Home » Analize »Global / Europa »Sinteze » Citesti:

Există, totuși, și beneficii ale schimbărilor climatice?

Constantin Crânganu septembrie 14, 2018 Analize, Global / Europa, Sinteze
97 comentarii 6,732 Vizualizari

If we do not change course by 2020,

we risk missing the point where

we can avoid runaway climate change.

António Guterres, Secretarul General al ONU

10 septembrie 2018

Dacă ar fi să dăm crezare Secretarului General al ONU,  mai avem doar un an și câteva luni să modificăm cursul actualelor schimbări climatice pentru a evita scăparea lor de sub controlul nostru. Declarația lui se adaugă numeroaselor articole și rapoarte din mass-media despre schimbările climatice produse de oameni. Practic, litaniile climatice zilnice au devenit o caracteristică modernă a discursurilor politicienilor și eco-activiștilor.

Numeroși cercetători din instituții guvernamentale și private au investit masiv, psihologic și profesional, în avansarea narațiunii despre catastrofa climatică iminentă indusă de activitățile umane. O sumbră atmosferă – de sfârșit de lume, de Armagedon climatic – penetrează insidios, dar persistent, discursurile politicienilor, acțiunile activiștilor ecologici, producțiile mass-media și inepuizabila blogosferă. În aceste condiții, orice știre pozitivă despre modul în care planeta și populația ei ar putea beneficia totuși de pe urma schimbărilor climatice devine automat blasfemie, erezie, crimă de lezmajestate, fluierat în biserică etc. Pe cine/ce să crezi?

Răspunsul a fost sugerat în 2016 de Scott Adams (creatorul lui Dilbert) ca o posibilă soluție a problemei non-experților. Oamenii suspectează că ceva este greșit cu potopul de informații mono-color despre catastrofa climatică din următoarele 16 luni, dar nu sunt pe deplin echipați științific pentru a le evalua și judeca ei înșiși. De aceea, folosind experiența mea cu explicarea pe înțelesul tuturor a variilor aspecte ale fracturării hidraulice, am încercat, de-a lungul a multor articole, să ofer non-experților informații științifice bine documentate, cu date plauzibile și ușor de înțeles, despre schimbările climatice. În același timp, am pus în evidență multe defecte răsunătoare pe care le afișează propovăduitorii catastrofismului climatic.

Voi încerca, în continuare, să argumentez că „dracul” climatic nu e chiar așa de negru cum lasă să se înțeleagă mulți politicieni, eco-activiști, Papa de la Roma ș.a.m.d. Schimbările climatice nu aduc doar tragedii catastrofale din cauza oamenilor care ard combustibili fosili cu nemiluita, ci produc și o serie de beneficii planetei și oamenilor, de care ar trebui să ținem seama la Judecata finală.

1. Creșterea înverzirii planetei

Cel mai sugestiv exemplu de prosperitate a planetei în actualele condiții climate vine dintr-un efort științific al unui colectiv internațional (32 cercetători, 24 instituții, 8 țări)[1] (Fig. 1).

Fig. 1. O semnificativă „înverzire” a Pământului a avut loc în ultimii 33 ani. Creșterea vegetației s-a produs pe arii reprezentând între 25% și 50% din suprafața uscatului. Descreșterea vegetației s-a înregistrat doar pe 4% din suprafață. Fertilizarea produsă de dioxidul de carbon explică 70% din efectul de înverzire. (Sursa)

Colectivul condus de Zaichun Zhu, un cercetători de la Peking University, China, a utilizat trei seturi de date (GIMMS3g, GLASS și GLOMAP) produse de sateliți NASA și NOAA. Conform autorilor articolului, între 25% și 50% din suprafața Pământului a experimentat o creștere a vegetației (culorile verzi), în timp ce doar 4% prezintă o scădere netă (nuanțe non-verzi).

Câțiva factori au contribuit la înverzirea planetei: Cel mai important, într-o proporție de 70%, este efectul fertilizării produse de CO2. Se adaugă apoi creșterea umidității solului și, într-o măsură mai mică, retragerea tundrei datorită încălzirii gradate. O istorie fabuloasă, ocolită în mass-media, este reprezentată de zona din sudul Saharei, unde 300.000 km pătrați din regiunea Sahel s-au transformat din deșert într-o zonă cu iarbă abundentă.

Înverzirea planetei, ca urmare parțială a creșterii concentrațiilor de CO2, are și un efect climatic net: plantele devin mai numeroase și mai robuste, eliminând anual din atmosferă cantități din ce în ce mai mari de carbon derivat din CO2, pe care îl stochează în propriile țesuturi. Despre alte beneficii (economice, sociale, alimentare, medicale) ale unei vegetații abundente se poate vorbi în articole separate.

2. Decese provocate de evenimente meteo extreme

A devenit un loc comun pentru mass-media dornică de rating ( ca și pentru consumatorii de știri „sângeroase”) să prezinte, cu exces de detalii uneori, valurile de căldură așa-zis provocate de încălzirea globală. Și, bineînțeles, elementul principal al știrilor respective, este numărul de morți din cauza căldurii excesive.

Ca și multe altele, și acesta este un mit propagandistic. Să privim la datele oficiale, care ne prezintă o cu totul diferită situație (Fig. 2)

Fig. 2. Valurile de căldură nu devin mai frecvente din cauza încălzirii globale.

Indexul oficial al valurilor de căldură din SUA în perioada 1895 – 2015, împreună cu variația emisiilor globale de CO2. (Sursa datelor: pentru indexul EPA[2], pentru emisiile de CO2[3], apud Wrightstone, 2017)

Datele oficiale, publicate de Environmental Protection Agency (EPA) în 2016, arată clar că nu există o creștere semnificativă a valurilor de căldură în vremurile recente. Din contra, este remarcabil faptul că, în perioada 1930-40, valurile de căldură au fost de circa 6 ori mai numeroase decât cele recente, deși încălzirea globală era pe-atunci departe de ceea ce este astăzi.

Alt mit, propagat de extremiștii climatici, prevede că valurile de căldură și temperaturile ridicate legate de încălzirea globală, vor omorî din ce în ce mai mulți oameni în toată lumea. Dacă propovăduitorii Armagedonului climatic ar avea dreptate, ar trebui că încălzirea din ultimii 150 ani să fi produs mai multe victime din cauza valurilor de căldură. Ori, realitatea este exact opusă propagandei.

Valurile de frig omoară considerabil mai mulți oameni decât căldura. De departe, la scară planetară, frigul este cel mai mare ucigaș climatic. Reiau, mai jos,  fragmente dintr-un articol publicat cu un an în urmă[4]:

Valurile de frig – o realitate incorectă politic

Presupun că marea majoritate a cititorilor mei sunt foarte familiarizați cu expresia „valuri de căldură” (heat waves), produse de așa-zisa încălzire globală antropogenă. Începând din 2003, când Europa a suferit efectele unui astfel de fenomen, aproape toate discuțiile despre viitoarele consecințe ale  încălzirii globale antropogene folosesc acel eveniment ca punct de plecare. Celebrul Al Gore, de exemplu, a afirmat în 2006 (vezi An Inconvenient Truth) că:

Am început deja să vedem tipul de valuri de căldură despre care oamenii de știință afirmă că vor deveni tot mai comune dacă nu se rezolvă problema încălzirii globale. În vara lui 2003 Europa a fost lovită de un masiv val de căldură care a omorât 35.000 oameni.

Iar Sir David King, referentul științific principal al Guvernului Britanic a avut chiar o viziune în 2004, conform căreia  „o Antarctică lipsită de gheață va fi singurul continent locuibil la sfârșitul acestui secol dacă încălzirea globală rămâne nelimitată”.

Când citești astfel de proorociri ale unor Casandre climatice, nu-i așa că te apucă o lehamite de toate și toți? Un răspuns alternativ ar fi discuția documentată și despre valuri de frig (cold waves), nu doar cele de căldură. Știu, știu, nu e politically correct să discuți despre valurile de frig, că atunci se duce naibii toată propaganda cu încălzirea globală antropogenă. Dar, să facem totuși o încercare.

Pentru aproape fiecare așezare umană din lume, există o temperatură „optimă” la care numărul de decese este minim. În ambele sensuri ale acestei temperaturi- fie mai cald, fie mai rece – numărul deceselor crește. Dar definirea temperaturii „optimale” este o chestiune ce ține de o serie de factori locali. De exemplu, dacă trăiești în Helsinki, temperatura  optimă este de circa 15°C, în timp ce în Atena trăiești „optim” la circa 24°C. Este important de reținut că temperatura optimă este foarte apropiată de media temperaturilor de vară. De aici decurge o consecință importantă: temperaturile actuale rareori trec dincolo de temperatura optimală, cel mai adesea coboară sub ea.

În Helsinki, de exemplu, temperatura optimală este depășită de regulă doar 18 zile pe an, în timp ce în 312 zile valorile înregistrate se plasează sub valoarea optimală. Cercetările arată că în medie 55 persoane mor anual din cauza excesului de căldură din Helsinki, dar circa 1.655 mor din cauza temperaturilor sub-optimale din cele 312 zile.  Dacă despre cei 55 oameni care au pierit din cauza căldurii se vorbește în contextul catastrofic al contribuției umane la schimbările climatice, despre ceilalți 1.655, pieriți de frig, se tace fără impunitate, pentru că nu este politically correct.

Să revenim la cazul Atenei. Dacă morții de frig din Helsinki pot fi „acuzați” de o proastă locație în care au ales să-și petreacă viața, la fel se poate spune, chiar dacă pare paradoxal, și despre atenieni. Deși temperaturile absolute din Atena sunt mult mai ridicate decât cele din Helsinki, ele depășesc temperatura optimală a orașului doar 63 de zile pe an; în alte 251 zile se înregistrează temperaturi sub valoarea optimală. Consecințele?

Căldura excesivă din Atena omoară anual în medie 1.376 oameni, în timp ce frigul excesiv ucide 7.852 persoane anual. Din nou, despre primele victime se glosează intens, pentru că trebuie să condamnăm, nu-i așa, cu toată dârzenia ecologică, încălzirea globală antropogenă. Dar ce se spune despre victimele, de aproape 6 ori mai numeroase, ale valurilor de frig? Nimic, sau aproape nimic.

În Europa, per ansamblu, circa 200.000 oameni mor din cauza căldurii excesive în fiecare an. Totuși, circa 1,5 milioane oameni mor anual din cauza frigului. Adică, de peste 7 ori mai mulți decât din cauza căldurii.

O cifră asemănătoare a fost avansată de un studiu publicat în 2015 de un grup internațional de cercetători, sub conducerea profesorului britanic Antonio Gasparrini de la London School of Hygiene and Tropical Medicine (Fig. 3).

Fig. 3. Valurile de frig, nu cele de căldură, sunt adevăratul ucigaș climatic (din Gasparrini et al., 2015)

Colectând date din 384 localități aflate în Australia, Brazilia, Canada, China, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Marea Britanie și SUA, cercetătorii au găsit un fapt cutremurător: În perioada 1985- 2012, în cele 13 țări s-au înregistrat 74 milioane decese. Dintre acestea, 5,4 milioane au fost cauze de valurile de frig și numai 311.000 de valurile de căldură[5]. Adică, frigul omoară de 20 ori mai mulți oameni și noi ne plângem de încălzirea globală antropogenă? Cum s-ar putea numi o astfel de atitudine? Nu găsesc cuvântul cel mai potrivit (din cauza indignării).

Doar în perioada 2001 – 2017 au fost înregistrate cel puțin 18 valuri de frig în Europa, și America de Nord, cu nenumărate victime. De exemplu, pe 5 ianuarie 2017, temperatura în Europa a scăzut la −45.4 °C, provocând cel puțin 60 morți.

Despre valurile de frig și victimele lor din India se poate citi aici:

http://www.ndtv.com/topic/cold-wave-death-toll

În Statele Unite, între 1979 și 2006, mortalitatea cauzată de căldura excesivă a reprezentat 27,1% din totalul deceselor provocate de fenomene meteo majore (căldură extremă, frig extrem, tornade, uragane, trăsnete și inundații). Dar, în aceeași perioadă, numărul victimelor ucise de friguri excesive a fost de circa 2 ori mai mare (50,1%)[6].

Per ansamblu, conchide Goklany (2009), atât decesele produse de evenimente meteo majore, cât și rata lor, au scăzut semnificativ cu începere din anii 1920 (Fig. 4)

Fig. 4. Începând cu anul 1920, în Statele Unite se înregistrează o scădere cu ~93% a morților produse de fenomene meteo extreme. O încălzire globală modestă a fost înregistrată în aceeași perioadă (1920 -2008) (din Goklany, 2009)

Un studiu efectuat de specialiști din Uniunea Europeană analizează raportul dintre viețile pierdute din cauza valurilor de căldură și cele salvate de moartea prin îngheț (Fig. 5).[7]

Fig. 5. Predicțiile de creștere a deceselor provocate de valurile de căldură vs. predicțiile de scădere concomitentă a deceselor provocate de valurile de frig din Europa anilor 2080. Patru scenarii de creștere a încălzirii globale sunt prezentate. În oricare scenariu, mai multe vieți vor fi salvate de moartea prin înghețare decât cele pierdute din cauza valurilor de căldură. (după Ciscar et al., 2009)

Dacă în anii 2080, temperaturile vor crește, de exemplu, cu 5,4°C, numărul victimelor datorate valurilor de căldură din Europa s-ar ridica la 161.700. În exact aceleași condiții, creșterea temperaturilor ar salva de la moarte prin îngheț 255.700 oameni, cu 94.000 mai mulți decât cei uciși de căldură.

Rezumând exemplele de mai sus, nu vi se pare că unii activiști eco- folosesc cinic două unități de măsură diferite pentru viața umană? De ce nu aud/citesc nici un cuvânt, nici o luare de poziție oficială despre morții valurilor de frig? Ei nu merită oare compasiunea noastră, la fel ca victimele cutremurelor, tornadelor, uraganelor și a altor catastrofe naturale?

4. Încălzirea globală și incendiile de pădure

În articolul Un mit „fierbinte”: Încălzirea globală și incendiile am analizat relațiile dintre numărul incendiilor de pădure și încălzirea globală și rog eventualii cititori să-l revadă. Voi suplimenta articolul indicat cu alte argumente, pe care nu le-am folosit acolo.

Un studiu realizat în 1998 de cercetători din cadrul Canadian Forest Service a comparat temperaturile și concentrațiile de CO2 vs. frecvența incendiilor de pădure din ultimii 150 ani în America de Nord și nordul Europei.[8] Rezultatele lor contrazic predicțiile propovăduitorilor apocalipsei climatice. Autorii au demonstrat  o legătură între concentrația CO2 din aer și scăderea numărului de incendii naturale planetare. Ei au atribuit această scădere unui efect combinat al fertilizării produse de CO2 și creșterea temperaturii, conducând la o mai mare umiditate a solului:

În ciuda creșterii temperaturilor după sfârșitul Micii Glaciațiuni (cca 1850), frecvența incendiilor de pădure a scăzut  după cum demonstrează multe studii de teren din America de Nord și Europa. Noi credem că încălzirea globală începută în 1850 a declanșat descreșteri în frecvența incendiilor.

O concluzie asemănătoare a fost exprimată și de un studiu publicat în 2014[9]. Reconstruind istoria incendiilor de pădure din secolul al XX-lea și începutul secolului actual, autorii au găsit că aria medie globală distrusă de incendii în perioada 1901 – 2007 a fost de ~442 × 10^4 km^2/ an, cu o notabilă rată de scăderea a ariilor arse de 1,28 × 10^4 km^2/an, scădere produsă în ciuda creșterii temperaturilor (încălzire globală) (Fig. 6).

Potrivit studiului indicat, declinul semnificativ al incendiilor de pădure din America de Nord și Europa s-a produs prin creșterea umidității din sol, care este o combinație a precipitațiilor crescute și efectului de fertilizare a CO2. Precipitațiile crescute sunt produse de temperaturi mai ridicate, care permit o concentrație mai mare a vaporilor de apă din atmosferă, deci ploi mai abundente. Creșterea efectului de fertilizare a CO2 conduce la stomate cu deschideri mai mici, reducând conductanța stomatală și pierderea de apă prin transpirație. Plantele vor avea nevoie de mai puțină apă , ceea ce va lăsa mai multă umezeală în sol. De aici, o reducere a incendiilor de pădure, a secetelor și a valurilor de căldură intense (Fig. 2), toate beneficii ale schimbărilor climatice.

Fig. 6. Ariile arse în incendii de pădure și variația temperaturii (Sursa datelor: Yang et al., 2014, pentru ariile arse și HadCRUT4, 2017, pentru temperatură[10], apud Wrightstone, 2017)

Ce mai propun politicienii și eco-activiștii? Taxa pe carbon

Una dintre măsurile radicale în lupta contra schimbărilor climatice antropogene este taxa pe emisiile de carbon ale unei entități economice. Foarte dragă multor politicieni și organizațiilor eco-activiste, taxa pe carbon este privită ca o măsură eficientă în arsenalul mijloacelor de coerciție a agenților economici spre a-i obliga să plătească pentru „poluarea” cu CO2. Numai că situația de pe mesele politico-ecologiste nu este sprijinită de oamenii de știință neînregimentați ideologic.

Luna trecută, un grup de cercetători din cadrul lui The International Institute for Applied Systems Analysis a publicat în Nature Climate Change primul studiu care compară opt modele diferite ale efectelor climatice asupra agriculturii cu costurile și efectele politicilor de ameliorare (mitigation), după care analizează efectele subsecvente asupra securității alimentare și riscurilor de foamete.[11]

Până în 2050, modelele sugerează că schimbările climatice ar putea fi responsabile pentru a înfometa suplimentar circa 24 – 50 milioane oameni. Totuși, susțin autorii, dacă agricultura va fi supusă unor taxe pe carbon sau un sistem comprehensiv de tip cap-and-trade al emisiilor se va aplica tuturor sectoarelor economice, creșterea prețurilor alimentelor va fi așa de mare încât între 78 și 170 milioane se vor confrunta cu riscurile înfometării.  Unele arii sunt mult mai vulnerabile decât altele: Africa sub-Sahariană și India.

A încerca să ajuți 50 milioane de oameni punând în pericol alte 170 milioane mi se pare o politică foarte proastă.

Din păcate, povestea asta nu e nouă. În ultimele câteva decenii, povești similare au fost produse de politici climatice prin care s-au creat mai multe dezastre decât beneficii în încercările lor de a controla schimbările climatice.

De exemplu, doar cu 10-12 ani în urmă a început o nebunie a etanolului produs din porumb și a altor biocombustibili. Politicieni și eco-activiști la un loc au salutat ideea ca reprezentând un divorț salutar de combustibilii fosili. Vă amintiți ce spunea în 2006 președintele George W. Bush: America is addicted to oil… Culturile agricole care produceau mâncare au fost înlocuite ce altele care produceau etanol. Rezultatul? O creștere accentuată a prețurilor alimentare a împins cel puțin 30 milioane de oameni în sărăcie și alte 30 milioane au fost înfometați, conform datelor furnizate de UK charity Action Aid.

CONCLUZII

În discursul său din care am extras motto-ul articolului, dl. Guterres mai lansează o fumigenă:

Schimbările climatice reprezintă problema definitorie a timpului nostru și suntem într-un moment definitoriu…Oamenii de știință ne spun de zeci de ani. Din nou si din nou. Dar prea mulți lideri au refuzat să asculte.

Din câte știu eu, un singur lider (Donald J. Trump) a refuzat să asculte cântecul sirenelor climatice. Poate că dl. Secretar General ONU are cunoștință și de alții. Ceea ce știu este că, după semnarea Acordului de la Paris în 2015, extrem de puține țări s-au apropiat cât de cât de țintele acceptate voluntar pentru reducerea emisiilor de CO2.

Pe 3 decembrie 2018, în Katowice, Polonia, va avea loc o nouă rundă de evaluare a promisiunilor semnate cu trei ani în urmă la Paris. Poate că delegații reuniți acolo vor considera faptul că, în cel mai bun caz, aplicarea Acordului va obține 1% din ceea ce ar fi necesar să păstreze creșterea temperaturii sub 2°C. Dar asta va costa între $1 trilion și $2 trilioane anual. Bani care ar putea fi cheltuiți pentru o mai bună nutriție, sănătate sau educație[12].

Tuturor celor îngrijorați sincer, nu politico-ideologic, de schimbările climatice și efectele  lor potențiale, le adresez un îndemn:

Ask not what we can do for climate change, but ask what climate change can do for us

BIBLIOGRAFIE

Wrightstone, G., 2017, Incovenient Facts, Silver Crown Productions, LLC, 143 p.


[1] Zhu, Z. et al., 2016, Greening of the Earth and its drivers, Nature Climate Change, vol. 6, pp. 791–795.

[2] EPA, 2016, U. S. Annual Heat Wave Index 1895 – 2015, https://www.epa.gov/climate-indicators/climate-change-indicators-high-and-low-temperatures

[3] Boden, T. A., Marland, G., și Andres, R. J., 2017, Global CO2 emissions from fossil-fuel burning cement factories and gas flaring 1751 – 2014, CDIAC, Oak Ridge National Laboratory, U. S. Dept. of Energy, Oak Ridge, TN, USA, http://cdiac.ess-dive.lbl.gov/trends/emis/overview_2014.html

[4] Crânganu, C., 2017, De-ale modelelor climatice. Ce „vrăji” mai face încălzirea globală?

[5] Gasparrini A., et al., 2015, Mortality risk attributable to high and low ambient temperature: a multicountry observational study, The Lancet, vol. 386, no. 9991, pp. 369-375.

[6] Goklany, I. M., 2009, Deaths and death rates from extrem weather events, 1900 – 2008, Journal of American Physicians and Surgeons, vol. 14, no. 4, pp. 102 – 109.

[7] Ciscar, J. C. et al., 2009, Climate change impacts in Europe. Final report of PESETA research project, JRC Scientific and Technical Reports, European Commission Joint Research Centre Institute for Prospective Tehnological Studies, http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC55391/jrc55391.pdf

[8] Flannigan, M. D. et al., 1998, Future wildfire in circum-boreal forest in relation to global warming, Journal of Vegetation Science, vol. 9, pp. 469 – 476, https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.2307/3237261

[9] Yang, J., et al., 2014, Spatial and temporal patterns of global burned area in response to anthropogenic and environmental factors: Reconstructing global fire history for the 20th and early 21st centuries, J. Geophys. Res. Biogeosci., vol. 119, pp. 249–263, doi:10.1002/2013JG002532.

[10] HadCRUT4, 2017, The Hadley Climate Research Unit (HadCRUT4) annual global mean surface temperature dataset, https://www.metoffice.gov.uk/hadobs/hadcrut4/data/current/download.html

[11] Hasegawa, T. et al., 2018, Risk of increased food insecurity under stringent global climate change mitigation policy, Nature Climate Change, vol. 8, August 2018, pp. 699–703.

[12] Lomborg, B., August 26 2018, How the war on climate change slams the world’s poor, New York Post.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "97 comments" on this Article:

  1. Cosmin spune:

    Este curios cum la un comentariu al meu de acum ceva vreme, ati raspuns superior ca de vreme ce laureati Nobel sustin ceva, alte comentarii cam sint de prisos (parafrazez), iar acum ii categorisiti dispretuitor ca “inregimentati ideologic”, “cintec de sirena”, etc. In acel comitet ONU care a emis raportul referitor la schimbarile climatice, chiar sint laureati Nobel.
    Mi se pare cel putin discutabila comparatia numarului de morti de caldura cu cel de morti de frig. E ca si cum am compara numarul de morti prin injunghiere cu cel prin impuscare… ambele arme sint letale. Si, evident, se moare mult mai usor de hipotermie decit de “prea cald”.
    Va mai dau un exemplu: mai multe persoane mor de frig la Londra decit la Novosibirsk (Novosibirsk e un pic mai la nord, si acolo chiar e frig). Ce imi spune asta (cel putin mie)? Ca frigul este mai putin vinovat, si mai mult omul, care nu se protejeaza in mod corespunzator…
    Vorbiti de ariile distruse de incendiile de padure a scazut… dar uitati in mod “convenabil” ca a crescut enorm capacitatea de lupta impotriva acestor incendii, timpul de raspuns a scazut dramatic, asta in ultimii 10-15 ani. Statistica este minunata, iti spune orice vrei… mai ales daca nu te uiti la ce se ascunde in spatele cifrelor.
    Din nou, va dau un exemplu: in aceasta vara au fost incendii de padure cu nemiluita, atit in Suedia, cit si in Norvegia, cu pagube mult mai mici in Norvegia. De ce? Pentru ca timpii de alerta si raspuns sint mult mai mici in Norvegia; populatia este distribuita aproximativ uniform in Norvegia, prin urmare incendiile sint detectate mult mai usor, iar mijloacele de raspuns sint “acolo”. In Suedia, populatia este concentrata in partea de sus, daca ceva se intimpla in “pustiu”, pina detectezi ceva, pina transporti mijloacele de interventie si oamenii… deja e extrem de tirziu.
    Comparati punerea in pericol a 170 de oameni, cu 50 milioane. Toate bune si frumoase, haideti sa luam ambele cifre ca fiind exacte. Doar ca cele 170 de milioane au un DACA in fata (daca se impune o taxa). Din nou, comparati o probabilitate cu o certitudine, si din nou, in sensul care va convine.
    Am inteles, schimbarile climatice sint minunate, petrolul este rege si de neinlocuit. Dar… oare de ce faceti parte dintr-o minoritate insignificanta ca procent? Si de ce simtiti nevoia sa tratati constant de sus pe cei care chiar cred ca schimbarile climatice sint o problema?

    • ion spune:

      problema e organizarea noastra nu clima

    • Harald spune:

      @Cosmin – cât lignit poate fi ars cu nonșalanță în Europa, în lupta împotriva petrolului și a gazelor de șist? Chiar credeți că lignitul ăla emană cumva parfum prin ardere? Dacă tot vi se pare că e de bine să faceți parte din majoritate, care e punctul de vedere al majorității despre acel lignit? Emană cumva lignitul mai puțin carbon decât gazele de șist?

      Aveți o rețetă împotriva schimbărilor climatice, garantați o primăvară eternă pe toată planeta dacă eliminați consumul de petrol?

      • Cosmin spune:

        De ce musai lignit? One-sided argument? De ce nu vorbim de alte tipuri de energie (vint, de ex)?

        • Harald spune:

          @Cosmin – pentru că lignitul e un combustibil mult inferior oricărui produs petrolier, dar este ars cu milioanele de tone exact pentru eolienele și panourile solare care vă sunt atât de dragi. Germania oferă un exemplu nemaipomenit cu cele două exploatări mamut de la Hambach și Garzweiler, după ce și-a umplut țara de moriști. Dar dvs auziți pentru prima dată de așa ceva și nu aveți nicio idee cât lignit se arde pentru energiile ”curate”.

          Aveți mai jos o imagine de la Garzweiler, ”jucăriile” alea de zeci de etaje extrag fiecare câte 10.000 de tone de lignit pe oră (240.000 de tone la fiecare 24 de ore pentru fiecare excavator).

          https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Garzweiler_Tagebau-1230.jpg

          Iar la Hambach au defrișat 90% din pădurea de-acolo și au săpat cea mai mare groapă făcută vreodată de om pe planeta asta, exploatarea a ajuns în prezent la 300 de metri sub nivelul mării, iar groapa are deja acum peste 3.000 de hectare și ar putea ajunge la peste 8.000.

          https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e8/Banneraktion_von_JunepA_im_Tagebau_Hambach%2C_2017.jpg

          • Cosmin spune:

            Eu nu contest practicile mentionate, nici vorba. Dar tocmai de ele trebuie sa ne indepartam, alternativele si tehnologia exista. La asta ma refer

            • Harald spune:

              @Cosmin – alternativa unor oameni sănătoși la cap ar fi să treacă termocentralele de pe lignit pe gaz metan și să lase eolienele în plata Domnului. Dar asta n-ar mai fi cool, right? :)

        • Gabriel I. spune:

          Vant maybe?
          Fiindca daca s-ar inlocui capacitatile actuale pe lignit cu “vant maybe” cam cam o treime din Europa ar trebui acoperita de moristi. Si asta nu ar elimina lignitul maybe fiindca vantul nu e resursa constanta deci orice morisca va avea nevoie de back-up.

          • Cosmin spune:

            Vintul era doar un exemplu, dar nu este singura tehnologie! Exista si altele (ex hidro), si nu sustin eliminarea totala a centralelor pe combustibili fosili, cel putin pentru moment.

            • Josef Svejk spune:

              Bănuiesc că știți faptul că potențialul hidroenergetic al lumii dezvoltate e deja exploat la maximum de decenii. Deci mare lucru nu mai e de stors. Vîmtul nu e suficient, și nici nu bate tot timpul. Soarele nu pre stralucește noptea și nici atunci cînd e înourat. Alte idei?!

              Păi dacă nu aveți altele, vă sugerez eu una: Ce ar fi davă înțeleapta UE ar decide ca persoanele ce se înreistrează oficial ca ecologiști să aibă alimentarea cu curent tăiata utomat atunci când nu se produce suficentă elctricitate din susrse regenerabile. Nu vi se pare echitabil și firesc?

    • Hantzy spune:

      Cismin,
      Cert e că iarna mor mai mulți oameni decât vara. Pe toate meridianele și paralele pământului. Nu știu care dunt criteriile pentru stabilirea vreunei temperaturi optime locale, dar crd că nici nu contează. Uimitor e ca mii de oameni mor la Atena de frig. Ce înseamnă frig la Atena?! Câteva grade sub zero, într-o noapte.
      Nu știu care sunt cauzele morții în timpul iernii: gripă, pneumonie, hipotermie, accidente rutiere sau vreo sechela, vreo meningita sau borelioza netratata încă de astă vară, dar cei mai mulți oameni mor în emisfera nordică intre decembrie și martie. Și porcii, tot iarna mor mai mulți. Cu excepția lui 2018…
      În Australia mori de frig când e vară la noi. În camera de hotel temperatura variază în August între 11 și 13°C, iar încălzirea se face doar cu instalația de AC. După 4 ore am obținut 15°C. Sa mori, nu alta! Mai bine ieși la un Foster’s rece, rece că te dor dinții…

    • bogdan.b spune:

      Domnul ecologist ,

      ” In Suedia, populatia este concentrata in partea de sus, daca ceva se intimpla in “pustiu”, pina detectezi ceva, pina transporti mijloacele de interventie si oamenii… deja e extrem de tirziu.”

      Trecand peste exprimarea a la “Veorica ” = partea de sus ?! , presupun ca v-ati referit la nordul Suediei ( ca doar nu tineti globul invers ) , ar fi interesant pentru dvs sa stiti ca Suedia este impartita in 3 regiuni , una peste alta , ca sa folosesc limbajul dvs .

      “În mod tradițional Suedia este împărțită în trei regiuni istorice (landsdelar):

      Götaland – Suedia de Sud, incluzând Scania, fost teritoriu danez și Västergötland cu orașul Göteborg.
      Svealand – Suedia Centrală, partea cea mai veche a țării, cuprinzând și orașul Stockholm
      Norrland – jumătatea nordică a țării, cuprinzând 59% din suprafața Suediei, dar doar 12% din populația țării, cuprinzând și o parte importantă din Laponia, locuită de populația Sami.”

      12% din populatie , 59% din teritoriu ? Acolo e concentrata populatia ?!
      Nu mi-as permite sa folosesc Wikipedia cu domnul profesor , dar pentru cei ca dvs e suficienta.

  2. Absurdistan spune:

    Cu respect, domnule profesor, pînă și eu unul (așa, dintr-o perspectiva limitată, empirică, chestionabila) cam observ niște schimbări climatice care se manifestă în situații de vreme excepțională, de multe ori în mod neplăcut. Mă tem cam asta este, va trebui să ne obișnuim și adaptăm.

    Ceea ce mă deranjează cu adevărat la strigoii care fac o profesiune din a țipa despre aceste schimbări sînt salturile [i]logice.

    - dacă vremea se schimbă este întotdeauna către mai rău [de aceea articolul dv. este binevenit, arătați pe bună dreptate că orice schimbări sînt complexe și afectează indivizi și grupuri umane în feluri complexe, din fericire nu în întregime negative]

    - dacă vremea se schimbă și unii specialiști trasează o POSIBILĂ, parțială legătură între activități umane care altfel aduc imense beneficii sociale și schimbări, trebuie luate “măsuri drastice”, anvizajate de putinista Merkel, de democratul Xi, de gerontofilul Macron și de dansatorul din buric Trudeau, “elita” Vestului actual, cele mai mari competențe produse de magnificul pseudo-liberalism neomarxist

    - cu toate că nimeni din cei care bat tobele apocalipsei nu renunta la avantajele civilizaționale aduse de tehnologiile moderne, li se pare că numai a se bate cu pumnul în piept este suficient – în engleză se cheamă “virtue-signaling”, vedeți Al Gore și Leonardo di Caprio călătorind în draci cu avioanele personale dar uitîndu-se urît la bietul plebeu care, oroare, soarbe o Cola prin Paiul de Plastic al Păcatului. E și la modă să te uiți de sus la cei din industria petrolului ca și cum fiecare literă trimisă pe Internet nu ar fi făcută posibilă tocmai de această industrie a petrolului, ca și cum fiecare aspect al vieții concrete din fiecare zi nu ar fi dependent de viabilitatea industriei petrolului.

    Ceea ce distonează CEL mai tare este această atitudine copilărească de “să facem CEVA, orice, pînă nu e prea tîrziu”. Dacă apocalipsiștii ar fi serioși, ar propune lucruri cuantificabile. Măsurile X, cu costurile Y, sînt garantate a reversa apocalipsa în intervalul de timp Z.

    Ei știu foarte bine că sînt incapabili de a demonstra, planifica, cuantifica ceva cît de cît coerent pe aceste linii astfel încît, la un mod mai degrabă religios decît științific, se mulțumesc a îi demoniza pe sceptici, pe cinici, pe increduli și, bineînțeles, pe țapii ispășitori ai industriilor care le asigură lor – sfinților, eroilor, acestor singur-proclamate Jeanne d’Arc ai apocalipsei încalziriste – posibilitatea de a călători în lux, a trăi în puf și a pontifica glorios către țărani cum trebuie EI să se sacrifice.

    Să auzim și noi: sacrificiul cîtor cvadrilioane de dolari, PRECIS, este necesar pentru a se reversa, demonstrabil și cu răspunderi bine precizate, schimbările climatice?

    Sau e suficient să urlăm isteric “gîndiți-va la COPII !!” și a distruge economia mondială, cît mai funcționează și aia, pe altarul unei speranțe cețoase, a unei religii “feel good”?

    Acesta mi se pare centrul problemei.

    • Sunt de acord cu dumneavoastră că există niște schimbări climatice care se manifestă în situații de vreme excepțională, de multe ori în mod neplăcut. Asta a făcut și face clima de când a „învățat” prostul obicei să se schimbe fără să ne ceară acordul prealabil.

      Intenția mea principală a fost să atrag atenția asupra unui fapt binecunoscut, dar ignorat cu intenție: veștile bune nu au aceeași valoare pentru mass-media și consumatorii de mass-media precum veștile proaste. Și asta nu-i doar din vina mass-mediilor. De ce? Pentru că este mult mai provocator și dificil să comunici o veste bună. În multe cazuri, vestea „bună” nu este ceva ce s-a întâmplat (vedeți exemplele din articol), ci faptul că un lucru „rău” nu se mai întâmplă. Cu câteva zile în urmă, isteria creată de uraganul Florence – „monster storm”, categoria 5 nu mai este suficientă pentru a descrie ce se va întâmpla, o nouă categorie, batjocoritor numită „Donald Trump”, va trebuie inventată etc. – a atras atenția maximă a mass-mediilor americane și internaționale. Dar faptul că Florence s-a „fâsâit”, ajungând o modestă furtună de gradul 1, nu este comentată la capitolul „știri bune”, ci la categoria „un lucru rău de tot care nu se mai întâmplă”.

      De ce are loc această perturbare/corupere a realității? Pentru că veștile bune nu capturează imaginația noastră la fel ce veștile proaste. Un articol publicat în 2014 (Consumer Demand for Cynical and Negative News Frames), atestă convingător un lucru surprinzător: chiar dacă participanții studiați au declarat că vor să citească știri pozitive, comportamentul lor a revelat o preferință inconștientă pentru conținuturi negative. Să mă mai întreb de ce unii cititori ai acestui articol vor vedea numai partea negativă a schimbărilor climatice? Ar fi futil.

      Un alt exemplu.

      Considerați un scenariu foarte comun, în care politicienii și mass-media bat toba mare pe tema frica de crime, chiar dacă datele statistice indică, la nivel național, că rata criminalității este scăzută sau în scădere. Ce se va întâmpla? Atenția și resursele, uneori puține, vor fi canalizate pentru a rezolva o problemă greșită. În consecință, vom avea mai multă poliție pe străzi ori drepturile civice vor fi reduse, în loc de politici de creștere a bunăstării, precum noi locuri de muncă, educație și îngrijirea sănătății mai bune. Aceste demersuri nu au aceeași valoare de breaking news, nu apar pe „burtiere”, la fel ca uraganele, incendiile, valurile de căldură (nu de frig), cutremurele ș.a.

      Mi-e teamă că veștile rele pot foarte ușor degenera în politici greșite, bazate pe frică. De aceea, am scris și tot mai scriu, că avem nevoie de o recunoaștere mai balansată, bazată pe fapte, a ceea ce sunt schimbările climatice actuale și efectele lor. Experiența mea trecută, cu introducerea în spațiul românesc, a discuțiilor despre fracturarea hidraulică și efectele sale – m-a condus la concluzia că se poate, cu multe eforturi și înfruntând multă ostilitate – să schimb tendințele (in)conștiente către supralicitarea știrilor proaste în defavoarea celor bune.

      • Cu câteva zile în urmă, isteria creată de uraganul Florence – „monster storm”, categoria 5 nu mai este suficientă pentru a descrie ce se va întâmpla, o nouă categorie, batjocoritor numită „Donald Trump”, va trebuie inventată etc. – a atras atenția maximă a mass-mediilor americane și internaționale. Dar faptul că Florence s-a „fâsâit”, ajungând o modestă furtună de gradul 1, nu este comentată la capitolul „știri bune”, ci la categoria „un lucru rău de tot care nu se mai întâmplă”.

        Cât timp Florence s-a pregătit să atingă uscatul, așteptările mass-mediilor erau la nivelul maxim -Monster Storm, Once in a Century, a pentru a produce breaking news și rating: zeci de reporteri de la toate televiziunile importante au fost trimiși pe teren să relateze din fiecare unghi posibil și de la fiecare milimetru distanță dezastrele inimaginabile pe care Florence avea să le producă. O mană cerească (pun intended!) pentru mass-media. De ce? După cum am scris mai sus, oamenii au o inclinație inconștientă să fie mai excitați/interesați de veștile proaste decât de cele bune.

        Acum, Florence este doar o furtună banală, de categoria 1, așa cum sunt multe altele pe tot globul. Dar un ziar liberal important, consecvent în isteria lui propagandistică, a găsit un alt titlu pentru degradarea lui Florence, titlu care să omită total caracterul pozitiv al degradării uraganului:

        Hurricane Florence Is Going to Slow Down. That’s Not Good.

        Ce să mai înțeleagă un om normal: Uraganul Florence era o calamitate când era de gradul 4, acum când s-a fâsâit la gradul 1, „nu-i bine”!!! Nici nu vreau să-mi închipui ce-ar fi scris același ziar dacă pronosticul meteorologilor se adeverea. Iată o mostră de jurnalism din The Washington Post:

        In little more than a day, Hurricane Florence exploded in strength, jumping from a Category 1 to a Category 4 behemoth with 140 mph winds. This process — hurricanes intensifying fast — is both extremely dangerous and poorly understood. But new research says that as the climate continues to warm, storms will do it faster and more often, and in some extreme cases, grow so powerful that they might arguably be labeled “Category 6.”

        Și alta, indicând fără echivoc pe dușmanul #1 al omenirii progresiste:

        Yet when it comes to extreme weather, Mr. Trump is complicit. He plays down humans’ role in increasing the risks, and he continues to dismantle efforts to address those risks. It is hard to attribute any single weather event to climate change. But there is no reasonable doubt that humans are priming the Earth’s systems to produce disasters.

        Când toată pregătirea propagandistică și mediatică s-a fâsâit lamentabil, aceleași mass-media nu vor să raporteze că degradarea lui Florence de la categoria 4 la categoria 1 este o știre pozitivă pentru oamenii din Caroline.

        • robinson spune:

          @ Cranganu

          Categoria 1 sau “tropical storm” se refera doar la viteza vintului, nu si la cantitatea de apa adusa de furtuna.

          De exemplu

          “Hurricane Florence Is Going to Slow Down. That’s Not Good.”

          este intr-adevar o veste proasta, caci inseamna mai multa apa cazuta practic in acelasi loc, si nu distribuita pe arii mai mari.

          • Nu e obligatoriu să fie adevărat ceea ce spuneți. Fiecare furtună tropicală de categoria 1 sau uragan de categoria 5 poate fi mai mult sau mai puțin ploioasă(ploios), de aceea diferențierea lor se face prin viteza vântului, care este un parametru non-echivoc. Energia cinetică pe care o transportă vântul este cea mai mare primejdie pentru viețile, așezările și construcțiile umane, nu cantitatea de apă de ploaie.

            De exemplu:

            În istoria SUA, furtuna tropicală Amelia a fost cel mai ploios eveniment după 1956. Amelia a vărsat 1,2 metri apă peste Texas între 30 iulie – 1 august 1978. Numărul victimelor a fost de 33.

            În comparație, Marele Uragan Galveston, de categoria 4, a lovit Texasul în 1900 (pe când nu era prea multă încălzire globală!) și a omorât cei mai mulți oameni: între 8.000 – 12.000.

            Vă las să trageți singur concluziile.

            Eu îmi mențin părerea că retrogradarea lui Florence a fost/este o veste bună, dar mass-media isterizată și alarmistă nu vor să accepte adevăruri no brainer (la mintea cocoșului).

            • robinson spune:

              Trag concluzia ca da, retrogradarea la categoria 1 e o veste buna dar “slowing down” ramine “bad news”. Comparatia cu alte uragane “nu e in cestiune”, e vorba ca “other things being equal” o incetinire a deplasarii uraganului inrautateste situatia. Cred ca asta “poate sa inteleaga un om normal”.

          • Harald spune:

            @robinson – amestecați aiurea vitezele. Retrogradarea unui uragan sau a unei furtuni tropicale se referă la viteza vântului, nu la viteza cu care avansează pe teren formațiunea în sine. Iar la diametrul unei astfel de formațiuni, chiar nu contează viteza cu care avansează ea pe teren. Va cădea mai multă ploaie pe o arie de zeci de mii de kilometri pătrați (gen un sfert de România) ceea ce practic e nerelevant. Viteza vântului e mult mai relevantă, ea provoacă dstrugeri.

            În rezumat, încercați degeaba să lansați în spațiu o căruță. Washington Post e al lui Jeff Bezos, unul dintre miliardarii progresiști ai momentului.

            • robinson spune:

              @ Harald

              Fiti mai atent: nu “amestecam” vitezele, dimpotriva, incercam sa le disting. Vad ca in cazul Dvs. nu am reusit, o fi si vina mea. De ce va enervati?

            • Harald spune:

              @robinson – de ce insistati sa comunicati patologic? :)

              Ati incercat sa creati confuzie, nu distinctie, intre cele doua viteze. Iar tendintele de a recurge la manipulare psihologica ma fac sa cred ca ati mai folosit pe-aici si alte 4-5 nickname-uri.

            • robinson spune:

              @ Harald

              Sinteti mai tenace decit mine. Si mai abil: cum as putea sa ma apar de acuzatia ca as folosi
              alte 4-5 nick-uri? Ati cistigat, felicitari!

            • Harald spune:

              @robinson – exact în asta constă utilitatea unor nickname-uri muiltiple: @robinson poate poza oricând în nou-născut, chiar dacă vine cu aceleași ”scheme” manipulatoare care pot fi întâlnite în comentarii semnate mai recent @Daniel S, iar mai demult @Claudiu S.

              În general, un comentator care folosește mai multe nickname-uri nu se poate preface destul de convingător că acele comentarii le scriu mai multe persoane diferite. Pentru asta chiar ar fi nevoie de multiple personalități și nimeni nu e chiar atât de bun :) Iar cei care sunt într-adevăr buni la așa ceva se ocupă cu lucruri mult mai ”adevărate” :)

            • robinson spune:

              @ Harald

              Impingeti, va rog, perspicacitatea de comparatist pina la onestitatea de a veni cu probe. As vrea si eu sa-mi cunosc heteronimii @Daniel S sau @Claudiu S. Veti spune ca ma prefac curios, dar ce aveti de pierdut? Veti triumfa mai spectaculos.

            • Harald spune:

              @robinson – v-am furnizat nickname-urile, nu vă împiedică nimeni să căutați comentariile semnate astfel, la articolele mai vechi și mai noi. Dar e evident că nu doriți și nici nu e nevoie să le căutați, încercați doar să continuați un pic circul.

      • Absurdistan spune:

        Sigur, domnule profesor, nu vă contraziceam (și aveți tot dreptul să va alegeți temele așa cum doriți!), îmi exprimam, în modestă completare la ideile dv., supărările mele “pet” legate de aceste salturi ilogice de la “ceva se întîmplă” (ceea ce, cum am zis, mi se pare posibil, empiric vorbind) la “ceva se întîmplă din cauza CO2ului din surse umane” la “trebuie să facem ‘ceva’, nu contează ce” și mai ales la ***refuzul încalziriștilor de a exprima clar ce anume vor să facă, cu ce cost și cu ce efect garantat sau în parte dovedit***.

        Ideea că o țară mai bogată, din “întîmplare” SUA, ar trebui să își distrugă economia ACUM că poate poate într-o sută de ani va crește temperatura cu 0.3 în loc de 0.4 grade (sau nu!), așa, de dragul virtue-signaling, este absolut absurdă.

        Articolele dv. le citesc întotdeauna cu mare plăcere. (“Incurajați de profu’ de geologie politica, care va permite orice, contra limbutelor pe care i le aplicati fara pic de jena, in vazul lumii” – ni se reproșează, pe altă pagină, de către unul dintre cei mai distinși și eleganți emuli ai acelui autor. Fiecare își are admiratorii pe care îi merită și sper că nu sînteți prea rușinați de noi, ai dv. “groupies”. (-:)

        Multă sănătate!

        • Mi s-a adus la cunoștință că unul din foștii mei comentatori, care a primit cartonașul roșu pentru limbaj abject, s-a oploșit pe articolele altui autor Contributors, de unde împroașcă venin la adresa mea. Ar trebui ca toți autorii să nu permită unor astfel de psihopați să se refuleze necontrolați. Sănătatea mintală a cititorilor trebuie protejată indiferent dacă autorul este profesor de geofizică sau de biologie.

          • Absurdistan spune:

            Ceea ce mi se pare trist este cînd un autor Contributors refuză comentarii infailibil decente dar critice – să zicem, la adresa senatorului american recent decedat și maoist-deificat – dar publică cu entuziasm mizerii pure, fie ele vag amuzante.

            În partea mea de SUA zicem cîteodată că doctoratele în umanioare (nu cele clasice , forjate sub încercările vremurilor, ci categoriile “trendy” inventate de progresiști) sînt atît de caraghioase și inflaționare încît îți este mai greu să găsești un cîine vagabond decît un “doctor” în de-alde astea – politologie, sociologie, economie politică, ecologie dar, cum ar zice Mark Twain, deja mă repet.

            Am remarcat că la dv. trec comentariile care vă “încearcă” (challenge) ideile, aveți probleme numai cu mitocănia și atacul la persoană. Nu va enervați. Ce e val [de lături] ca valul trece.

            Vă doresc să continuați a greși înspre libertatea cuvîntului, within reason – pînă și cei care ne jignesc se încadrează în vorba românească “fiece pasăre pe limba ei piere” sau, în engleză, “give them enough rope and see what happens”.

            Faptul că cei dovediți a fi greșit nu au minima decență de a se scuza este la ordinea zilei.

            Vreme de un an și (mult) mai bine de un an ni s-a spus, din nou, din nou, din nou, că Președintele Trump este agentul Moscovei. Acum se mută “discursul” spre alte “puncte cheie” DAR fără să explice, fără să se solicite scuze pentru a fi MINȚIT populația pe față.

            • Hantzy spune:

              “Faptul că cei dovediți a fi greșit nu au minima decență de a se scuza este la ordinea zilei.”

              Măcar un contraexemplu am la îndemână: eu însumi mi-am cerut scuze pentru o eroare de atribuire a unui text. Și totuși am fost ulterior admonestat că nu aș comenta fair, deși acuzațiile nu au fost susținute nicicum de exemple.
              În rest, comentatori care au făcut afirmații false, foarte rar le-au recunoscut, iar de regrete nici vorbă.
              Câteva exemple:
              1. Vaporii de apă ar fi de 2200 ori mai prevalenti decât moleculele de co2. Deși nu e clar ce anume a fost vizat prin această afirmație, concentrație masică sau volumica, ori aportul fiecăruia la efectul de seră planetar, afirmația e, pur și simplu, falsă.
              2. S-a vorbit despre niște sobe ecologice intr-un comentariu cu un titlu cu ceva despre “fericirea băgată pe gât”. În realitate era vorba doar de un program pe bază de voluntariat. În internet se găsesc atât critici, cât și aprecieri, cam în cantități egale. Au fost prezentate atunci doar critici, procedând deci exact ca incalziristii ce oferă doar știri negative.
              3. Un alt fapt divers, cum ca Papa Francisc a apelat în tinerețe la consultări de specialitate cu un psiholog, a fost prezentat intre comentariile la articolele dlui Crânganu ca o grijă pentru miliardul de catolici. Intre iezuiti însă consultul psihologic este un fapt obișnuit, absolut normal.

              Și mai este ceva. Observă, dragă Absurdistan, cine sunt cei ce vorbesc cel mai mult despre ideologie! Aproape nu există comentariu al unor conforumisti fără neomarxism, progresism, comunism, islamism, socialism și tot felul de alte “isme”. Utilizarea lor în exces le reduce forța de impact.

