Home » Global / Europa » Citesti:

Despre perceptia moldovenilor ca integrarea europeana ar fi ceva ”elitist”

Denis Cenusa septembrie 4, 2017 Global / Europa
5 comentarii 1,033 Vizualizari

Percepția precum că integrarea europeană ar reprezenta un proiect elitist, fără impact major asupra întregii populații, circulă de ceva timp în spațiul public moldovenesc. Argumentele majore care o alimentează rezultă din valoarea pe care o are integrarea europeană pentru cetățenii ordinari. De aceasta depinde atașamentul public față de Uniunea Europeană și respectiv atractivitatea modelului european de dezvoltare în Moldova.

Elitismul integrării europene poate fi interpretat în diferite moduri. Aceasta se poate referi la starea de insatisfacție față de impractibilitatea standardelor europene, care nu încetează să magnetizeze atenția publică. Sau, prin aceasta se poate subînțelege distanța existentă între cetățenii și instituțiile europene, care interacționează între ei prin intermediul guvernanților moldoveni, al căror deficit de credibilitate depășește limitele acceptabile ale legitimității. Confuzia legată de profilul beneficiarilor reali amplifică la fel percepția cetățenilor simpli că integrarea europeană nu-i reprezintă și că este capturată de către elitele politice. Toate aceste incertitudini vizavi de UE energizează atitudini idilice față de Uniunea Economică Eurosiatică, care în viziunea anumitor cetățeni este mai apropiată de felul de a fi al Moldovei.

Ce determină imaginea elitistă a integrării europene?

Există cel puțin trei elemente care impulsionează sentimentul că integrarea europeană este un proces elitist, detașat și îndepărtat de interesul public general.

Primul aspect rezidă în percepția față de utilitatea proiectului european în raport cu grupurile sociale nevoiașe. Potrivit lor, canalizarea asistenței europene (între 610 și 746 milioane EUR în anii 2014-2020) spre majorarea salariilor și pensiilor ar fi mai justificată decât pentru reformarea instituțiilor sau ajustarea legislației. În loc de investiții în sectorul public sau cel judecătoresc, considerate ineficiente și corupte, cetățenii ordinari ar dori ca efectele integrării europene să vizeze îmbunătățirea rapidă a condițiilor lor de viață. Abordarea utilitaristă față de UE este cauzată de înțelegerea slabă a obiectivelor reale ale UE în Moldova și în regiune. Astfel, UE nu este interesată în preluarea obligațiilor guvernelor naționale, ci în consolidarea capacităților interne ale statelor din proximitate și sporirea autonomiei lor.

Al doilea aspect ține de funcționalitatea integrării europene. Printre funcțiile indirecte ale acesteia se numără nivelarea discrepanțelor sociale și multiplicarea oportunităților economice. Acțiunile guvernărilor din 2009 încoace, catalogate drept pro-europene, au contrazis de nenumărate ori esența integrării europene. Nemulțumirea publică față de elitele pro-europene locale, responsabile pentru funcționarea defectuoasă a agendei europene, a intensificat euroscepticismul în rândul moldovenilor. Înstrăinarea publicului de ideea integrării europene, inclusiv ca și formă de a refuza complicitatea cu guvernările coruptibile, a fost provocată de numeroasele devieri ale elitei politice pro-europene, dar și de tolerarea îndelungată și taxarea tardivă a acesteia de către UE.

O a treia sursă care facilitează speculațiile legate de elitismul integrării europene derivă din neajunsurile de comunicare despre rolul UE în Moldova. Chiar dacă informația despre impactul agendei europene sporește, atât numeric cât și calitativ, aceasta circulă mai lent decât imaginea eșecurilor guvernelor, asociate cu vectorul european. Caracterul publicitar al informației despre efectele integrării europene devine ușor plictisitor pentru cetățeni, care caută informație critică, obiectivă și autentică despre UE în Moldova. Astfel, cu cât mai sinceră este informația, cu atât mai multe minți și inimi pot fi cucerite. Dar pentru aceasta Bruxelles-ul trebuie să articuleze poziții categorice și în mod operativ. O comunicare activă și accesibilă, neutră și critică, poate reduce distanța dintre procesul de integrare europeană și cetățenii moldoveni. Mai mult decât atât, aceasta descurajează speculațiile cu privire la caracterul elitist al proiectului european.

Integrarea europeană vs. integrarea euroasiatică

Integrarea euroasiatică constituie un deziderat politic al forțelor geopolitice pro-ruse, neancorat în acorduri cu efecte juridice și ca urmare fără posibilitatea de a avea vreun impact în Moldova. Chiar și în stare ineptă, Uniunea Economică Euroasiatică este creditată uneori cu mai multe simpatii decât UE, iar viitorul statut de țară observator va deveni un stimulent adițional.

