Home » Analize »Global / Europa » Citesti:

Gata vsio? Cinci întrebări

Marian Voicu iunie 20, 2014 Analize, Global / Europa
2 comentarii 1,096 Vizualizari

Moldovenii au pus şampania la rece, orchestra maestrului Botgros îmbracă hainele de sărbătoare iar Putin pare a fi uitat de peticul ăsta de pământ. Săptămâna viitoare, Chişinăul semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Gata vsio?

1.    Dacă PCRM câştigă alegerile din noiembrie, va denunţa Acordul de Asociere?

În aprilie, fracțiunea Partidului Comuniștilor a propus, în plenul Parlamentului, revizuirea textului Acordului de asociere cu UE și organizarea unor noi negocieri, cu participarea reprezentanților Chișinăului, Tiraspolului, Federației Ruse și Uniunii Europene. Comuniştii au avertizat  că, în caz contrar, scenariul din Ucraina s-ar putea repeta. “Moldova își va pierde suveranitatea! “ au strigat ei în Parlament iar Voronin a mărturisit, cu inima grea, că „Interesele Moldovei nu sînt respectate. Pe mine mă doare inima de Moldova și nu de ceea ce ne-a scris nouă Bruxelles-ul.”

2.    De ce Chişinăul asistă, pasiv, la seria interminabilă de gesturi anticonstituţionale ale găgăuzilor?

În februarie 2014, prin referendum, 98,9% dintre găgăuzi şi-au exprimat dorinţa de a fi independenţi faţă de R. Moldova. Scorul le-a anticipat pe cele din Crimeea, Lugansk şi Doneţk, semn de lipsă de imaginaţie, ar spune unii, de consecvenţă, ar spune alţii.

Recent, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) anunţa că s-a autosesizat în legătură cu o „întâlnire confidenţială“ la Bălţi dintre başcanul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, episcopul Marchel (Mitropolia Moldovei), liderul partidului Patrioţii Moldovei, Mihail Garbuz, şi alte persoane, care ar pune la cale un plan de destabilizare a situaţiei din Republica Moldova, înaintea semnării Acordului de Asociere cu UE. La şedinţă s-ar fi convenit o „revoltă a minorităţilor etnice la Comrat şi Bălţi împotriva autorităţilor legitime ale statului” şi un plan de răsturnare a puterii legale, prin rebeliuni armate, ca să fie create două enclave separatiste – „Republica Populară Găgăuzia“, ce ar urma să includă regiunile Bolgrad şi Ismail din Ucraina şi raioanele de sud ale ţării, şi „Republica Moldovenească de Nord“, constituită din regiunea Cernăuţi din Ucraina şi raioanele de nord ale Republicii Moldova. Ulterior, ar urma să fie constituită „Federaţia Moldovenească“, formată din patru subiecţi: Republica Moldova (Chişinău), Republica Moldovenească Nistreană (Tiraspol), Republica Populară Găgăuză (Comrat), Republica Moldovenească de Nord (Bălţi).

În urmă cu două săptămâni, başcanul a declarat publicaţiei turce „Milliyet“ că Găgăuzia îşi va declara independenţa dacă Guvernul de la Chişinău va semna Acordul de Asociere: „Noi vrem să rămânem parte a Moldovei, cu statutul de autonomie pe care îl avem. Dar Guvernul central a pornit pe o altă cale, care duce la dezmembrarea ţării. Guvernarea vrea aderarea ţării la NATO şi UE. Noi şi poporul Transnistriei suntem împotriva acestor aderări. Dacă Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE şi îl va implementa, economia noastră va cădea, iar noi ne vom declara independenţa“.

Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Turciei, Cemil Çicek, i-a sfătuit pe başcan şi pe supuşii săi să fie moderaţi şi constituţionali, să înveţe limba română şi pe cea maternă.
Chişinăul a ridicat din sprâncene şi atât.

3.    Crede cu adevărat Chişinăul că va putea negocia un viitor european cu Transnistria cu tot? Care sunt scenariile în acest caz?

