Home » Global / Europa »Politica & Doctrine »Reactie rapida » Citesti:

Destinul lui Nelson Mandela (1918-2013)

Vladimir Tismaneanu decembrie 6, 2013 Global / Europa, Politica & Doctrine, Reactie rapida
49 comentarii 2,733 Vizualizari

Motto: “Never forget that a saint is a sinner who keeps on trying.”–Nelson Mandela

Moartea transforma viata in destin, a scris André Malraux. Aceste cuvinte sunt cu precadere exacte atunci cand avem de-a face cu o personalitate exceptionala, un om ale carui actiuni si cuvinte au influentat decisiv istoria unui secol atat de agitat, de chinuit si de spasmodic precum cel trecut. In asemenea cazuri, complexitatea este incontestabila, judecatile sumare si simpliste nu servesc creionarii unui portret cat mai fidel al personalitatii in discutie. Nelson Mandela lasa in urma cel putin doua mosteniri. Prima este cea politica: e vorba de pasiunea pentru libertate, de refuzul ingenuncherii, de o lupta formidabila pentru demnitate in cele mai neprielnice conditii. Este vorba de fondarea unei ordini constitutionale autentice. Cea de-a doua, la fel de importanta, este mostenirea morala. O moralitate non-utopica, lipsita de orice urma de absolutism justitiar ori de relativism cinic. Editorialul de azi din “Wall Street Journal” surprinde evolutia acestui lider de la radicalismul originar la evolutionismul reformator, de la voluntarism la moderatie: “A would-be Lenin who became Africa’s Vaclav Havel. … Mandela became the biggest of African men by refusing to act like a typical African “Big Man.” He transcended his party’s history of Marxism, tribalism and violence. The continent and world were fortunate to have him.”

Nelson Mandela a luptat impotriva imensei rusini si scandaloasei injustitii care a fost apartheid-ul, a fost intemnitat vreme de 27 de ani si, in pofida acestor incercari, si-a mentinut o seninatate a judecatii cum putini lideri au reusit in aceste timpuri intunecate. Nu a fost catusi de putin macinat de ambitii zadarnice, nu a cazut victima idolatriilor de circumstanta, nu si-a comercializat carisma, s-a opus celor care, chiar in anturajul sau, sanctificau violenta. A acceptat negocierile cu cei pe care avea toate motivele sa-i suspecteze de ipocrizie si sa-i deteste. Trebuie amintit aici rolul unui om politic vizionar precum F. W. de Klerk. “It takes two to tango”, spune un proverb. Asa a fost si in Africa de Sud in 1990 cand de Klerk a decis eliberarea lui Mandela si cei doi au reusit, impreuna, sa puna bazele unei tranzitii non-violente spre un stat democratic care sa fie al tuturor cetatenilor Africii de Sud, indiferent de rasa, culoare ori statut social. In 1993, Mandela si de Klerk au impartit Premiul Nobel pentru Pace. Nu este momentul sa examineez aici si acum tribulatiile democratiei din acea tara. Cum observa Ioan Stanomir, Mandela a ramas loial angajamentului sau in favoarea libertatii si moderatiei, spre deosebire de atatia lideri africani (si nu doar africani). Sa ne gandim, de pilda, la autocratia politieneasca a lui Robert Mugabe, despotul din Zimbabwe.

http://www.lapunkt.ro/2013/12/08/nelson-mandela-si-epoca-sa/

Moral, Mandela a sustinut filosofia universalitatii drepturilor omului si s-a opus oricaror vendete. A fost unul din arhitectii Comisiei pentru Adevar si Reconciliere din Africa de Sud, condusa de arhiepiscopul Desmond Tutu. Aceasta s-a dovedit a fi o institutie vitala pentru depasirea urilor, aprehensiunilor si adversitatilor dintre cele doua forte care s-au confruntat vreme de decenii. Comisia a avut dreptul sa convoace, sa asculte marturisirile si depozitiile, sa accepte cererile de absolvire si sa acorde iertare celor care se caiau.

Fara cainta nu poate exista o veritabila reconciliere. Adevarul netrucat, necosmetizat, nemistificat, este temelia unei democratii reale. Reconcilierea nu inseamna uitarea suferintelor indurate de victime. Amnistia nu inseamna amnezie. Aceasta a fost o mare lectie a lui Nelson Mandela, omul politic care, cum scrie John Dramani Mahama, presedintele Ghanei, “a invatat un continent sa ierte”. O iertare inradacinata in responsabilitate, adevar si asumare. In istoria demnitatii, Nelson Mandela se afla alaturi de Ioan Paul al II-lea (pe care l-a intampinat, in 1995, numindu-l “fratele sau”), Andrei Saharov, Vaclav Havel. Biblioteca Vaclav Havel din Praga care ingrijeste mostenirea spirituala a marelui disident ceh a declarat ca Mandela a fost unul dintre cei mai importanti luptatori pentru drepturile omului din a doua jumatate a secolul XX. Havel si Mandela s-au intalnit la Praga in 1992. Biblioteca Havel a publicat corespondenta lor.

