Home » Energie »Global / Europa »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Fracturarea hidraulică 2.0: Cinco de Fraco, Octofrac și analize predictive în zăcămintele digitale

Constantin Cranganu iulie 12, 2015 Energie, Global / Europa, Sinteze, Societate/Life
21 comentarii 1,536 Vizualizari

Astăzi nu mai este un secret pentru nimeni că revoluția tehnologică din Statele Unite, definită de combinația fracturare hidraulică a rocilor sursă + foraje orizontale dirijate, a condus la modificări tectonice ale piețelor energetice, dominate de noua matematică a petrolului, și creând o potențială nouă ordine mondială.

Cu câtva timp în urmă, am propus conceptul de fracturare hidraulică 2.0 bazat pe sinergia unor elemente precum roci digitale, inteligență artificială, Big Data și soft computing. Cred că alte elemente s-au adăugat recent și, chiar dacă fracturarea hidraulică nu mai interesează (prea) multă lume în România, îmi face plăcere să informez opinia publică despre ultimele dezvoltări ale acestei tehnologii în Statele Unite. În contextul deflaționist produs de scăderea prețului petrolului – o consecință directă a fracturării hidraulice a argilelor petrolifere din SUA, este interesant de urmărit ce noi invenții/inovații produc inginerii și cercetătorii americani din domeniu.

Re-fracturarea este viitorul fracturării

Una dintre ideile care a început să atragă atenția industriei și a finanțatorilor acesteia este re-fracturarea unor foraje vechi, neproductive de mai multă vreme sau cu producții inițiale mici.

Este cunoscut faptul că o slăbiciune majoră a exploatărilor neconvenționale de țiței și gaze de șist este declinul lor de producție, relativ rapid. Pentru contracararea acestui neajuns, inginerii de zăcământ au început să proiecteze și să execute re-deschiderea unor foraje și repetarea procesului de fracturare. Datele inițiale, raportate de Wood Mackenzie Ltd și ITG Investment Research, arată că „viața” zăcămintelor stimulate prin re-fracturare poate fi prelungită economic cu până la 50 ani[1]. Cu alte cuvinte, celebra curbă a lui Hubbert, care prevedea în 1956 că maximul producției americane de petrol va fi atins înainte de 1970, după care va descrește la zero în 2050, se va modifica încă o dată: noul vârf de producție va fi atins după mulți, mulți ani în viitor, iar epuizarea zăcămintelor de petrol este dificil de prevăzut în aceste momente. (Știu că nu toată lumea va fi fericită citind această prognoză, dar să ne gândim că existența unei surse de energie – ieftină, sigură, scalabilă și abundentă – ne va oferi răgazul necesar pentru tranziția la energiile regenerabile cu aceleași caracteristici).

Marele avantaj economic al re-fracturării (re-fracking într-un anumit jargon!) este faptul că nu se mai sapă un nou foraj, ceea ce semnifică o economie substanțială a costurilor de producție, cu sume depășind 10 milioane USD. O re-fracturare costă între 1 – 1,5 milioane USD și va produce o cantitate suplimentară de țiței care, la prețurile actuale, valorează circa 2,5 milioane USD.

Cum se execută re-fracturarea? Operatorul industrial re-deschide vechea gaură de sondă și aplică mai multe etape de fracturare, utilizând tehnologia inițială. Nu întâmplător, jargonul forajiștilor s-a îmbogățit recent cu expresii precum Cinco de Fraco[2] (pentru un foraj care a fost re-fracturat de cinci ori) ori Octofrac (pentru opt re-fracturări).

Ca orice altă tehnologie, și re-fracturarea prezintă unele riscuri economice.

Este posibil ca nu toate forajele să fie productive a doua oră. Unele foraje au produs poate majoritatea hidrocarburilor lor extractibile cu ocazia fracturării inițiale, altele însă pot încă să mai producă importante cantități. Nu este ușor ori simplu de prevăzut care foraje merită să fie fracturate a doua oară, dar analiza datelor existente poate ajuta (vezi partea a doua articolului). Marile companii de servicii din industria hidrocarburilor – Baker Huhes, Halliburton și Schlumberger – oferă servicii de analize predictive pentru a ajuta companiile de exploatare să aleagă corect forajele destinate re-fracturării. Companiile de servicii menționate sunt așa de încrezîtoare în valoarea re-fracturărilor, încât Schlumberger, de exemplu, se oferă să plătească de la început întreaga factură pentru re-fracturare și apoi să primească banii înapoi, pe măsură ce forajul produce. Cu acest fel de garanții, este greu de văzut cine ar putea rezista tentației de a re-stimula vechile foraje.