La Vilnius, un oficial european îmi spunea că, în ultimii 2 ani, în Comisia Europeană s-a vorbit foarte rar despre Transnistria. Inocenţa europenilor, demonstrată din plin în cazul Ucrainei, ar putea produce un adevărat dezastru pentru un guvern moldovean la fel de inocent. Cuminţenia (un atú în Parteneriatul Estic) Chişinăului, care crede că i se negociază viitorul peste cap, dorinţa de a nu supăra Moscova şi de a mulţumi Bruxelles-ul, a dat roade până acum. Dar vor fi primiţi moldovenii în casa comună europeană cu o grenadă în buzunar? Greu de crezut.

Până acum, formatul 5+2 a produs un rezultat nul. România nici măcar nu a putut chibiţa pe sub ferestrele negocierilor dar a crezut că asta înseamnă înţelepciune geopolitică. Niciun om politic moldovean nu îşi va asuma despărţirea de Transnistria, fiind conştient că asta va însemna moartea sa politică şi un stigmat istoric. Şi atunci? Moscova îşi doreşte o federaţie ucraineană şi una moldovenească, cu arhitectură variabilă. Dar asta va însemna îngheţarea în istorie a celor două state.

4.    Cine va sprijini Moldova dacă Moscova îi taie lumina şi gazul?

Republica Moldova cumpără electricitate de la DTEK Vostokenergo (Ucraina) (50%) şi de la centrala din Cuciurgani, Transnistria (50%). Centrala este alimentată cu gaze naturale, păcură şi cărbune şi aparţine grupului rus Inter RAO EES. Grupul, care în 2011 a avut o cifră de afaceri de 536 miliarde de ruble (15,54 miliarde dolari), are in consiliul de administraţie personaje bine ancorate în structurile statului rus: ministrul adjunct al energiei, executivi din Gazprom şi Rosneft. Ca şi în cazul Gazprom – Ucraina, decizia privind renegocierea contractului cu Republica Moldova se poate face fără niciun fel de scupule, pe baza aceluiaşi argument: trecerea la tarife europene.
Furnizorul ucrainean este şi el instabil: în 2012, nemulţumiţi de oferta Chişinăului, au suspendat livrările.

Cât despre gaz, Moldovagaz este controlată de Gazprom (50%) şi Tiraspol (13.4%). Mult aclamatul tronson Iaşi-Ungheni, care ar trebui să ofere Moldovei o alternativă la monopolul Gazprom, se termină brusc la Ungheni. Cine va duce magistrala până la Chişinău? Se va construi, ca şi până acum, din banii autorităţilor publice centrale şi locale, sporindu-se de fapt patrimoniul Gazprom / Moldovagaz? S-a spus că România va livra gaze Republicii Moldova la un preţ mai mic, ca alternativă la gazul rusesc, dar aceste livrări vor alimenta de fapt punga Gazprom, care nu are nicio obligaţie să vândă gazul (dacă magistrala Ungheni-Chişinău va fi construită) la  preţul României.

5.    Cum va juca Vlad Plahotniuc?

Ambivalenţa acestui personaj, un adevărat Batman moldovean, cel care  reuşeşte performanţa de a retransmite simultan ORT şi TVR, fără să supere niciuna din părţi, care are potenţialul de a face şi desface alianţe, e cheia cu care comuniştii ar putea închide, pe dinăuntru, în decembrie, uşa Guvernului de la Chişinău. Românii cred că Plahotniuc este loial statului român (PD-ul este partenerul tradiţional al PSD-ului).

Anul acesta, cum ar spune Vasile Stati, această Conchita Wurst a limbii române, ni-om razbiri.

Nota: “Vsio” in rusa inseamna “s-a sfarsit, e gata”. Dublarea termenului romanesc cu echivalentul sau rusesc sugereaza un final definitiv si irevocabil.

Articol aparut si pe site-ul Transmedia

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. Intrebari bune, mergem mai departe spune:

    1. Pentru a “castiga”, comunistii (ei sunt fie moldovenisti, fie rusofili declarati) au nevoie de majoritate absoluta in parlament. Nu au obtinut asa ceva in ultimii 5 ani si e foarte probabil ca nici nu o vor obtine.
    Pentru a ajunge la Putere, comunistii s-ar putea alia cu unul dintre partidele actualei coalitii pro-europene, fie PD-ul (apropiat PSD-ului romanesc), fie PDLM (e in PPE, Filat e foarte bine primit la Berlin de Merkel). Ambele sunt partide pro-europene si chiar daca ar accepta sa mearga mai lent pe calea asta (oricum lunga) catre UE, tot i-ar obliga pe comunisti sa renunte la cam tot ce este anti-european in programul lor.
    Unionismul, fie afisat deschis (la liberali), fie promovat discret (de PDLM), nu e vreun obstacol pentru guvernare, ca nici Bucuresti nici Chisinau nu propun oficial nimic de genul asta. Ce se propune e apropierea continua de standardele europene, de relatii din ce in ce mai stranse intre cele doua state romanesti. Se propune pragmatism si e metoda potrivita.
    Voronin a vorbit in termeni rezonabili si despre Acordul de Asociere cu UE, despre care a spus ca “este important”, si ca ar putea fi imbunatatit, in interesul Moldovei. Mai mult, Voronin a evitat sa se pronunte in privinta unei masuri de denuntare a acestui acord, in ideea in care partidul sau ar veni la putere.

    2. Chisinaul face foarte bine ca nu raspunde nici unei provocari venite din Gagauzia (atentie, nu toti gagauzii vor sub cizma Rusiei, au batai in parlamentul lor pe chestia asta, au fost demonstratii impotriva separatismului, sunt destui care nu vor nici un fel de razboi pe teritoriul ala amarat mai mic decat Ilfovul).
    In astfel de situatii nu faci jocul adversarului, ci te pregatesti pentru diverse scenarii si tii sub stricta monitorizare. De altfel, reactiile sunt stabilite in comun cu alte state si pana acum tot ce au declarat si facut separatistii gagauzi sau nistreni a ramas fara nici un efect real pentru ei sau Rusia, doar provocari ordinare.
    Cine crede ca acolo e totul lasat doar pe mana Chisinaului se inseala total.
    Acolo e Romania, NATO, USA. Si a venit si Turcia sa le explice turcofonilor gagauzi sa-si bage mintile in cap si sa invete romana pana nu-si iau palme si se termina cu autonomia lor de opereta.
    Rusia a activat in Basarabia tot ce poate ca propagandist si activist, dar se teme sa faca pasul violentei. Pentru ca e ireversibil, e ultimul atuu, daca pierde s-a terminat cu Gagauzia si Transnistria. Statu-quo-ul si agitatia rusofila sunt mult mai eficiente decat actiuni directe asupra statului moldovean.
    Scenariul controlului total al Ucrainei, prin Ianukovici, a esuat lamentabil si a indepartat de Rusia pentru generatii majoritatea ucrainienilor.
    Scenariul crearii unei “Novorusii” in tot sudul si estul Ucrainei e pe cale sa esueze si el, s-a impotmolit la 2 regiuni estice, nicaieri in alta parte nu s-a reusit ceva asemanator Donetsk-ului sau Lugansk-ului.

    3. A fost si este o greseala sa pui pe picior de egalitate intr-o negociere internationala un stat recunoscut si o adunatura de separatisti, in anii ’90 s-a profitat de slabiciunea extrema a tarilor abia iesite din comunism, Romania si R.Moldova, de dorinta UE/USA de a menaja Rusia. Azi e cu totul alta conjunctura, statele din jurul Transnistrii au alte capacitati si sunt percepute geostrategic la cu totul alt nivel.
    Observati ca Ucraina a invatat deja din exemplu negativ al R.Moldova si nu accepta negocieri internationale cu prezenta separatistilor la masa.
    Formatul 5+2 trebuie lasat sa moara singur, treptat, e inutil.
    Negocierile pot fi doar interne, intre Chisinau si Tiraspol. Sau externe, intre R.Moldova si Rusia, eventual cu participarea unor entitati foarte interesate de zona, Romania, Ucraina, UE si USA. Rusia nu va accepta asa ceva, ca e pierzatoare, toate aceste entitati ii sunt ostile.
    Asa ca se merge pe discutii interne si pe discutii intre oficiali rusi si basarabeni. Iar acestea sunt completate de negocieri neoficiale intre entitatile mentionate.
    Drumul pentru aderarea la UE e lung si necesita profunde reforme in societatea basarabeana, cum a fost si pentru Romania. E destul timp pentru rezolvarea separatismului nistrean.
    Personal cred ca va veni un moment dat o “fereastra de oportunitate” de actiune strategica, decisiva. Cred ca va exista o coordonare intre Romania, Ucraina si NATO.