  3. Hantzy spune:

    Casandrele climatice sunt ca și președintele american: deși susțin extreme diferite nu trebuie luați în serios.
    Ispirescu a scris o poveste plină de învățăminte: Sarea în bucate
    Prințesa ce-și iubea părintele precum sarea în bucate fu pe nedrept prigonita, dar în final realitatea triumfă. Pentru cei obișnuiți să nu distingă nuanțele, îngrămădind totul fie în coltul sceptic, fie în cel optimist, dihonia intre cald și rece e asemănătoare celei dintre miere și sare.
    Este evident că miere poate cam oricine îngurgita în cantități cu precădere mai mari decât apă de mare, dar sarea de bucătărie rămâne singurul ingredient nelipsit în meniul zilnic.
    Fără frig rămâneam probabil maimuțe: o banană de aici, o smochină de pe ramura cealaltă, totul cu autoservire… nu tu încălzire centrală, nu tu bibiu, nu tu slujbă, nici măcar Papa de la Roma, șamd.

    • Josef Svejk spune:

      Ăsta e vechiul și răsuflatul sofism comunist al „abordării echilibrate”. Adică de dragul „balansării extremelor” comunismul are dreptul la legitimate. E aberant. Adică hoțul trebuie aceptat pentru ca să existe echilibru între oameni onești și infractori. La fel cum e aberant să acceptăm și mai ales să continuăm să risipim resurse frauda încălzirii globale antropogene. Fiecare are dreptul desigur la o opinie. Numai că rebuie să învețe să-și finațeze singur gărgăunii.

  4. mike spune:

    “Ceea ce știu este că, după semnarea Acordului de la Paris în 2015, extrem de puține țări s-au apropiat cât de cât de țintele acceptate voluntar pentru reducerea emisiilor de CO2.”–> Pai in spatele acestui Acord de la Paris s-au cheltuit milioane (trilioane!) de euro, bani proveniti in mare parte din SUA. Incep sa cred ca este o “mafie” a incalzirii globale, dincolo de orice propaganda politica. De aici deriva toate celelalte activitati: reciclarea pe sapte mii de categorii a deseurilor, tehnologii solare instalate pe case din care s-au imbogatit marile companii europene (Siemens), centrale eoliene care nici nu se misca daramite sa mai si produca ceva energie (lider in domeniu Siemens), ONG-uri si fundatii care cheltuiesc milioane de euro pe “lobby” eco, tot felul de agentii de pe langa Comisia Europeana,, etc, etc. , toate folosindu-se de tema incalzirii globale si trambitand sfarsitul lumii. Trump a hotarat sa nu le mai dea bani. Trump a hotarat sa nu mai plateasca zecile de mii de functionari NATO de pomana (sa vedeti ce sediu si-au tras tot cu panouri solare si tehnologii eco), Trump a vrut ca nimeni sa nu mai capuseze America iar daca cineva are nevoie de America sa si ofere ceva pe lumea asta, nu doar sa ia.
    Legat de cei care nu rezista la frig sau caldura, sunt de parere ca in general, orice organism cat de cat sanatos trebuie sa reziste un pic la frig sau la temperaturi mai mari. Probabil ca multi au murit de infarct si este regretabil acest lucru.
    Multumim pentru articol! Cool!

  5. M. Filip spune:

    Am început să citesc articolul cu interes pentru avantajele încălzirii globale, care e de necontestat, dar nu am găsit decât interpretări tendențioase ale câtorva statistici. La argumentele lui Cosmin de mai sus, aș vrea să mai adaug:
    Referitor la numărul de morți din cauza căldurii și a celor din cauza frigului pot să spun că cu frigul se poate lupta mai ușor decât cu căldura. Majoritatea oamenilor care mor de frig mor pentru că nu au un adăpost, mor noaptea pentru că rămân afară. Dați-le un adăpost și nu vor mai muri. Pe când din cauza căldurii mor în general oameni care încearcă să desfășoare o activitate ziua, pe călduri insuportabile. Dacă vă duceți vara în țările adiacente Golfului Persic, veți observa ușor că viața se animă acolo abia după apusul Soarelui. Dumneavoastră considerați mai bine să întrerupem activitățile ziua ca să ținem oameni fără adăpost afară noaptea?
    Referitor la harta zonelor cu creșteri sau scăderi de vegetație, nu-mi vine să cred că nu ați observat că a crescut vegetația în zonele unde era deja destulă (zone ecuatoriale, zone împădurite nordice), dar zonele aride s-au extins în general. Nu mi se pare un schimb prea bun. Pe mine, ca ecologist, mă interesează să salvez cât mai multe zone de la moarte, nu să schimb regimul unor zone care funcționează deja.

    • nu-mi vine să cred că nu ați observat că a crescut vegetația în zonele unde era deja destulă (zone ecuatoriale, zone împădurite nordice), dar zonele aride s-au extins în general.

      O istorie fabuloasă, ocolită în mass-media, este reprezentată de zona din sudul Saharei, unde 300.000 km pătrați din regiunea Sahel s-au transformat din deșert într-o zonă cu iarbă abundentă.

      • Hantzy spune:

        Într-adevăr, cam acum un deceniu în vestul Saharei se înverzește tot mai mult. Tuaregii povesteau că în ultimii ani a plouat tot mai mult. Aerul mai cald conține mai mulți vapori de apă, care fiind mai ușori se ridică rapid la altitudini ce permit condensarea bruscă.
        În schimb în sudul Saharei, desertul avansează rapid. Din 1920 suprafața deșertului a crescut cu 10%. Dar nici asta nu este neapărat rău. Armatanul este un vânt uscat care transportă praful saharian peste Atlantic, până în lunca Amazonului. Praf care hrănește cu minerale cea mai mare pădure Ecuatorială.

      • M. Filip spune:

        În Sahel există alte influențe oscilatorii, dar pe harta dumneavoastră pe mai mulți ani zona apare totuși cu roșu.

        • Harta nu a mea, ci a colectivului coordonat de NASA.

          Dacă sunteți un expert în „alte influențe oscilatorii” din Sahel, care ar putea explica înverzirea existentă, vă recomand să vă adresați direct autorului de contact:

          Shilong Piao, Department of Atmospheric and Oceanic Science, University of Maryland, College Park, Maryland 20742, USA, e-mail: slpiao@pku.edu.cn

          Totuși, pentru a nu vă acoperi eventual de ridicol, înainte de a trimite observațiile personale despre „alte influențe oscilatorii” din Sahel, poate aveți timp să recitiți ce scriu autorii articolului pe pag. 793:

          Positive effects of climate change in the northern high latitudes and the Tibetan Plateau are attributed to rising temperature, which enhances photosynthesis and lengthens the growing season, whereas the greening of the Sahel [s.m.] and South Africa are primarily driven by increasing precipitation

    • @M. Filip

      Majoritatea oamenilor care mor de frig mor pentru că nu au un adăpost, mor noaptea pentru că rămân afară. Dați-le un adăpost și nu vor mai muri. Pe când din cauza căldurii mor în general oameni care încearcă să desfășoare o activitate ziua, pe călduri insuportabile.

      Păi dacă decesele cauzate de valurile de frig se pot diminua cu oferirea unui adăpost, atunci și victimele valurilor de căldură pot fi salvate prin oferirea de aer condiționat sau schimbarea programului de lucru.

      Am, totuși, o nelămurire: Cei 48.000 oameni, omorâți de valurile de frig din iarna 2018 în Marea Britanie, au fost toți homeless?! Câte victime au făcut valurile de căldură în Marea Britanie anul acesta? Ca să nu comparăm mere cu pere…

      48,000 Brits dead after worst winter in 42 years

      În 2015, a existat o situație similară în Marea Britanie: Winter death toll ‘to exceed 40,000′

      • Harald spune:

        În UK sunt sute de mii de gospodării care rămân neîncălzite iarna, după unele estimări chiar spre 2 milioane. Oamenii (white-britsh get-beget) sunt adesea prea săraci ca să-și permită încălzirea locuințelor, iar iarna 2017-2018 a fost mult mai grea decât de-obicei, în martie încă era mai frig ca în ianuarie.

        Există niște ajutoare pentru încălzire acordate de consiliile locale, dar ca orice alocări de bani publici, în unele cazuri le primesc până și pensionarii britanici retrași în Spania (pe motiv că ”e dreptul lor prin lege”) iar în alte cazuri nu le primesc tocmai cei care ar avea nevoie de ele. Și exact ca în România lui Ceaușescu, există oameni săraci atât de disperați să economisească orice ban, încât nu pornesc centrala termică din locuință cu săptămânile, deși ar putea-o face.

      • M. Filip spune:

        Deși mă exprim foarte politicos, ultimele comentarii nu mi-au fost publicate. Mai încerc odată și dacă nici acum nu merge părăsesc definitiv site-ul acesta. De-aceea scriu aici pentru toate replicile autorului la comentariul meu inițial.

        Nu contest harta. Pare adevărată și se potrivește cu alte informații pe care le-am aflat de-a lungul timpului, doar că nu susține vre-un beneficiu al încălzirii globale. Din păcate cercetătorii sunt prea împărțiți în două tabere în privința asta și recurg la omisiuni și interpretări ciudate pentru a convinge publicul, tocmai pentru că a devenit o temă politică. Nu contest nici înverzirea din ultimii ani a Sahel-ului, doar că ar trebui să mai așteptăm până când va acoperi toată suprafața pierdută în ultimii 33 de ani (conform hărții acelorași autori) ca să declarăm acesta un beneficiu al încălzirii globale.

        Rămân la ideea că articolul a fost scris ca să răsucească anumite date în favoarea celor care contestă efectele nocive ale încălzirii globale (dacă nu chiar cu interes economic sau politic), nu să aducă ceva interesant despre beneficiile ei. Altfel poate ați fi amintit, de exemplu, de deschiderea rutei de navigație arctică. Datorită încălzirii globale se poate traversa Oceanul Arctic mai multe luni pe an, scurtând considerabil voiajele cu mărfuri din China, și evitând Canalul Suez. De-asemenea exportul de produse alimentare din Europa în China se poate face mult mai rapid și mai ieftin (refrigerarea se face mai ușor).

        • Când spuneți adevărul?

          Când scrieți În Sahel există alte influențe oscilatorii, dar pe harta dumneavoastră pe mai mulți ani zona apare totuși cu roșu sau când scrieți, după ce v-am avertizat că nu este harta mea și v-am demonstrat că nici măcar nu ați citit articolul citat, că

          Nu contest harta. Pare adevărată și se potrivește cu alte informații pe care le-am aflat de-a lungul timpului, doar că nu susține vre-un beneficiu al încălzirii globale.

          Un alt indiciu că nu citiți destul înainte de a vă elabora comentariile, este faptul că ignorați comentariul meu 14/09/2018 la 23:08, despre beneficiile climatice pentru Rusia.

          În concluzie, v-am acordat prea multe minute din timpul meu și, dacă părăsiți definitiv site-ul acesta, nu-i nici o pagubă.

  6. alex spune:

    … faptul ca globul se confrunta cu fenomene extreme din ce in ce mai des e o consecinta directa a schimbarilor climatice.
    [...]

    • Poate mai priviți o dată (cu alți ochelari) Fig. 2 și încercați să estimați „creșterea” valurilor de căldură în ultimii 120 ani (1895 – 2015).

      • Cosmin spune:

        Dupa 1990 se observa o tendinta de crestere, iar “statistical mean” a crescut clar, de la aproape 0, pina la 0.1. Valoarea nu este mica, avind in vedere scara.
        Media statistica este valoarea relevanta aici, iar aceasta a crescut.

        • Există calculat acel „statistical mean” pe perioade diferite? Că în articol nu se găsește. Nu cumva l-ați „calculat” ochiometric? Poate tot așa îl comparați și cu intervalul 1890 -1930. Acolo ce vă mai spune „media statistică”?

          Până una, alta, citez din studiul EPA comentariul la Fig. 2 folosită în articol:

          Heat waves in the 1930s remain the most severe heat waves in the U.S. historical record (see Figure 1, [Fig. 2 în articolul meu]). The spike in Figure 1 reflects extreme, persistent heat waves in the Great Plains region during a period known as the “Dust Bowl.” Poor land use practices and many years of intense drought contributed to these heat waves by depleting soil moisture and reducing the moderating effects of evaporation.

          Parcă nu se găsește expresia „creșterea încălzirii globale” în explicația oficială a EPA…

          • Cosmin spune:

            Evident ca media am facut-o ochiometric, pentru ca nu am acces la numere. Dar, presupunind ca dv. aveti, va invit sa lenintroduceti in Excel, si sa trageti un “trend line”, sa zicem cel putin polinom de ordin 2. Sint curios ce rezultat o sa aveti… eu sint convins ca trendul ultimilor 30 de ani va indica ce nu va doriti.
            Plus ca observ ceva: citatul din articol se refera la “great plains”, adica o regiune izolata din US (izolata in sens “singularizata”). Probabil ca daca izolez Cimpia Romana rezulttele sint opuse.
            Cum puteti folosi date care se refera la o zona anume, fara sa specificati, si sa le citati ca fiind globale? Eu unul asa am inteles, ca se refera la nivel global. Sa nu mai zic ca imi dati si cauza (“poor land practice”), care in alte parti nu se aplica. Si atunci?

            • 1. Am proiectat datele în Excel. Pentru perioada 1895 – 2015, trendul linear este negativ: EPA Heatwave Index = -0.0003 x Year + 0.6878.

              Cherry picking doar ultimii 30 ani înseamnă introducerea unui bias metodologic.

              2. Cum puteti folosi date care se refera la o zona anume, fara sa specificati, si sa le citati ca fiind globale? Eu unul asa am inteles, ca se refera la nivel global

              Mă văd nevoit să repet că nu vreți să citiți corect: În textul articolului este scris, negru pe alb, următoarele:

              Indexul oficial al valurilor de căldură din SUA în perioada 1895 – 2015, împreună cu variația emisiilor globale de CO2.

              Iar Referința 2 este la de clară:

              EPA, 2016, U. S. Annual Heat Wave Index 1895 – 2015

              Dacă aceste indicații fără echivoc vă duc, totuși, cu gândul că am folosit date globale, fără să specific, înseamnă că aveți o problemă de care nu sunt vinovat. Dialogul meu cu dvs. se încheie aici.

            • 1. Am proiectat datele în Excel. Pentru perioada 1895 – 2015, trendul linear este negativ: EPA Heatwave Index = -0.0003 x Year + 0.6878.

              Cherry picking doar ultimii 30 ani înseamnă introducerea unui bias metodologic.

              2. Cum puteti folosi date care se refera la o zona anume, fara sa specificati, si sa le citati ca fiind globale? Eu unul asa am inteles, ca se refera la nivel global

              Mă văd nevoit să repet că nu vreți să citiți corect: În textul articolului este scris, negru pe alb, următoarele:

              Indexul oficial al valurilor de căldură din SUA în perioada 1895 – 2015, împreună cu variația emisiilor globale de CO2.

              Iar Referința 2 este la de clară:

              EPA, 2016, U. S. Annual Heat Wave Index 1895 – 2015

              Dacă aceste indicații fără echivoc vă duc, totuși, cu gândul că am folosit date globale, fără să specific, înseamnă că aveți o problemă de care nu sunt vinovat. Dialogul meu cu dvs. se încheie aici.

            • Cosmin spune:

              Intr-adevar, greseala mea, referinta se face la US.
              [...]

            • Cosmin spune:

              As mai adauga ceva, sper sa treaca necenzurat de data aceasta: …

            • Am așteptat ca acel „ceva” pe care voiați să-l adăugați, după ce ați recunoscut că ați greșit acuzându-mă imaginar, va fi ceva de genul:

              Îmi pare rău că am greșit acuzându-vă imaginar, îmi cer scuze, vă rog să mă iertați etc.

              Buna creștere, dacă există, v-ar fi obligat la un astfel de comportament.

              Folosind o replică sagace a comentatorului @Harald, vă spun și eu:

              Minutul de atenție pe vi l-a acordat @Constantin Cranganu s-a terminat.

              Spor la comentarii pe la alte articole!

  7. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Câți dintre noi citesc un articol și decid că acela spune adevărul? Probabil că nici unul – la o adică, suntem toți bine educați, pluri- și multi-informați,fără preconcepții ideologice sau de altă natură, ne bazăm pe date verificate/verificabile etc.

    Ceea ce propun eu prin seria de articole despre încălzirea globală (naturală și antropogenă) este o narațiune complet diferită de cea a majorității dominante, hegemonice, dictatoriale chiar. Principiul meu auctorial este simplu: Cu cât mai multe informații, cu atât mai bine, indiferent din ce parte vin.

    În toate articolele mele despre schimbările climatice am discutat puncte de vedere care nu au fost examinate până acum în mass-media românească, plecând de la ideea că, dacă vrem să rezolvăm the non-expert problem și dacă dorim să avem o opinie, ar trebui să ne bazăm pe toate sursele disponibile – nu doar pe cele pe care le dorim să le auzim.

    Invit pe toți cei care nu sunt de acord cu mine să nu mai piardă timpul numărându-mi articolele sau încercând să găsească explicații puerile despre motivațiile mele.

    Scrieți și dumneavoastră, cu argumente și date verificate, opiniile personale despre schimbările climatice. Insultele și băgatul pumnului în gură (Eu nu inteleg cine va lasa sa scrieti aici, comentariu nepublicat) sunt manifestări anti-democratice, neproductive, sortite eșecului intelectual.

    Depinde de noi toți, autori și cititori-comentatori, să explorăm mai adânc după ce citim un articol precum cel de aici și să ne dăm seama dacă putem trage sau nu concluzii similare cu cele din studiile pe care le-am prezentat.

    Deci, dialog argumentat, de bună credință, cu bună cuviință (nu accept adresări de tipul Dom’ profesor), fără atacuri la persoană (Numai Cranganu, petrolist si denier convins, ar cauta plusuri in schimbarile climatice, dintr-un comentariu nepublicat), fără preconcepții care viciază o opinie dincolo de pragul publicării.

    Vă urez spor și succes la publicare!

  8. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    OFF TOPIC

    September 12, 2018
    The United States is now the largest global crude oil producer

    The United States likely surpassed Russia and Saudi Arabia to become the world’s largest crude oil producer earlier this year, based on preliminary estimates in EIA’s Short-Term Energy Outlook (STEO). In February, U.S. crude oil production exceeded that of Saudi Arabia for the first time in more than two decades. In June and August, the United States surpassed Russia in crude oil production for the first time since February 1999.

    U.S. crude oil production, particularly from light sweet crude oil grades, has rapidly increased since 2011. Much of the recent growth has occurred in areas such as the Permian region in western Texas and eastern New Mexico, the Federal Offshore Gulf of Mexico, and the Bakken region in North Dakota and Montana.

    America is now the world’s largest oil producer

    For the first time since 1973, the United States is the world’s largest producer of crude oil, according to preliminary estimates published on Wednesday by the Energy Department.

    The feat demonstrates how the US shale oil boom has reshaped the global energy landscape. American oil output has more than doubled over the past decade.

    Texas is the epicenter of the shale boom. Production in the Permian Basin of West Texas has grown so much that in February the United States vaulted above Saudi Arabia for the first time in more than two decades, according to the US Energy Information Administration.

    Texas is an oil superpower

    The Lone Star state is on track to produce more oil than either Iran or Iraq. That would make Texas No. 3 in the world if it were a country. And the state’s biggest port district recently exported more crude oil than it imported.

  9. victor L spune:

    Ma tem – vorba sa fie! – ca unii comentatori sint rude apropiate cu ardeleanul (asa am auzit eu bancul prima data) care, dupa ce a vazut girafa, a exclamat dind din cap a neincredere: “asa ceva nu egzista”
    Apoi, mai este si greseala “impardonabila” a domnului Constantin Crânganu ce nu se sfieste sa spuna ca l-a votat pe aducatorul Apocalipsei, Trump. Ei o voiau pe Hillary. Si de aici toata gilceava :P
    Nu-i spune omului adevarul ca iti da in cap: ce? io nu stiu? ma inveti tu pe mine?.
    NB,
    doar se stie ca americanii, dupa al doilea mondial, au aruncat din avioane gindaci de Colorado peste ogoarele Patriei, ca ei au descoperit SIDA in laboratoare si apoi au imprastiat-o in lume din rautate, ca americanii si inglejii ne-au vindut la rusi, ca si ca.
    Acum si Trump si domnul Constantin Crânganu tot din America ne invenineaza :D

  10. omucuromu spune:

    Stimate domn, intamplarea face ca am citit articolul dumneavoastra precedent (cel cu criza petrolului) acum o saptamana si am ramas impresionat de el. Chiar l-am recomandat unor prieteni si va pot spune ca a facut subiectul unor discutii la o bere cu amicii. Mentionez din start ca de profesie sunt economist si nu am mii de linkuri catre diverse articole/studii/carti care sa imi ofere o aura de expert in domeniu. Citind acest articol sesizez o bagatelizare a modificarilor ce survin asupra biosferei planetei pe care traim, modificari rezultate ca urmare a activitatii noastre, a oamenilor. Parafrazand pe altcineva, in momentul de fata omenirea face un experiment extrem de riscant, extragem cantitati extrem de mari de carbon din subsol si le eliberam in atmosfera/apa cu consecinte pe care nu le stie nimeni. Probabil ca nu o sa disparem ca specie, pentru ca suntem extrem de adaptabili dar intrebarea ar trebuii sa fie merita?. Avem 70% din suprafata planetei apa, iar absorbtia dioxidului de carbon de catre oceane are ca si consecinta cresterea aciditatii apei, afectand negativ intreaga biosfera marina de la plancton la balenele albastre si dumneavoastra vorbiti de incendii, de 20-30 de copaci care au crescut pe undeva si de diversi oameni care au murit din cauza caldurii/frigului. Realizez impactul pe care petrolul l-a avut in dezvoltarea civilizatiei, imensul salt pe care l-am facut in ultima suta de ani, dar cand o sa incepem sa ne focusam pe tranzatia catre surse de energie alternative? Petrolul este o resursa finita, acest lucru este un fapt de necontestat, iar daca in trecut alternative nu existau, acum exista. Din punctul meu de vedere motorul electric este superior motorului cu combustie interna pentru transportul rutier (mentenanta, eficienta, siguranta) tranzitia fiind posibila chiar daca de lunga durata. Momentan parem blocati in dispute politice si in a face analiza SWAT vis-a-vis de efectele climatice pe care arderea combustibililor le provoaca. Mi se pare trist. O seara buna va urez.

    • Omu cu berea spune:

      Buna ziua stimate omucuromu, eu sunt fratele cu berea si mi-a atras atentia paragraful dumneavoastra cu cresterea aciditatii apei.
      Ca de la om la om, stiti cumva motivul pentru care o bere calda va spuma in draci la deschidere iar una rece mai putin? Va spun eu ca nu degeaba sunt omucuberea- se cheama Legea lui Ness, chimie-fizica-anul III si e dracu de simpla. Spune asa : -cantitatea de gaz dizolvata intr-un lichid depinde invers proportional de temperatura lichidului- mai mare temperatura, mai mai putin gaz(de aceea berea da afara Codoiu in exces) temperatura mai mica, berea e tacuta si da drumu incet la bule pe masura ce se incalzeste paharul.
      Aceeasi regula se aplica la oceane, niste oceane mai calde vor retine mai putin CO2 si nu mai mult. Opinia incalzirista ca oceanele extrag Co2-iul din atmosfera in timp ce se incalzesc este un bulshit total.
      In plus, oceanele nu au un pH standard ci o varietate de pH-uri care permit dezvoltarea vietii. In momentul asta cica pH-ul global ar fi cam la 8,069 ceea ce nu mi se pare deloc acid.
      Berea are pH-ul in jur de 4 si totusi cehii, nemtii, belgienii si englezi nu cred ca au mari probleme.
      Un rom proaspat are cam pH cam 4,5 unul invechit ajunge si la 4,05.
      Daca aveti alte intrebari privind aciditatea va stau la dispozitie.

      • Hantzy spune:

        Oh, dacă ar fi asta totul, atunci am avea un ocean bazic pe măsură ce apa sa se încălzește. Însă cantitatea de co2 ce trece dintr-un mediu într-altul depinde și de temperatura mediului pe care îl părăsește. Pentru ca relevantă în ecuația asta este diferența dintre presiunile parțiale a gazului dizolvat, presiuni care cresc cu temperatura și cu concentrația acestuia în mediul respectiv. Cum atmosfera s-a încălzit cu ceva mai multe grade decât oceanul, iar concentrația atmosferică de co2 are un trend ascendent, atunci procesul de dizolvare a acestuia în valuri e susținut mai mult decât cel revers. De altfel, prin dizolvarea co2 în apă se obține acid carbonic, foarte instabil, ce se regăsește de fapt ca ioni H+ și HCO3-. Dar protonii hidrogenului (H+) se combină cu ionii de carbonat (CO3–), aceștia din urmă fiind folosiți de crustacee pentru scheletele lor externe, ce au ca material de baza carbontaul de calciu. Cum nici nemții, nici cehii, nici măcar englezii sau belgienii de la malu’ mării nu au nevoie de carapace, băuturile acidulate nu le produc decât vreo poliurie temporară. Consumate însă în exces, nu doar în weekend, nu fac bine nici lor. Coralii nu-și pot lua insa concediu să se mute într-o zonă cu apă oxigenată.
        Până acum aciditatea cea mai ridicată a oceanului planetar pare sa fi fost în perioada temperaturilor maxime din Paleocen/Eocen, ceea ce contrazice cumva experimentul cu berea. Decisiv pentru adaptarea viețuitoarelor marine rămâne însă viteza de acidulare, mai puțin valoarea finală a pH. Acesta a scăzut de la 8,2 în preindustrial la 8,1 acum. Logaritmic, cantitatea de ioni de H+ (protoni) în apa sărată a crescut deci de la 6,3*10^-9 mol/l la 7,9*10^-9, adică vreo 26%.

        • Harald spune:

          @Hantzy – în ocean ai o concentrație de CO2 de 140 de ori mai mare în volum decât în atmosferă. Ai stabilit tu că 8,2 e pH-ul corect pentru oceane, iar 8,1 e greșit și trebuie corectat?

      • Cui Honorem spune:

        @omul cu berea

        oceanul se afla in incalzire incepand cu anii 1970 in ciuda faptului ca radiatia solara a scazut putin in aceasta perioada. Cum puteti explica acest fenomen?

        https://www.nodc.noaa.gov/OC5/3M_HEAT_CONTENT/

  11. Un articol echilibrat si bine argumentat. Evident ca exista si multe contra-argumente, multe probabil solide, dar ma bucur ca autorul nu a cazut intr-o capcana ideologica.
    Da, trebuie sa gasim solutii la incalzirea globala, dar cand vom dori sa schimbam energia bazata pe petrol si carbunele, va trebui sa gasim solutii viabile atat economic cat si tehnologic.
    De cate decenii incearca mai multe state sa construiasca primul reactor care sa experimenteze fuziunea nucleara? Acum vreo doua decenii se discuta de un proiect in Franta….
    Imi amintesc de un excelent rapuns al autorului la intrebarea cand vom atinge acel “peak production” la petrol: cand vom considera ca e prea scump! Poate nu e corect geologic, dar e a dracului de corect economic.
    Daca taxele pe CO2, sau productia de energia eoliana si solara vor prevala, mi-e teama ca vom fi nevoiti multe decenii de acum incolo sa redescoperim lumanarile!

  12. stefanita spune:

    Cred ca tot progresul stiintei (noi tehnologii si solutii) vor rezolva cu adevarat problema poluarii, asa cum si in prezent ameliorarea ei.
    Daca inverzirea este evident un efect pozitiv, statisticile cu decesele pot fi relativizate la scara de zeci de ani prin cresterea gradului de civilizatie (informarea populatiei, conditii mai bune de viata, resurse mai mari de interventie ale autoritatilor) si chiar prin cresterea/evolutia populatiei pe glob sau in anumite zone.
    O observatie personala referitoare la dezechilibrele meteo majore: areale mari de seceta/areale cu ploi abundente, zone cu iarna puternica/zone cu iarna blanda (in aceeasi emisfera, desigur) – ori aceste informatii meteo la nivel planetar nu erau asa de difuzate la public, ori se formeaza mari fronturi atmosferice care stationeaza si nu se disipeaza/nu se intersecteaza. Acum 3 ani parca, in noiembrie-decembrie au fost in Bucuresti vreo 40 de zile fara soare.

    • Harald spune:

      Trecerea de la lignit la gaz metan ar diminua semnificativ poluarea, dar religia ecologista nu e interesata de asa ceva, e interesata de obstructionarea tehnologiilor americane care diminueaza relevanta Rusiei pe piata combustibililor fosili.

      Ca orice religie, se bazeaza pe dogme fara acoperire in realitate, extrapoleaza probleme locale (gen suprapopularea si efectul de sera din Frankfurt sau din Londra) la scara intregii planete si are o multime de predicatori care isi castiga traiul pe baza de fearmongering.

      In esenta, situatia ecologismului actual, promovat ca politica de stat in lumea “civilizata”, nu difera de situatia religiei islamice in Iran.

  13. Constantin Crânganu Constantin Crângan spune:

    Yuval Noah Harari și schimbările climatice

    În ultima sa carte, 21 Lessons for the 21th Century, profesorul israelian discută, printre multe altele, și despre schimbările climatice.

    Interesant mi se pare faptul că Harari include schimbările climatice, cu bune și cu rele, în lecția sa despre Nationalism – Global Problems Need Global Answers, nu despre Ecologie, Antropocen sau altele asemenea (pe care nu le-a considerat deloc).

    Parcă știind titlul articolului de față :), Harari discută într-un paragraf despre beneficiile încălzirii globale pentru Rusia:

    Pentru că are doar câteva așezări importante de-a lungul coastelor sale, Rusia este mult mai puțin îngrijorată de creșterea nivelului oceanelor decât China sau Kiribati. Și, dacă temperaturile crescute ar putea transforma Ciadul într-un deșert, tot ele ar putea simultan să transforme Siberia în grânarul planetei. Mai mult, pe măsură ce se topesc ghețurile din nordul extrem, liniile de transport arctice, dominate de Rusia, ar putea să devină artere ale comerțului mondial, iar Kamchatka ar putea înlocui Singapore ca intersecție comercială mondială.

    Am citit cartea, am citit și numeroase cronici, multe critice, din diverse țări. Ca un fir roșu, toate cronicile menționează paragraful de 7 linii în care Harari speculează despre beneficiile climatice asupra Rusiei.

    Păi dacă un autor celebru, precum profesorul Yuval Noah Harari, este „subliniat” pentru 7 rânduri, favorabile încălzirii climatice dintr-o singură țară, ce să mai aștepte un profesor, mult mai puțin celebru, din partea cititorilor articolului de față?!

  14. Munteanu spune:

    Cica ar muri Indienii de foame daca ar fi nevoiti sa foloseasca tractore electrice alimentate de centralele nucleare Indiene. Din acest punct de vedere Indienii sunt morti deja. Ei nu au bani de motorina nici de tractoare combine si alte luxuri deci ara cu boii si strag recolta manual. Americanii au constatat asta si au oferit Indienilor gratuit seminte hybride care sa le mareasca productia agricola. Productia a crescut mult in primul an apoi a scazut chiar sub ce era innainte caci plantele hybride au secatuit solul deci Americanii ( Union Carbide ) au deschis la Bohpal o fabrica de ingrashaminte chimice si pesticide. Fabrica a explodat si au murit mii de Indieni asa ca guvernul a spus: Destul ! Sa plece Americanii si plantele lor minune care necesita ingrashaminte si pesticide. Vom ara cu boii cum facem de mii de ani si vom cultiva plantele noastre care hranesc poporul Indian inca din antichitate.

    • Josef Svejk spune:

      Nu știu cu ce fac agricultură indienii dar ei sunt a 4-a țară a lumii după cantitatea de CO2 generată. Produc emisii de CO2 mai mari ca tări supra industrializate ca Japonia și Germania la un loc. Nu cred că emisiile alea de codoi indiene ies de la boii din agricultură nu-i așa?!

      China, Rusia și India împreună generează împreunîă 42% din emisiile de CO2 palnetare. Aproape dublu față de SUA și UE cre genereză împreună sub 24% din emisiile de CO2 al lumii.

      Nimeni nu vă obligă să cumpărați tehnologie americană și nici produse americane de nici un fel. Chiar stau și mă întreb de naiba folosiți tehnologie și produse americane ca să vă aberați online când ați putea foarte bine să folosiți vuvuzeau sau tam-tam-ul?

  15. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Yuval Noah Harari despre abilitatea rasei umane de a coopera

    Pentru a demonstra de ce cooperarea între oameni de pe întreaga planetă reprezintă o componentă esențială a succesului speciei noastre, Harari folosește un experiment de gândire, inteligent conceput, pentru a sublinia cât de departe au ajuns oamenii în crearea unei civilizații globale (The Medieval Olympics, pp. 100 -105).

    Imaginați-vă, spune el, încercând să organizați ediția Jocurilor Olimpice Medievale, Rio 1016.

    Asiaticii, africanii și europenii habar n-aveau de existența Americilor.

    Imperiul Song din China nu recunoștea nicio altă entitate politică din lume ca fiind chiar și aproape egală cu ei. Ar fi fost, prin urmare, o umilire inacceptabilă pentru Comitetul Olimpic chinez să acorde delegației sale un statut egal cu cel al regatului vietnamez Dai Co Viet, regatului Coreean Koryo ori al „barbarilor primitivi” de peste mări.

    Dacă regatul Angliei ar fi trimis o delegație la Olimpiada din 1016, la întoarcerea lor acasă cu medalii, sportivii ar fi descoperit că Londra tocmai fusese capturată de danezi și că Anglia fusese absorbită în Imperiul Mării Nordului al regelui Canute cel Mare, împreună cu Danemarca, Norvegia și părți din Suedia.

    Nimeni nu avea un steag pentru a defila cu el sau un imn pentru a fi intonat la ceremonia de premiere.

    Pe scurt, organizarea Jocurilor Olimpice în 1016 ar fi fost practic imposibilă.

    Comparați acum cu s-a întâmplat cu doi ani în urmă la Rio 2016. Putem să ne gândim că lucrurile se vor petrece similar și la Tokyo în 2020.

    Ideea este că, într-o mie de ani, popoarele au evoluat imens pe calea cooperării sportive și nu numai. Competiția de astăzi între națiuni, fie pe un teren atletic, fie la masa tratativelor, reprezintă un „acord global uimitor”. Și acest acord la nivel mondial facilitează cooperarea și competiția.

    Închei parafrazarea din ultima carte a lui Harari cu o întrebare simplă: Ținând cont de „acordul global uimitor” din domeniul Jocurilor Olimpice, putem spera că o altă problemă globală – schimbările climatice antropogene – va avea aceeași rezolvare fericită?

    Nu vreau să mă gândesc că oamenii vor avea nevoie de o altă mie de ani, precum în exemplul propus de Harari. Dar cooperările climatice între națiuni deja au la activ mai multe zeci de ani infertili, culminând cu Acordul de la Paris din 2015. Și așa cum am scris în articol, după semnarea Acordului de la Paris în 2015, extrem de puține țări s-au apropiat cât de cât de țintele acceptate voluntar pentru reducerea emisiilor de CO2.

    Cooperarea mondială climatică din ultima vreme a făcut niște pași înapoi. Va reuși să facă și necesarii pași înainte? Doamne ajută!

    • Harald spune:

      Desi poate suna cinic, la baza cooperarii internationale se afla banii. In lipsa masurilor restrictive promovate de guverne, cooperarea internationala merge bine cand fiecare dintre parti are ocazia sa castige bani. Problemele apar cand ideologia trece pe primul plan, iar guvernele prefera sa tina oamenii in saracie de dragul unor principii inaltatoare gen “proprietatea intregului popor” sau “energii curate”.

      Vestea buna e ca bunul simt invinge mereu, in cele din urma. Odata cu prabusirea Rusiei (prin 2025 – 2030) isteria ecologista din Vest va inceta si ea. Dupa care va urma o perioada de cooperare internationala si prosperitate mondiala generalizata, cel putin pana prin 2060, comparabila cu perioada 1870 – 1914 din Europa de Vest.

  16. stefanita spune:

    Olimpiadele in antichitate s-au organizat pe parcursul a peste 1000 de ani! Se sparie gandul.

  17. Peter Manu spune:

    Temperatura normala a speciei umane este 37 C. Hipotermia periculoasa se manifesta la temperatura corpului sub 35C, in timp ce hipertermia maligna e evidenta la peste 41C.

    Valurile de caldura au foarte rar temperaturi medii peste 35C, in timp ce o iarna obisnuita are temperaturi medii sub 0 grade C. Cu alte cuvinte, expus la o temperatura de 0 grade, organismul uman trebuie sa faca un efort termogenetic de cel putin 35 de grade, in timp ce efortul de racire dupa expunerea la canicula este mult mai mic. Racirea organismului uman in limitele supravietuirii cere hidratare (pentru transpiratie) si umbra. Rezistenta la temperaturi scazute necesita energie (aport caloric si combustibil) si costa mult mai mult.

    • Deduc din cele spuse de dumneavoastră că eforturilor energetice de supraviețuire sunt disproporționate în cazul valurilor de căldură vs. valurile de frig. Rezultă că o încălzire globală ar fi benefică pentru că ar reduce mortalitatea prin micșorarea ecartului energetic (economie de aport caloric și combustibil) vs. hidratare și umbră, mai puțin costisitoare.

  18. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    De ce multe comentarii nu apar?

    Pentru că dialogul cu semnatarii lor este (practic) imposibil:

    -Nu pot dialoga cu oameni de rea credință.

    -Nu pot dialoga cu mincinoșii și calomniatorii.

    -Nu pot dialoga cu cei care îți lipesc etichete și te reduc la acestea.

    -Nu pot dialoga cu anonimi care nu își asumă măcar propria identitate.

    -Nu pot dialoga cu țopârlani care nu te respectă, te înjură, te iau de guler și știu ei mai bine decât tine orice.

    -Nu pot dialoga cu cretinii, nebunii, fixiștii, mitomanii (adesea anonimi) ai net-ului.

    -Nu pot dialoga cu cei incapabili să citească corect și până la capăt un text și care nu au disciplina intelectuală de a urmări un argument.

    Sau aș putea, dar e pierdere de timp și sursă de enervare.

    O actualizarea a listei lui Papahagi din 2013

    • neamtu tiganu spune:

      -Nu pot dialoga cu anonimi care nu își asumă măcar propria identitate.

      Desi sunt de acord cu d-voastra, desi gasesc argumentele d-voastra la subiectele abordate logice si corecte, desi va simpatizez f. mult, totusi argumentul ca nu puteti dialoga cu anonimi mi se pare, pur si simplu, aiurea. Multi dintre noi, comentatorii, SUNTEM, prin pozitia noastra, anonimi, nu ar ajuta pe nimeni daca am declara, pe proprie raspundere ca ne numim Ionescu, locuim pe strada Speranta, la nr. doi si avem 85 de kg.

      Cred ca v-ati enervat, si va inteleg, dar lasati-l pe Papahagi… pt mine e si acesta un anonim..

      • Dumneavoastră nu sunteți un anonim, cel puțin pentru mine.

        Poate n-o să vă vină să credeți, dar deja am primit un e-mail din partea unui „anonim”, care a vrut să-i cunosc adevărata identitate. Am fost foarte plăcut surprins de personalitatea eclatantă aflată în spatele „anonimului”. He made my day…

        • Există cel puțin două motive pentru care aș dori de-conspirarea anonimilor:

          1. Eu nu pot acționa legal împotriva celor care mă calomniază, înjură, amenință etc., pentru că legea cere datele persoanei respective în vederea deschiderii un proces . Pe de altă parte, pentru că de curând l-am acuzat pe un anonim de fals și uz de fals în comentariile lui, o „amatoare” la fel de anonimă m-a amenințat cu proces de calomnie, conform legilor din România sau/și SUA. Deci, o „amatoare” anonimă își permite să mă amenințe pentru că eu sunt o persoană publică, cu nume și adresă, în timp ce eu nu pot face nimic să mă apăr, pentru că am de-a face doar cu „amatori” și anonimi. O astfel de atitudine mi se pare de o nerușinare și o impertinență greu de egalate.

          2. La fiecare articol publicat aici, sunt înjurat sistematic de un anonim cu IP de Montreal. Individul este un psihopat după cum se manifestă. Dacă nu ar fi anonim, i-aș face un pustiu de bine informând spitalul de țicniți din Montreal. Poate e un caz recuperabil. Dacă nu, o cămașă de forță ar salva coșul de gunoi de la Contributors de dejecțiile sale.

          • Harald spune:

            În zilele noastre anonimitatea comentatorilor e de la sine înțeleasă, tocmai de asta există moderarea și comentariile nu sunt afișate direct. Se pot crea oricâte conturi de Facebook pe nume care să sune ca unele reale.

            În ce mă privește, Google n-a reușit încă să găsească pe planeta asta o a doua persoană cu un nume ca al meu, așa că deocamdată rămân comentatorul @Harald, cel puțin până când ‘om ajunge să ne cunoaștem personal :)

            • Tocmai că pe unii anonimi îi deranjează extrem moderarea comentariilor lor. Îmi cer socoteală mereu, repetat, și dacă nu le convine tăcerea mea, trec la înjurături, jigniri, insulte etc., chestii care, făcute la adăpostul anonimatului nepedepsibil, frizează patologicul.

              P.S. Dacă aveți drum prin Iași toamna asta, mă găsiți în corpul B al Universității, la Facultatea de geografie-geologie.

            • Harald spune:

              @Constantin Cranganu – cam asta ar fi planul, sa ajung in Iasi in a doua jumatate din octombrie. Dupa Sf.Paraschiva, in orice caz. Iasul e de cosmar in perioada sfintei.

          • Hantzy spune:

            Dle Profesor Crânganu,
            Cum și pe mine m-ați acuzat de fals și uz de fals, mă simt cumva vizat de afirmația dumneavoastră, deși nu văd legătura între acuzația respectivă și amenințarea anonimei “amatoare”.
            În rest, accept regulile site-ului, deși uneori aș dori să-i cunosc și eu pe cei care, corespunzând prin intervenții vreunui punct din lista lui Papahagi, li se permite a-și etala defectele față de alți comentatori.
            Doar un exemplu recent:
            Deși în comentariul meu scrisesem Decisiv pentru adaptarea viețuitoarelor marine rămâne însă viteza de acidulare, mai puțin valoarea finală a pH. Acesta a scăzut de la 8,2 în preindustrial la 8,1 acum. un comentator ma interpeleaza astfel: Ai stabilit tu că 8,2 e pH-ul corect pentru oceane, iar 8,1 e greșit și trebuie corectat?
            Evident, comentatorul respectiv fie nu a citit cu atenție textul meu, fie nu are disciplina intelectuală necesară pentru a urmări un argument, dar face aceeași greșeală pentru care “Cosmin” a devenit, se pare, indezirabil.
            Cum în trecut același comentator a făcut nu doar o dată afirmații false despre mine, dar a fost acceptat în continuare, deși nu si-a cerut scuze, așa cum i se reproșează acum aceluiași “Cosmin”, eu nu pot să deduc decât că în moderarea comentariilor se utilizează dublul-standard.

            P.S. Nu am însă în niciun fel intenția de a vă impune un verdict sau vreo acțiune împotriva unui alt comentator, cum s-ar putea înțelege. Îmi pot susține punctul de vedere și singur, iar dacă greșesc nu am ezitat să îmi cer scuze. Ca dovadă, am făcut-o și atunci când JS mi-a corectat afirmațiile despre mutarea ambasadei SUA la Ierusalim, decisă în Senat și amânată succesiv de președinții americani. Fără să îmi ceară nimeni asta.

            • victor L spune:

              @ Hantzy,
              tu gresesti din varii motive: pentru ca nu cunosti sau ai cunostinte ca orice muritor, pentru ca ai o misie ecologistra, pentru ca vrei sa produci confuzie….ca sa nu zic ca vrei sa fii luat in seama ca specialist in domeniu..
              Cind e vorba despre domeniul despre care scrie domnul Constantin Crânganu, a purta o discutie in contradictoriu sub anonimat din partea unei parti, este total incorect. Si tot anonimii care gresec se revolta, motivind ca rarele scuze sint suficiente pentru a fi luati in seama ca parteneri.

            • Harald spune:

              @Hantzy – nu am “disciplina intelectuala necesara” sa accept ineptii scrise cu emfaza. Cele doua randuri ar tb.sa fie suficiente ca sa intelegi ce nu e in regula cu acel comentariu al tau despre pH.

              In rest, criticile nu reprezinta insulte, dar insistenta cu care pretinzi in mod repetat sa ti se ceara scuze reprezinta o problema de comunicare. L-ai vazut vreodata pe Dl. Cranganu pretinzand sa i se ceara scuze? Ai vazut vreodata alti comentatori pretinzand sa li se ceara scuze? Ce-ar fi sa investighezi un pic problema asta cu a pretinde scuze? :)

            • Hantzy spune:

              Victor-l
              Mulțam fain pentru condescenta răspunsului, mai ales că e oferit la o problemă care nu mă interesează. Un răspuns de ce “variile motive” mi-ar fi aplicabile doar mie, celelalte misii sau abordări fiind legitime, erorile fiind în cazul lor tolerabile, ar fi fost mai apropiat de dublul standard pe care l-am reclamat.
              Deși subiectele, tematica, dar mai ales volumul de date cules și interpretat de dl Crânganu sunt foarte incitante, alți autori sau comentatori de pe contributors, care mi s-au părut a fi înzestrați cu mai multă elocință și spirit analitic, au renunțat a comenta aici. De ce credeți atunci că aș dori să fiu recunoscut ca “partener”?!

              Harald,
              Am arătat cele două rânduri soției mele. Mi-a spus ca e simptomatic pentru unele persoane să își delege responsabilitatea clarificării propriilor afirmații tocmai interlocutorului și m-a întrebat dacă e prima dată când faceți asta. I-am spus că m-ați trimis în trecut și la profesori de fizică sau economiști. Ca urmare mi-a recomandat să vă evit. Ceea ce, cu siguranță, voi face. Sănătate! Aveți nevoie.

            • victor L spune:

              @ Hantzy,
              ata ete!
              Eua intrebat-o pe soacra-mea si a zis sa nu-mi fac probleme: raspunsul tau da dovada ca am pus punctul pe “i”.
              NB,
              de sanatate are nevoie toata lumea. Si i-o doresc.

  19. Absurdistan spune:

    Pentru amuzamentul nostru – și edificarea cititorilor care încă nu înțeleg cît de falsă, neonestă și pur și simplu fraudulentă media de stînga americană a devenit.

    Pînă și Weather Channel !!

    Acest video de jumătate de minut e de milioane: un reporter care pretinde că nu se mai poate ține pe picioare, că îl dărîmă violența vîntului.

    Cînd colo.… uitați-vă în spate, la cele două persoane în pantaloni scurți, mergînd liniștiți la treburile lor.

    Acesta este doar Weather Channel, repet, dar CNN ar putea să le dea sinistrului cuplu Badea / Gâdea lecții în minciuni și manipulări.

    https://www.youtube.com/watch?v=lCDzfZtVR2U

    • Harald spune:

      Acum am văzut link-ul. E vorba chiar de pădurea de la Hambach, una din exploatările miniere de lignit pe care le-am menționat mai sus. 90% din pădurea aceea a fost deja defrișată, iar războiul actual e pentru restul. Nu se întâmplă prea des să ajung în aceeași tabără cu ecologiștii, dar de data asta au dreptate.

  20. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    OFF TOPIC

    Technology And Efficiency Gains Create A ‘New Normal’ For U.S. Shale

    Pentru toți cititorii/comentatorii gata să juiseze pe mormântul prematur al revoluției argilelor americane, ofer o serie de informații publicate în ultimele 10 zile și care ar trebui să-i facă să-și mai înfrâneze pornirile necrofile:

    North Dakota is Producing as Much Oil as the Entire Country of Venezuela (The Daily Caller, 17 septembrie 2018)

    Haynesville Shale Gas Production is Bouncing Back (Oilprice.com, 12 septembrie 2018)

    U.S. shale oil production to rise to 7.6 million barrels per day in October (Reuters, 18 septembrie 2018)

    U.S. overtakes Russia, Saudi Arabia as world’s largest crude producer (World Oil, 9 septembrie 2018)

    It is these kinds of gains that advocates of the goofy, always-wrong “Peak Oil” theories never take into account

    Absent some global, demand-killing economic calamity, we can expect U.S. oil and natural gas production to continue to increase for many years to come

    Detalii tehnice ale avansurilor tehnologice și creșterii eficienței sunt descrise în articol.

  21. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    OFF TOPIC

    Cuadrilla to start fracking in England in weeks

    Shale gas developer Cuadrilla will start fracking at its Preston New Road site in northwest England in the next few weeks, it said on Wednesday as it announced government approval for a second well.

    The British Geological Survey estimates shale gas resources in northern England alone could amount to 1,300 trillion cubic feet (tcf) of gas, 10 percent of which could meet the country’s demand for almost 40 years.

    Până și perfidul Albion sucombă în fața revoluției americane a argilelor :-)

  22. Munteanu spune:

    Si am uitat sa spun de “socialistul” Trudeau si sisturile lui bituminoase din Alberta. Le taiem cumva si pe ele de pe lista ca cica ar vrea sa le exporte inclusiv in China ? iar Mexicanii sun “comunisti” pe fata si chiar atei.

  23. Josef Svejk spune:

    N-ați vrea să traduceți ceea ce ai vrut să spuneți?!

  24. Josef Svejk spune:

    Era pentru Munteanu la 15/09/2018 la 0:19



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


Rugaminte Contributors.ro

Profesorul Vintilă Mihăilescu, este internat la Fundeni și are nevoie de transfuzii de sânge. __________________ Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu - internat la Sptalul Fundeni”. O listă a centrelor din București se găsește aici: http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/

E randul tau

Actul de adminitrare a trebuirilor tarii este unul esentialmente politic. Chiar decizia de a cres...

de: Dedalus

la "Dupa 29 de ani de cautari - o posibila reforma a Romaniei digitale. Scrisoare intredeschisa"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

septembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)