Re-fracturarea este doar la început și este atrăgătoare pentru că se poate crește producția fără a crește costurile. Dacă până în prezent s-au stimulat doar câteva sute de foraje, numărul acestora va crește la cel puțin 3.000 în următorii doi ani. Iar noile invenții tehnologice ar putea accelera re-fracturarea a 100.000 foraje orizontale, conform unei estimări recente. Un astfel de număr este semnificativ și va intensifica interesul investitorilor.

Analize predictive în zăcămintele digitale

Industria hidrocarburilor convenționale și neconvenționale suferă transformări majore. Combinația Big Data + Inteligență Artificială produce propria sa revoluție prin convertirea zăcămintelor clasice de petrol și gaze în entități digitale, abordabile și analizabile cu metode de soft computing[3].

Posibilitatea accesării unor baze de date imense face analizele predictive ale zăcămintelor digitale importante instrumente de abordare a provocărilor actuale ale industriei, ca și a imperativelor cu care aceasta se confruntă:

-        intensificarea activităților de explorare și exploatare pentru a identifica rezerve inaccesibile anterior;

-        optimizarea operațiilor globale pentru minimizarea riscurilor și reducerea costurilor;

-        îmbunătățirea managementului resurselor actuale pentru obținerea unei reactivități sporite la situațiile care impun decizii rapide.

Analizele predictive efectuate pe rezervoare digitalizate sunt derivate din bazele de date uriașe în funcție de tipul de resurse exploatate, folosesc diverse aplicații bazate pe inteligență artificială și machine learning, crează modele înglobând mii de foraje și oferă soluții în timp real.

Pentru hidrocarburile neconvenționale, ele se concentrează în principal, pe două arii majore de performanță: exploatarea eficientă a zăcământului (analiză operațională) și evoluția procesului de forare-exploatare (mentenanță predictivă).

În prima situație, se folosește o platformă analitică prin care operatorul industrial primește o analiză în timp real a datelor colectate de senzorii din gaura de sondă. Majoritatea senzorilor (montați în instalația de foraj) sunt de tipul MWD (Measurements While Drilling –Măsurători în timp ce se forează). Analiza predictivă a datelor colectate permite

-        identificarea imediată a unor probleme specifice de foraj;

-        prezicerea schimbărilor de mediu care ar putea duce la avarii ale echipamentelor și contaminarea stratelor traversate de foraj;

-        identificarea unor acțiuni preventive prin care să se evite daune ecologice.

În a doua situație, mentenanța predictivă permite dezvoltarea unei serii de sisteme informative prin care se asigură

-        creșterea producției de petrol și gaze;

-        obținerea unei eficiențe sporite;

-        controlul creșterii costurilor.

Specialiștii de la IBM –Chemical and Petroleum Industries – au raporta cazul unui client pentru care au obținut un venit suplimentar de 11 milioane USD prin optimizarea producției din 12 sonde. În plus, durata calculelor necesare pentru analiza predictivă s-a micșorat de la 30 minute la 0,7 secunde (!), iar acuratețea identificării forajelor slab productive a crescut la 97%.

Alte noutăți din domeniul fracturării hidraulice:

Autoritățile din Pennsylvania nu au găsit schimbări în calitatea apei în zona forajelor fracturate hidraulic pe argila Marcellus

Țițeiul de șist american contribuie la reducerea importurilor

Fracking and the Franciscans

Variabilitatea consumului de apă folosită în fracturarea hidraulică din Statele Unite și posibilele implicații ecologice

P.S. În recenta carte, „The shale oil and gas debate”, publicată în Franța, am citit (p. VII), sub semnătura lui Bernard Tardieu, Président de la Commission Énergie et Changement Climatique, Académie des Technologies, următoarea declarație:

În 2011, francezii au descoperit gazul și țițeiul de șist datorită, în principal, filmului Gasland. Documentarul și-a creat renumele prin punerea în prim plan a secvenței robinetului în flăcări, o imagine care de atunci a fost dovedită ca fiind o încercare deliberată de a turna gaz pe focul opozanților gazelor de șist. Cu toate acestea, răul a fost produs, și opinia publică a văzut hidrocarburile neconvenționale nu ca o posibilă oportunitate pentru industria și balanța noastră comercială, ci, pur și simplu, ca o amenințare majoră la adresa mediului înconjurător.