    4. Arma pretului si livrarilor de energie este deocamdata cea care pune reale probleme. Rusia o utilizeaza cat poate si chiar si “proasta satului global”, UE, a sesizat si vrea sa gaseasca mai rapid alternative.
    Romania face tot ce depinde de ea pentru a contracara influenta excesiva a Rusiei. Chiar daca ne mai ia inca 5-10-15 ani pana sa scoatem petrol si gaze din M.Neagra sau sa dam drumul la gazul de sist, e inevitabil, vom deveni complet independenti fata de gazul rusesc.
    Suntem deja pe plus cu productia de energie electrica, in maxim 2 ani si cu o investitie de doar 60 de milioane euro vom asigura tot consumul anual al R.Moldova (apropo, daca Cuciurgani nu mai vinde in R.Moldova si Romania, unde o sa mai vanda, ca Ucraina nu are nevoie ?!). Consumul total in R.Moldova e sub 3% din ce produce Romania anual.
    Din august 2014, cel putin 10% din necesarul R.Moldova va putea fi asigurat pe la Ungheni. E insuficient, desigur, dar e o diminuare a presiunii rusesti.
    Legatura cu Chisinaul se va face in 2-3 ani si atunci 100% din necesarul de gaz va putea fi asigurat la nevoie din Romania.
    Solutii pentru maine dimineata nu exista, cele durabile sunt construite in ani de zile si efectele sunt in timp.

    5. Cat despre Plahotniuc, jocurile politice de la Chisinau nu mai sunt demult doar ale clasei politice locale, ele sunt facute cu scenarii din alte capitale, acolo e o batalie geopolitica subterana, dura, aparuta partial la suprafata cand pro-europenii au dat jos guvernul comunist in aprilie 2009.
    Rusia nu trebuie subestimata (oricum e cat se poate de atent monitorizata acum), dar nici supraestimata aiurea. Acum de exemplu, dupa reactiile internationale la anexarea Crimeei, e obligata sa-si foloseasca retele de influenta pe care sigur ar fi preferat sa le tina mai discrete. E ca si cum le-ar da la gunoi, sunt “arse”, fiecare articol pro-rus din Romania, Ucraina, Polonia, Occident, e privit cu atentie, fiecare pozitionare politica. Si mai primeste si cate un avertisment de genul prostanacului de europarlamentar ungur din Jobbik. Sa stie ca stim..
    La inceputul lui 2009 nu credea nimeni ca e posibil ca Rusia sa piarda masiv influenta in R.Moldova si guvernarea sa scape de sub controlul Kremlinului. Si nici ca 5 ani mai tarziu tara va semna Acord de asociere cu UE, iar pe la Chisinau vor defila sefii UE, lideri americani si ca vice-presedintele Rusiei va fi obligat sa fuga anonim cu un avion de linie..

  2. Harald spune:

    Există un mic amănunt pe care îl pierdeți din vedere: ceea ce se va întîmpla în Moldova depinde de înțelegerile dintre Putin și Merkel, nu de idiosincraziile lui Formuzal :P



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Marian Voicu


Marian Voicu

Este jurnalist la TVR, lucrează în presă din 1995. A fost manager de proiect la Radio România Chişinău, post lansat ȋn 2011. Între 2008-2010 a realizat „Interviurile Euro... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)