joi, martie 28, 2024

Eliberare à la russe: „La grande parade” continuă (reacție rapidă de Vladimir Tismaneanu si Marius Stan)

Motto: „Je me refuse à croire qu’il va se faire là-bas un Biafra de l’esprit”–Louis Aragon, octombrie 1968

Nu e greu de imaginat ce-ar fi avut de spus influentul ganditor politic Jean-François Revel dacă ar fi apucat să fie martorul capitulărilor contemporane in fața agresiunii deschise a Rusiei impotriva Ucrainei. Este vorba de aceeasi paradă a imposturilor colaboraționiste pe care o denunțat-o acest intelectual de o admirabilă luciditate intr-o carte ce se menține, vai, de o tot mai nelinistitoare actualitate. Agresorul neo-țarist si neo-stalinist Vladimir Putin calcă in picioare dreptul internațional, iar presedintele Miloš Zeman al Republicii Cehe il pune la punct pe ambasadorul Statelor Unite pentru ca a cutezat să se intrebe cât de oportună ar fi participarea sa la marea paradă moscovită.

Miloš Zeman nu este presedintele Confederației Elvetiene, un stat neutru care nu a suferit ororile veacului trecut, ci acela al unei țări care a trăit invazia germană in 1939, devenind protectoratul Boemiei si Moraviei, si pe aceea din august 1968, când sovieticii si aliații lor au impus o lugubră „normalizare”, transformarea țării in ceea ce chiar si poetul comunist francez Louis Aragon, trezit mult prea tarziu la realitate, numea „o Biafră a spiritului”. Este imposibil să-ti refuzi tentația unei comparații, prea puțin măgulitoare pentru cel care se află acum la Castel, cu Václav Havel, cel care. in anii 80, in colonia penitenciară a „normalizatorului” Gustáv Husák, acel Quisling al Cehoslovaciei, a scris eseul „Anatomia unei reticențe” impotriva pernicioaselor iluzii ale pacifistilor occidentali…

http://www.vaclavhavel.cz/showtrans.php?cat=eseje&val=4_aj_eseje.html&typ=HTML

Nu este scopul nostru să spunem ce trebuie sau ce nu trebuie să faca un sef de stat ori de guvern. Dar avem dreptul să constatăm, ca gânditori politici si ca oameni interesați de istoria secolului XX, secolul Diavolului in Istorie, că orice concesii făcute dictatorilor totalitari sau neo-totalitari nu pot fi decat auto-distructive pentru democrațiile liberale. Eliberarea celebrată de Putin este cea a colonizării sovietice a Europei Centrale si de Est. Să reamintim ce scria Milan Kundera despre tragedia Europei Centrale?

Nimeni nu are dreptul să nege imensele sacrificii ale poporului rus in acel carnagiu. Dar nu numai ale rusilor, ci si ale ucrainienilor, georgienilor si al celorlalte natiuni care făceau parte din URSS. A fost o eliberare care a dus la o noua sclavie. Iar Putin nu face decat să continue opera lui Stalin atunci când isi extinde dominația spre Ucraina, Georgia, Republica Moldova. Cine crede că a uitat de țarile baltice se inseală. Cum nu a uitat de Polonia si România. Si nici măcar de Republica Cehă, orice ar crede dl Zeman. Cat priveste decizia presedintelui Klaus Iohannis legată de acea participare sau neparticipare, o asteptăm si noi cu maxim interes…

http://www.bbc.com/news/world-europe-32189757

http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/ce-asteapta-iohannis-ca-sa-i-spuna-%E2%80%9Enein–lui-putin–373552

http://www.humanitas.ro/humanitas/marea-parada

http://passouline.blog.lemonde.fr/2011/05/03/ce-que-leurope-centrale-doit-a-kundera/

http://www.nytimes.com/1991/11/19/world/gustav-husak-czechoslovak-leader-dies-at-78.html