Nelson Mandela a fost combatant, detinut politic, fondator de natiune, presedinte si o sursa nepieritoare de inspiratie morala. Destinul lui Mandela a dovedit ca oamenii nu sunt pe veci prizonierii ideologiei, ca suntem datori sa nu sucombam impulsurilor vindicative, ca violenta nu are o functie mantuitoare. Inchei acest prea scurt tribut cu un citat, emblematic pentru felul cum a inteles Mandela politica: “Great anger and violence can never build a nation. We are striving to proceed in a manner and towards a result, which will ensure that all our people, both black and white, emerge as victors.” (Discurs in fata Parlamentului European, 1990)

Pentru diverse puncte de vedere si evaluari ale personalitatii lui Nelson Mandela:


http://www.lapunkt.ro/2013/12/06/in-memoriam-nelson-mandela/

http://www.nytimes.com/2013/12/08/opinion/sunday/keller-nelson-mandela-communist.html?ref=opinion

http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424052702303497804579240591294656698

http://www.chathamhouse.org/media/comment/view/196105?dm_i=1TYB,216BQ,BIUS3Y,7BHV7,1

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-16142704-iertarea-dusmanului-politica-stat-care-functionat.htm

http://www.frontpagemag.com/2013/david-horowitz/nelson-mandela-1918-2013/

http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/nelson-mandela/10502173/Nelson-Mandela-he-was-never-simply-the-benign-old-man.html

http://www.nytimes.com/2013/12/06/world/africa/nelson-mandela_obit.html?ref=billkeller&_r=0

http://www.nytimes.com/2013/12/06/opinion/mahama-mandela-taught-a-continent-to-forgive.html?ref=africa

http://www.militiaspirituala.ro/detalii.html?tx_ttnews%5Btt_news%5D=440&cHash=5ec36d0c3aa235d9190c0c6e9089915c

http://www.praguepost.com/world-news/33706-czech-president-diplomacy-pay-tribute-to-mandela

Iata mesajul trimis de Papa Francisc presedintelui Zuma:

TO HIS EXCELLENCY MR JACOB ZUMA

PRESIDENT OF THE REPUBLIC OF SOUTH AFRICA

PRETORIA

IT WAS WITH SADNESS THAT I LEARNED OF THE DEATH OF FORMER PRESIDENT NELSON MANDELA, AND I SEND PRAYERFUL CONDOLENCES TO ALL THE MANDELA FAMILY, TO THE MEMBERS OF THE GOVERNMENT AND TO ALL THE PEOPLE OF SOUTH AFRICA. IN COMMENDING THE SOUL OF THE DECEASED TO THE INFINITE MERCY OF ALMIGHTY GOD, I ASK THE LORD TO CONSOLE AND STRENGTHEN ALL WHO MOURN HIS LOSS. PAYING TRIBUTE TO THE STEADFAST COMMITMENT SHOWN BY NELSON MANDELA IN PROMOTING THE HUMAN DIGNITY OF ALL THE NATION’S CITIZENS AND IN FORGING A NEW SOUTH AFRICA BUILT ON THE FIRM FOUNDATIONS OF NON-VIOLENCE, RECONCILIATION AND TRUTH, I PRAY THAT THE LATE PRESIDENT’S EXAMPLE WILL INSPIRE GENERATIONS OF SOUTH AFRICANS TO PUT JUSTICE AND THE COMMON GOOD AT THE FOREFRONT OF THEIR POLITICAL ASPIRATIONS. WITH THESE SENTIMENTS, I INVOKE UPON ALL THE PEOPLE OF SOUTH AFRICA DIVINE GIFTS OF PEACE AND PROSPERITY.

FRANCISCUS PP.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "49 comments" on this Article:

  1. adrian petreanu spune:

    Nu au nimic de invatat de la Nelson Mandela cei din Orientul Mijlociu ?

  2. V. Rosu spune:

    A fost terorist-comunist. Se face vinovat de crime. O fi facut si lucruri bune dar ar trebui spus mai mult. Legaturile cu Diavolul din istorie cu rusii, kgb, comunism, crime, terorist conform ONU.
    Pentru o buna informare ar fi de citit mai mult. Cateva din link-urilecirculate azi pe facebook:
    http://archive.frontpagemag.com/readArticle.aspx?ARTID=19889
    http://patriotupdate.com/2013/12/communist-nelson-mandela-dies-age-95/#fSPRh2LLMVGS3dU8.99
    http://www.thenewamerican.com/world-news/africa/item/15888-saint-mandela-not-so-fast

    Totusi:
    http://reaganiterepublicanresistance.blogspot.ro/2013/12/even-with-soviet-kgb-training-mandela.html

    Domnule Profesor Tismaneanu cred ca noi cititorii acestei platforme meritam un articol mai detaliat despre adevar si despre Nelson Mandela. Ce s-a intamplat in Africa de Sud este interesant si din perspectiva romaneasca a aflarii adevarului. De ce Ion Iliescu este mai odios decat Mandela? Ar putea fi o tema pentru studentii romani la stiinte politice. Sau o paralela intre Comisia de acolo si Comisia Tismaneanu. Elena Ceausescu – Winie Mandela, etc..
    Stiu ca se spune despre morti numai de bine dar totusi e important pentru cititori sa nu transformam persoana intr-un nou mit fals.

    • Cititi, va rog, editorialul din WSJ. Cred ca spune ce trebuie spus. Putea fi un Lenin (v. Mugabe), a devenit un Havel. Nu e vorba de mituri, ci de fapte incontestabile. Ca au existat crime comise si de ANC este un fapt. Au fost examinate, ca si acelea al guvernantilor din perioada apartheid-ului, de catre Comisia pentru Adevar si Reconciliere. Sunt prieten cu profesorul Charles Villa-Vicencio, cel care a condus departamentul de cercetare al Comisiei. Am rostit o laudatio pentru domnia sa atunci cand a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara. Ideea unei paralele intre comisii este f. interesanta, va multumesc. Ei au avut ceeea ce se cheama subpoena power, noi nu. E vorba de mandatul unei asemenea comisii. Ion Iliescu s-a opus aflarii adevarului, a participat la mistificarile si chiar crimele post-decembriste. Nu mai vorbesc de rolul sau in revolutie si in masacrele de atunci. A fost un promotor al fratricidului, nu al unei veritabile reconcilieri. Nu s-a cait niciodata si nici nu a facut din cainta o valoare fondatoare. Dimpotriva.

      http://danutm.wordpress.com/2009/06/23/dincolo-de-condamnare-adevar-si-reconciliere-in-perioade-de-tranzitie/

      Despre relatiile lui Mandela cu PC din Africa de Sud:

      He joined the African National Congress and helped found its Youth League. In his early years as an activist, Mr. Mandela viewed with deep suspicion the white Communists who he feared would take over the black liberation movement. In one defeated motion, he sought to expel Communist members from the ANC. Another time, Mr. Mandela recounted in his autobiography, he stormed the stage of a Communist Party meeting, tearing up signs and grabbing the microphone. He would mellow in his later years, and would even come to view South Africa’s Communists as critical allies and laud a socialist path for development. But unlike many of his fellow ANC leaders, Mr. Mandela distanced himself ideologically from the country’s Marxists. “I believed that it was an undiluted African nationalism, not Marxism or multiracialism, that would liberate us,” he wrote.

      http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424052702303997604579240503370719642

  3. Razvan spune:

    Despre Mandela auzeam adesea cand eram mic. Pe de o parte era propaganda regimului care infiera capitalismul rasist si asa tot auzeam de Mandela. Erau prezentate demonstratiile de protest ale negrilor si eu ii cam injuram printre dinti pentru ca aveau si simboluri comuniste si erau si mai bine imbracati ca noi pe aici prin Romania. Apoi imi cadeau in mana tot felul de ziare Paris Match sau Le Figaro, aveam ceva cunostinte care aveau asa ceva. Erau uneori reportaje despre Africa de Sud si cred ca imi aduc aminte casuta in care statea Mandela… inconjurata la 20m de un gard de sarma si cu paza… nu mai sunt sigur si nu am acum timp sa ferific daca imi aduc aiminte corect. Si in cele din urma, aveam un interes fata de rugby… la vremea aceea echipa Africii de Sud era formata din zeii rugby–ului. (Scrorul intalnirilor cu All Blacks… era astronomic… dar in defavoarea noua-zeelandezilor). Si echipa avea interdictie de a mai juca oficial ca sanctiune impotriva politicii de discriminare. Si in fine, era si Europa Libera…

    Ideia era parca omul scrisese o carte despre cum sa fii un bun comunist si fusese parca prins cu ceva materiale subversive acasa. Conteaza mai putin. Cert este ca dupa atata amar de vreme de stat la inchisoare a devenit Mandela … un simbol care din fericire a devenit un mare om politic. Intrebarea ar fi: cum ar fi aratat Africa de Sud fara Mandela? Mult mai rau.

    Stii cum e cu politicienii ? Sunt precum spermatozoizii. Multi se reped dar doar unul la un milion devine Om. Eh… Mandela a fost un om. Nu e cazul sa facem comparatii inutile. E chestie de ontologie. A fi sau a nu fi.

    Ceea ce e de remarcat este ca inchisoarea ii face pe oameni deosebiti. Ii indeamna probabil sa cugete la conditia umana. Altfel nu se explica cum de libertatea ii face asa nemernici pe multi.

    • Cred ca aici este miezul chestiunii: ce s-ar fi ales din Africa de Sud daca factiunile violente ar fi castigat partida? Razboi civil, carnagii, isterie a razbunarii etc Chiar si criticii sai recunosc ca in acea perioada Mandela a dovedit prudenta, moderatie, capacitate de persuasiune si disponibilitate pentru negocieri. Nu s-a comportat ca un profet al apocalipsei.

  4. Gonorix spune:

    Mandela&de Klerk asemeni lui Arafat & Rabin, sunt plini de hemoglobina , dar au aratat ca asa nu se mai poate, ca unirea face puterea, ca iertarea si increderea in viitor sunt ingredientele minune ale PACII.
    BINELE COMUN asta e consecinta principala a compromisurilor lor, si nu garantarea binelui ci accesul egal la el.

  5. Lupul Monarhist spune:

    De la colegii mei de origine sud-africana am aflat ca lui Mandela i se spune Madiba (adica Taticul -> Taticul Natiunii). Au existat frictiuni cu de Klerk in multe domenii, fara indoiala cei doi au reusit ceea ce acum 40 de ani parea imposibil. Ma refer la reconcilierea nationala confruntand trecutul fara rezerve, in multe situatii incurajand intalnirile dintre victima si agresor.

    Off-topic: toti sud-africanii cu care am lucrat si lucrez sunt de o pregatire si etica profesionala desavarsita, sunt foarte buni antreprenori si foarte muncitori. Sistemul de invatamant sud-african este remarcabil, evident mostenit de la britanici. Toti sunt cel putini bilingvi (afrikaans si engleza este standard). Aviz amatorilor!

  6. sambure spune:

    Domnule profesor,

    Avand in vedere ca Mandela n-a fost (nici nu putea fi) un om ideal, a avut o influenta buna asupra Africii de Sud, cu viziuni de stanga sau nu.

    Considerati ca Ion Iliescu a fost raul cel mai cumplit care s-a intamplat Romaniei ? Daca a fost ca la Mandela c-ar fi putut fi si mai rau ?

    • In ianuarie 1990, Romania nu se afla in pragul unui razboi civil. Partidele istorice renascute nu cereau vendete. Ion Iliescu si echipa sa (Brucan, Roman, Magureanu, Boda, Chitac, Voican-Voiculescu, N. S. Dumitru etc) au nascocit sperietori si au mobilizat resentimentele, frustrarile si anxietatile unor categorii sociale impotriva Occidentului, a pietii libere, a proprietatii private, a pluralismului, a valorilor societatii deschise. Au apelat la xenofobie si au incurajat conflicte inter-etnice. Au dat semnal verde pentru pestilentiala publicatie “Romania Mare”. Il pot compara pe omul de stat Nelson Mandela cu Lech Walesa, cu Vytautas Landsbergis, cu Vaclav Havel. In niciun caz cu un instigator la ura, dezbinare si violenta precum etern manipulatorul Iliescu.

  7. Klamm spune:

    Nelson Mandela a fost, neindoielnic, un om al destinului. In ciuda tuturor criticilor, cei ce iubesc adevarul pot vedea lupta pe care a dus-o pentru egalitate si democratie. Imi este foarte greu sa nu suspectez pe cineva de rea credinta in cazul unei comparatii cu Ion Iliescu, care nu a facut nicio zi din 27 de ani de inchisoare in lupta cu sistemul: Nelson Mandela, inainte de toate, a luptat (cum ar fi sa-i acuzam si sa-i condamnam pe revolutionarii din Timisoara pentru ca au lovit/ranit securisti sau cadre de partid). Nelson Mandela nu a luptat doar impotriva unui concept sui generis (apartheid), cu asemanarile si deosebirile fata de cele 2 mari ideologii ale secolului XX (fascism si comunism), ci impotriva urii, indiferentei si neputintei.
    Nelson Mandela nu a contribuit decisiv la caderea sistemului din Africa de Sud. Cauzele au fost mai degraba externe: (a) razboiul din Angola, (b) boicotul international.
    Mandela nu a fost perfect: l-a sustinut pe unul din cei mai brutali dictatori (Fidel), doar pentru a infrange Africa de Sud (Nu ma pot abtine sa nu remarc cum foarte multi acuza SUA de imperialism prin invazii in Vietnam ori Irak si inchid ochii la ‘vietnamul cubanez’–cele 2 interventii din 1975 si 1988). Cat priveste boicotul international, ar fi o veritabila ignoranta sa nu-l mentionam pe Olof Palme, prim-ministrul Suediei, care a luptat impotriva urii, atat in cazul Africii de Sud, cat si al Europei de Est (e.g. aprecierile fata de Gustav Husak). Totodata, adevarul nu poate fi mistificat: succesul boicotului a depins de participarea Statelor Unite, iar iertarea este cu atat mai grea cu cat Ronald Reagan a fost singurul presedinte american a carui politica externa sa fie dictata de Congres, prin rasturnarea veto-ului in cazul Comprehensive Anti-Apartheid Act 1986 (in niciun caz unul din momentele de glorie ale sale).
    Nelson Mandela nu a urmarit razbunarea pentru cei 27 de ani de temnita; stia ca principalele victime vor fi oamenii pe care a incercat sa-i ajute in tot acest timp. Cu toate acestea, erorile sale (precum acceptarea sa a ultimei editii a Premiului Lenin pentru Pace) nu-i pot umbri mostenirea: o Africa de Sud cu o minoritate alba reprezentand 9% din populatie (cu o femeie primar al Cape Town alba si o femeie premier al provinciei Western Cape tot alba), si un echilibru constitutional, folosit de Ruth Bader Ginsburg, judecator al Curtii Supreme a SUA, ca etalon mondial.

    http://www.realclearpolitics.com/video/2012/02/03/ruth_bader_ginsburg_to_egypt_dont_use_us_constitution_as_a_model.html

    http://www.citypress.co.za/wp-content/uploads/2013/06/mandela-rugby.jpg

  8. Andrei George spune:

    Hmmm, dle. Tismăneanu, nimic nu e sigur. Dacă îmi amintesc foarte bine istoria și Mugabe a fost la început pro-occidental- chiar i-a prigonit pe comuniștii lui Josua Nkomo (cer scuze dacă n-am numele corect- oricum era ZANU și ZAPU)- după care a devenit monstrul de azi. Africa de Sud e un fel de vitrină a bunei înțelegeri- până la un punct- pentru că există o violență în creștere care va izbucni la un moment dat. Și-atunci omul alb va trebui să-și dea proprietățile omului negru, etc. Dacă nu mă-nșel eu foarte tare, dl. Zuma (comunist de data asta) face un fel de ascunziș la scară mare a corupției generalizate. Dar poate că mă-nșel.

    • Exact acest lucru am vrut sa-l accentuez (o face si Ioan Stanomir in articolul la care am dat link in final): Mugabe este opusul lui Mandela. Primul a alunecat spre un autoritarism kleptocratic tot mai agresiv si intolerant. Al doilea, ca om de stat, a dovedit intelgenta morala, realism si viziune. Nu e momentul unei analize a politicilor presedintelui Zuma. Africa de Sud are enorme probleme, in primul rand de criminalitate si saracie. Dar este o democratie constitutionala reala, nu o fictiune precum atatea alte state de pe acel continent. Iar Nelson Mandela a contribuit decisiv la acest lucru.

  9. iosiP spune:

    Domnule profesor,

    Din cate stiu, Comisia pentru Adevar si Reconciliere acorda iertarea doar cu acceptul victimelor (sau ale urmasilor acestora, in cazul in care victimele decedasera).
    Acesta este un element pozitiv, spre deosebire de “iertarea prin decret”, care nu face altceva decat sa acutizeze resentimentele.

  10. iosiP spune:

    Din realizarile tovarasului Mandela, pe vremea cand era “mastermind”-ul din spatele MK:

    1. “In 1983, the Church Street bomb was detonated in Pretoria near the South African Air Force Headquarters, resulting in 19 deaths and 217 injuries. During the next 10 years, a series of bombings occurred in South Africa, conducted mainly by the military wing of the African National Congress.”

    2. “A bomb was detonated in a bar on the Durban beach-front in 1986, killing three civilians and injuring 69. Robert McBride received the death penalty for this bombing which became known as the “Magoo’s Bar bombing”. Although the subsequent Truth and Reconciliation Committee called the bombing a “gross violation of human rights”,[10] McBride received amnesty and became a senior police officer.”
    [Curat "Comisie pentru Adevar si Reconciliere, nu?]

    3. “At the Ellis Park rugby stadium in Johannesburg, a car bomb killed two and injured 37 civilians.”

    4. “The TRC found that torture was “routine” and was official policy – as were executions “without due process” at ANC detention camps particularly in the period of 1979–1989″.

    Desigur, despre morti numai de bine! Dar de aici si pana la transformarea in Maica Theresa 2.0 e o cale cam lunga…

      • iosiP spune:

        Voi citi, cu atentie la detalii!

        Justificari pentru actiunile teroriste au fost, sunt si vor exista (din nefericire) in continuare.
        Problema mea – si nu ar trebui sa fie numai a mea – este ca “iertarea” poate fi acordata EXCLUSIV de catre victime (sau de catre apropiatii acestora): este o chestiune strict personala, in care statul nu are niciun cuvant de spus!

        Daca dumneavoastra considerati ca iertarea se poate obtine prin OG, inseamna ca discutam de pe pozitii diametral opuse: eu unul nu pot sa iert pentru ca “au trecut atatia ani”. Dimpotriva, doresc sa pedepsesc tocmai pentru ca in toti acesti ani nu s-a intamplat nimic!

        Daca in 1990 tortionarii si alti “exponenti” ai vechiului regim faceau act de cainta, poate i-as fi iertat (in perspectiva noului regim), dar intrucat nu au facut acest lucru – ba mai mult, s-au ascuns in spatele complicitatii politice – ACUM nu mai sunt dispus sa-i iert: sa moara in inchisoare, acolo unde le este locul. Le-am dat o sansa – au irosit-o – si voi avea grija sa ajunga in iadul pe care l-au creat.

        • Prin ce metode? Cu ce proceduri legale? Cum veti actiona? Ati facut-o pana acum? Pozitii diametral opuse? Ati citit Raportul Final? Stiti ce se propune acolo? Romania nu este Africa de Sud. In statele post-comuniste s-a pus si se pune problema lustratiei. Raportul a sustinut o asemenea lege. In discutia cu Charles Villa Vicencio am accentuat nevoia de a recunoaste specificul fiecarui caz. Distinsul oaspete sud african a fost de acord. Anul viitor va apare la CEU Press un volum coordonat de mine si de Bogdan C. Iacob despre aceasta problematica. Profesorul Villa Vicencio este unul dintre autori. Fiecare Comisie de Adevar are mandatul sau, ele difera de la tara la tara. Nu vom putea epuiza aici si acum dilemele justitiei de tranzitie. Dar macar putem indica unele repere bibliografice. Cred ca am spus cat se poate de limpede in articol: fara cainta nu e posibila reconcilierea. Nu cred ca pot fi banuit ca as sustine amnezia. Nici ca as fi aparatorul criminalilor.

          http://www.amazon.com/Unspeakable-Truths-Transitional-Challenge-Commissions/dp/0415806356

          http://www.carnegiecouncil.org/publications/journal/15_2/book_reviews/659.html

          http://www.youtube.com/watch?v=lxLujEqgLSQ

          http://mg.co.za/article/2008-03-17-a-neglected-moral-vision

          http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6269802-ion-iliescu-asa-zisul-raport-tismaneanu-facatura-nefericita-care-ignora-revolutia-romana.htm

          Cand vorbiti de victime, cred ca va referiti si la victimele apartheid-ului.

        • Ela spune:

          Daca dvs nu puteti ierta decat in anumite conditii,iosiP,este doar problema dvs!
          Valoarea de exemplu a lui N.Mandela rezida tocmai in aceea ca “a functionat” diferit decat marea majoritate a oamenilor!
          Organizatia pe care a reprezentat-o pana in 1990 era terorista din p.d.v. al tuturor democratiilor epocii,in timp ce criminalii si tortionarii albi din Africa de Sud nu reprezentau mare subiect de ingrijorare pentru aceiasi democrati occidentali…
          E complicat si e complex,deci pentru a nu lungi vorba,incercam sa uitam raul,si retinem partea pozitiva a lucrurilor,pentru ca se poate!si e si mai sanatos!
          …”mai bine un aranjament prost decat un proces bun “…

          • iosiP spune:

            Nu, stimata doamna, nu este doar problema mea: iertarea este o actiune voluntara, nu una stabilita prin decret! Iar iertarea obligatorie – de orice natura, prin complicitate tacuta a statului sau prin mandatarea unor “Comisii pentru Iertat” – contrazice insasi esenta iertarii: renuntarea VOLUNTARA a victimelor la justa reparatie pentru nedreptatile indurate.

            In rest, va invit sa uitati ce doriti si sa retineti selectiv: e dreptul dumneavoastra! Dar dreptul dumneavoastra de a uita se opreste acolo unde incepe dreptul meu de a-mi aduce aminte.

