi interesant de știut cu câți imigranți economici a interacționat Gabriel Liiceanu înainte de a emite asemenea sentințe.

        • Josef Svejk spune:

          Pai daca o fi calatorit in vestul Europei a avut desigur ocazia sa intercationeze cu o gramada. Eu zic ca o fi calatorit pe acolo… Numai cine nu vrea, nu vede. Nu-I asa?

        • Cinicul spune:

          Cine vrea sa-i vada ii vede zilnic pe CNN sau BBC la frontiera greco-macedoneana. Barbati de 20-30 ani care incearca sa forteze cu violenta frontiera.
          Acesti “refugiati” nu vor azil decat in Germania sau Suedia. In Turcia su se simteau in siguranta si nici in Romania sau Grecia nu vor. Se simt protejati pentru opiniile lor politice doar in Germania sau Suedia.
          O parte din acesti “persecutati politic” sunt din Kosovo, Eritrea, Sud Sudan (ultimele trei tari au purtat razboaie de secesiune si acum cand sunt independente cetatenii lor descopera ca nu asta voiau), Albania, Bangladesh, India (cea mai mare democratie de pe glob), Iran, Mongolia, Congo, etc.
          In Asia sunt peste un miliard de oameni care vor sa fie refugiati politic in Germania sau Suedia.
          Din pacate cei care ne promoveaza corectitudinea politica n-o fac si in tarile in care traiesc. Ca numar de refugiati tarile din Europa si America de N accepta sunt cu mult in urma Pakinstanului, Iranului, Turciei, Libanului. Ca numar de refugiati pe cap de locuitor dintre tarile dezvoltate doar Suedia intra in primile 10 de pe glob (ocupand pozitia 9), urmata la distanta mare de Norvegia, Austria Canada si Franta. Germania este pe pozitia 48, Rusia 55, UK 59 si US este pe locul 77.

  10. Margot spune:

    @vtismaneanu Doamna Ana Blandiana si domnul Gabriel Liiceanu sunt parte din Tezaurul care i-a mai ramas Romaniei. A-i insulta este o barbarie. Aveti dreptate. Eu doresc insa sa ma refer la divergenta de opinii dintre dv. si dlor., in chestiunea « refugiatilor » si a valorilor europene. As vrea sa va intreb, dle profesor, cate valori europene (si care anume) subzista azi, sunt cultivate azi intru protejarea si perpetuarea civilizatiei care le-a creat (i.e., a civilizatiei occidentale), in comunitatile din Europa in care populatia musulmana s-a instalat masiv in ultimii 50 de ani. Cate si care, domnule profesor ? A doua intrebare pe care as dori sa v-o pun este: cati refugiati Nansen, cati boat-people, cati rescapés din infernul nazist sau comunist cunoasteti care, odata ajunsi in tarile in care au fost primiti, au ales sa se arunce in aer sau sa se schilodesca pe ei insisi numai pentru a crea cit mai multe victime si cit mai cumplite orori impotriva populatiei in sanul (si pe spinarea) careia traiesc? Cati, domnule profesor ? Cati ? In absenta unui raspuns intelectualmente onest, nu doar politic-corect la aceste intrebari ar trebui sa incetam a mai invoca (si a mai insulta) valorile europene, refugiatii Nansen, sau bunul simt, in discutia despre valul de ocupatie musulmana la care asistam. Europa se afla sub asediul acestui val. Protejandu-l in loc sa i se opuna, ea se va autodistruge. Molenbeek(-Saint-Jean) se afla la doar 15 minute distanta de La Grand-Place, dle profesor ! Iar A.B. si G.L. nu fac decit sa ne aminteasca acest lucru grav, care ne priveste pe toti. Inclusiv pe aceia dintre contributorii contributors.ro care, etalind un sistem de gandire « calit » in apa de roze a platitudinilor livrate de corectitudinea politica, isi inchipuie ca nu mor caii cind vor cainii. Istoria a demonstrat contrariul. Again and again.

  11. Consonant spune:

    Cu permisiunea dumneavoastra, imi permit sa inserez copia unui comentariu la articolul d-nei Tereze-Brandusa Palade pe o tema aseamantoare.

    Am recitit de curand “Animal Farm” de G. Orwell, intr-o varianta care se vinde in campus pentru studenti, si care contine si prefeta originala scrisa de Orwell dar nepublicata. Este interesant de amintit (spus) povestea acestei “carticele” de 113 pagini (in versiunea pe care o am eu, editata de Penguin Modern Classics in 2000). Cartea a fost publicata pe 17 august 1945 in Regatul Unit si un an mai tarziu in Statele Unite ale Americii. I-a luat mai bine de un an de zile autorului, pe numele sau adevarat Eric Arthur Blair (1903-1950), de refuzuri umilitoare din partea marilor editori din regat, pentru a publica “Animal Farm — A Fairy Story”. Printre aceste refuzuri, este de remarcat cel al marelui T.S. Eliot “We have no convinction that this is the right point of view from which to criticise the political situation of the present time.”, ca reprezentant al editurii Faber&Faber. “Eliot acknowledged the Swiftian power and skill of the work, and saw that it came from someone of Trotskyite sympathies, but he felt that its form of satirical indignation was too negative for the times.” (M. Bradbury, introducere la versiunea mentionata mai sus). Pentru cei care au citit-o, Ferma Animalelor nu este o carte anticomunista, de care Blair, un fost luptator in brigazile internationale din razboiul civil din Spania nu poate fi banuit, este doar antistalinista si atat. Disperat, autorul planuia sa publice cartea pe cont propriu dar a gasit in ultimul moment un editor, Frederic Warburg care, in asociere cu Martin Secker, avea o editura minora ce a devenit peste noapte majora prin publicarea acestei “cartulii”. Prefata, care a fost tiparita mai tarziu sub titlul “The Freedom of the Press” poate fi gasita pe internet printr-o singura cautare dupa titlu. Sunt foarte multe fraze care sunt aproape maxime de agatat pe perete: “If liberty means anything at all, it means the right to tell people what they do not want to hear.”