Este exact ceea ce, în primul meu articol de pe Contributors, am descris ca fiind „puterea manipulatorie a unei secvențe-șoc”.

Poate că și alți francezi (români, bulgari, …) vor ajunge la concluzia dlui Bernard Tardieu. Il n’est pas toujours trop tard…

N O T E


[1] Dan Murtaugh, Lynn Doan and Bradley Olson, Refracking Is the New Fracking, 7 iulie 2015.

[2] Aluzie la sărbătoarea națională a Mexicului (Cinco de Mayo, 5 mai)

[3] Constantin Crânganu, Henri Luchian and Mihaela Elena Breabăn, Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, Springer, 2015.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. Mitrache spune:

    Nu pot decat sa ma bucur de doua ori pt aceste vesti:o data ca si in conditiile scaderii preturilor la petrol inginerii americani au gasit solutii inovatoare pt scaderea pretului de extractie si a doua oara pt prelungirea in timp a existentei petrolului exploatabil ceace ar asigura o tranzitie lina spre energiile regenerabile.Inca o data America este the best si Europa ar fi cazul sa accepte pe teritoriul ei exploatarea petrolului si gazelor prin fracturare hidraulica sau sa accelereze semnarea acordului de liber-schimb transatlantic unde sa existe o rubrica speciala pt importul de gaze lichefiate din SUA.Numai bine domnule profesor

  2. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Am scris de mai multe ori (și am publicat chiar o carte) despre imensele avantaje și posibilele impacturi ale aplicării metodelor de inteligență artificială în rezolvarea unor probleme complexe din domeniul geoștiințelor și altele asemănătoare.

    Ieri, the New York Times a publicat, sub semnătura lui Quentin Hardy, un articol incitant, intitulat The Real Threat Posed by Powerful Computers. Citim, printre altele, următoarele poziții ale unor binecunoscute peresonalități:

    In October, Elon Musk called artificial intelligence “our greatest existential threat,” and equated making machines that think with “summoning the demon.” In December, Stephen Hawking said “full artificial intelligence could spell the end of the human race.” And this year, Bill Gates said he was “concerned about super intelligence,” which he appeared to think was just a few decades away.

    Procedeul curent de formare a unor roboți inteligenți se numește machine learning. Iar autorul articolului descrie una din metodele A.I., rețelele neuronale artificiale (Artificial Neural Networks – ANN). Întâmplător, ANN a fost prima metodă AI pe care am folosit-o în 2007 pentru Evidențierea zonelor cu fluide suprapresurizate din Bazinul Anadarko, Oklahoma. Exemple mai recente și mai diverse pot fi găsite în cartea mea, recent publicată de Springer.

    În finalul articolului, autorul argumentează, puțin ironic, împotriva temerilor celor 3 personalități menționate la început, descriind pozițiile lor ca defetiste și fără o cunoaștere profundă a diferențelor dintre inteligența umană și inteligența artificială.

  3. Ștefan A. spune:

    Domnule Crânganu.
    1- A devenit USA independenta din punct de vedere al petrolului ?
    Daca nu , cit importa zilnic si cam cind se prevede totala independenta petrolifera (100% consum din resursele nationale) ?
    2- Nu ma pricep in domeniu dar am o intrebare (poate idioata) .
    In cazul unui zacamind clasic de petrol si inchis dupa exploatarea intensiva (inclus injectarea de abur , model Romania) poate fi o solutie de a mai extrage ceva prin metoda fracturarii hidraulice ?
    Va multumesc .

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      1- A devenit USA independenta din punct de vedere al petrolului ?
      Daca nu , cit importa zilnic si cam cind se prevede totala independenta petrolifera (100% consum din resursele nationale) ?

      Nu, Statele Unite încă importă țiței brut și produse petroliere. Conform datelor oficiale, furnizate de Energy Information Administration, de la începutul anului 2015, importurile au scăzut, de la 4.825 mii de barili/zi (în ianuarie), la 4.364 mii barili/zi, în aprilie. Pe 31 iulie vor fi publicate următoarele date.

      Actualmente, importurile reprezintă circa 21% din consumul total al SUA – cel mai scăzut nivel al importurile din 1973.

      (http://www.eia.gov/dnav/pet/hist/LeafHandler.ashx?n=PET&s=MTTNTUS2&f=M)

      Nu există o dată fixă pentru independența petroliferă totală – poate că nici nu e practic să ajungi la 0% importuri, tot așa cum o inflație 0% sau o datorie bancară 0%, pot fi contra-productive.

      2- Nu ma pricep in domeniu dar am o intrebare (poate idioata) .
      In cazul unui zacamind clasic de petrol si inchis dupa exploatarea intensiva (inclus injectarea de abur , model Romania) poate fi o solutie de a mai extrage ceva prin metoda fracturarii hidraulice ?

      Fracturarea hidraulică și re-fracturarea au cea mai mare eficiență în cazul forajelor orizontale – lungi de circa 2 km, cînd se poate deschide (re-deschide) o mare suprafață productivă.

      În sondele convenționale, verticale, stratul productiv este deschis pe porțiuni mult mai scurte (câteva zeci de metri, în general). Re-stimularea acestor foraje se poate face prin diverse procedee de recuperare secundară (Enhanced Oil Recovery), dar raportul costuri/beneficii trebuie riguros calculat și controlat de inginerii de zăcământ.

  4. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Un nou studiu arată că deșeurile forajelor fracturare hidraulic sunt gestionate corect

    Un nou studiu realizat de Departamentul de Protecție a Mediului din Virginia de Vest (WVDEP) a găsit că există puține motive de îngrijorare în ceea ce privește modul în care deșeurile de foraj asociate cu exploatarea gazelor de șist sunt eliminate/stocate în depozitele de deșeuri.

    WVDEP a concluzionat precizând:

    “… Cercetătorii au descoperit puține elemente de îngrijorare în ceea ce privește levigatul (material scurs) din detritusul de foraj, atunci când acesta a fost plasat în depozite de deșeuri autorizate și permise,după ce levigatul fost prelucrat prin intermediul unui mecanism de tratare operat corect.” (Pg.2)

    http://www.dep.wv.gov/pio/Documents/E05_FY_2015_2933.pdf

  5. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Spitalele și universitățile din Texas primesc milioane de dolari ca redevențe pentru exploatarea țițeiului și gazelor de șist

    Pentru că au făcut investiții „deștepte”, multe industrii din statul Texas culeg acum beneficiile imense ale boom-ului țițeiului și gazelor de șist. Mulți texani primesc acum dobânzi imense, sub formă de redevențe, pentru investițiile lor în industria de petrol și gaze.

    Săptămâna trecută, presa din Dallas a raportat că Spitalul de Rit Scoțian din oraș a primit aproape 500 milioane USD sub formă de redevențe, ajungând la o sumă totală de 2 miliarde USD. Spitalul este specializat in ortopedie pediatrică și oferă asistență medicală copiilor indiferent de posibilitatea părinților de a plăti facturile spitalizării.

    Spitalul primește majoritatea redevențelor dintr-un ranch în West Texas, care a fost donat instituției în anii 1960.

    Anul acesta, Bloomberg a raportat că dotarea lui University of Texas a ajuns la 25 miliarde USD datorită redevențelor din petrol și gaze. Fondurile din dotarea Universității au depășit pe cele ale Universității Yale și se clasează imediat după cele ale Universității Harvard.

    University of Texas nu este singura instituție de învățământ superior care primește astfel de beneficii. Dotarea lui Texas A&M University a beneficiat de asemenea de redevențele din producția de țiței și gaze de șist, crescând cu 27% în anul fiscal 2013-2014.

  6. CBP spune:

    Va multumesc pentru articole! Sunteti singura mea sursa de optimism uneori!

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Mi se că este unul dintre cele mai emoționante comentarii pe care le-am citit la oricare dintre cele 50 de articole pe care le-am publicat aici.

      Vă mulțumesc și eu pentru încrederea cu care mă citiți – optimismul este, uneori, molipsitor, iar eu voi încerca să „infectez” cât mai mulți oameni cu acest „virus” :-)

  7. Radu spune:

    Foarte interesant articolul.Multumim pentru informatii !

  8. AlexA spune:

    … iar noua ne face mare placere sa va citim, domnule Cranganu. E foarte frumos sa vezi un profesionist stapan pe meseria lui explicand atat de clar si logic, impreuna cu argumentele de rigoare, evolutia tehnologiilor in industria petrolului. Ca o parere personala, cred ca uriasul progres in exploatarea gazelor de sist se datoreaza exclusiv pietei libere si spiritului intreprinzator american. Iar de acest fapt beneficiem toti consumatorii. Multumiri inca o data pentru articole si la mai multe!!

    • OvidiuD spune:

      … nu e adevarat, americanii sug sangele poporului …

      Noroc ca tampitii nu citesc articolele d-lui Cranganu, altfel v-ati fi ales cu chestia de mai sus laudand spiritul liber american :) ) ( intr-o forma mai putin eleganta).

      Lasand gluma ( trista ) la o parte, spiritul intreprinzator al americanilor este singura speranta serioasa pentru continuarea acestui sir de breakthrough in tehnologiile noi care se intampla de 25 de ani incoace in US, nu numai in petrol, gaze si energie. Asa cum ati spus, toti beneficiem de el.

  9. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    @CPB
    @Radu
    @AlexA
    @OvidiuD

    Mă simt copleșit de aprecierile dumneavoastră și doresc să vă mulțumesc pentru ele.

    Vă asigur că voi continua să comentez/descriu noutățile prin care această revoluție tehnologică se impune drept unul dintre evenimentele esențiale ale începutului secolului al 21-lea.

    Dacă am, totuși, un regret, acela este că nu am reușit, în timpul turneului de anul trecut, să vorbesc concetățenilor mei din Bârlad.

    Trenul fracturării hidraulice a oprit, preț de un minut, în micuța gară (lângă care am crescut) și nu știu dacă sau când se va mai opri acolo…

  10. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Stadiul actual al fracturării hidraulice în California

    În California, cetățenii care prețuiesc aerul curat și apa curată, împreună cu o economie robustă, au primit vești bune săptămâna aceasta. După ce Parlamentul statului California a aprobat legea SB 4 – care conține cele mai stricte regulamente din SUA referitoare la fracturarea hidraulică – Consiliul Californiei pentru Știință și Tehnologie (un organism independent) a publicat volumele II și III ale unui studiu peer-reviewed despre impacturile tehnicilor de stimulare ale forajelor, incluzând fracturarea hidraulică în Golden State.

    Raportul de 2,300 pagini, confirmă ceea ce inspectorii federali și statași, oamenii de știință, industria și ONG-urile non-propagandiste au spus ani de zile: fracturarea hidraulică – utilizată în California încă din anii 1950 – este sigură și implică riscuri care pot fi controlate și minimizate.

    Raportul confirmă că nu se cunosc cazuri ale două dintre cele mai cunoscute motive de îngrijorare exprimate de opinia publică – contaminarea apei subterane și seismicitate indusă, chiar și după mii de oprațiuni de fracturare.

    Principalele concluzii ale celor două noi volume se pot rezuma astfel:

    1. Aditivii chimici

    „Studiul nu a găsit substanțe chimice periculoase în apele de suprafață din California și nici un impact direct asupra peștilor sau animalelor sălbatice” (p. 35)

    2. Calitatea apei subterane

    „Nu am găsit incidente documentate în care fracturarea hidraulică sau stimulările prin acidizare au provocat direct contaminarea apei subterane din California” (p. 52)

    3. Seismicitatea indusă

    „Fluidele injectate în timpul fracturării hidraulice nu vor provoca probabil cutremure care să ne îngrijoreze. Pe de altă parte, dispunerea apei produse prin injectare subterană ar putea cauza cutremure simțite de oameni sau producătoare de daune materiale. Până în prezent, nu au fost raportate cazuri de seismicigtate indusă asociate cu injectarea apei produse în California” (p. 48)

    4. Consumul de apă

    „În California, o operație de fracturare hidraulică consumî în medie 530 m3 de apă per foraj, comparat cu 15,000 m3 apă per foraj în sondele orizontale din formațiunea Eagle Ford din Texas…

    Fracturarea hidraulică reprezintă mai puțin de 0,2% din totalul apei utilizate de populație în zonele unde are loc fracturarea” (p. 17 – 19).

    Informații suplimentare se pot citi aici:

    Alo, New York: California NU a interzis fracturarea hidraulică. Se aude?

  11. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Noutăți din Pennsylvania

    Dacă argila Marcellus a pus Pennsylvania pe harta marilor producători de gaze naturale din SUA, cercetătorii și experții din industrie și-au unit eforturile pentru a studia potențialul producător al altor formațiuni argiloase din stat.

    Industria extractivă a cerut permise pentru explorarea/exploatarea a altor 12 formațiuni argiloase, iar Departamentul de Protecția Mediului a emis permise pentru 900 noi foraje. Majoritatea sunt localizate în partea vestică a statului. Circa 520 de sonde au fost deja săpate.

    Pe lângă argila Marcellus, pentru care s-au eliberat peste 15.000 permise, cele mai populare formațiuni vizate de industria din Pennsylvania sunt argila Utica (258 permise), argila Burket/Geneseo (246 permise) și argila Point Pleasant (159 permise).

    După cum am scris de mai multe ori, argile gazeifere din Pennsylvania (Marcellus, Utica, Geneseo) se găsesc și în statul New York. Din păcate, statul NY a interzis fracturarea hidraulică pentru motive pe care le dezavuez.

    http://triblive.com/state/pennsylvania/8725603-74/story#axzz3fmFHEaFw

  12. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Gazele de șist și schimbările climatice

    Anul trecut am publicat un articol aici în care am descris beneficiile utilizării gazelor de șist pentru a ameliora schimbările climatice și pentru a oferi un combustibil de tranziție până când energiile recuperabile vor dobândi aceleați calități precum energiile pe bază de combustibil fosili: ieftine, abundente, sigure și scalabile.

    Azi dimineață am avut plăcuta surpriză să citesc un articol în The New York Times care reia discuția despre influența benefică a folosirii gazelor de șist pentru controlul schimbărilor climatice. Reiau mai jos concluziile articolului, cu care sunt total de acord:

    My own belief is that shale gas has been a blessing for all kinds of reasons: It has given us a degree of energy security that we haven’t seen in many decades, and has been a key source of economic growth. And, no matter how much environmentalists gnash their teeth, it is here to stay. That’s why the responsible approach is not to wish it away, but to exploit its benefits while straightforwardly addressing its problems. Ideologues will never get that done.

  13. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Revoluția gazelor de șist ajută enorm industria chimică a Statelor Unite

    Cu numai un deceniu în urmă, industria chimică americană era în declin din cauza prețurilor mari și rezervelor scăzute de gaze naturale. Din cele peste 40 de combinate chimice cu capitaluri de peste 1 miliard USD, construite pe glob la începutul secolului, nici unul nu a fost în SUA.

    Situația s-a schimbat fundamental o dată cu triumful revoluției gazelor de șist. Abundența de gaz natural ieftin și lichidele asociate cu acesta au făcut ca Statele Unite să devină targetul #1 pentru construirea de noi combinate chimice.

    The American Chemistry Council (ACC) raportează că industria chimică americană, cu un capital de 800 miliarde USD – de patru ori mai mare decât întregul PIB al României din 2014!!! - va crește cu 3,2% în 2015 și cu peste 3% în 2016.

    Conform unui articol din Wall Street Daily ( 1 iulie 2015), 238 companii chimice americane au anunțat proiecte de investiții care totalizează 145 miliarde USD în 2015, o creștere cu 55 miliarde USD față de proiectele anunțate la mijlocul anului 2014.

    Cheltuielile capitale în industrie au crescut cu 64% din 2010 până în 2014, ajungând la 33,4 miliarde USD. ACC estimează o nouă creștere a cheltuielilor capitale cu 37% până în 2018, totalizând 45,8 miliarde USD.

    61% din investițiile anunțate în SUA vor proveni de la companii străine, atrase de abundența și prețurile scăzute ale materiilor prime (gaze naturale și lichide adiacente lor).

    Dar și companiile americane își vor mări producțiile chimice: Du Pont, Eastman Chemical, Westlake Chemical, Celanese, Lyondell Bassell Industries și ExxonMobil.

    Pentru mai multe detalii, accesați Shale Revolution Boost U.S. Chemical Industry

  14. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Statele Unite ale Americii au primit aprecieri pozitive din partea IPCC pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

    Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) Climate Assessment

    În ultimul său raport climatic, IPCC a găsit că, datorită fracturării hidraulice și folosirii gazului natural, Statele Unite au fost capabile să-ți reducă dramatic emisiile de gaze cu efect de seră.

    Următorul citat este elocvent:

    De la publicarea raportului precedent (AR4), un element-cheie este dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de fracturare hidraulică și foraj orizontal, prin care s-a crescut și diversificat alimentarea cu gaz…[acesta] este un motiv important pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră de către Statele Unite.

    În timp ce unele studii estimează că în jur de 5% din gaul produs scapă în atmosferă în timpul transportului prin gazoducte, alte analize estimează emisiile la 1% (Stephenson et al., 2011; Howarth et al.,2011; Cathles et al., 2012). Estimările emisilor centrale din analizele recente sunt de 2% – 3% din gazul produs, în timp ce emisiile din producțiile de gaz convenționale și neconvenționale sunt comparabile. (Cap. 7, p. 527)

  15. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Se pare că efectele pozitive ale gazelor de șist apar într-un ritm amețitor (judecând după câte postări adiționale am făcut la acest articol :-) )

    Associated Press a anunțat ieri că

    Gazul natural a depășit cărbunii ca sursă energetică a Statelor Unite

    Natural gas overtook coal as the top source of United States electric power generation for the first time ever this spring, a milestone that has been in the making for years as the price of gas slides and new regulations make coal riskier for power generators. About 31 percent of electric power generation in April came from natural gas, and 30 percent from coal, according to a recently released report from the research company SNL Energy, which used data from the Energy Department. Nuclear power came in third at 20 percent. A drilling boom that started in 2008 has increased United States natural gas production by 30 percent and made the United States the world’s biggest combined producer of oil and natural gas. Federal data shows that in April, the amount of electricity generated with natural gas climbed 21 percent compared with April 2014, and the amount generated with coal fell 19 percent. In April 2010, 44 percent of electric power generation came from coal and 22 percent from gas, according to SNL Energy.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Ideea petrolului abiogenic a fost intens promovată de geologii și geochimiștii ruși (Dmitri Mendeleev, Nikolai Kudriavțev, Piotr N. Kropotkin, Vladimir B. Porfirev, Emmanuil B. Chekaliuk, Vladilen A. Krayushkin, Georgi E. Boyko, Georgi I. Voitov, Grygori N. Dolenko, Iona V. Greenberg, Nikolai S. Beskrovny sau Victor F. Linetsky) dar și de francezul Marcellin Berthelot. În SUA, cel mai important susținător a fost astronomul Thomas Gold.

      Ipoteza abiogenă are la bază o serie de dovezi despre prezența hidrocarburilor în:

      – Meteoriții de tip condrite carbonatice;
      – Carbidul de fier din manta;
      – Hidrocarburile prezente în emanațiile vulcanice și rocile magmatice (Personal, am văzut un andezit din America de Sud care conținea petrol).

      Pentru a diferenția între metanul biogenic (organic) și cel abiogenic se folosește raportul izotopilor de carbon C13/C12. (Vedeți primul meu articol publicat aici, Gasland sau puterea manipulării).

      Metanul biogenic conține mai mult C12; metanul abiogenic conține cantități mai mari de C13.

      Pentru moment, marea majoritate a specialiștilor susțin originea biogenă a hidrocarburilor.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)