            Uitare placuta…

            • Ela spune:

              Va inteleg punctul de vedere,iosiP,si vi-l respect,doar ca nu-l impartasesc…regret daca ati considerat asta ca pe o violare a spatiului dvs,nu era in intentia mea si va prezint scuze,multumesc anticipat,daca le acceptati.
              Daca logica noastra vrea ca iertarea sa sa produca in conditiile absolut logice pe care le mentionati dvs,nu trebuie uitat un element absolut esential:nu toti oamenii au aceleasi valori morale,si nici aceleasi capacitati de intelegere…Deci,cum fiecare si le stie pe-ale lui,N.Mandela,impreuna cu F. de Klerc si D.Tutu au facut ce-au considerat ei ca poate functiona mai bine cu mentalitatea locala,ca sa puna capat masacrurilor inter-rasiale.Printre altele,s-au iertat public reciproc si au impus prin lege sa se ierte si alti la randul lori…Ridicol?Absurd?A mers,e tot ce conteaza!!!Ca n-au reusit complet,e adevarat,dar cine a reusit ceva asemanator?Nici macar SUA!
              Priviti ce se intampla azi in RDCongo,R.Centre-Africana,Mali sau Sudan,etc.!Credeti ca mamelor care-si ingroapa zilnic copiii si sotii,li s-ar parea deplasat daca s-ar decreta prin lege ca “manifestarea urei este interzisa si se pedepseste prin lege”..?
              Se pare ca este mai usor sa ne aducem aminte,decat sa uitam…paradoxal,nu?

          • iosiP spune:

            Nu este cazul sa va cereti scuze, nu ati gresit cu nimic fata de mine!

            In alta ordine de idei, cred ca faceti o eroare logica. Ati scris: “Credeti ca mamelor care-si ingroapa zilnic copiii si sotii,li s-ar parea deplasat daca s-ar decreta prin lege ca “manifestarea urei este interzisa si se pedepseste prin lege”..?”
            Practic, aici va auto-contraziceti: este normal ca manifestarea urii sa fie interzisa si pedepsita prin lege. Problema mea este exact faptul ca, desi au fost manifestari evidente ale urii (atat in Africa de Sud cat si in Romania), legea refuza sa le pedepseasca, ba dimpotriva, apare o alta lege care impune ca ele sa fie iertate.
            Iar rezultatul este acela ca resentimentele victimelor (sau ale urmasilor acestora) se transforma in ura – pe de o parte, se simt tradati de sistemul care avea obligatia sa-i protejeze, iar pe de alta parte simt nevoia sa obtina singuri compensatia care le este refuzata de catre stat.
            Iar asta duce, inevitabil, la exagerari, care la randul lor genereaza ura, care la randul ei…

            • Ela spune:

              ..iosiP,in tari sarace,si cu un procentaj de analfabetism apropiat de 100% subtilitatea este nu doar inutila,ci de evitat!Se va decreta deci,pe intelesul tuturor,”iertarea obligatorie”,si majoritatea se va abtine sa-si faca dreptate…unii vor hrani,cu siguranta,frustrari si resentimente,dar societatea in ansamblu ei va lua un drum bun.Dovada:Africa de Sud!

  11. Ela spune:

    In aceste zile,lumea intrega il omagiaza pe N.Mandela!Nu exista o tara in care actualitatea sa nu fie bulversata de vestea disparitiei acestui OM de exceptie!
    In media pe care am urmarit-o azi (Franta,SUA,Costa Rica),ameni de toate culturile,culorile sau sensibilitatile politice,si-au exprimat,ca si dvs dle V.Tismaneanu in acest admirabil articol,respectul deplin si consideratia pentru Nelson Mandela.
    Analizele politice cele mai diverse nu au omis perioada dinainte de 1990,evident,dar nimeni(!) nu a gasit util sa se blocheze la ea,opinia larg impartasita fiind aceea ca TOCMAI datorita atitudinii si actiunilor sale precedente,omul Mandela este un model de inteligenta politica si pragmatism!
    Romanul este insa un caz special,iar comentariile dlor V.Rosu si Andrei George mi se par edificatoare in acest sens…Probabil ca datorita unor spirite critice si intransigente ca acestea,in Ro politicienii sunt atat de preocupati de imaginea lor integra… :) )

    • Hantzy spune:

      Ela: “Probabil ca datorita unor spirite critice si intransigente ca acestea,in Ro politicienii sunt atat de preocupati de imaginea lor integra…”

      …sau de imaginea profund corupta a adversarilor politici, as adauga eu.

    • Andrei George spune:

      Stimată doamnă Ela,

      Hai să vedem câtă iertare ați fi capabilă să dați dvs. dacă ați avea o rudă apropiată căreia i s-ar fi pus un cauciuc pe gât- căruia i s-ar fi dat foc apoi. Asta era cea mai populară metodă de tratament al ”dușmanilor” perpetuată de ”aripioara” condusă de soția fostului- Winnie.Adevărul este că aparatul de propagandă al PCUS-ului și-a făcut bine treaba- așa că lumea civilizată a ajuns să condamne apartheid-ul- care a făcut tot posibilul să se mențină în niște limite legale- în timp ce ”victimele colaterale” ale tovarășilor ANC nici măcar nu erau pomenite.

      • Ela spune:

        Exact din exemplul pe care-l dati,Andrei George,reiese ca SINGURA cale de a stopa inlantuirea fara sfarsit a masacrelor,razbunarilor,si altor veleitati “justitiabile”,a fost cea gasita de Mandela si de Klerk!Cum am mai precizat:IMPERFECTA!..Dar cine propunea altceva mai eficace acolo,si cine a facut mai bine in orice alta parte din lume…?
        Din observatiile mele,am remarcat ca majoritatea analistilor (+ sau – profesionisti) din statele occidentale cu traditie democratica,trateaza parcursul lui N.Mandela prin prisma realizarilor sale si a aportului incontestabil adus pacii sociale,in timp ce in “alte” tari,unde sunt inca foarte prezenti proprii demoni,tendinta este de a se focaliza pe partile sumbre ale personajului…De ce oare?
        Daca romanii asteapta un sfant ca sa-l admire si sa-l considera demn de respectul lor neconditionat,un model de urmat deci,e clar ca asta nu se va intampla chiar maine… ;) Mi-e teama ca vor fi in continuare negativisti,dusmanosi si frustrati…dar justi!Deci,vor considera ca “au dreptate”…si asta va fi probabil tot ce vor avea!
        Exista totusi cate ceva de invatat de la oricine,chiar si de la Mandela!
        El spunea,printre altele,in discursul de la Oslo,1993:”cel care se considera el insusi o victima,nu are nicio sansa sa fie vreodata liber!” sau “saracia nu este altceva decat o inventie umana,nu este nici ceva natural si nici normal”…

        • Andrei George spune:

          Dna. Ela, haideți să fim onești. Dacă aveți un pic de legătură cu ce se întâmplă afară -știți foarte bine că corectitudinea politică e lege în spațiul anglo-saxon. Ar avea cineva curajul în SUA să zică că anumite drepturi acordate populației de culoare- de exemplu discriminarea afirmativă- sunt greșite din punct de vedere democratic ? Sau că americanul de azi nu are nici o vină că timp de n ani au fost sclavii africani exploatați ? Neh. Există totdeauna o vină reziduală- de ce n-a avut grijă străbunicul de pieile roșii ? Evident că dacă Winnie Mandela s-ar fi jucat cu cauciucuri arzânde în Chicago – lucrurile ar fi stat altfel.

  12. intelectual sovaielnic spune:

    Excelent articol !
    In frantuzeste se spune : “Il y a que les imbeciles qui ne changent pas d’avis !”
    E adevarat ca Mandela a inceput ca terorist si a organizat atentate, dar e tot atit de adevarat ca, dupa 27 de ani de temnita grea, a avut taria sa evolueze si sa refuze violenta, Imi amintesc de discursul sau de la Davos Economic Forum in care fostul marxist a facut elogiul pietei libere !

    • Va multumesc pentru comentariu. Daca am ramane cu totii ostatecii optiunilor (erorilor, amagirilor) de tinerete, omenirea n-ar mai face niciun pas inainte. Tabloul istoriei ar semana cu cel descris candva de Victor Hugo: “Un eternel Cain tue a jamais Abel”. Sunt destui radicali, in Africa de Sud si nu doar acolo, care nu-i iarta lui Mandela conversiunea la evolutionism non-violent si despartirea de revolutionarismul virulent al anilor 60. In politica, mesianismul sectar (ori sectarismul mesianic, daca vreti) a avut intotdeauna efecte dezastruoase. Editorul de carte al volumului meu “Stalinsm for All Seasons”, Peter Dreyer, originar din Africa de Sud, a scris el insusi despre istoria PC din Africa de Sud, despre radicalism utopic, despre violenta si nonviolenta. Colaborand cu el, am descoperit amandoi similitudini frapante intre secta mesianica din Romania si cea din Africa de Sud.

      http://www.foreignaffairs.com/articles/34248/jennifer-seymour-whitaker/which-way-is-south-africa-going-the-apartheid-regime-martyrs-and

      http://books.google.com/books/about/Martyrs_and_Fanatics.html?id=mgYiAAAAMAAJ

      O istorie comparata a celor doua formatiuni ar fi un subiect fascinant pentru un un cercetator al comunismului.

    • Andrei George spune:

      Perfect adevărat, și Barbă Albastră s-a căit în drum spre eșafod.Faptul că Mandela a fost un oportunist- nu-l face mai frecventabil.

      • In istoria secolului al XX-lea sunt destule exemple de fanatici care nu s-au dezis de fanatism. Nelson Mandela nu a fost unul dintre acestia. A gresit grav in tinerete, a fost atasat unui radicalism extremist, e adevarat. Dar apartheid-ul era abominabil. Nu veti gasi in mine un adept al ideei stranii ca era cumva “legalist”. Gestapo-ul se prevala si el de legi. La fel si Securitatea. Dar ce fel de legi erau acelea, o stim cu totii (ori cei mai multi dintre noi). Apartheid-ul era repugnant, inuman, barbar, scandalos. Discutam aici ce-a facut Mandela pentru evitarea unei alunecari in razboi civil in perioada de tranzitie, cum a reusit sa se reinventeze pe sine ca arthitect al unui sistem constitutional-democratic. Rechizitoriile la adresa activitatii sale de tinerete au fost rostite atunci. Omul a stat dupa gratii 27 de ani. Nu e cazul sa fie sanctificat, dar nici diabolizat.

  13. Vali spune:

    Postura celui care judecă ar trebui să fie mereu una incomodă, fără grimase ultime, fără ohtături șmechere. În fond, avem cu toții fragmente de smoală în biografie. Din ce unghi să fixezi prestația de o viață a lui Mandela? Ce atîrnă mai greu în balanța morală a portretului lui? Seamănă el cu Che Guevara (pe care l-a admirat intens)? A fost un revoluționar utopic? Să-l certăm postum pentru raporturile galeșe cu Fidel Castro? Dar anii de temniță, incoruptibila lui omenie, sacrificiul închinat împilaților sud-africani? Putem umbla oare cu bidineaua eticistă și cu exigențe maximaliste în preajma unui asemena chip? Evident, nu încurajez aici nici idolatria, nici ditirambul sățios. Văd însă că unii se grăbesc să-i găsească defunctului mari fisuri în obraz, culpe groase, practici dezavuabile. “Erou? A se slăbi! Insul a glorificat Cuba castristă, a iubit asalturile de gherilă, a turtit niscaiva destine!” Citind astfel de mîrîieli radicale, n-am cum să nu devin melancolic. Și n-am cum să nu mă întreb cine le fabrică. Vreun forumist zglobiu, lîngă o votcă proastă, din propria sufragerie? Nu știu ce gazetar juvenil și țeapăn, cutare anonim de-o oțetoasă cumsecădenie? Și-mi vine să zic: “Liniștiți-vă fraților! Luați-vă nițică distanță de iluzia propriei statui! Faceți un pas înapoi din spasmul justițiar ce v-a confiscat. Da, Mandela are păcatele și strigoii lui. Dar cînd te ferfenițești pentru umanitatea proximă și pierzi 27 de ani din viață prin pușcării, parcă meriți un nimb ceva mai luminos. A trage șuturi deștepte, „obiective,” indignate în acest nimb îmi pare o probă de netrebnicie.”

    • Va multumesc. Rigoristii de serviciu stiu intotdeauna unde se ascunde adevarul absolut, definitiv, sacru si imaculat. In propria lor ograda, desigur. Nu am propus aici un exercitiu hagiografic, sunt perfect constient ca Mandela a fost vreme de decenii un radical de stanga, ca a sustinut violenta in anii confruntarilor sangeroase. Dar a platit cu 27 de ani de inchisoare pentru convingerile sale. In acesti ani chiar aceste convingeri s-au modificat. Nu gasesc scuze pentru crimele comise de ambele parti. Sunt constient ca (a) regimul de apartheid era ilegitim si criminal si (b) Mandela a trecut prin ceea ce putem numi deconvertire (v. “Eloge de l’apostat” de Jean-Pierre Martin), deci a parasit idealismul fanatic al tineretii in favoarea realismului melancolic si sobru al perioadei reconcilierii. Este aici o lectie pe care unii dintre noi nu vrem sa o minimalizam.

      • Vali spune:

        Uitasem să laud inspirația de care ați dat dovadă alegînd motto-ul din fruntea textului. Excelent! Mi-am adus amite de Sf. Vasile cel Mare, cu al său : “Nu cunosc femeie, dar nici feciorelnic nu sunt…”

      • iosiP spune:

        Domnule Tismaneanu,

        Eu unul nu l-am criicat pe Mandela, iar daca asta a fost impresia pe care au lasat-o comentariile mele, mea culpa!
        Orice ar fi facut, Mandela a ispasit prin 27 de ani de detentie, deci avea dreptul sa revina cu constiinta curata si cugetul impacat. In schimb, au fost multi altii (acolo si aici) care nu si-au platit greselile, fiind “spalati prin decret”.
        Desgiur, orice om se schimba, se schimba conjunctura, dispar motivele etc. deci accept reabilitarea morala si sociala a oricui, dar dupa ce isi ispaseste pedeapsa. Altminteri, e nedrept!

        • Culpele dovedite trebuie ispasite. Pedeapsa decurge din lege. In statele in care au avut loc crime impotriva umanitatii (Romania este unul dintre ele), aceste crime trebuie cunoscute, faptasii trebuie adusi in fata justitiei. Legea internationala prevede ca acest tip de crime (omorul deosebit de grav, genocidul) sunt imprescriptibile. Exista o lege in acest sens si in Romania, este discutata acum de Inalta Curte. In Africa de Sud s-a ajuns la un consens in privinta modului de confruntare cu trecutul traumatic. Din pacate, in Romania exista forte suficient de puternice care refuza de fapt aceasta confruntare onesta si perpetueaza viziuni mistificatoare asupra trecutului relativ recent, inclusiv asupra rolului criminal al Securitatii pe intreg parcursul existentei sale.

      • Alexandru spune:

        Nici o surpriza, si pe Zizek il contrariaza sanctificarea lui Mandela. Doar ca invers.

        http://opinionator.blogs.nytimes.com/2013/12/06/mandelas-socialist-failure/?smid=fb-share&_r=1

        • Vali spune:

          Žižek e un acrobat al torsiunilor de cuget. În plus, critica lui vine dinspre stînga, însă e o… levofilie (iertați găselnița…) simultan radicală și pesimistă. Oricum, în cercurile stîngii agitate și făcătoare de proiecte, Žižek e socotit cînd inutil, cînd eretic…

  14. casandra spune:

    Frumos text!. Şi remarcabilă înţelegerea oferită unui om care a fost trăit de istorie. Mulţumesc.

  15. Va multumesc la randul meu. In legatura cu unele comentarii, e drept nu multe, tin sa precizez fara urma de echivoc ca rasismul este detestabil, abominabil, execrabil. Aceasta platforma il respinge categoric.

  16. pahomeanu spune:

    De acolo am plecat si tare ma tem ca ne vom intoarce . Mie trecerea de la aparthaid la democratie -reteta Mandela nu-mi inspira nici o incredere(criminalitatea in crestere galopanta va distruge trama sociala )Cei care spera la o convergenta cu democratiile avansate s-ar putea sa aiba dreptate. Da ! USA , cu perspectiva de a avea in 2025 un electorat de peste 50 % noncaucazieni (ca sa fiu … stiti voi …)cu o criminalitate galopanta si ea , vor arata la fel Pina in 2025 nu mai este mult Tot ce -mi doresc (de-om trai) e sa -i vad pe naivii care bat cimpii cum o intorc ca la Ploiesti, dar situatia va fi atit de grava incit nimeni nu va mai avea chef de ei .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)