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Bun, adevarul este totusi ca Milos Zeman e consistent. In campania electorala din 2013 a sustinut sus si tare ca Cehia trebuie sa aiba relatii bune cu Rusia – si a castigat cam la 10 puncte diferenta de Karl Schwarzenberg, care era mult mai atlantist. Nu ii iau apararea, dar opiniile sale pro-ruse au fost la un moment dat validate democratic…

  2. Nu presedintele Confederației Elvetiene, un stat neutru care nu a suferit ororile veacului trecut, ci acela al unei țări care a trăit invazia germană in 1939, devenind protectoratul Boemiei si Moraviei, si pe aceea din august 1968, când sovieticii si aliații lor au impus o lugubră “normalizare”, transformarea țării in ceea ce chiar si poetul comunist francez Louis Aragon, trezit mult prea tarziu la realitate, numea “o Biafră a spiritului”.

    Pentru foarte mulți cehi, criza Sudetă cu consecințele ei au lăsat amintiri nu tocmai plăcute. Președintele Zeman nu face excepție. A declarat că merge la Moscova nu pentru a trece în revistă arsenalul militar rusesc (de altminteri Zeman este un susținător al sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei ca urmare a crizei din Ucraina), ci drept mulțumire pentru faptul că în Cehia nu trebuie să vorbească în germană, lucru care s-ar fi întâmplat dacă poporul ceh ar fi devenit colaborator supus celor de origine ariană.

    Este clar pentru toată lumea că Zemen este paralel cu limbajul diplomatic. Lucrurile au escalat în urma comentariului ambasadorului american la Praga, Andrew Schapiro, care conisderă anunțata vizită a președintelui ceh la Moscova drept „ciudată” în contextul actual. În pur stil est-european (categoria „ba pe-a mă-tii”), Zemen i-ar fi transmis lui Schapiro că nu mai este bine-venit la Castel și că nici un ambasador ceh la Washington nu ar fi sfătuit pe președintele SUA unde să călătorească.

    • Zeman e un idiot util cu staif. Dincolo de istoria recenta Cehia a fost parte a imperiului hasburgic de pe la 1500 si asta nu i-a oprit sa-si pastreze fiinta nationala. Brusc s-a trezit in ei panslavismul ca si cum lumina de la rasarit a fost a cea care i-a scos din bezna. As intelege asta din partea bulgarilor sau a sarbilor dar din partea cehilor e inacceptabil.

      • E un tip controversat, a basculat prin multe formațiuni politice (începând cu Partidul Comunist, Forumul Civic al lui Havel, etc.), acum este liderul unui partid minuscul de sorginte social-democrată și primul președinte ceh ales prin sufragiu direct. (Havel si Klaus au fost alesi de Parlament). E cunoscut că îl ia gura pe dinainte, cum se spune. Este dificil de catalogat. Nu este admirator declarat al lui Putin sau un euro-sceptic radical, asa cum predecesorul sau, Vaclav Klaus, a fost si este. Cu sigurnață un caz de „gura bate sfincterul” ca să nu spun altfel. Este criză mare de lideri politici la nivel mondial și nici Cehia nu face excepție.

  3. ”Sacrificiile” poporului rus s-au făcut cu mitraliera ”flanc-gărzilor operative” (sic) în coaste, prin voința inumană a lui Stalin de a-și păstra poziția de ”Ginghis Han cu telefon” și extraordinara incompeteță a propriilor generali și mareșali. Plus imbecilismul lui Hitler de a trata inamicul ca pe rîme.

    Nici nu mai vorbesc despre incredibila orbire a cehilor dinainte de 1914 care au torpilat dubla monarhie de dragul ”solidarității slave” (stimulată de agenții de influență ruso-țariști). Chiar e nevoie să ai graniță comună cu ”Imperiul Răului” pentru a pricepe de unde vine RĂUL ? Parcă prin 1968 un oarecare Jan Palach s-a auto-imolat ÎMPOTRIVA a ceea ce PUPĂ astăzi Zeman ?