    Pentru cei care inca mai pastreaza o pretuire pentru adevar, cartea lui Orwell merita citita (macar o data) si chiar recitita (in vremuri de restriste, ca acestea). Ca si poeziile doamnei Ana Blandiana, mai ales cele pe care le-a scris si publicat in ultimii ani de dictatura comunista, sub forma unor poezii pentru copii.

    • dusu spune:

      vremurile de restriste nu se mai termina acolo in patrie ! fiecare presupunem un “de ce ?”
      e adevarat, citind despre Motanul Arpagic am simtit ca nu toti e comunisti romini si io nu s nebun

  12. victor L spune:

    Scurt (caci nu conteaza parerea mea): nu sint de acord cu dvoastra, dle Tismaneanu.
    Nu Blandiana si Liiceanu au omorit oameni nevinovati, ci tocmai cei carora le plingeti de mila.

  13. rcampeanu spune:

    nu e clar acum, vai, vai, cine erau maestrii satirei si umorului contra PSD sau ce era atunci, anii de inceput, Buscu,, Toma, Mihaiu, sa nu vb si de Dinescu ca ajungem si la Tanase etc, etc, …

  14. Bogdan Brebenel spune:

    Dl. Mircea Toma este ceea ce în România trece drept contra-nuntă. Dispoziția debordantă a românului de a se înrola în clubul Gică-Contra (care în esență este unul isteric, mult prea emotiv). Are tot dreptul să fie în dezacord cu ceea ce d-na Blandiana a susținut la Cluj (nici eu nu găsesc potrivite tonul discursului domniei sale și profeția din final) sau ce a declarat dl. Liiceanu la RFI. De aici până la acuzația de filo-legionarism e distanță mare. Titlul cu iz pamfletar nu e bine ales pentru un articol care se vrea serios și bine argumentat.

  15. joenegut spune:

    Domnule Tismăneanui să fie clar, cred că este dreptul oricui să emigreze! Şi d-voastră şi alţi aţi emigrat, dar ceea ce s-a întâmplat anul trecut în Europa este o năvălire, aşa cum o făceau pe vremuri tătarii!
    Cât detest atitudinile xenofobe ale lui Viktor Orban, dar nu pot să agreez ca unii să dea buzna peste tine şi să te oblige să-i transporţi unde vor ei, fără niciun control.
    Majoritatea românilor care sunt astăzi în lume au plecat legal, sau dacă nu chiar în regulă s-au dus la muncă.
    Probabil că unii pe care media îi arată s-au dus să cerşească sau să fure, dar tmajoritatea de românii au plecat să facă ceva care să le salveze familiile.
    Aceşti migranţi au plecat din Turcia ca un puhoi lăsat expre de Erdogan să pună presiune pe UE. Mulţi dintre ei nu au acte, nu se ştie de unde vin. Din acest punct de vedere ce se petrece acum la fontiera greco-macedoneană are un aer schizofrenic. Migranţii nu acceptă să să stea în condiţii decente, ei vor pur şi simplu să ajungă în Germania!
    Aşa că reacţii ale unor personalităţi publice de la noi trebuie analizate fără prejudecăţi şi în context în legătură cu realitatea nu prea plăcută a acestor năvăliri.

    • Ela spune:

      …asa este, realitatea este departe de a fi placuta!
      Apoi, eu cred ca fiecare dintre noi, anonimi sau nu, avem un rol bine determinat, un fel de datorie morala, desigur, in functie de morala fiecaruia, dar si de responsabilitatea pe care intelegem sa ne-o asumam, acolo (tara, pozitie sociala, functie) unde ne aflam in aceste momente dificile…
      In perioade de criza, omul scoate din el ce are mai rau, este verificat!
      Apoi, dupa ce si-a evacuat din resentimente si alte porniri care nu-l onoreaza, normal este sa treaca la altceva, chiar daca criza nu a luat sfarsit…De ex, sa se dedice muncii, studiului sau familiei lui, acelea pe care le-a neglijat cat timp si-a manifestat resentimentele si revolta! E mai sanatos si mai profitabil!
      Pentru asta, si pentru cei care nu reusesc singuri sa se concentreze numai pe ceea ce depinde de ei, rolul intelectualilor publici, respectati si ascultati, este esential!
      De aceea, intr-o tara ca Romania, cu probleme interne enorme, temperamente fierbinti si pasiune pentru discutii de dragul confruntarii, si nu al dialogului, intelectualul care pune paie pe foc, practic nu-si respecta concetatenii, nu le pasa decat de ei insisi, adica ne uzurpeaza (si ei :( ) increderea…

    • Harald spune:

      După ce ai transportat câteva zeci de mii înaintea lor, e explicabil că următorii se vor aștepta să fie transportați și ei. Cât despre comparația cu năvălirile tătare, poate ar fi mai bine să o lăsăm pe Ana Blandiana se se ocupe de așa ceva, că e de meserie :)

  16. Comentator spune:

    Cand ai vazut ca cel care-ti cere “ospitalitate” iti pune piciorul in usa dupa ce i-ai deschis-o sau iti ciupeste de fund fiica sau sotia, buna socoteala e sa-i trantesti usa in nas. Este dreptul tau sa-ti alegi invitatii. Pe cine primesti in casa, non disputandum. Restul sunt figuri de stil care escamoteaza esentialul: valorile ti le aperi, nu ti le lasi incalcate, batjocorite. De abia aici intervine penibilul, grotescul.

    Cat priveste experienta de “apatrid”, pe care o invoca autorul, multumesc, dar un sef de promotie care produce o pierdere costisitoare la plecare si un castig gratuit la sosire este in afara cazului si nesemnificativa pentru discutie.

    Insa, daca nu gresesc, aceste idei ale D-lui Vladimir Tismaneanu sunt de glazura, baza si scopul propriu-zis sunt o nemultumire fata de reactiile la discursul Anei Blandiana, “Istoria ca viitor”, indelung aplaudat, si mai indelung comentat. Nu aveam cum sa nu fiu interesat de revarsarea de ganduri, probabil mult timp mocnite, ale poetei-dizident, care s-a dovedit, inca o data, rebela la pretentiile de religiune ale unei noi utopii politice.

    In literatura de specialitate s-a discutat destul de aprofundat despre semnele prevestitoare ale vechilor totalitarisme: delir verbal incrancenat, falfairea de steaguri si simboluri, marsuri, cantece, vanatori de vrajitoare etc. Dar noile semne, precum exaltaraea abrupta a discursului geopolitic, a unipolarismului, clamarea “conflictului civilizatiilor”, a “haosului care vine”, a razboiului mondial, agitatorismul “corectitudinii politice”, ca un nou sfarsit al istoriei, distrugerea diferentelor dintre rase si uniformizarea rasiala, controlul global al energiei, alimentatiei, sanatatii, atacurile pe familie, pe sexualitate etc. transforma “Ferma Animalelor” in “Ferma Dinozaurului”, ceea ce semnalizeaza mai degraba aparitia unui “Al Doilea Comunism”.

    Calea violentei, dictatura “corectitudinii politice” si relatiile homosexuale, in care consumarea sexului liber de gen se face precum ai bea un pahar de whisky, inlocuind teoria “paharului cu vodca” a purtatoarei de cuvant a revolutiei sexuale proletare, Alexandra Kollontai (“Relatiile sexuale dintre un comsomolist si o comsomolista trebuie sa fie ca si cum ai bea un pahar de vodca”) descriu uimitor tentatia unei replicari a “Primului Comunism”.

    Mi-ar fi foarte dificil sa ierarhizez la Blandiana dimensiunile de politician, politolog si istoric, pe care le reuneste in aceeasi persoana. Nu insa si in privinta celei de poeta, care in mod cert este deaupra celorlalte. Poate ca viziunea si forta de intelectuala rebela ii vin tocmai din aceasta sensibilitate si creativitate lirica, opuse genetic oricarei ingradiri a gandirii si oricarei opresiuni politice. Pentru a doua oara in viata scriitoriceasca, Ana Blandiana are curajul dizidentei, de a denunta public dogmele “corectitudinii politice”, in discursul de acceptare a titlului de „Doctor Honoris Causa” al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Este prima idée fecunda, care, cu siguranta, va depasi cu mult statura evenimentului.

    A doua idée paradigmatica din discursul Anei Blandiana, care mi-a atras atentia, rastoarna, pur si simplu, raportul dintre credinta si indoiala, un stereotip invechit si frenator, care de prea mult timp si cu prea multa usurinta ne invinge, doar pentru ca ne-a fost inoculata necredinta in adevarurile, idealurile si valorile noastre. Blandiana a reluat si a sustinut o idée a lui Lech Walesa, de care a fost puternic impresionata, ca de libertate raul profita mai mult decat binele.

    Iata ce a spus poeta despre corectitudinea politica: „Laborioasa construcție a secolului 19 care a dat coeziune și sens statelor naționale a fost introdusă în baia de acizi a demitizării și deconstrucției, pentru a se putea înălța pe terenul pustiit un alt edificiu, dictatura mondialăa proletariatului, ieri, sau satul planetar, azi.. Satanizarea noțiunii de națiune, naționalitate, naționalism de către internaționalismul proletar sau de către political correctness, chiar dacă are scopuri diferite, se manifestă cu aceeași violență și are aceleași victime: tradiția, mândria moștenirii din bătrâni și solidaritatea cu cei din neamul tău, neamul însemnând în același timp popor, dar și familie…”.

    Si iata fragmentul in care poeta a vorbit despre puterea credintei: „Este evident că în implacabila ciocnire a civilizațiilor, Europa pierde văzând cu ochii nu pentru că nu are resurse, ci pentru că nu are credință. Și nu mă refer numai la credința în Dumnezeu, deși evident și despre asta e vorba, ci pur și simplu la puterea de a crede în ceva. Încleștarea dintre unul care crede cu tărie în adevărul credinței sale, oricât de aberant ar fi acel adevăr, și unul care se îndoiește de adevărul idealurilor sale, oricât de strălucitoare, se va termina întotdeauna cu victoria primului”.

    PS: Sper ca nu am plictisit sau abuzat, imi fac preventiv mea culpa, mea maxima culpa.

    • Harald spune:

      Naționalismul a provocat milioane de morți în Europa, corectitudinea politică nu. Din păcate, românii (Ana Blandiana included) au reținut doar sensul peiorativ al sintagmei ”corectitudine politică”, sensul în care sintagma este de-obicei folosită în mass-media. Un intelectual ca domnia-sa ar trebui să cunoască sensul original al sintagmei, nu doar sensul de batjocură.

      Vă place naționalismul exprimat de Ana Blandiana, dar dacă ați auzi un secui din Covasna exprimând același tip ce naționalism am dubii că ați avea aceeași plăcere. Naționalismul ajunge inevitabil să proclame superioritatea unei națiuni în detrimentul alteia, în asta constă drama.

      • Comentator spune:

        “Naționalismul a provocat milioane de morți în Europa”: Harald, nu nationalismul, ci Hitler, care a turnat sovinism in nationalism, falsificandu-l asa cum falsifici vinul turnand in el apa. Hitler avea in ADN sovinismul, nu nationalismul (altfel nu ar fi adus dusmanii Germaniei pana la 50 de meri de bunker-ul sau, nimicind poporul german si statul german), iar germanii aveau in AND disciplina. Dezastrul s-a produs cand ordinul de sovinism s-a intalnit cu disciplina, asa cum se produce detonatia cand flacara fitilului se intalneste cu praful de pusca. Alta ar fi fost istoria daca s-ar fi gasit un Staufenberg mai devreme si mai eficient.

        “Naționalismul ajunge inevitabil să proclame superioritatea unei națiuni în detrimentul alteia, în asta constă drama”: Harald, nationalismul nu este sovinism, cum incearca una din marile escrocherii de transfer semantic dinspre sovinism spre nationalism sa acrediteze. Nationalismul este dreptul fiecarei natiuni de a-si afirma identitatea, valorile si potentialul de sine statator, fara sa fie invidios pe succesele celorlalte natiuni si fara sa-si propuna propria marire pe seama celorlalti, prin folosirea razboiului (sau altor metode pe motive de “basca”, cum suna un cunoscut banc despre lup si iepuras). Definitoriu spus, nationalismul este pasnic si constructiv, sovinismul este belicos si distructiv. Recititi discursul blandian, merita, va face sa se surpe multe mituri, sunt doua sensibilitati de iubire acolo, de femeie si de poeta.

        • Harald spune:

          Identitatea nu este a națiunii, este a individului. ”Câte bordeie, atâtea obiceie”. Identitatea la nivel de națiune este un pat al lui Procust inventat de propaganda naționalistă. Un român din Sălaj este mai apropiat ca mentalitate, cultură și tradiții de un maghiar din Debrecen decât de un român din Huși. Faptul că amândoi vorbesc limba română este cam singurul lucru care îi leagă în mod natural, restul e îndoctrinarea făcută prin istoria predată la școală.

          Când îmi cumpăr saci de gunoi pe care scrie ”British”, crezi că de-aia-i cumpăr, fiindcă scrie ”British” pe ei? :P

        • rucs spune:

          Așa de limpede ați scris… nu am putea să vă citim și…sus? La articole, nu la subsol?

  17. RazvanM spune:

    Desi ma consider o persoana toleranta, nu pot fi de acord cu toleranta absoluta. Imigrantii trebuie adusi legal, conform unor reguli clare si cu niste conditii clare. Mai mult, populatia tarilor in care vor fi gazduiti trebuie intrebata prin referendum si intrebarea sa contina un mandat clar si limitat in timp.

    Nu sunt de acord cu noul tip de colonialism, in care Germania vrea imigranti pentru a suplini nevoia de forta de munca si pentru asta suspenda de facto granitele si controlul la granitele UE. Mi se pare cinism sa spui ca accepti refugiati pentru ca ai nevoie de oameni tineri care sa munceasca in anumite domenii de activitate unde ai deficit.

    Nu sunt de acord nici cu manipularea opiniei publice prin imagini socante (vezi cadavrul copilului inecat de pe o plaja din Grecia) pentru atingerea unui scop politic.

    Eu sunt pentru respectarea legii, caci asta este principiul pe care se bazeaza orice tara civilizata. Ori in ultimul an de zile (de fapt de vreo 3 ani) am vazut instigari publice la nerespectarea legii prin chemarea de imigranti in UE si prin lasarea unor oameni fara niciun fel de documente sa patrunda pe teritoriul UE. Pentru ca un imigrant sa fie refugiat trebuie respectate niste conditii, cea fara de care nu se poate fiind identificarea corecta a acelui imigrant. Am citit in presa numeroase cazuri in care politii din tari UE (see https://en.wikipedia.org/wiki/Rotherham_child_sexual_exploitation_scandal, scandalul cu violurile din Koln si nu numai) au creat contextul pentru comiterea de catre imigrantii musulmani de acte violente grave impotriva localnicilor crestini. Nu ma intereseaza ca vorbim de musulmani nascuti/crescuti in UE sau care au venit recent, pur si simplu se observa un sablon de comportament al unui numar semnificativ de musulmani si un sablon de comportament al autoritatilor care inchid ochii la infractiunile comise de acestia.

    Mai am o problema si anume aducerea de musulmani in UE, integrarea lor intr-un sistem de beneficii si lasarea lucrurilor la voia intamplarii. Rezultatul este ghetoizarea, enclavizarea unor zone care devin preponderent musulmane si o situatie de fapt in care acesti oameni traiesc la marginea societatii. Este un comportament stupid si iresponsabil din partea tuturor celor care insista sa aducem imigranti musulmani in UE, dar care nu-si asuma responsabilitatea de a urmari integrarea lor.

    Deci, dintre oamenii de buna-credinta care vor aducerea de imigranti musulmani in UE, cine se baga sa organizeze si monitorizeze procesul de integrare pentru urmatorii 30-50-100 de ani?

    • Harald spune:

      Și dacă e White-British, născut și crescut în UE și a trăit din ajutoare sociale de când se știe, atât el cât și părinții lui, ”cine se baga sa organizeze si monitorizeze procesul de integrare pentru urmatorii 30-50-100 de ani”? Integrarea socială este necesară pentru fiecare cetățean, indiferent de locul nașterii și culoarea pielii.

  18. Genix spune:

    Domnule Tismaneanu, este un din rarele situatzii in care nu sunt de acord cu Dvs. Consider ca si Ana Blandiana si Gabriel Liiceanu au dreptate. Tolerantza nu poate fi infinita, pentru ca abia atunci totul se transforma in grotesc pentru gazde, sau in mult mai rau, vezi cazul Koln. “Corectitudinea politica” nu trebuie sa admita agresiuni de acel tip, cai si alte atingeri alte drepturilor celor care primesc imigrantii. Daca gazduiti pe cineva la Dvs. acasa, are voie sa va imbratziseze nevasta, sa va sarute fiica, sa va ia o bijuerie, o haina, o carte, de exemplu, pe motiv ca e oaspete? Eu nu cred asa ceva. Mai mult, Dvs ati fost un ratacitor prin multe tzari – asa a fost conditzia istorica -, invocatzi perioada in care ati fost apatrid si ati fost adapostit de altzii. Nu ati respectat legile sau regulile celor care v-au primit? Sincer ma indoiesc de asta. V-ati aprins tzigara in locuri unde era interzis, pe motiv ca in Romania e permis? Ati fost in tzarile arabe si ati baut sau ati mancat carne de porc pentru ca asa ati vrut Dvs. si credintza noastra o permite? Nu, sigur nu! Si atunci eu, noi, de ce trebuie sa fim “corectzi” si sa-i primim fara nici o alegere pe refugiatzi? Da, stiu, crestinismul are la baza si ideea “iubeste-ti aproapele ca pe tine insutzi”. Dar cand asta duce la scene si situatzii precum cele din orasele germane sau la macelurile din Paris si Bruxelles, trebuie intervenit si facut ordine! Nu sunt un intolerant si nici nu imi plac judecatzile “la gramada”. dar nici nu admit sa moara oameni nevinovatzi in numele tolelantzei. Imi pare rau, dar am sa consider mereu ca ciocnirea de acum intre crestinismul european si islamul care invadeaza continentul nu va fi lina si pashnica, ci va crea scantei… Nu vorbesc din cartzi, am avut colegi de felul asta in facultate, inclusiv unul care visa sa aiba 4 sotzii ca “sa le struneasca el” si a sarit sa bata o colega de grupa care-i spusese sa-si astepte randul la ceva si a marait ca “la mine acasa te-ash zdrobi in bataie!”. Pai atunci, retur la tine acasa! E simplu, nu? Deci tolerantza TREBUIE sa aiba limite….Evident, nu am sa aprob idiotzii care agreseaza verbal si fizic o musulmana pe strada si ii smulg valul. Dar nici nu admit faptul ca noii-venitzi au dreptul sa faca orice.

  19. Sergiu Simion spune:

    Vanatoarea de legionari , editia 2016

    In ultimele doua comentarii aparut recent pe Contributors.ro *) profesorul Tismaneanu ne demonstreaza inca o data faptul ca este un adevarat maestru al echivocului , ambiguitatii contextuale si polisemanticii avand capacitatea extrem de rara de a vorbi lejer despre orice entitate, dar fara referiri clare la aceasta.
    In cazul de fata este revoltat, si pe buna dreptate , ca unor personalitati ca Ana Blandiana si Gabriel Liiceanu li se aplica eticheta infamanta de legionar si/sau nazist , dar fara sa spuna insa cine si unde o face :

    ”Nu sunt la curent (s.n.) cu fiecare cuvant rostit de Ana Blandiana si Gabriel Liiceanu…Dar cand dispare ceea ce englezii numesc common sense, concept tradus, daca nu ma insel, de N. Steinhardt prin buna socotinta, cand se porneste pe drumul unor etichete gen “legionar” si “nazist”, mi-e teama ca eticheta, in sensul politetii si al proprietatii termenilor, al normelor de conduita civilizata dintr-o societate, s-a dus pe apa sambetei, iar sansa dialogului s-a naruit. Pacat!”
    http://www.contributors.ro/global-europa/despre-dialog-eticheta-si-etichete/

    In aceasta “citare fara citati” vorbim despre un secret al lui Polichinelle respectiv despre un articol care ataca o tema foarte sensibila (legionarii) aparut in ziarul ”Adevarul” , articol care prin ton , prezentare , si incalcarea unor cutume care tin de dialogul social ( etichetarea gratuita a fost o practica sociala dominata la noi , dar in anii `50 ) a inflamat atat de mult opinia publica ( 234 de comentarii , majoritatea negative ) incat pare sa fi urmarit in mod special acest scop :

    ” Eu nu cred că Blandiana şi-a imaginat vreodată că discursul ei ar putea fi comparat cu cel al lui Corneliu Zelea Codreanu( s.n.). O invit din tot sufletul să o facă şi să decidă apoi dacă îşi păstrează ideile.”
    ”La capătul drumului pe care şi-a lăsat primii paşi conceptuali Liiceanu nu se află o gară legionară. E una nazistă.”
    Mircea Toma – Sfântă bătrâneţe legionară: Ana Blandiana şi disidentul Gabriel Liiceanu
    http://adevarul.ro/news/societate/sfanta-batranete-legionara-ana-blandiana-disidentul-gabriel-liiceanu-1_56fb915d5ab6550cb8628285/index.html

    Metoda de tip “o persoana importanta, nu spui cine” aplicata in acest caz poate avea si o justificare de tip ontologic . Domnul Tismaneanu condamna etichetarea folosita in acest caz, dar nu si persoana care o face , probabil pentru a mentine o relatie de prietenie care dureaza inca din 1990 :

    „Te rog sa citesti aceste randuri ca pe un cri de coeur. Ne cunoastem inca din 1990. Ne-am intalnit la New York, in apartamentul lui Dan Costescu, acolo unde se facea saptamanalul “Lumea Libera Romaneasca”. Am iesit seara in Manhattan, tu, Nicoleta, Liviu Cangeopol si cu mine. Cand s-a infiintat “Academia Catavencu”, la invitatia lui Ioan T. Morar si a ta, am devenit membru fondator.**) Ne leaga o lupta comuna pentru acele valori care au facut sa simtim din prima clipa, in acea seara, la New York, ca suntem prieteni. Ne-a legat convingerea ca a fi intelectual critic inseamna sa-ti ridici vocea impotriva infamiei, a tiraniei, a oricarei incalcari a demnitatii umane.”
    Vladimir Tismaneanu
    19.01.2014
    http://www.contributors.ro/politica-doctrine/cand-tacerea-devine-complicitate-scrisoare-deschisa-catre-mircea-toma/

    Din nefericire, etichetarea gratuita a unor persoane condamnata in prezent la unii , a fost aplicata relativ recent si fara nici o fara ezitare, altora. In urma cu un an, si in totala contradictie cu spiritul Raportului Final ***) pe care l-a coordonat si pornind de la opiniile unui detinut politic cu ani grei de inchisoare la activ , profesorul Tismaneanu declansa involuntar ceea ce ulterior a devenit o adevarata campanie mediatica :

    “ De pilda, ignorarea de către consilierul Muraru a ceea ce pare să fie pozitia domnului Octav Bjoza, primul decorat de dl Klaus Iohannis cu cea mai inaltă distinctie a statului, in raport “martirii legionari”, cei care l-au invătat ce inseamnă morala: “Mi-au marcat tot restul vieții. de la ei am învățat pentru totdeauna că nimic nu se poate realiza fără morală (…) Tot ei mi-au atras atenția că neamul românesc este bântuit de trădători, de vânzători de țară și au avut dreptate. Din cazua asta îi voi purta în mintea și sufletul meu, câte zile voi avea”, a spus președintele AFDPR. Mă intreb ce are de spus IICCMER? Dar Institutul “Wiesel”?
    Vladimir Tismaneanu
    22.12.2014
    http://www.contributors.ro/politica-doctrine/presedintele-iohannis-unii-consilieri-de-la-cotroceni-si-riscul-datului-in-bara/

    Scanteia initiala s-a transformat ulterior intr-o mega-operatiune de presa care vede peste tot o apologie a legionarilor si extremistilor :

    “Asistam, in ultimele zile, la o adevarata ofensiva a celor care, subit, mor de dragul fostilor detinuti politici (s.n.).
    N-au semnat Declaratia de la Praga, n-au semnat apelul pentru reducerea pensiilor fostilor securisti” dar nu mai stiu acum cum sa ne bata piroane in cap cu exaltarea combatantilor legionari si a “moralitatii” lor (s.n.). Se …incearca, de fapt, o sacralizare simbolica(s.n.) a unuia din grupurile care s-au opus comunismului, in speta unul pe cat de anticomunist, pe atat de ostil, in doctrina sa originara si in practicile concrete, democratiei parlamentare, in detrimentul celor pluraliste.”
    Vladimir Tismaneanu
    03.01.2015
    http://www.contributors.ro/editorial/variile-chipuri-ale-anticomunismului-nevoia-de-claritate-morala/

    In realitate , aceasta mega-operatiune de presa nu face nimic altceva decat sa reactiveze si sa reinventeze exact etichetele si stigmatizarile infamante folosite de catre Securitatea anilor 1948 si citate in Raportul Final (https://archive.org/details/ComisiaPrezidentialaPentruAnalizaDictaturiiComunisteDinRomania-Raport ) .
    Din obsesiile politice , ideologice si sociale specifice unei cetati asediate si mentalitatii de buncar care au debutat odata cu infiintarea Securitatii in 1948 si care persista pana in prezent (cf: Harta mentalitatilor si conflrictelor ideologice din Romania – http://2.bp.blogspot.com/-BZVpuS_i6wA/VXtB7375fJI/AAAAAAAABxU/UMwzX81uCgs/s1600/Legionari%252C%2Bcomunisti%252C%2Bsecuristi%2BII.png ) putem sintetiza urmatoarea foaie de parcurs in care tema centrala o constituie obsesia legionara :

    1. Vanatoarea de legionari editia 1948
    Etichetele si stigmatizarile infamante folosite de catre Securitate (cf. Raportul Final ****) au pus semnul egalitatii intre miscarile spirituale , culturale , nationale , etc. si crimele comise de legionarii extremisti din 1941 . Rezultatul a fost decimarea intregii elite intelectuale si politicesi o vanatoare de vrajitoare extinsa la scara intregii societati .

    2. Vanatoarea de legionari , editia 1990 :
    „În cursul după-amiezii, acţiunile violente ale elementelor extremiste de tip legionar (s.n.)s-au intensificat. Au fost atacate şi incendiate clădirile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi Casei de Mode, personalul fiind blocat în interior. Au fost capturate arme. A fost distrus şi un număr important de automobile parcate în zonă. Au fost devastate magazine şi localuri publice. Încercările pompierilor şi factorilor de ordine de a interveni au fost sistematic împiedicate de aceleaşi elemente anarhice, legionare(s.n.). Este de acum clar că ne aflăm în faţa unei tentative organizate, pregătite din timp, de a răsturna prin forţă, prin violenţă dezlănţuită, conducerea aleasă în mod liber şi democratic a ţării la 20 mai a.c. Ne adresăm tuturor forţelor democratice ale ţării (s.n.) care şi-au dat votul pentru libertate şi stabilitate în România, cu chemarea de a sprijini acţiunea de lichidare a acestei rebeliuni legionare(s.n.), de a concura cu forţele de ordine şi cu armata pentru restabilirea ordinii, izolarea şi arestarea elementelor extremiste(s.n.) care trebuie aduse în faţa justiţiei pentru a da socoteală pentru cele comise.”
    Ion Iliescu
    13 iunie 1990, ora 21.00
    http://www.evz.ro/sa-nu-uitam-mineriada-sangeroasa-din-13-15-iunie-1990-s-a-facut-dreptate-dezbaterea-zilei.html

    3) Vanatoarea de legionari , editia 2014 :
    ” De pilda, ignorarea de către consilierul Muraru a ceea ce pare să fie ( s.n.) pozitia domnului Octav Bjoza, primul decorat de dl Klaus Iohannis cu cea mai inalăa distinctie a statului, in raport “martirii legionari”, cei care l-au invătat ce inseamnă morala: “Mi-au marcat tot restul vieții. de la ei am învățat pentru totdeauna că nimic nu se poate realiza fără morală (…) Tot ei mi-au atras atenția că neamul românesc este bântuit de trădători, de vânzători de țară și au avut dreptate. Din cazua asta îi voi purta în mintea și sufletul meu, câte zile voi avea”,a spus președintele AFDPR. Mă intreb ce are de spus IICCMER? Dar Institutul “Wiesel”? Ambele institute au ca misiune confruntarea onestă cu trecutul traumatic. Deci lupta impotriva mistificărilor, a minciunilor propagandistice, a nostalgiilor comuniste si fasciste. Evident, lucrurile trebuie verificate atent. Dar dacă aceasta e pozitia d-lui Bjoza, si se pare(s.n.) ca asa stau lucrurile, dl Muraru i-a făcut un imens deserviciu noului presedinte al României. Presedintia Iohannis n-ar fi trebuit să inceapă cu decorarea unui mărturisit simpatizant al “moralitătii” legionare . Nu mi-l pot imagina pe presedintele Germaniei, dl Joachim Gauck, ridicand in slăvi pe un simpatizant al “moralitătii” naziste sau comuniste.”
    Vladimir Tismaneanu,
    22 decembrie 2014
    http://www.contributors.ro/politica-doctrine/presedintele-iohannis-unii-consilieri-de-la-cotroceni-si-riscul-datului-in-bara/

    4) Vanatoarea de legionari, editia 2015 (Contestarea statului moral al detinutilor politici)
    “Ultima chestie care ne mai trebuia acum, in tara asta, era ca toti astia sa se grupeze in jurul legionarismului si extremismului sub pretextul si acoperirea nobilei idei de “detinut politic” inteleasa ca tabu mental si moral, ca entitate mistica intangibila criticii si evaluarii rationale, etc.etc.”
    Dragos Paul Aligica
    01.01.2015
    http://www.blogary.ro/editorial/dezbatere-cu-legionaroizii-echidistanti-si-reformatori/

    5) Vanatoarea de legionari, editia 2016 :
    ” Eu nu cred că Blandiana şi-a imaginat vreodată că discursul ei ar putea fi comparat cu cel al lui Corneliu Zelea Codreanu( s.n.). O invit din tot sufletul să o facă şi să decidă apoi dacă îşi păstrează ideile.”
    ”La capătul drumului pe care şi-a lăsat primii paşi conceptuali Liiceanu nu se află o gară legionară. E una nazistă.”
    Mircea Toma
    30.03.2016
    http://adevarul.ro/news/societate/sfanta-batranete-legionara-ana-blandiana-disidentul-gabriel-liiceanu-1_56fb915d5ab6550cb8628285/index.html

    Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o tema recurenta , in bucla , o tema care porneste de la mitologia securista si obsesiile ei din anii “50 , continua cu demonizarea detinutilor politici in anii `90 si contestarea recenta a statutului moral al detinutilor politici ( tendinta recenta este aceea de a trece de la recunoasterea sacrificiilor si meritelor detinutilor politici din Romania la legionari ) , pentru a ajunge in 2016 la infamanta etichetare a unor intelectuali de marca drept „legionari”.
    Intr-un fel , era inevitabil. Intr-o epoca a degradarii comunicarii publice la cote de neacceptat intr-o societate civilizata , a diversiunii si dezinformarii , a resetarii generale a sistemelor de valori sociale si culturale traditionale, nu putea fi acceptata cu usurinta o pledoarie pentru normalitatea sociala si europeana ( http://s3-eu-central-1.amazonaws.com/pressone/wp-content/uploads/2016/03/24175425/Discursul-Anei-Blandiana-de-acceptare-a-DHC-UBB-Cluj.pdf).
    Surpriza este ca rezistenta fata de aceasta pozitie umanista, democratica si europeana vine in primul rand de la unii reprezentanti ai societatii civile care prin traditie ar trebui sa fie “deschisa” cum erau amagiti romanii acum mai mult de doua decenii, dar nimeni nu ar fi putut banui atunci ca noile redute sociale erau ocupate intr-o forma sau alta de aceeasi Marie cu alta palarie.
    Ar trebui. Recent , si in cazul alegerilor de la Uniunea Scriitorilor , avem o excelenta demonstratie a decalajului dintre vorbe si fapte si a fracturii dintre stiinta si constiinta care arata ca schizofrenia sociala din timpul comunismului este greu de ucis si persista in anumite forme chiar si in Romania intrata in Uniunea Europeana.
    Doi ilustri academicieni(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/15168746/1/3240005-mediafax-foto-razvan-chirita.jpg?width=640 au oferit spre deliciul presei o mostra de non-dialog civic si de limbaj trivial care va ramane in analele istoriei contemporane ca reprezentativ pentru lupta pentru putere in randul comunitatii intelectuale la noi . Exact dupa principiul “tara arde si baba se piaptana” , ei uita de rolul si statutul lor , “turnul de fildes”, eticheta , tabu-urile culturale , respectul de sine si rigorile spatiului public si asaneaza democratic diferentele dintre nivelul strazii ( sa nu zicem al mahalalei ) si nivelul Academiei Romane ( http://www.mediafax.ro/cultura-media/nicolae-manolescu-despre-eugen-simion-e-un-tampit-puteti-sa-dati-pe-post-chestia-asta-15168764).
    In sfarsit, daca dupa mai mult de un secol de democratie si dupa integrarea Romaniei in Europa , unii intelectuali romani ( nu Securitatea de altadata !) sunt ocupati si acum cu vanatoarea de …legionari ( mai exact a fantomelor lor ), intrebarea este atunci sub ce flamuri lupta si ce fel de sisteme de valori apara in realitate.
    De fapt , nici nu trebuie sa aflam raspunsul , este suficient doar sa observam ca la noi , dincolo de declaratiile pur demogaogice, nu exista o pledoarie clara pentru un sistem de valori umaniste, democratice si europene. Altfel spus , nu este nimeni la capatul firului…
    Inainte sa fie sabotata sistematic de politicienii ei ( unii dintre ei cu dosare penale , dar asta nu ii impiedica sa adopte legi pentru cei care nu au, ceea ce inseamna ca la noi nu oamenii cinstiti fac regulile jocului, si acesta este un pattern social fundamental al prezentului nostru istoric ) , Romania a fost sabotata sistematic de unii din intelectualii ei care , dispretuind codurile sociale, culturale si morale , si-au schimbat periodic declaratiile, discursurile , convingerile, sistemele de valori si taberele in asa fel incat confruntati cu propriul lor discurs din 1990 si pana in prezent, nu se mai recunosc nici ei insisi in ceea ce sunt, in raport cu ceea afirmau ca au fost.
    Singura concluzie posibila este aceea ca de peste un sfert de secol, cohorte de “luminatori ai natiei”, la fel ca in politica , nu au reusit sa ofere societatii decat spectacolul grotesc al unui ” bellum omnium contra omnes “, respectiv cea mai buna dovada a faptului ca, la fel ca politicienii romani , trateaza cu dispret codurile sociale, culturale si morale respectiv fundamentul oricarei societati civilizate , iar in realitate nu pledeaza pentru un sistem clar de valori umaniste, democratice si europene.
    Starea de anomie si de parabioza pe care o traverseaza acum intreaga societate romaneasca semnaleaza faptul ca in realitate toate aceste cohorte si-au epuizat deja potentialul ( desi traiesc inca , ele sunt de fapt doar icoanele trecutului ) si ca societatea este pregatita deja pentru generatia urmatoare si generatiile viitoare. Acestea , daca vor avea un alt chip si o alta mentalitate , vor face posibila despartirea cu adevarat a societatii de trecutul ei traumatic. Sau nu.

    Note

    *) Vladimir Tismaneanu – Umilirea ratiunii ; E penibil, ba chiar grotesc: Despre dialog, eticheta si etichete;

    **) Despre infiintarea viitoarei „Academiei Catavencu” am aflat in prima parte a anului 1990 chiar de la Mircea Toma care mi-a spus ca impreuna cu Mircea Dinescu vrea sa infiinteze un ziar de „satira si umor” intitulat „Academia Catavencu”. Am fost absolut uimit de aceasta initiativa ( sincer , nu-i vedeam rostul ) luata atunci cand oamenii erau inca molestati la manifestatiile de strada si numai umorul le mai lipsea romanilor… Din punctul meu de vedere , aceasta era o diversiune cinica de acelasi gen ca aceea in care, in timpul Revolutiei , cand oamenii luptau cu teroristi imaginari dar erau loviti de gloante reale , la sugestia regizorului Sergiu Nicolaescu si „ pentru a distra poporul” , a fost difuzat un film cu dansatoare de cabaret care dansau topless , si numai reactia de furie a telespectatorilor a blocat “initiativa altruista”.
    Totusi , daca facem apel la viitorul contrafactual si daca prin absurd profesorul Vladimir Tismaneanu s-ar fi intalnit la New York, in apartamentul lui Dan Costescu, acolo unde se facea saptamanalul “Lumea Libera Romaneasca” nu cu Mircea Toma , ci cu Paul Goma , Remus Radina sau cu Cicerone Ionitoiu sa zicem ( desi sansa ca acestia sa fi ajuns vreodata acolo este practic inexistenta si, trebuie sa recunoastem in mod onest , nici unul nu avea de gand sa infiinteze un fel de „Active Watch” si cu atat mai mult nu putea accesa fonduri europene !) , poate ca altul ar fi fost viitorul societatii civile de la noi. Dar cum in aceasta lume sublunara in care traim, nimic nu incepe cu „daca” , dar totul se termina cu “a fost “, viitorul de atunci este prezentul de acum, si nu altul.
    (Detalii : http://www.contributors.ro/politica-doctrine/cand-tacerea-devine-complicitate-scrisoare-deschisa-catre-mircea-toma/#comment-167975)

    ***) Raport Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania
    https://archive.org/details/ComisiaPrezidentialaPentruAnalizaDictaturiiComunisteDinRomania-Raport

    ****) „Imediat după înfiinţarea Securităţii, la 30 august 1948, organele represive şi-au intensificat acţiunile de supraveghere a tuturor cultelor, prin intermediul Serviciului III din cadrul Direcţiei I. S-a urmărit infiltrarea Bisericilor cu informatori, iar mănăstirile au devenit„obiective” aflate cu prioritate în atenţia Securităţii, fiind considerate potenţiale locuri de găzduire a elementelor legionare sau din rezistenţa armată. În intervalul 1948-1953 numeroşi preoţi, călugări şi teologi ortodocşi cu manifestări ostile regimului, cu trecut legionar sau doar inventat (s.n.)au fost anchetaţi, arestaţi şi condamnaţi la ani grei de închisoare.
    Aceeaşi acuză de legionarism s-a vehiculat cu precădere şi cu prilejul celuilalt val de arestări care s-a produs după 1958. Potrivit unor istorici, tabelele cu preoţii aflaţi în detenţie între 1959-1962 indică o preponderenţă a clericilor apolitici; însă între cei implicaţi politic dominau legionarii. Dar este foarte probabil că în mai multe cazuri această etichetă a fost folosită pentru a justifica arestarea, judecarea şi condamnarea unor persoane incomode pentru regim sau din răzbunare(s.n.).Chiar şi mişcării spirituale Rugul Aprins i s-a aplicat eticheta infamantă (s.n.)de organizaţie legionară („asociaţie mistico-legionară”), iar iniţiatorii ei, precum şi unii frecventatori au sfârşit în închisorile regimului.”p.461

    “În anul 1957 Securitatea organizează al doilea proces al „reeducării” (procesul Vică Negulescu) cu scopul de a arunca vina ororilor petrecute în închisorile româneşti asupra mişcării legionare care ar fi organizat întreaga acţiune spre a sabota „opera de reeducare a deţinuţilor”(s.n.). Înscenarea eşuează datorită curajului şi inteligenţei celor acuzaţi pe nedrept, ei arătând, în cursul procesului, că totul a fost organizat din ordinul Securităţii (s.n.). Întregul lot de 8 acuzaţi a fost condamnat la pedepse între 15-22 ani muncă silnică”. p.163

    “Varianta oficială asupra acţiunii de ,,reeducare” stabilea drept vinovaţi pentru iniţierea şi desfăşurarea actelor de teroare din penitenciare, foştii studenţi legionari ( s.n.), deşi este evident că într-un stat totalitar, nu se putea acţiona fără aprobarea conducerii centrale, iar reţeaua închisorilor nu putea fi controlată de adversarii comunismului, de legionari” (s.n.). p.274
    Raport Final
    https://archive.org/details/ComisiaPrezidentialaPentruAnalizaDictaturiiComunisteDinRomania-Raport



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)