Aceasta denotă o doză semnificativă de superficialitate cu care cetățenii tratează ambele procese integraționiste. Astfel, UE este deseori penalizată de către public pentru tolerarea elitelor politice pro-europene corupte, iar Uniunea Euroasiatică este favorizată fără niciun motiv. Discrepanța dată indică un grad înalt de penetrare a spațiului public moldovenesc, încă rusofil, de ideile euroasiatice, promovate de Rusia, prin intermediul mediilor rusești. Totodată, la aceasta contribuie migrația sezonieră, care facilitează importul continuu al modelelor rusești de comportament și gândire.

Popularitatea nemeritată a integrării euroasiatice, de rând cu percepția eronată că integrarea europeană ar viza în primul rând elitele politice și nu cetățenii ordinari, va fi testată la alegerile parlamentare din 2018.

În loc de concluzii…

Chiar dacă Acordul de Asociere este deja în al treilea an de implementare, iar Delegația UE de la Chișinău și-a îmbunătățit instrumentele de comunicare, percepțiile cetățenilor ordinari față de integrarea europeană rămân distorsionate. Din aceste considerente, orice vid provocat de reticența, înstrăinarea sau critica față de proiectul european este ușor umplut de preferințele pentru Uniunea Euroasiatică.

Preocupările UE trebuie să fie ca agenda europeană să funcționeze cu precizie, interesele publicului larg să fie promovate și protejate, iar abaterile guvernării să fie criticate public și răspicat, inclusiv comunicate în mod eficient. Altfel, integrarea europeană nu va reuși să recapete popularitatea, să anuleze speculațiile despre elitism și să cucerească mintea, inima, dar și stomacul publicului moldovenesc.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. Lucifer spune:

    Cam trist.De fapt,după 100 de ani de comunism şi 200 de ani de ani de ocupaţie rusească totul devine explicabil.Te şi miri că mai există un fel de românism minim în Moldova.
    De fapt,ce vor moldovenii?Moldovenii,ca şi românii,vor ca repede-repede să trăiască ca în Vest,adică vor un nivel de trai comparabil cu occidentalii.Dar asta nu se poate repede.Şi vesticilor le-au trebuit vreo două sute de ani de dezvoltare ca să ajungă la acest nivel de civilizaţie,mai ales că au avut circumstanţe ajutătoare cu capitalul suplimentar din colonii.Nu se pot arde rapid etapele,este o constrângere obiectivă în această problemă.
    Iar întrebarea UE sau Rusia este falsă.Niciuna din părţi nu va da bani moldovenilor ca să-i aducă la stadiul de naţiune civilizată.Dar există diferenţe aici,ambele de natură politică.
    UE îţi dă,dar nu-ţi bagă în traistă.UE nu-ţi dă peşte gratis,te învaţă să prinzi peşte.Din acest punct de vedere Europa este cât de cât corectă.Dar…trebuie să vrea şi moldovenii.Numai că moldovenii vor să li se dea peşte,respectiv înţîi să li se umple burţile şi de-abia apoi mai văd cum stă treaba cu democraţia.
    Cu Rusia treaba este şi mai simplă.Pentru Rusia Moldova este o provincie care TREBUIE să fie o zonă din spaţiul vital rusesc,ca formă de apărare contra Vestului.Moldova pentru ruşi este importantă ca teritoriu nu ca popor/stat.Dacă cineva crede că Rusia va investi vreo copeică în Moldova,se înşeală.Iar despre umplerea burdihanelor,nici atât.
    Nu am mai pus în discuţie şi relaţia Moldova-România,deşi România ar putea înţelege mai bine poporul moldovean decât occidentalii sau ruşii.Dar România a devenit duşmanul nr.1 al Moldovei în varianta Dodon,aşa că ce să mai zicem?
    Moldova este la o cumpănă şi,din nenorocire,nu vrea să fie ajutată de nimeni.Dar poate Moldova se trezeşte,deşi mă îndoiesc.

  2. Kurt spune:

    UE e în permanentă tranziție 1957- 1989- 2004/2007- 2017. Soarta UE se decide la Paris & Roma, de la început 1957 pînă azi. Refondarea UE a devenit un concept nou în dezbaterea publică românească, cel tîrziu după vizita lui E. Macron 2017 la București.

    … „…. Preocupările UE trebuie să fie ca agenda europeană să funcționeze cu precizie, interesele publicului larg să fie promovate și protejate, iar abaterile guvernării să fie criticate public și răspicat, inclusiv comunicate în mod eficient. Altfel, integrarea europeană nu va reuși să recapete popularitatea, să anuleze speculațiile despre elitism și să cucerească mintea, inima, dar și stomacul publicului moldovenesc. … „….

    Refondarea UE concepută la Paris de E. Macron2017 e un proiect cu consecințe inprevizibile pentru prezentul și viitorul apropiat în Moldova și celălalte state cu tendință de aderere la UE: Macedonia, Montenegro, Serbia, Abania, Kosovo, Bosnia- Hertegovina, Turcia, Georgia, Armenia, etc. Democrațiile prospere din Norvegia, Elvetia, Islanda nu prea să grăbesc să se apropie de UE după Brexit. Refondarea UE cerută de „naționaliștii- suveraniști (mișcarea identitară de drepta- stînga) la Bratislava 2016 și la Paris 2017 aduce multe incertitudini. În mod tradițional Suedia, Olanda, Danemarca, etc. se orientează spre Londra/UK. Zona mediteraneană și sudul UE de la Lisabona, Roma, Atena, cu șomajul exorbitant de mare la tineri de prea mult timp, se orientează spre Franța, cerînd o monedă „moale” (devalorizare permanentă de 100 de ani e modelul economic obișnuit, tradițional, preferat la Roma, Paris, Atena, cu datorii publice peste 100% din BIP). Estul și sudestul balcanic al continentului nu au reușit în 27 de ani de libertate să depăsească „decalajul istoric” deplîns de atît de mulți „intelectuali & gazetari” autohtoni.

    Cum se pot realiza sperantele autorului și ale locuitorilor din „zona de tampon”, din „cordonul sanitar” cu Eurasia? Care șanse? Care riscuri?

  3. Jay spune:

    Un aspect implicit neajunsurilor in comunicare il constituie, cred, sentimentul de limbaj dublu, limbaj practicat de oficialii si comunicatorii UE, in raport cu publicul larg din RM. Concret, formalismul, limbajul de inox (mai lucios, dar si mai rece si putin natural decat cel de lemn) si corectitudinea politica usor prezumtioasa in structurarea comunicarii, genereaza dubii, neincredere si rezistenta in masa moldovenilor (exclud aici elitele, oricum destul de firave). Subtil si sofisticat, UE comunica lipsa de entuziasm si rezervele sale de a mai mentine RM pe lista de asteptare pentru accesul in Uniune. Moldovenii intuiesc aceasta, iar “contra-comunicarea” rusa/rusofila puncteaza, in media afiliata, pe acest spectru tematic.

  4. cib spune:

    Perceptia moldovenilor ca integrarea ar fi ceva “elitist” este data si de imaginea Romaniei, Cand vad moldovenii cam cum e in UE de zece ani, le trece gandul. Poate sa poleiasca UE cum vrea mesajele, realitatea nu poate fi coafata. La 10 ani de apartenenta la UE, Romania e destructurata si sleita in favoarea unei asa-zise elite locale care e mai degraba loiala occidentului.

  5. ion adrian spune:

    Nu este oare mai interesanta aceasta stire daca este adevarata?

    “Cetăţenia moldovenască este de vânzare. Pentru 250.000 de euro împrumutaţi statului moldovean pe o perioadă de cinci ani, oricine îşi doreşte poate deveni cetăţean al Republicii Moldova.
    Decizia le aparţine parlamentarilor moldoveni care au modificat Legea cetăţeniei pentru a le da posibilitatea cetăţenilor bogaţi să îşi cumpere cetăţenia moldoveană.
    Modificarea legislativă a fost susţinută de preşedintele Republicii Moldova. Mai mult decât atât, Igor Dodon a încercat să convingă mai mulţi oameni de afaceri ruşi că a fi cetăţean moldovean este o investiţie profitabilă. Şi asta pentru că dacă ai pasaport moldovenesc poţi călatori in UE in mod liber.

    PS Deci si pentru Dodon este atragator acest elitism pe care vrea sa-l vanda rusilor? Dar oricine poate cumpara “cetatenia moldoveneasca ” adica si chinezii , australienii, congolezii aboringienii sau numai rusii?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Expert-Grup, Chisinau Citeste mai departe


Bucharest Science Festival 2017

Bucharest Science Festival 2017, 27 septembrie - 1 octombrie

Cateva dintre evenimente:
  • Exploratorii frontierelor Cosmice - Conferința susținută de Prof.l Mark McCaughrean, Senior Advisor pentru Ştiinţă şi Explorare în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene
  • Food Evolution - Cum decidem cum să ne hrănim? - vizionarea documentarului Food Evolution + o discuţie prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan
  • Atelierele de chimie Kids' Lab
  • Atelierele GeneEd - ateliere practice de extragere a ADN-ului
  • Noaptea Cercetatorilor de la Muzeul Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" si de la Muzeul National de Geologie

Pentru detalii despre programul complet al festivalului și rezervări vă invităm să vizitați siteul www.BucharestScienceFestival.ro.

E randul tau

Nu se pune problema „acceptării” anonimatului. Pur și simplu nu am fost întrebați, am fost r...

de: Gabriel Fornica-Livada

la "Învățământul care îl merităm. Despre țapul ispășitor și arderea canapelei"

Cauta articole

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)