    Pentru detensionarea discuției, un banc post-1968:

    După invazie, într-o bună dimineață, locuitorii Pragăi, cînd se trezesc din somn, observă străzile orașului pline de tancuri americane ROZ, cu soldați americani cu căști ROZ și uniforme ROZ, ursuleți și iepurași de pluș ROZ aninați pe turele. Într-o explozie de entuziasm cehii deschid ferestrele și încep să zbiere
    – Freedom ! Freedom !
    La care un G.I. ROZ se întoarce și replică
    – Niet Freedom ! Eta CARNEVAL (ortografia lui Karel Gott) !

    CARNEVAL Cehia ! ARLEKINO (Alla Pugaciova) Zeman !

    RUȘINE ! (Zentraleuropa).

    CE pretenții mai avem de la români ?

  4. intelesesem dintr-un articol anterior ca putin reprezinta o combinatie baroca comunisto-fascista. acum vad ca este neo-tarist si neo-stalinist. ma intrebam daca neo-stalinismul este fascism si daca neo-tarismul este comunism? eu nu sunt politolog si de aceea un pic confuz in ceea c epriveste acesti termeni. poate binevoiti sa ma edificati
    cu multumiri
    ig

    • Organizatia xenofoba, virulent si violent antisemita „Sutele Negre” era tarist-pravoslavnica. Autocratul bolsevic Stalin, intrebat de mama sa cu ce se ocupa de este atat de temut, dar si venerat, a raspuns, spun unele surse: „Sunt un fel de tar” (era la mijlocul anilor 30). Va rugam sa trageti concluziile. Articlul nostru se intituleaza „Ispita fascista a tovarasului Putin”. Trimiteam acolo la un studiu clasic al istoricului Fritz Stern, intitulat „National Socialism as Temptation”. Va promitem sa revenim la subiect, ne bucuram ca ne cititi!

  5. Presedintele Romaniei NU ar trebui sa participe la un eveniment care nu va inseamna nimic altceva decat ranjetul hidos peste decenii al harcii staliniene.
    Poate vreun reprezentant al M.A.E ar fi potrivit sa asiste usor jenat de vreo posibila cutuma diplomatica dar numai daca astrele ar fi aliniate in cel mai nesatisfacator mod cu putinta.
    Sa nu uitam de libertatile arogate recent de catre numitul Malginov care sper ca este denumit excelenta intr-o maniera peiorativa.
    Este infiorator modul cum acest tavarisci intarziat de Putin perverteste constiinte si memorii.
    Parca asistam din galerie la o punere in scena a unor pasaje desprinse din marchizul de Sade cu o teribila greata resimtita in esofag.

  6. Presedintele Romaniei nu are ce cauta la Moscova.
    Daca tot nu am fost consderati ca fiind de partea invingatorilor la Conferinta de pace din 1946 de la paris, sa avem demnitatea sa raminem in tabra invinsilor.
    Nu celebram o infringere, urmata de o cotropire ruseasca si mai tragica !

  7. Anu’ ăsta 9 mai pică în plin week-end, aşa că nimic nu-l va putea împiedica pe domnul Iohannis să trateze participarea la paradă ca pe un city break, başca oportunitatea de a scrie o nouă carte, pe variantă. :)

  8. Imi este imposibil sa ma gandesc la armata rosie ca la o „eliberatoare” cand stiu ca aceasta „eliberare” a fost doar un produs secundar al rezolvarii impartirii teritoriale prin pactul Ribbentrop-Molotov. Am fost practic teritoriu sovietic in care nazistii au indraznit sa puna piciorul, si nimic mai mult.

  9. La parada militara de la Moscova, Romania va fi „reprezentata” de catre ex-regele Mihai purtat pe brate de ginerele sau ,Duda. La fel ca in anul 2010.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro