joi, martie 28, 2024

Gigantica gafă a lui Darwin sau de ce e bine să ascultăm specialiștii

Dacă priviți cu atenție fotografia de mai jos veți vedea trei „drumuri paralele”, în nordul Scoției, zona Glen Roy (glen înseamnă vale în scoțiană). Ele au reprezentat cel mai mare mister geologic din Marea Britanie. Rezolvarea lui a coincis cu o gafă colosală comisă de celebrul Charles Darwin, părintele teoriei evoluției prin selecție naturală.

Figura 1. Cele trei „drumuri paralele” din Glen Roy, nordul Scoției. (Sursa)

Cele „trei drumuri paralele” sunt, de fapt, terase orizontale suprapuse pe ambele părți ale văii Glen Roy. Neobișnuita situație a atras, de-a lungul timpului, multe explicații supranaturale, dar și interesul geologilor, care au afirmat că este vorba de un fenomen natural. Dar ce a produs această „minune scoțiană”?

După încercărilor unui John MacCulloch sau Thomas Dick Lauder, intră în scenă tânărul naturalist Charles Darwin, pentru a oferi propria explicație a formării celor „trei drumuri paralele”.

În 1836, Darwin se întorsese din legendara lui călătorie la bordul vasului Beagle în jurul Americii de Sud. Fără a avea o pregătire academică geologică (a asistat doar la un curs de geologie, înaintea plecării în croazieră), Darwin a primit în dar de la comandatul vaporului un exemplar al primei ediții a Principiilor Geologiei, un tratat scris de mentorul său, Charles Lyell (un recunoscut polemist și impostor științific). Toată cercetarea lui geologică din timpul expediției s-a bazat doar pe aceste limitate surse de informare. Scrisorile trimise în țară de la bordul vasului au plăcut însă unora dintre foștii săi profesori, care l-au ajutat să intre în cercurile naturaliste de atunci.

Impulsionat de suportul primit din partea lui Lyell, la doi ani de la întoarcerea în Marea Britanie, Darwin vizitează zona celor „trei drumuri paralele” și propune propria sa teorie pentru formarea lor. În 1839, trecând peste mai modesta Geological Society, Darwin și-a prezentat lucrarea( i ) în fața membrilor lui Royal Society (forumul academic suprem în Marea Britanie).

Ideea lui Darwin a fost că prezența „drumurilor paralele” se datorează existenței unui vechi golf al Oceanului Atlantic, care ar fi acoperit o mare parte din Scoția. Folosind o sugestie citită în cartea lui Lyell (la bordul lui Beagle), despre „ridicarea crustală” produsă de cutremure, Darwin a sugerat că retragerea apei oceanului a avut loc în trei perioade de timp distincte și că cele „trei drumuri paralele” reprezintă vechile linii de țărm marin, marcând astfel trei perioade de „ridicare crustală” a teritoriului Scoției. Aparent, cel mai vechi mister geolog s-a rezolvat.

Prezentarea teoriei sale în fața academicienilor britanici, urmată de publicarea în cea mai prestigioasă revistă științifică a vremii, și alegerea sa ca Fellow of Royal Society în același an (1839), i-au creat lui Darwin o aură de celebritate și statutul unei tinere speranțe demne de urmărit.

Numai că teoria lui Darwin despre producerea celor „trei drumuri paralele” a fost o gigantică gafă, pe care numai un geolog amator ca el ar fi putut s-o facă. Două greșeli fundamentale le-ar fi putut evita, odată cu rușinea și remușcările ulterioare, dacă ar fi fost un specialist în geologie.

Prima greșeală. Dacă cele „trei drumuri paralele” ar fi fost adevărate paleo-țărmuri marine, atunci depozitele de roci ar fi trebuit să conțină scoici și alte fosile marine. Darwin experimentase prezența acestor resturi fosile în timpul expediției Beagle, atunci când a cercetat o serie de terase de-a lungul Pacificului, la Coquimbo, Chile. Faptul că a preferat să ignore lipsa unor dovezi inconturnabile despre existența unui golf oceanic mă duce cu gândul la tactica mentorului său, Charles Lyell, de a neglija dovezile geologice care îi contraziceau teoria sa uniformitariană.

A doua greșeală. Rocile de suprafață din zona Glen Roy prezintă niște trăsături caracteristice, numite grooves and ridges (șanțuri și muchii), care nu ar fi fost posibil să fie produse de avansarea și retragerea apei oceanice. Geneza acestor aspecte de suprafață, foarte vizibile și specifice, sunt predate (și de mine) în practica geologică din anul I (Figura 2). Dar amatorismul geologic al lui Darwin i-a jucat o festă oribilă, pentru care un student din anul I ar fi picat imediat la colocviul de teren.

Figura 2. Studenții din anul I geologie (Brooklyn College) examinează roci din Central Park, Manhattan. Dovezile ultimei glaciații sunt reprezentate în această locație de șanțurile și muchiile (grooves and ridges), create de ultimul ghețar care a acoperit America de Nord cu 20.000 ani în urmă. Alte dovezi din parc sunt morenele glaciare, rocile roches moutonnées și blocurile eratice. Topirea totală a gheții din zona Manhattan a avut loc cu 6.000 de ani în urmă.

Trezirea la realitate a venit imediat, în anul următor (1840). Un geolog adevărat, elvețianul Louis Agassiz, a cercetat și el zona Glen Roy din nordul Scoției. Dar teoria lui despre formarea celor „trei drumuri paralele” a fost complet diferită de a lui Darwin, a incorporat toate dovezile geologice existente și a fost prezentată într-o manieră care nu lăsa loc la interpretări divergente.ii

Teoria lui Agassiz pleca de la faptul că Pământul a fost acoperit periodic de ghețari pe mari suprafețe (Snowball Earth). După studierea meticuloasă a ghețarilor din țara natală, Agassiz, asistat de William Buckland, a comparat peisajele glaciare din Elveția cu cele din Scoția, în particular cele din zona celor „trei drumuri paralele”. Similitudinile evidente și dovezile glaciare incontestabile (tipuri de roci și de relief topografic) găsite în zona Glen Roy l-au condus pe Agassiz la concluzia că cele „trei drumuri paralele” sunt, de fapt, trei stadii diferite în retragerea ghețarului scoțian – țărmurile succesive ale unul lac format din topirea gheții.

Ultima glaciație din Scoția s-a terminat în urmă cu peste 14.000 de ani, dar acum 12.000 ani, o scurtă perioadă de temperaturi foarte reci, numită Loch Lomond Stadial (sau Younger Dryas în America de Nord), a recreat câțiva ghețari în nordul Scoției. Valea Glen Roy a fost blocată de gheața din lobul de gheață Lochaber. Apa din spatele barajului de gheață s-a cantonat la trei nivele majore (260 m, 325 m și 350 m, Figura 1), care pot fi încă văzute sub forma celor trei drumuri paralele. Conform unui studiu din 2010 (iii), vârstele drumurilor individuale variază de la circa 11.900 ani, pentru cel mai înalt, la circa 10.700 ani pentru cel mai tânăr.

Teoria lui Agassiz a fost confirmată unanim și astăzi este un capitol esențial al oricărui manual de geologie.

Când i s-a adus la cunoștință articolul lui Agassiz, Darwin s-a grăbit să-i trimită o scrisoare mentorului și prietenului său, Charles Lyell, în care a recunoscut că „Am făcut o frumoasă mizerie din Glen Roy. Toată lucrarea mea a fost o lungă, gigantică gafă, de la început până la sfârșit”.

Dar problema mai serioasă este cum a procedat Darwin o dată ce și-a dat seama de erorile comise. El a admis „gigantica sa gafă” de-abia în 1861. În cele două decenii de la publicarea teoriei lui Agassiz, Darwin s-a agățat cu disperare și încăpățânare de propria sa teorie greșită. Pe măsură ce apăreau mai multe greșeli în teoria sa, Darwin își sporea argumentația retorică, scriindu-i lui Lyell în 1841 că „Am re-gândit întregul caz fără nicio prejudecată și rămân ferm convins că [drumurile paralele] sunt plaje marine”. Altă dată, într-o scrisoare trimisă prietenului său Joseph Dalton Hooker, Darwin l-a atacat pe un critic, David Milne, numindu-l „un pui de câine îndrăzneț, care mi-a atacat teoria”. (iv)

De-abia în 1861, Darwin a mărturisit în memoriile sale, Recollections, că articolul său despre Glen Roy a fost un mare eșec „și mi-e rușine de el”.

De ce este bine să ascultăm ce spun specialiștii?

Nimeni nu pune la îndoială contribuția lui Darwin la dezvoltarea teorie evoluției prin selecție naturală. Dar gafa sa exemplară, descrisă mai sus, ne arată o altă fațetă a lui Darwin: un geolog amator, veleitar, ambițios, încăpățânat, nemilos cu criticii săi, recunoscând cu mare întârziere greșelile sale publicate în cea mai importantă revistă științifică a timpului.

Dacă tăcea, filosof rămânea…

Păstrând absolut toate proporțiile, aș vrea să aduc în discuție un alt exemplu de veleitarism ambițios, încrâncenat, fără suport expert în problema discutată: gazele de șist (argilă).

În aprilie 2014, am publicat aici primul meu articol despre fracturarea hidraulică a argilelor. Era pe-atunci o atmosferă teribilă de isterie (și hipsterie) fracktivistă: oameni de toate vârstele și profesiile s-au trezit peste noapte mari specialiști ai unei tehnologii despre care auziseră doar odată cu vizionarea, în 2011, a unei copii piratate a unui film propagandistic american. După care, citirea rapidă, superficială – pe diagonală, pe perpendiculară etc. – a unor știri de pe Google, YouTube sau Wikipedia – celebre „universități” americane! – le-a creat iluzia că știu ei mai bine decât specialiștii despre ce este vorba cu fracking-ul ăla cu care Chevron voia să „otrăvească” fântânile sătenilor din Pungești.

Din nefericire, tehnologia fracturării hidraulice de mare volum, cuplată cu forajul ori-zontal dirijat, nu era prea familiară nici specialiștilor români. Și atunci, cu extrem de puține excepții (Acad. Nicolae Anastasiu și Prof. dr. Cornel Dinu), nu s-a auzit nicio voce din România care să încerce să explice opiniei publice, factorilor politici decizionali, investitorilor, mass-mediei etc., cu ce se mănâncă fracturarea argilelor gazeifere/petrolifere și ce sunt alea gazele de argilă (nu de șist, cum prost s-a preluat din copia piratată în franceză a filmului Gasland. În nicio altă limbă nu se folosește termenul de gaze de șist pentru gazele extrase din argile).

A trebuit să mă lupt aproape singur – ajutor remarcabil am primit doar din partea domnului Lucian Popescu, administratorul platformei Contributors.ro, care mi-a publicat toate articolele trimise, domnului Costel Postolache, editorul primei cărți scrise de un autor român despre fracturarea hidraulică, și a domnilor profesori Nicolae Anastasiu și Călin Baciu, care mi-au prefațat cartea.

Ca un Don Quijote al fracturării hidraulice (comparația aparține soției mele), m-am confruntat, în fiecare articol despre fracturare, cu valuri-valuri de comentatori critici la culme, care știau ei mai bine decât mine cu se ocupă geologii și geofizicienii de petrol americani, cei care au inventat o tehnologie revoluționară, folosită cu rezultate spectaculoase din 1949 în peste 2.000.000 sonde. Unii comentatori au mers cu critica până la abjecție, acuzându-mă – fără nicio dovadă – că articolele mele ar fi plătite de Chevron sau alte companii energetice. Chiar dacă am publicat de patru ori același Disclaimer, unor cititori le vine greu să creadă că toate cercetările mele au fost finanțate de universități, guvernul federal și alte instituții publice, prin granturi câștigate în urma unor concursuri.

Dar pentru că nu mai locuiesc în România, pentru că am lucrat opt ani la prima Universitate din lume care a introdus un curs de geologia Petrolului, pentru că lucrez din 2001 într-o Universitate cu 13 laureați Nobel, pentru că am publicat zeci de cărți și articole despre aspecte specifice (hidrogeologice, petrofizice, geofizice etc.) ale fracturării hidraulice, cuvântul meu are mai puțină valoare uneori decât, de exemplu, cel al unui veleitar neaoș, cu zero experiență în fracturare, fost director științific al Institutului Geologic al României.

Concluzie

Înainte de a citi și da crezare integrală unui articol, eu mă întreb cât de specialist este acel autor, ce pregătire profesională are, ce rezultate notabile a obținut în cercetările sale anterioare. Verific dacă nu există un conflict de interese, care ar putea ruina sensul articolului.

Exemplul amatorismului geologic al marelui Darwin vs. profesionalismul mai puțin celebrului Agassiz ar trebui să ne servească drept un permanent memento.

i) Darwin, C. R., 1839, Observations on the parallel roads of Glen Roy, and of other parts of Lochaber in Scotland, with an attempt to prove that they are of marine origin. [Read 7 February] Philosophical Transactions of the Royal Society 129: 39-81. Disponibil la http://darwin-online.org.uk/content/frameset?pageseq=1&itemID=F1653&viewtype=text

ii) Agassiz, L., 1840, Discovery of the Former Existence of Glaciers in Scotland, especially in the Highlands, by Professor Agassiz, The Literary Gazette; and Journal of Belles Lettres, Arts, Sciences &c. for the year 1840, p.671, http://books.google.com/books?id=ty6lmkjZr9QC&pg=PA671

iii) Fabel, D., Small, D., Miguens-Rodriguez, M., and Freeman, S., 2010, Cosmogenic nuclide exposure ages from the ‘Parallel Roads’ of Glen Roy, Scotland, Journal of Quaternary Science, vol. 25, no. 4, pp. 597-603.

iv) Bruno Maddox, 2009, Darwin’s Great Blunder – and Why It Was Good for the World. The best thing we can do for the theory of evolution may be to bring its creator down to earth, Discover Magazin, Nov. 2009.

Distribuie acest articol

162 COMENTARII

  1. Din partea mea, daca conteaza, aveti toate aprecierile.
    (O mica-monstruoasa gluma: a mai existat cineva care ne spunea ca a lucrat, a fost indrumat de laureati Nobel, iar in tara au descoperit ca el nu avea nici diploma de Bac. A fost umplut de zoaie, iar legea lui a fost hacuita ca de hiene. Printre manifestantii din Pungesti au existat destui intelectuali de carton, pardon, de lovit caldarimul cu peturi.)

  2. Foarte frumos şi nimic de comentat.

    Doar de-aţi fi aplicat teoria asta şi atunci când aţi conchis că teoria evoluţiei prin selecţie naturală nu este de fapt o teorie ştiinţifică…

    • Nimeni nu a spus ca teori evoluției prin selecție naturală a lui Darwin n-ar fi „o teorie științifică”. Autorul doar a evidențiat faptul, de altfel evident, că argumenele și dvezile ce o susțin sunt mai uține și mai puțin consistente ca cele ce o contrazic.

      Autorul a mai remarcat în mod corect la vremea respectivă că isteria de care suferă susținătorii lui chestiei lui Darwin are adânci rădăcini ideologice. Marx a intuit imediat ce a citit „Originiea Speciilor” a lui Darwin (s-a păstrat o scrisoare entuziastă spre Engels în acestă privință) cât de importantă e aceasta în susținerea teoretică a propriei sale imbecilități. De la acel moment înainte toeria greu de susținut a lui Darwin a mers mână în labă cu teoria criminală a lui Marx și toate varietățile sale. Oameni care sunt incapabili să realizeze ceva în viață s-au atașat cu ardoare și disperare de cele două aberații în speranța deșartă că dau astfel un sens existențelor lor eșuate.

      • „Autorul doar a evidențiat faptul, de altfel evident, că argumenele și dvezile ce o susțin sunt mai uține și mai puțin consistente ca cele ce o contrazic.”

        Lucru evident, da. Fals în mod evident. Asta fiind ceea ce spun biologii, nu geologii sau creaționiștii.

        Iar partea cu ideologia nu este relevantă pentru discuție.

        • Realizez ca prindeti greu si scapati usor, asa ca va recomand o alta lectura pe o tema similara a aceluiasi autor: http://www.contributors.ro/cultura/despre-filosofia-analizelor-%c8%99tiin%c8%9bifice-cu-un-exemplu-de-caz-ce-fel-de-teorie-este-darwinismul/

          Parte proasta (pentru dumneavoastra) e ca tocmai biiologii pun tot mai mult in discutie teoria lui Darwin din cateva motive foarte intemeiate: disparitia subita a unor anumite specii, lipsa fosilelor speciilor tranzitorii prezise de Darwin (pe masura ce se descopera tot mai multe fosile, teoria lui Darwin devine tot mai greu de sustinut) si cu voia dumneavoastra ultima pe lista, genetica („pseudo stiinta imperialista” destinata sa suceasca mintile prelatariatului :-D dupa cum era definita de cei mai ferventi darwinisti) .

          Cei ca dumneavoastra sunt exact in postura in care erau istericii de acum 5 secole pare pretindeau adevarul incontestabil al teoriei lui Ptolemeu cu pamantul ca o tipsie in jurul careia se invarte universul. Nu existau argumente logice care sa-i clinteasca din bezna, ba chiar ii punea la prajit pe cei ce incercau sa o faca. Slava Domnului ca in ziua de azi dezechilibratii de soiul asta nu mai au autoritatea sa inchida si sa prajeasca pe nimeni :-D Oricum nu trebuie sa va indoiti nici o clipa de sincera compasiune a oamenilor ce obisnuiesc sa-si foloseasca creierul :-D :-D :-D

          • Biologii (vreo 99.9% din ei, inclusiv cam toti laureatii Nobel) spun chiar opusul celor sustinute de tovarasul Josef Svejk. Teoria Evolutiei este 100% stiintifica – si e sustinuta de cam tot ce inseamna observatie empirica (pana la ora actuala).

            Tovarasul Svejk, din motive pur ideologice, ne delecteaza cu fel si fel de insinuari puerile si pseudo-stiintifice dar pe care nu le poate sustine cu niciun studiu stiintific veritabil, sau macar cu ceva dovezi empirice :)

            • Gata domnule, că m-ați convins. Ați dovedit prin manifestările dumneavoastră doncolo de orice dubii că cel puțin unii oameni se trag din maimuțe dincolo de orice dubiu.

              Și chiar mai mult decât atât, dacă inamicii darwinismului pun la îndoială validittea teoriei lui Drwin dtorită lipsei urmelor oricăror specii tranzitorii, dumneavoastră sunteți dovada vie a maimuței ce se opintește să treacă pragul ce o desparte de om :-D

            • @Josef Svejk – omul nu se trage ”din maimuță” și ar fi cazul să lămurim asta o dată pentru totdeauna, ca să înțeleagă și copiii de grădiniță.

              Dacă străbunicul dvs. a avut un frate, strănepoții acelui frate al străbunicului nu se trag din dvs.și nici dvs.nu vă trageți din ei. Ceea ce vă leagă este însă faptul că în urmă cu 5 generații ați avut un strămoș comun. Ați mai avut strămoși comuni și în urmă cu 10-15-20 de generații, dar asta e mai puțin relevant. Orice analiză genetică va demonstra înrudirea dvs. cu acei strănepoți ai fratelui străbunicului, deși e evident că nu vă trageți din ei.

              În mod similar, în urmă cu 300.000 sau 500.000 de generații, cimpanzeii de azi și oamenii de azi au avut un strămoș comun. Iar în urmă cu 1 milion de generații sau cam pe-acolo, ambele specii (oamenii și cimpanzeii) au avut un strămoș comun și cu gorilele de azi. Asta nu înseamnă că oamenii se trag din gorile, nu înseamnă că oamenii se trag din cimpanzei și nu înseamnă că cimpanzeii s-ar trage din gorile.

              Peste încă 100, 1.000 sau 1 milion de generații, cimpanzeii nu vor deveni oameni, gorilele nu vor deveni oameni și nici cimpanzeii nu vor deveni gorile. La fel cum nici dvs.nu veți deveni strănepotul fratelui străbunicului dvs., oricâte generații ar trece Cam asta-i.

            • @Harald,

              Domnule Harald,

              Mare păcat că v-ați pierdut subit simțul humorului și că o mușcați cu atâta abnegație. Primiți expresia sincerei mele compasiuni :-D

              Vă rog să nu mi-o luați în nume de rău, dar îmi amintiți de un coleg de clasă care era 100% opac la umor și sarcasm. Nu era prost în sensul tehnic al cuvântului dimpotrivă avea un talent remarcabil la științele excte. Doar că la toate celelate le mușca de fiecare dată fără greș ajungând subiectul ocazional unor farse crude. Se apuca spre veselia generală să explice temeinic și argumentat imposibilitățile fizice ale diferitelor situații de prin bancuri. Copiii sunt destul de răi când vine vorba de chestii din astea așa că nu ne puteam abține să nu-l stârnim ca să avem după aia de cine râde. Se prindea foarte greu sau deloc și în final trăgea concluzia că suntem cu toții cretini și pleca imbufnat în timp ce noi leșinam de râs.

              Nemaifiind copil de ceva vreme, mă abțin să vă stârnesc… :-D :-D :-D

      • Cu toate astea nu trebuie sa fiti suparat pentru faptul ca marxistii sustin cu ardoare ca s-ar trage din maimute. ;-)

    • Pai contributia lui Darwin nu e tine de partea de stiinta a acelei teorii. Darwin nu stia ce e celula si ignora existenta ADNului si a tot ce tine de nivelul subcelular. Desenele folosite in cartea lui, si care inca se mai publica, sunt a frauda.
      Sunt recunoscatoare pentru acest articol. Spune enorm despre spiritul stiintific al lui Darwin.
      Sper sa il citeasca si Nicushor Dan, Clotilde si amicii lor.

      • Dupa ce ce ca era un veleitar incapatanat, mai si ignora existenta ADN-ului (!!). Ce mai, un nenorocit.

        Mai in serios, lumea stiintei probabil ca are mare nevoie de veleitari, de ambitiosi si de incapatanati. Fara astfel de oameni comunitatea stiintifica ar fi ca mediul de afaceri daca ar fi format numai din antreprenori pe care nu-i intereseaza banii. Ca multi dintre ei gresesc in multe privinte nu e asa important, se gasesc statistic destui alti veleitari sa-i puna la punct, si sa si clarifice lucrurile cu ocazia asta. Daca ar fi toti dezinteresati si si-ar vedea de viata lor privata in liniste, dezbatarea nu ar mai avea loc si toata lumea ar avea de pierdut.

        • Problema nu e ca anumiti savanti gresesc sau emit teorii care sunt infirmate mai devreme sau mai tarziu. Problema e ca pe masura ce faptele sau evolutia stiintei infirma aceste teorii se gasesc suficienti zgubilitici care se lupta cu disperare impotriva adevarului din motive ideologice sau din simpla pustietate mintala…

      • Wow. Contribuția lui Darwin, primul care a enunțat ideea selecției naturale, este irelevantă… Fără cuvinte.

        De asemenea, Darwin știa despre celule, ba chiar a scris despre presupusul rol al celulelor și proceselor subcelulare în evoluție. Iar ADN-ul l-a ignorat pentru că nu avea de unde să știe despre existența și rolul său, având în vedere că a murit cu mult înainte ca acestea să fie descoperite.

        • O fi stiut Darwin ca exista celule, dar nu la modul stiintific. Nu era biolog, ci teolog adept al metempsihozei. Exista rigoare in stiinta pe vremea lui Darwin, dar nu la el. Faptul ca exista logica si ameliorare in natura se stia de secole. Calugarii din Evul Mediu selectasera de mult soiuri de plante si rase de animale. Darwin a avut insa o interpretare f particulara a fenomenului la oameni:
          We civilised men, on the other hand, do our utmost to check the process of elimination; we build asylums for the imbecile, the maimed, and the sick; we institute poor-laws; and our medical men exert their utmost skill to save the life of every one to the last moment. There is reason to believe that vaccination has preserved thousands, who from a weak constitution would formerly have succumbed to small-pox. Thus the weak members of civilised societies propagate their kind. No one who has attended to the breeding of domestic animals will doubt that this must be highly injurious to the race of man. It is surprising how soon a want of care, or care wrongly directed, leads to the degeneration of a domestic race; but excepting in the case of man himself, hardly any one is so ignorant as to allow his worst animals to breed.

        • Evolutionismul darwinist nu e irelevant. Pur si simplu teoria lui Darwin nu poate explica intru-totul viata si evolutia ei. Pe masura ce trece timpul dovezile ce o contrazic se inmultesc. Daca vreti e oarecum e evolutia de la mecanica lui Newton la teoria relativitatii lui Einstein. Cu enorma diferenta ca Newton a a emis teoria sa cu buna credinta si fara ca ceva din vremea lui sa o poata contrazice, pe cand Darwin a mai contorsionat adevarul pe ici si colo prin partile esentiale si a ignorant intnetionat (in loc sa se adapteze sau macar sa admita ca sunt chestii inca inexplicabile) tot ce contrazicea povestea lui.

          In acest sens darwinismul devine tot mai mult o chestie ideological mai degraba decat o teorie stiintifica. iar la asta contribuie „activistii” cu minte putina care fac tot posibilul sa se faca de ras si sa pulverizeze chiar si ultimele resturi de credibilitate a ceea ce sustin cu atat disperare….

          • Dar creationismul cum explica prezenta unor retrovirusi endogeni cu insertii identice atat la oameni cat si la primate ? Dar faptul ca ceapa are de 4 ori mai mult adn decat un om ?

            Nu stiu de unde gasiti „biologii” care gasesc dovezi contrare evolutiei ( la azilul de nebuni ? ) dar cei din universitatile de prestigiu sunt ferm in tabara celor ca stiu ca pudelul nu a aparut magic ci a provenit incet incet dintr-un stramos al lupului .

            • E amuzant sa-i vezi pe fanaticii creationisti din ziua de azi cum discuta intre ei si incearca sa se convinga cum ca teoriile stiintifice care nu le sunt pe plac (pentru ca fac praf credinte si superstii pe care acestia le accepta fara sa gandeasca) nu sunt probabil sa fie adevarate :)

              Cu toate astea, niciun creationist n-a reusit, in ultimele cateva mii de ani – sa construiasca o teorie cat de cat logica … si care sa explice macar 1% din cat explica Teoria Evolutiei :)

              Rand pe rand, creationistii dogmatici – nu au reusit decat sa se faca de ras prin lipsa lor de logica si prin faptul ca incearca sa substituie propriile superstitii investigatiei stiintifice riguroase

              In acelasi timp, oamenilor de stiinta de top, putin le pasa de astfel de dezbateri ridicole. Ei sunt ocupati cu progresul … progresul care (cel putin in medicina si biologie) datoareaza mai multe lui Darwin, decat oricui altcuiva

            • Cum s-o face ca majoritatea laureatilor Premiului Nobel cred in Dumnezeu? Habar nu au ei ce e stiinta. Niste fraieri superstitiosi care nu va citesc pe Dvs.

            • Domnule,

              Realizez ca aveți o problemă în a înțelege un text simplu, așa că vă repet: Întrebrea nu era ce anume poate explica creaționismul (creaționismul explică ulor orice ;-) ), ci ce anume NU POATE explica darwinismul.

              În privința retrovirușilor endogeni, există unii din ei sunt comuni la om și maimuță de exemplu babuin. Vă tregeți cumva din babuin?! :-D Parcă cimpanzeul mai are o urmă de onorabilitate… Dar, chiar babuin?! Apoi există retroviruși endogeni similari între om și oaie. La faza asta parcă și babuinul devine un strămoș onorabil progresiștilor… :-D

              Partea veselă e că un virus exogen ca HIV va deveni peste sute de mii de ani un retrovirus endogen în genomul uman. HIV e prezent acum atât la om cât și la maimuțe. Ar trebui oare să tragă darwiniștii viitorului concluzia că darwiniștii de azi sunt cimpanzei?! (E drept că e un slat colosal de la babuin :-D )

              Cât despre marile univerități unde mai prinde darwinismul, o doamnă dă mai jos exemplul luminos al „univeristății” Valahia din Târgoviște unde se pare ca hălăduie ultimul universitar darwinist cu patalama al patriei:-D

              Hao noroc și sănătate (mai ales mintală) ;-D

            • @Jack – și Newton avea impresia că Dumnezeu are personal grijă să nu se ciocnească stelele unele de altele, asta nu diminuează cu nimic valoarea descoperirilor lui din fizică. Unde este multă carte … :P

              Într-un mod cât se poate de asemănător, în zilele noastre unii au impresia că Dumnezeu se ocupă de ce fac ei pe terenul de fotbal, alții au impresia că Dumnezeu se străduiește să mimeze ceea ce de fapt face evoluția etc. etc. Depinde cât înțelege fiecare :)

            • @Harald

              Ei hai dacă acum ați picat aproape la cină (precum creditorul cel îndârjit și ambițios al feldkurat-ului Otto Katz) ia povestiți-ne ce anume ați înțeles dumneavoastră ca să ne mai amuzăm un pic: -D .

              Că bag seama că noi aștialați (de la simpli cetățeni, la laureați de Nobel) oricum n-am înțeles nimic :-D :-D :-D

      • Creationismul e un basm al carui succes e corelat puternic cu nivelul de analfabetism al unei populatii (cu cat populatia e mai ignoranta si mai putin educata, cu atat e mai religioasa).

        • @ Josef Svejk
          Ce dragut ignorati faptul ca pozitia retrovirusului endogenizat este identica in acele organisme . Identica cand aveau la dispozitie miliarde de alte pozitii . Pozitia identica in cazul endogenizatilor in ambele organisme versus pozita aleatorie in cazul unei infectii in oricare din ele reprezinta dovada evolutiei .

          De ce ati ignorat micul detaliu ? Hmm ?

  3. Off topic – erorile si defectele fondatorilor diverselor stiinte sunt absolut irelevante azi . Ca si avionul fratilor Wright care nici macar n-avea eleroane , trebuiesc privite in contextul vremurilor respective . Fratii Wright de mana cu Darwin au la fel de mult in comun cu aviatia si biologia moderna cat are salbaticul care a inventat roata cu ultimul model de Audi .
    On topic – e un pic cam devreme sa tragem concluzii finale despre frakking dar nu o sa putem sa o facem niciodata daca nu testam tehnologia respectiva inclusiv la noi . De-aia mi sa parut o idiotenie majora blocarea sondelor de explorare , dar ce sa-i faci , e o tara cu case ce cad singure si avem in mentalul colectiv un cutremur „intarziat ” ce va veni curand si care nu trebuie „provocat” indiferent cu ce si de dragul cui .Nici macar sa vorbim despre el :)

    • Tare de tot trimiterea la fraţii Wright. Îmi aminteşte de bancul cu turiştii americani surprinşi de faptul că un castel din Evul Mediu fusese construit, inexplicabil după capul lor, atât de departe de calea ferată. :)

  4. Un filolog ar putea spune că eroarea a fost doar semantică. În loc de țărm de lac a vorbit de un țărm de mare. O mare poate fi privită și ca un lac mai mare…Drumurile sunt tot semne ale unui țărm…al unei ape.

    • Probabil că pentru un filolog, cele două tipuri de țărmuri nu ar prezenta nimic deosebit.

      Dar pentru un geolog profesionist, confundarea lor (fosilele marine fiind complet diferite de cele de apă dulce), este mai mult decât o crimă – este o gafă.

      Pentru mine, semnalul major de gafă în lucrarea lui Darwin a fost faptul că și-a dat seama, la un moment dat, că fosilele văzute de el pe malurile Pacificului nu se regăsesc în Scoția. Și atunci, a încropit o explicație aberantă: că ar fi existat fosile marine și în Scoția, însă au fost dizolvate de ploaie sau acizi!!! Dar atunci de ce nu au fost dizolvate și fosilele din Chile?

      Apropos de filologi: a existat și pe Contributors.ro o profesoară de română din orașul meu natal, Bârlad, care combătea de mama focului gazele de șist și fracturarea hidraulică. A mai scris și un profesor de matematică pe aceeași temă. Iar la Bârlad, chiar și un popă ortodox era mare „specialist” în gaze de șist.

      • [editat]

        Daca eu sint electrician probabil dumneavoastra considerati ca nu ar trebui sa am o opinie despre expoatarea gazelor de sist in Romania . Sau despre exploatarea aurifera de la Rosia Motana . Ciudat punct de vedere .

          • Ciudat , din nou , ca imi raspundeti cu o fraza din…. politica . Oare daca as trimite spre publicare un material in care sa imi exprim opinia despre cele doua aspecte de care am pomenit mai sus , contributors.ro mi l-ar publica ? Opiniile oamenilor simpli nu sint importante pentru nimeni si nu isi gasesc spatiul in presa . Acumulati titluri cit mai multe si mai pompoase dar nu uitati ce sinteti . Si nu uitati ca cel mai important pentru om este mintuirea si nu accederea .

            • Domnule,

              Inainte de toate, ati incercat sa trimiteti spre publicare un text acestei platforme? Daca aveti ceva coerent si interesat de spus, de ce nu-l trimiteti?!

              Ati primit de la autor un raspuns de bun simt, care s-ar traduce puteti avea ce opinii doriti dar evitati inventarea sau contorsionarea faptelor.

              Dupa cate inteleg eu, platforma contributors.ro publica textele celor ce au competente in anumite domenii. Inteleg dorinta omului devenit expert in de toate dupa ureche de a epata. Slava Domnului urechistii au atatea alte locuri in care pot sa-si reverse aberatiile incat unul in plus nu mai face nici o diferenta. De ce vreti cu tot dinadinsul sa-l prpapaditi si pe asta?! :-D

      • Ei bine, d-le Crânganu, deși sunt de acord cu ideile dvs. în general și cu conținutul acestui articol în special, mă văd nevoit(ă) să resping argumentele sub care comentez.

        Deși am doar studii tehnice, declar sus și tare și sunt gata să mă lupt în argumente cu Olivia Steer că NU vaccinarea este principala cauză a autismului, mai declar că teoria evoluționistă mă convinge, că nu suntem urmașii Romei ci ai barbarilor din legiunile cuceritoare (plus dacii autohtoni, desigur). Și aș dori ca opiniile mele să fie ascultate și discutate făcând abstracție de diplomele din dotare.

        • Eu lucrez intr-un laborator si pot sa fac reparatii simple la prize si la intrerupatoare. Am facut singur o lampa. Vreau ca opiniile mele in materie de circuite electrice sa fie ascultate si discutate. Am si eu dreptul la opinii! (Nu imi voi premite sa va contrazic ref la ascendenta Dvs.)

  5. Am fost socat de amatorismul si usurinta cu care se abordeaza in spatiul public romanesc aceste probleme stiintifice inca din perioada protestelor legate de Rosia Montana. Tin minte ca iesise pe piata un studiu prezentat ca fiind provenit de la ASE(era semnat de o serie de profesori de acolo) care sustinea o teorie car mi s-a parut cam conspirationista, referitoare la metalele rare continute de zacamantul de la Rosia Montana, a caror valoare ar fi depasit cu mult valorea aurului si argintului ce urmau sa fie extrase. Drept dovada se ofereau concentratiile, cantitatea estimata si pe baza acestora, valoarea estimata a acestor minereuri. Studiul respectiv a facut destule valuri, fiind postat si pe site-ul celor de la Uniti Salvam. Ce m-a surprins din prima clipa a fost faptul ca vorbeau cu usurinta de valoarea minereurilor din zacamant, vehiculand cifre de miliarde de euro fara sa pomeneasca de costurile de extractie si prelucrare, lucru care nu mi s-a parut in regula. Ce mi-a sarit in ochi insa a fost insa trimiterea apasata la minereul de titan. Ori pana si eu care nu am avut niciodata vreo aplecare catre chimie, stiam ca titanul nu e un metal rar ci din contra, unul dintre cele mai raspandite elemente din natura. De asemenea, stiam ca pretul ridicat al acestui metal era datorat dificultatilor de prelucare a minerului, nu raritatii minereului. Asa ca am fost curios si am verificat concentratiile mentionate in studiul respectiv incepand cu titanul, printr-o simpla cautare pe internet. Concentratiile la aur, argint, germaniu, galiu pareau in regula. In schimb nu mica mi-a fost stupoarea sa aflu ca titanul se gasea la Rosia Montana in enorma concentratie de 1000 gr/tona (!!). Semnele de exclamatie erau si in textul studiului, dar aveau cu totul alt sens. Adica o concentratie de peste 5 ori mai mica decat cea medie din scoarta terestra. Cum s-ar spune, sunt sanse foarte mari sa obtii mai mult titan prelucrand nisipul obisnuit din Sahara decat prelucrand minereul de la Rosia Montana. Asta in conditiile in car,e din costul unui kg de titan, costul minereului reprezinta oricum o parte nesemnificativa si nu stiam sa avem unutati de prelucrare a titanului in Romania. Ei bine, titanul nu era un caz singular, cromul, cu o concentratie de 50 g la tona avea o valoare estimata de 6,5 miliarde de euro! Asta, in conditiile in care concentratia medie din scoarta este de doua ori mai mare si se preconizeaza ca in viitorul mai mult sau mai putin indepartat sa devina exploatabile minereurile de crom cu continut de peste 200 g/tona.

  6. Respect.
    cu toate ca dvs nu puneti la indoiala evolutionismul lui Darwin,
    genetica o face.
    si inca cu mare tam-tam.
    in genetica nu exista evolutionism determinat de conditiile de viata.
    oricat de mult ar bate o vietate din membrele anterioare, nu-i vor creste niciodata pene.
    dimpotriva , mediul extern si conditiile de viata nocive pot duce la alteratii genetice care sunt potrivnice sanatatii si vietii individuale.

    • Mda , mutatiile benefice n-au aprobare de la primarie , pesemne iar selectia nu are voie sa intervina pe exemplarele mutate fara aviz de la PSI . Sigur ca da , are logica .

      Alt individ care are pretentia ca natura sa faca saltul de la carul cu boi la Audi de la o generatie la alta si de la Tesla la aeromobil in alta generatie daca se poate …

      • Îți mulțumesc pentru completarea avant la lettre. Ceea ce am omis din comentariul meu (care a apărut cronologic după al dvs.) este că aceste mutații rămân în stare latentă în zestrea genetică (genotip), dar nu se manifestă în aspectul organismelor vii (fenotip) decât după mai multe generații. În cazul organismelor pluricelulare, superioare poate fi vorba de sute, mii de ani , pe când la cele unicelulare sau la virusuri (care nici nu au ADN, ci doar ARN) pot fi rapide – de aici atâte „tulpini” noi, de aici rezistența la antibiotice etc.

    • Pe vremea mea era „elementar, dragă Watson” (sau cel puțin la nivel de liceu):
      NU funcția creează organul. Evoluționismul produce sute de variații genetice, unele utile, altele inutile, altele inutile devenind utile prin schimbarea condițiilor de viață. Selecția naturală păstrează acele variații care sunt benefice perpetuării speciei (care asigură șanse mai mari de supraviețuire, un număr sporit de urmași etc.)
      EVOLUȚIA NU ESTE CONȘTIENTĂ, este rodul „întâmplării” concomitente a … două„întâmplări”: variația genetică și schimbarea condițiilor de viață.
      Astfel, ea poate fi convergentă – membrele mamiferelor care au ales viața acvatică tind să capete forma înotătoarelor (pești și delfini), sau divergentă – membrele mamiferelor acvatice, deși pornind de la structură scheletică identică, au un aspect diferit de al celor terestre (delfini și cai).
      Lucrul e valabil și la plante – majoritatea celor de deșert au tulpini suculente, pentru a stoca apa, dar frunze minuscule, adesea transformate în spini, pentru a reduce evaporarea. Țin minte că laborantele de la mine de la serviciu admirau o plantă ornamentală de pe pervaz, pe care o numeau cactus, dar interesându-mă la specialiști am aflat că de fapt era euphorbie.

      Cât despre articolul d-lui Crânganu, tot respectul (și acordul)!

    • Tovarasul „iosala” …alt genetician de renume mondial care-si face veacul pe forumuri :)

      Cu tovarasi ca dumnealui nu mai e de mirare ca Romania se claseaza ultima in Europa la testele PISA & co

  7. Domnule profesor Constantin Cranganu,
    va semnalez ca, in romana, este preferabila formularea „impostor” in loc de „frauda stiintifica”. Termenul „fraud” din engleza nu inseamna acelasi lucru in romana: „mentorul său, James Lyell (un recunoscut polemist și o fraudă științifică)”. Desigur, aceasta mica observatie este total in afara temei articolului dumneavoastra :)

  8. Deoarece consider ca Marele Charles Darwin este „faultat”, in lipsa celor mai elementare norme de fair-play academic , non stop pe platforma contributors , in virtutea „egalitatii in drepturi”, chiar daca nu „manuiti” prea bine domeniul, mi-as dori din partea dumneavoastra, domnule profesor, o trimitere paralela la „cea mai mare gafa” din viata lui Albert Einstein si anume un subiect semnificativ, ce il considerati dumneavoastrainteresant, legat de constanta cosmologica !

    Dar nu ca sa-i fie „reperata onoarea”, caci uriasul Darwin n-are nevoie de altceva decat de readuceri aminte a formidabilelor sale schimbari de paradigma, de acum un secol si jumatate,
    va invit sa parcurgeti urmatoarele trei link-uri, dintre care primul chiar de pe contributors.

    Cu acest prilej vreau sa imi exprim respectul si emotia mea unica fata de „Ultimul Mohican” al profesionismului evolutionismului in Romania, Profesorul Carciumaru de la Universitatea „Valahia” din Targoviste !

    http://stiintasitehnica.com/ultimul-curs-complex-de-evolutie-a-omului-a-disparut-din-romania/
    http://stiintasitehnica.com/darwin-maimute-evolutia-omului/
    http://www.contributors.ro/administratie/educatie/teoria-evolutiei-trebuie-sa-se-predea-din-nou-in-scolile-din-romania/

    • Cred ca ati omis, formularea corecta ar fi „de la VESTITA Universitatea “Valahia” din
      Targoviste !”
      Buna interventia; va mai asteptam.

    • Slava Domnului ca jupan Darwin si-a gasit un aparator tare ca piatra, iute ca personalu’ de Oltenita macar la vestita „universitate” Valahia din Targoviste – cuib de plagiatori si gainari depasit numai de academia militieneasca a lu’ maresalu’ izmenelor Gabi Oprea (aka „interesu’ national”). Vai de pielea si crucea bietului Darwin daca savantii valahi de la Targoviste au ramas ultima lui linie de aparare…

      Nu ma indoiesc ca, in aceeasi nota, si geniul strategic al lui Pingelica si-o fi gasind destui aparatori destoinici pe la Institutul de Studii Strategice din Buhusi, asta doar daca nu cumva slugile reactiunii si imperialismului mondial nu i-or fi venit de hac intre timp institututlui cu pricina :-D

      • Ehhh, doi-trei asa zisi profesori universitari din Romania (nu tocmai relevanti stiintific la nivel mondial, dar dotati cu mare spirit polemic) nu prea conteaza. Ceea ce conteaza cu adevarat sunt:
        – logica (1-0 pentru Darwin aici)
        – suportul empiric (100% in favoarea Teoriei Evolutiei)
        – feedback-ul in peer reviews, scientific studies si in randul oamenilor de stiinta, al oamenilor inteligenti care au studiat problema cu adevarat si care sunt capabili sa gandeasca logic.

        Citez:
        „An overwhelming majority of the scientific community accepts evolution as the dominant scientific theory of biological diversity(conform N I H, Royal Society, Nature, etc). Nearly every scientific society, representing hundreds of thousands of scientists, has issued statements rejecting intelligent design and a petition supporting the teaching of evolutionary biology was endorsed by 72 US NOBEL PRIZE winners”.

        „Additionally, US courts have ruled in favor of teaching evolution in science classrooms, and against teaching creationism, in numerous cases such as Edwards v. Aguillard, Hendren v. Campbell, McLean v. Arkansas and Kitzmiller v. Dover Area School District.”

        • Haideți domnule nu vă mai chinuți atâta că-i păcat.

          Nu e necesar să postulați fapte fără acoperire, să săriți la interval cu citate din surse dubioase ce postulează la rândul lor fapte fără acopeirire și nici măcar să apelați la savantlâcurile cărturarilor darwiniști din Târgoviște Nope. Simpla dumneaovastră prezentță si alături de manifestările dumneavoastră de aici sunt dovezi imbatabile ale faptului că măcar unii oameni au ascendență [editat] incontestabilă :-D

  9. Pentru cititorii interesați și de alți mari gafeuri, se pot găsi detalii aici:

    Brilliant Blunders: From Darwin to Einstein – Colossal Mistakes by Great Scientists That Changed Our Understanding of Life and the Universe:

    We all make mistakes. Nobody’s perfect. Not even some of the greatest geniuses in history, as Mario Livio tells us in this marvelous story of scientific error and breakthrough. Charles Darwin, William Thomson (Lord Kelvin), Linus Pauling, Fred Hoyle, and Albert Einstein were all brilliant scientists. Each made groundbreaking contributions to his field ― but each also stumbled badly. Darwin’s theory of natural selection shouldn’t have worked, according to the prevailing beliefs of his time. Not until Gregor Mendel’s work was known would there be a mechanism to explain natural selection. How could Darwin be both wrong and right? Lord Kelvin, Britain’s leading scientific intellect at the time, gravely miscalculated the age of the earth. Linus Pauling, the world’s premier chemist (who would win the Nobel Prize in chemistry) constructed an erroneous model for DNA in his haste to beat the competition to publication. Astrophysicist Fred Hoyle dismissed the idea of a “Big Bang” origin to the universe (ironically, the caustic name he gave to this event endured long after his erroneous objections were disproven). And Albert Einstein, whose name is synonymous with genius, speculated incorrectly about the forces that hold the universe in equilibrium ― and that speculation opened the door to brilliant conceptual leaps.

  10. Două citate din scrisoarea lui Charles Darwin adresată mentorului și prietenului său, Charles Lyell, pe 1 octombrie 1861 (la doi ani de la publicarea On the origin of species):

    I am very poorly today and very stupid and hate everybody and everything…

    One lives only to make blunders.

  11. Mă văd nevoit să atrag atenția potențialilor comentatori că articolul de față este despre geologul amator Darwin și gafa sa de amator, nu despre teoria evoluției speciilor prin selecție naturală, unde Darwin are un alt statut.

    Raportările la precedentul meu articol despre Darwin nu sunt în chestie aici și acum.

  12. Dar cine ii consulta pe specialisti_

    [editat]

    A selectat informatia este pana la urma o stiinta.
    Si daca nu este, confuziile sunt mai aproape in mintea noastra.

    De aceea este f. bine sa vorbim-scriem mai putin, insa sa citim si sa ascultam mai mult.
    O sa fie un pic mai liniste in jurul nostru, dar cred ca putem asculta altceva ca sa mentinem ocupate urechiile si ochii.

    In rest putem cu totii sa ne dam cu parerea pentru ca avem acest drept, dar asta nu inseamna ca expertiza isi da mana cu guristii.

    I think a lot, but I don t say much. – anne frank

  13. [ editat pt. că nu se referă la subiectul articolului]

    In ce priveste fracturarea, si eu am fost impotriva, si sunt inca sceptic. Trebuie sa demonstreze viabilitatea, e nevoie de timp. E drept ca nici n-am citit despre tehnologie, despre substantele chimice si modul in care pot migra si zacamintele evolua. Cert e ca e mai usor si mai ieftin sa strici decat sa reparti, sa murdaresti decat sa cureti, sa poluezi decat sa reabilitezi. S-a dovedit de atatea ori. Sunt zone la noi in care apa freatica e compromisa din cauza poluarii cu substante chimice. N-ajunge exemplul asta? Natura ne-a facut pe oameni si celelalte vietati compatibili intre noi. Cum am intervenit masiv in natura cum am stricat. Descoperim ca nici n-a prea meritat, singura scuza e ca nu puteam ajunge la tehnologii verzi si nepoluante sau putin poluante fara sa trecem prin faza economica poluanta. Si nici nu ajungeam sa pretuim natura.

  14. Domnule Crangaru .
    Aveti o rabdare colosala .
    Culmea , mai trebuie sa si repetati (in comentarii) esenta articolului deoarece multi nu o inteleg . :) :)
    Oricum eu va multumesc de articole . Putini romani plecati din tara se mai chinuie sa explice „boborului” cum se face analiza stintifica pe la altii . Uneori ajungi sa crezi ca e o lupta cu morile de vant . :) :)

    • Aveti o rabdare colosala .

      Deformație profesională :-) (așa se întâmplă după un număr mare de ani petrecuți în fața studenților cu diverse niveluri de înțelegere-asimilare-transpunere în practică).

  15. Prea mare importanta acordata unui impostor dovedit care a fost folosit in indobitocirea omului – a nu intelege ca este creat, omul arata ca se vrea dobitoc.
    ––––––-
    A suge resursele pana la „ultima suflare” nu mi se pare deloc a fi stiinta in slujba omului ci stinta de dragul stiintei care distruge mediul natural si duce la exterminare, nu doar a plantelor, animalelor ci si a omului.
    –––––-
    Efortul omului dedicat semenilor sai este demn de respect, … cel care este potrivnic – NU.
    Nu poti pretinde ca este bine sa intreprinzi si sa sustii ceva care reduce capacitatea de supravietuire, pentru a alimenta un mod de viata defectuos, sinucigas, bazat pe consulul resurselor pana la epuizare.
    Sa recapitulam:
    „Before the mid-19th century, the terms slate, shale and schist were not sharply distinguished.
    In the context of underground coal mining in the United States, the term slate was commonly used to refer to shale well into the 20th century”.
    ––
    Shale is a fine-grained, clastic sedimentary rock composed of mud that is a mix of flakes of clay minerals and tiny fragments (silt-sized particles) of other minerals, especially quartz and calcite.
    ––
    Slate is a fine-grained, foliated, homogeneous metamorphic rock derived from an original shale-type sedimentary rock composed of clay or volcanic ash
    [Slate = > „Ardezie este o rocă de origine sedimentară, formată din gresie argiloasă sau argilă cu granule fine, întărită din cauza presiunii.”]
    ––
    Schist (pronounced /ʃɪst/ SHIST) is a medium-grade metamorphic rock[1] with medium to large, flat, sheet-like grains in a preferred orientation (nearby grains are roughly parallel). It is defined by having more than 50% platy and elongated minerals,[2] often finely interleaved with quartz and feldspar.[3] These lamellar (flat, planar) minerals….”
    ===================
    Toate se formeaza prin presare si se prezinta in straturi… care abia asteapta sa vina specialistii si sa le desfaca!
    Nu conteaza ce substante toxice se folosesc, nu conteaza destabilizarea terenului, …. nu conteaza nimic decat demonstratia ca „se poate”!
    ===============
    Imi amintesc de intrebarea chinezului catre Ceausescu:…. „cu cianura ati incercat”?

    • Domnule,

      Asa sa fie cum ziceti dumneavoastra!

      Sunt totusi stupefiat ca folositi curentul electric (macar ca sa scrieti randurile de mai sus). Nu stiati ca el e obtinut consumandu-se resurse naturale epuizabile?! Imi permit de asemea sa va intreb daca va inclaziti cu vreascuri si daca obisnuti sa calatoriti exclusiv cu calul sau caruta, repectiv daca va hraniti de pe tarlaua dumneavostra ingrasata doar cu balega calului cu care ar trebui sa calatoriti :-D :-D :-D

      Pai vedeti?! Daca dumneavostra pustiiti planeta prin simplul fapt ca existati de ce ne injurati pe noi astialalti ca facem acelasi lucru? :-D

  16. Dle Cranganu,

    Stiu ca e deranjant sa puneti autoritatea profesionala a dumneavoastra, contra unor comentatori anonimi, dar in limitele unui discurs rezonabil sper ca acceptati ca alti comentatori pot sa aiba opinii diferite, care s-au format din alte surse de informatie sau domenii, cu alte optici de interpretare a realitatii.

    Increderea oarba in specialisti( cu CV-uri beton) si evident in probele incontestabile produse de dansii la vremea respectiva au produs la capat de linie, morti umane.

    Exemple.

    Cu duiumul.

    Primul care imi vine in minte ar fi proiectarea defectuoasa a securitatii centralelor nucleare.
    Cernobal , Fukushima sunt cele mai noi exemple cand riscurile au fost subevaluate. Insa desigur, publicul am fost asigurati ca respecta cele mai mari standarde de proiectare cu respectarea tuturor regulilor stiintifice. Ca au fost ingineri de structura, rezistenta instalatii, geologi…mda. Catastrofele au demontrat altceva.

    Al doilea industria farmaceutica.
    Internetul e plin de exemple. de medicamente cu efect letal aprobate si retrase de pe piata. Ca si public, autoritatile statale si farmaceutice ne asigura ca tot procesul se petrece stiintific, cu incercari pe animale apoi pe oameni…la sfarsit dupa mai multe morti suspecte, cineva face legatura…dar raul este deja facut.

    Agricultura. A fost o perioada cand DDT-ul era regele pesticidelor. Tot un om de stiinta Rachel Carson a aratat public pericolele asociate acestui pesticid. Fetele expuse la DDT inainte de pubertate au o probabilitate de 5 ori mai mare de a dezvolta cancer de san la varsta adulta. DIn 1962 pana in 2001 cand a fost banat a fost un drum lung. DDT-ul produce efecte si astazi. Dar, publicul desigur a fost asigurat de alti oameni de stiinta…ca nu exista efecte secundare…

    Industria petrolului. Catastrofa BP.

    Agenul Orange
    Militarii expusi la radiatiile din testele nucleare…etc

    Exemple ca autoritatea stiintifica poate sa greseasca …sup presiunea finantatorilor.

    http://www.wired.com/2015/02/scientists-wrong-time-thats-fantastic/

    Oricine se poate insela. Inclusiv un om de stiinta.

    De la metodologia culegerea datelor, compilarea lor pentru studiu.. analiza lor sunt multe posibilitati de a gresi..si a ajunge la concluzii diferite.
    Exista insa cazuri cand totul se aranjeaza sa iasa pe o concluzie favorabila.

    Fracking

    Exista un dosier pe pro-publica platforma de jurnalism care se afiseaza pro-public.

    https://www.propublica.org/series/fracking

    Un punct care reiese constant incertitudinea.

    https://www.propublica.org/article/drilling-for-certainty-the-latest-in-fracking-health-studies

    Au interes producatorii de energie sa expuna toate riscurile posibile,
    Evident ca nu, pentru ca se traduce in costuri. Suplimentare. Ratiunea de a fi e profitul.

    Au forta majora institutiile publice de a face un risk assesement perfect.

    Evident ca nu. In primul rand, trebuie o perioada de timp mai lunga pentru a ajunge la o concluzie(culegerea datelor), in al doilea rand, departamentele publice sunt in general subfinantate iar cultura institutionala mai ales in domeniul environnemental nu e neaparat una de urgenta, exista intotdeauna perioade de timp destul de lungi de a adresa probleme care nu sunt vizibile imediat publicului.

    Strategia utilizata de mariile companii a fost printre altele simpla

    A cumpara ( subventiona masiv) complicitatea institutiilor si oamenilor de stiinta , care puteau altfel ajunge mult mai probabil la concluzii favorabile intereselor lor de afaceri. Bun, unele

    http://www.theguardian.com/sustainable-business/2014/sep/22/divestment-campiagn-fossil-fuels-dirty-energy-stanford

    Caz scoala lead gasoline.

    http://www.thenation.com/article/secret-history-lead/

    Dar de ce nu putem gandi si invers, de ce NU e bine sa ascultam orbeste „specialistii”..:) mai ales cand observi ca opinia lor nu e unanima…

    sau constati ca toti specialistii de la Toyota au fost in eroare, din moment ce mii de vehicule se retrag..pentru probleme la air-baguri, pedale…tehnologia prima, probleme descoperite dupa o perioada de timp…

        • Evident! Sigur au gasit capitalistii cei hulpavi o smecheire ca sa creasca emisiile de CO2 inca cu mult inainte de aparaitia omului doar ca sa-i puna in incurcatura pe iecologistii zilelor noastre :-D

        • oameni mai in domeniu ca si mine, au spus ca acele schimbari s-au produs pe parcursul a zeci de mii de ani-sute de mii de ani. nu doua sute de ani.
          Dar desigur, si cele 5 extinctii n-au existat, iar a 6-a nu poate sa se produca, pentru ca nu-i asa, avem oameni de stiint azi.
          :)

          • Dar schimbările climatice din secolele X-XIII cănd coastele Groenlandei erau înverzite, când în Scoția și Scandinavia cultura viței de vie era ceve firesc, în câte sute de mii de ani s-au produs?! Cum le explică savanții ăia? :-D :-D

            Cum explică că fără o legislație europeană în privința reducerii emisiilor de codoi medievale, temperatura se reduce atât de mult încât anul 1815 (anul bătăliei de la Waterloo) combatanții purtau haine groase în miezul verii?! :-D :-D :-D

            Haideți, cu cuvintele dumneavoastră ;-)

            • Cei 2 centi ai mei . Pe un trend natural de racire am intervenit noi si l-am facut sa creasca . Iar in etapa 2 o sa dam de dracul intr-un stil barbar , cand trendul natural o sa revina pe plus .Pe scurt am incurcat-o , de-aia cine e destept se gandeste la Marte , oricat de nasparliu ar fi mediul acolo tot e mai bun decat vecinatatea a 7 miliarde de idioti infometati dotati cu bombe atomice.

            • @Gamma

              Afară de ăia doi cenți pe ce altceva vă mai bazați?! :-D

              Încălzirea globală din evul mediu târziu a fost mult mai rapidă și violentă ca cea a zilelor noastre. Ce anume a provocat-o?! A fost urmată apoi de o mini eră glaciară, numită adese mica glaciațiune…

              În plus la apogeul erei industriale fără reglementări planeta era într-un plin proces de răcire, astfel încât tot iecologistu’ propovăduia cu convingere nestrămutatâ o nouă eră glaciară datorată poluării, cu ditai ghețarii ce urmau să ajungă până în Italia, Bulgaria, Spania și Texas înghițind de asemenea juma’ de Indie

              Când un sudez a observat în anii ’80 că în pofida isteriei glaciare trendul de răcire s-a încheiat, respectiv când a inventat teoria încălzirii globale, ăilați iecologiști erau gata să-l sfâșie. Dar s-au aruncat rapid și fără prea multe nazuri în căruța încălzrii globale atunci când au văzut că treaba cu gețarii nu mai ține. Nu au avut nici o greță să susțină azi cu seninătate exact inbersul a ceea ce susținuseră cu disperare ieri :-D

              Nu trebuie să o tundeți pe Marte. Dacă chiar credeți ce spuneți, trebuie doar să vă mutați într-o colibă de chirpici, să vă hrăniți cu ștevie, urzici și ghindă și să călătriți cu calul. Ce anume vă reține?! :-D :-D :-D

            • Uite ca nu stiam ca statul la coliba te protejeaza de bombe atomice . Si daca fac eu economie or sa fie bine hraniti toti chinezii si indienii si n-or sa mai vrea sa vina peste noi ? Uite unde era marele consumator de resurse al lumii , dupa ce mor o sa fie loc de inca 3 miliarde .

              Pentru ca sunteti complet aerian – nu va trece nici macar putin prin cap ca reversarea trendului temperaturilor expus chiar de dv poate are cauze antropice ( blocaj mental ?! ) – precizez si ca optiunea Marte va fi posibila doar pentru o mana de oameni si doar intr-un viitor destul de indepartat . 100 de ani in cel mai bun caz .

            • @Gamma

              Domnu’ pai exact asta va tot intreb si eu. Ia incordati-va un pic euronu’ si raspundeti la o intrebare simpla: Ce are au fost cauzele antropice ce au provocat incalizrea globala din secolele X-XIII?! Ca doar incalzirea aia globala a fost mult mai intensa si mai rapida ca cea a zilelor noastre?! Haideti, curaj! Cu cuvintele dumneavoastra…

              Apoi initial va tanguitati de poluarea capitalista ca nu de bombe atomice ale popoarelor exploatate :-D . Nu in ultimul rand nici macar chinjeii si indienii, cat or fi ei de altruisti nu dau cu nuculare peste o coliba. :-D De ce v-am recomandat mutarea la coliba de chirpici? Foarte simplu: Pretindeti ca activitatea umana provoaca incalzirea globala. OK. Daca chiar credeti ce spuneti pai reduceti in primul rand propria activitate distructiva & poluanta. Daca fiecare zgubilitic din asta chinuit de incalziri globale se muta la coliba de chirpici, poate macar incepe sa va mai functioneze ocazional organu’ ala ofilit dintre urechi :-D

            • Pentru potentialele victime :
              Nu are importanta ce a produs MWP ( bineinteles ca au fost cauze naturale , in special lipsa act vulcanice si activitate solara mai intensa , cu exceptia interventiei sfantului duh – daca ii foloseste la ceva dl Svejk va argumenta in aceasta directie ) important este ca acum avem de-a face cu eliberarea de gaze cu efect de sera care atat din calcul cat si din observatii modifica climatul la nivel global . Iar inconvenientul nu este ca trebuie sa stam la plaja mai putin ci faptul ca pe o planeta binisor populata nu iti trebuie mai mult de 2 ani consecutivi cu recolte slabe ( sau un black swan event in agricultura ) ca sa ai parte de de un dezastru complet , inclusiv nuclear .La urma urmei am avut doua razboaie mondiale pentru motive mult mai banale decat natiuni ce mor la propriu de foame .

            • @ Gamma

              Păi tocmai că are foarte mare importanță ce anume a produs incălzirea globala medievală. Pe de o parte pentru că susțineți că cea de azi (mult mai lentă și mai moderată ca cea din Evul Mediu) e exclusiv una cauzată de om, pe când aia de atunci era una exclusiv din cauze naturale. Pe ce vă bazați?! Nu ar fi mai simplu să vă limitați la afirmații raționale decât să vă tot încurcați în aberații ridicole, ca broasca în păr?! :-D

              Nu există nici un fel de dovezi cerdibile că fenomenul încălizrii globale e provocat de om. Vitele, și mai ales vegetația moartă/putredă produc fiecare în parte emisii de gaze cu efect e seră de câteva ori mai mari decât orice a putut produce omul cu toate industriile sale poluante cu tot. Ca să nu uităm că în perioada de răcire a planetei, ce a corespuns unui maxim al poluării industriale și unui minim de reglementări de mediu, toți zgibilitcii eco chiraiau ca din gură de șarpe că vine era glaciară 2.0. Dacă trendul vemii se inersează schimbă și ei macazul.

              Între 2010-2014 (iarna asta ce a fost mai blândă) au fost ierni aprige în Midwest, cu temepraturi de sub -30C de lăsau ăștia bananele afară peste noapte și după aia dimineața băteau cuie cu ele în lemn. Pe bune. Au fost ninsori abundente la sfarsit de Martie ba chiar și de ziua lui Hitler pe 20 Aprilie :-D Verile au fost cu temperaturi moderate de nu prea puteai să faci plajă nici de Memrila Dey și nici de Labor Day (începutul și sfârșitul sezonului piscinelor). Deja zgubuiliticii începuseră să schimbe foaia: De acum gazele cu efect de seră lucrau pe invers :D și revenise moda pericolului gețarilor ce aveau să se întindă până in Missouri dacă nu-și ia toată lumea urgent Mercedes Smart și abonamente la autobus. Între timp dealer-ul de Smart a dat faliment și nici ăștia cu autobuzele nu par să se simtă prea bine :-D….

              Cât de tare vă puteți întinde cu ridicolul?!?!

            • Am impresia ca vorbesc cu un pustan . Emisiile de substante particulate sunt complet diferite de cele de dioxid de carbon . Pe scurt ce iese dintr-o locomotiva cu aburi mai mult raceste decat incalzeste . In schimb provoaca cancer. Din aragaz nu iese nimic periculos imediat , dar dioxidul de carbon sa adauga celui produs natural din x surse si creste temperatura planetei .
              Cat despre emisii – un grafic al productiei mondiale de gaz si petrol ar fi suficient pt indreptarea impresiei puerile pe care o aveti in privinta cantitatilor .

              http://www.mnforsustain.org/images/oil_lisbon_laherrere_world_ng_liqs_fig47.jpg

            • @Gamma – dacă vreți să fiți credibil, adăugați și graficele privind emisiile datorate arderii cărbunelui în aceeași perioadă, să vedem la ce concluzie ajungem :)

            • @Gamma

              Domnule,

              Un pustan are o minte deschisa si o capacitate remarcabila de invatare si adaptare. O iau ca un compliment. Insa nu ma pot opri sas constant ca din nefericire dumneavoastra pareti a fi pe partea ailalta a curbei lu’ Gauss :-D

              Fara indoiala ca dioxidul de carbon din soba dumneavoastra sau a mea (ma rog, noi am trecut pe soba si cuptor electrice dupa ce au crescut copiii, pentru ca sotia mea se teme tare ca sunt prea imprasitati si neglijenti :-D ) se adauga dioxidului de carbon produs din numeroase alte surse si contribuie la procesul de inclazire globala. La fel cum atunci respirati, ceea ce scoateti din dumneavoastra contine gaze ce contribuie la incalzirea globala. :-D Problema e cat anume contribuie fiecare?! Daca incercati sa raspundeti la intrebarea asta, respectiv sa gasiti corelatii, ajungeti rapid la povestea cu elefantul si soarecele ce trec puntea, iar soricelul chitaie mandru: „Tropaim! Tropaim!”

              Nu in ultimul rand, in momentul cand se va relua trendul de racire al planetei e dincolo de orice indoiala ca veti propovadui cu aceeasi convingere povestea ghetarilor ce asteapta ranjind malefic dupa colt :-D

              P.S.: Presupun ca in spiritul responsabilitatii si respectului fata de planeta ati trecut deja la mancare cruda ca sa salvati omenirea, dar stau si ma intreb cum o rezolvati pe aia cu respiratia. Sunt numai ochi si urechi.

            • @Harald

              http://www.financialsense.com/sites/default/files/users/u673/images/2012/0829/world-energy-consumption-by-source.jpg

              E la fel – adica f putin inainte si mult acum . Pentru o locomotiva trasa pe dreapta avem o centrala echivalenta cu 100 (cu filtre ca sa nu se vada dezastrul :) ) , producand energie electrica .
              Iar emisiile particulate sunt mai degraba nule din punctul de vedere al incalzirii globale .

              @svejk
              Ca sa pricepi cum functioneaza vremea ar trebui sa privesti mai mult la uraganele ce va viziteaza si sa vezi cum naiba dar desi scara kelvin pleaca de la 0 diferenta intre un uragan ce se intensifica si unul care piere este de 5 grade in jurul valorii de 300 . Soriceii pot face diferenta si o fac .

            • @ Gamma

              Stimate domn,

              Uraganele au ramas ultimul dumneavoastra argument?! Hmmm. Slabut. Constat ca aveti o placere de-a dreptul masochista de a va face de ras cu tot dinadinsul in public. Fireste ca gusturile nu se discuta asa ca va voi oferi asistenta solicitata fara nici un fel de rezerve :-D

              In pofida trendului de crestere al temepraturii medii de pe la 1980 incoace nu avem si o crestere proprotionala a numarului si intensitatii uraganelor. Exista inregistrari oficiale in SUA incepand cu 1851. Anii cu peste 5-6 uragane majore sunt: 1893, 1894, 1916, 1926, 1935, 1958, 1969, 1995, 1996, 2005 si 2010. Treaba devine si mai gheboasa cand ne uitam la numarul total de furtuni tropicale, uragane si uragane majore. Anii cei mai rai sunt: 1870, 1878, 1880, 1886, 1887, 1893, 1916, 1932, 1933 (cel mai rau an din istoria scrisa), 1936, 1944, 1950, 1969, 1980, 1995, 2010 si 2012. Se pare ca perioada ce mai violenta din punct de vedre al uraganelor si furtunuilor este cuprinsa intre 1870 si 1894. Puteti sa ne explicati ce corelatie exista intre distributia anuala a numarului de uragane si productia de gaze si carbuni?! Oare ce soi de paie or fi infulecat caii in perioada aia de gazele cu efect de sera din vanturile lor au produs mai multe uragane decat masinile, terenurile si avioanele din perioada 1990-2014 ?! :-D

              P.S.: Cu soriceii ramane cum am stabilit: Tropaiti cu mandire in continuare :-D :-D :-D

            • @Gamma

              Pai hai sa facem un rezumat al discutiei sa vedem cam ce ar fi de inteles:

              1. Ati pretins ca actual fenomen de incazlire al climei e unul provocat exclusiv de activitatea umana. Fals. Nu exista dovezi clare care sa sustina aceasta corelatie. Dimpotriva am aratat ca gargara ecologista oscileaza de la incalzire gloabala la racire globala dupa dupa cum se schimba trendul climatic. O inclazire globala mult mai intensa si mai brusca ca cea de azi s-a produs in evul mediu intre secolele X-XIII. Da’ ati zis ca aia oricum nu se pune si nici nu va intereseaza :-D

              2. Ati pretins ca activitatea umana recenta provoaca uragane pustiitorare. Urmarind datele NOAA (ale carei inregistrari pornesc de la 1851) vedem ca de fapt perioada 1870-1894 este cea mai violenta din acest punct de vedere. Vad ca refuzati in continuare sa ne povestiti ce emisii de gaze de sera (cai? vite? porci? gaini?) or fi provocat-o? :-D

              Haideti, curaj! Cu cuvintele dumenavoastra :-D

            • @1 – Fals pt ca ati declarat dv . Ei bine , eu am declarat opusul . Ok ?
              @2 – Oare de ce un tip ca mine ar fi dat gradele alea Kelvin ? . Ca sa fac gargara pe net ? Ganditi !

              Ca sa fac un gest de binefacere pentru ca e clar ca nu puteti – era vorba de ilustrarea faptului ca in materie de vreme diferente mici de temperatura pot da nastere la fenomene extreme si cum cele 5 grade din 300 determina soarta unui uragan asa si poluarea antropica cu CO2 ridica totalul factorilor in zona periculoasa .

      • Dom’le,

        Ce ar fi sa le intrebati pe asociatiile alea de se abereaza in unanimitate sa ne explice si noua ignorantilor ce combustibili folisti in secolele X-XIII au produs ditai incalzirea globala de atunci?! Care incalzire globala medievala transformase coastele Groenlandei in terenuri agicole fertile (ca de aia o numeai vikingii „tara verde”) , respectiv care raspadisera cultara vitei de vie in Scotia, Irlanda si sudul Scandinaviei si cea a portocalilor si maslinilor pana in Ille de France?!

    • Pai intorceti-va la existenta omului din grota daca civilizatia va ingrozeste intr-un asemenea hal! Cu toate ca exprimati un munte de ingrijorari, continuati sa consumati resursele planetei fortandu-i pe capitalistii cei hulpavi sa extraga petrol, gaze, minereuri, sa taie paduri, sa contruiasca centrale nucleare, avioane, masini, vapoare si alte nenumarate belstematii :-D

      Daca chiar credeti ceea ce scrieti, dumenavoastra consumatorul sunteti principalul vinovat. Refuzati cu indarjire sa va mutati intr-o coliba eco de chirpici, sa va inclaziti cu vreascuri, sa calatoriti pe jos sau calare, sa va hraniti cu roadele naturale ale pamantuluiprecum (ghinda si urzicile) si sa va imbracati cu pieile sau blanurile hoiturilor. De ce nu aveti minima demnitate sa tratiti dupa perceptele pe care le predicati cu atata ardoare?!

  17. Interesant articol.
    Din punctul meu de vedere interventia dvs., extrem de salutara de altfel, si-a ales o tinta eronata.
    Valul de comentarii/comentatori pro- sau anti- fracturare cel mai probabil are radacini mai nuantate decat simpla ignoranta. Unele sunt pur si simplu fabricate.
    Daca avem insa in vedere strict doar opiniile oneste pe subiect, am banuiala ca scaderea credibilitatii „specialistilor” in fata maselor pseudo-ignorante are explicatii simple si perfect justificabile.

    In primul rand, statutul despre care vorbiti, cumva axiomatic chiar, e erodat serios de exemplul insusi.
    Cel mai probabil, la momentul si contextul socio-cultural respectiv, Darwin avea un statut relativ solid de specialist.
    Prezentarea teoriei sale în fața academicienilor britanici, urmată de publicarea în cea mai prestigioasă revistă științifică a vremii, și alegerea sa ca Fellow of Royal Society în același an (1839), i-au creat lui Darwin o aură de celebritate și statutul unei tinere speranțe demne de urmărit….
    Well….
    In cazul acesta, ceea ce s-a petrecut atunci nu a fost decat efectul credibilitatii de care statutul sau s-a bucurat, mai degraba in fata specialistilor decat in fata multimii, avand in vedere ca nici derbedeul de Google nici perversa sa sora, Wikipedia, nu se iteau la orizont sa poata facilita etalarea ignorantei la nivel de masa.

    Pe scurt, ridicati un paradox : solicitati increderea in specialisti exemplificand eroarea comisa tocmai prin increderea acordata statului respectiv la un moment dat.

    In al doilea rand, mi se pare ca scapati din vedere un amanunt esential : credibilitatea specialistilor (mai ales in RO) ce se afla in cadere libera din motive indirect dependente de multimile capoase, prin erodarea fara precedent a credibilitatii intregului sistem educational cu precadere la cele mai inalte nivele.
    Valul de idioti cu diplome din fruntea natiei este prea mare sa nu poata fi observat si luat in seama.
    Este un aspect ce tine mai mult de politic si social, nu dezvolt aici, am unde s-o fac :D

    Iar in al treilea rand, ma tem ca exemplul folosit este cel putin nefericit.
    In contextul controverselor sociale cu conotatii religioase, exemplul dvs, fara a fi eronat, capata o coloratura (probabil falsa si nedorita) de pro-creationism. Precizarea pe care o faceti la un moment dat de a separa clar domeniile abordate de Darwin, nu cred ca are prea mare efect.
    Nu va fac un proces de intentie, doar observ.

  18. Ceea ce m-a surprins neplăcut în cazul celor trei „drumuri paralele” din Scoția nu a fost greșeala (o lungă, gigantică gafă, de la început până la sfârșit) comisă de geologul amator Darwin – ci atitudinea sa etico-profesională post-publicarea teoriei lui Agassiz în 1840.

    Paragraful din articol care descrie surpriza mea începe cu

    Dar problema mai serioasă este cum a procedat Darwin o dată ce și-a dat seama de erorile comise. El a admis „gigantica sa gafă” de-abia în 1861.

    Faptul că Darwin a avut nevoie de 21 ani pentru a-și recunoaște public gafa, timp în care a respins cu obstinație toate dovezile contrare teoriei sale, ocazional insultându-și criticii, mă face să cred că venerabilul Charles Darwin a suferit de un ego supra-evaluat, ușor inflamabil, nedispus la ascultarea opiniilor profesionale ale altor oameni de știință.

    Mai există apoi și episodul Alfred Russel Wallace, care a amenințat prioritatea lui Darwin în expunerea teoriei evoluției prin selecție naturală. Iată un fragment dintr-un articol recent al profesorului John Van Wyhe:

    While Charles Darwin sat on his revolutionary theory for 20 years, terrified of his conservative contemporaries, Wallace boldly set out to solve the great problem of the origin of species. Not afraid to announce unorthodox views, Wallace published a radically innovative theory of evolution (minus only natural selection) in an 1855 paper.

    Then, while on the island of Gilolo and prompted by thoughts about the local races, Wallace hit on the idea of the struggle for existence and natural selection. He immediately wrote up his theory and posted it to Darwin on the next mail steamer.

    Darwin, however, withheld the paper for perhaps two weeks before he let it become known. During this time, according to some, Darwin stole some ideas to use in his own otherwise identical theory[s.m.].

    Rather than having Wallace’s paper published immediately on its own, which was normal practice at the time, Darwin’s friends cooked up a scheme to rob the working-class Wallace of his priority and instead put their friend Darwin first [s.m.]. Papers by both men were read at a scientific meeting in 1858, but Darwin is remembered as the discoverer of the theory because his contribution was placed first.

    În viziunea mea, aceste caracteristici de personalitate îl apropie pe Darwin periculos de mult de imaginea standard a unui om de știință pe care nu-l putem compara prea ușor cu genii ca Newton sau Einstein.

    • Să înțelegem că din punctul dvs de vedere textului domnului Wallace de aici:

      http://people.wku.edu/charles.smith/essays/Wallace_On_the_Tendency_of_Varieties_to_Depart_Indefinitely_from_the_Original_Type.pdf

      este echivalentul textului domnului Darwin de aici:

      http://darwin-online.org.uk/converted/pdf/1859_Origin_F373.pdf

      ?!

      Ca să spun sincer chestiunea priorității unei idei mă interesează mai puțin. Însă în ce privește chestiune teoriei evoluției speciilor prin selecție naturală de citit cu folos mi se pare doar cartea a doua, care a a fost adusă la ediția a șasea de chiar autorul ei..

      gânduri bune,

      • Ca să spun sincer chestiunea priorității unei idei mă interesează mai puțin. ?!

        Se prea poate, dar pe mulți alții, îi interesează în cel mai înalt grad. Vă sugerez să revedeți celebra dispută Newton vs. Leibniz despre cine a inventat calculul diferențial (derivate și integrale).

        Dacă un astronom descoperă o nouă planetă astăzi, iar colegul lui o „descoperă” după două săptămâni, eventual trâgând cu ochiul prin articolul deja existent și încredințat lui spre publicare, al cărui nume trebuie să-l poarte noua descoperire? Al primului sau al celui de-al doilea descoperitor?

      • Un auto-citat:

        Un episod mai puțin discutat al relației Darwin-Lyell este așa numitul Aranjament Delicat.

        În 1858, Darwin a intrat în panică atunci când Alfred Russel Wallace i-a trimis o dare de seamă completă a teoriei selecție naturale înainte ca Darwin să fi publicat ceva. Wallace se găsea în cealaltă parte a lumii, în arhipelagul malaez, unde colecta probe de roci și fosile și dorea ca Darwin să-i publice manuscrisul. Speriat că ar putea pierde întâietatea descoperii sale, Darwin a apelat la bunul săi prieten Lyell, care, pe lângă geolog, era și un dibaci avocat. Lyell, împreună cu un alt prieten al lui Darwin, Joseph Hooker, a aranjat ca Darwin să publice, în paralel cu lucrarea lui Wallace, un extras din manuscrisul său și o scrisoare personală în care el (Darwin) ar fi făcut o descriere a selecției naturale. Acesta a fost faimosul Aranjament Delicat. Cu alte cuvinte, dacă nu interveneau Lyell și Hooker, astăzi am fi vorbit de teoria evoluției prin selecție naturală a lui Wallace, în loc de a lui Darwin.

        (Detalii, aici: Arnold C. Brackman, 1980, A Delicate Arrangement: The Strange Case of Charles Darwin and Alfred Russel Wallace)

        Drept recunoștință, în autobiografia lui, Darwin a declarat: „I saw more of Lyell than any other man”.

      • Domnule Crânganu,

        Cu tot respectul, chiar și ca prioritate Darwin e indiscutabil înaintea lui Wallace pentru orice persoană rezonabilă.

        Cartea lui Darwin nu este o sursă terțiară (sinteză de articole de cercetare și review-uri) așa cum este azi o carte, ci este un articol ștințific. Un articol de 600 de pagini, o sursă primară cum am zice azi, care e de fapt un rezumat al unei lucrări științifice nepublicate, cum spune chiar el. Al unei surse primare de mii de pagini.

        Articolul domnului Wallace are 9 pagini. Redactarea sa va fi fost îndelungată, dar cu siguranță a durat mai puțin timp decât articolul de 600 de pagini al lui Darwin.

        Este rezonabil să credem că ideea selecției naturale ca proces ca susține evoluția speciilor a apărut la Darwin mult înaintea lui Wallace.

        Competitivitatea gen cine iar coroniță și cine nu ia nu genul care l-a interesat pe Darwin. L-a interesat conținutul științific.

        Meritul lui Wallace nu i-l ia nimeni, dar a-l compara ca om de știință cu Darwin este ridicol, îi face chiar un deserviciu.

        Darwin a făcut suficiente erori științifice în alte lucrări pentru a fi criticat, în special în cea cu privire la originea omului, prin reducerea proceselor culturale și psihologice la procese biologice.

        Însă contribuția si prioritatea preocupărilor și ideilor sale în chestiunea evoluției speciilor este indiscutabilă pentru orice biolog serios.

        gânduri bune,

  19. E foarte probabil sa fi avut un ego supraevaluat. Dar nu inteleg de ce a devenit pentru Dvs. o problema atat de grava. Oricum, omul e oale si ulcele. Nu cred ca se va mai indrepta..
    Cred ca, in subsidiar, vreti sa atacati caracterul lui Drawin pentru a lovi (piezis) in teoria evolutionista. Alta explicatie nu e.

    [editat]

      • Spun de la început, citesc cu interes articolele Dvs.
        Dar, pe de o parte, titlul acesta nu mi se pare prea inspirat. După opinia mea, „gigantica” e cam măruntă, totuși, oricât ati umfla-o. Care e valoarea de referință?
        Pe de altă parte, ați omis să definiți „specialistul’. Mă întreb, Socrate era „specialist”? Ce îl califica, dacă era?
        Pe de a treia parte, omul, la un moment dat, a recunoscut eroarea. De ce îi faceti un proces de intenție? Eu prefer să cred că a crezut sincer în teza lui, probabil din orgoliu, din superficialitate in cazul dat sau din cine știe ce motive. Oricum eroarea lui nu invalideaza automat teoria evoluționistă si nu validează. teoria Dvs. cu specialistii, care ei si numai ei. Einstein era funcționar, știți.

        • Vă mulțumesc pentru citirea cu interes a articolelor mele.

          „Gigantică” este propria caracterizare a gafei sale -termenul l-am preluat din scrisoarea lui Darwin către Lyell (Toată lucrarea mea a fost o lungă, gigantică gafă, de la început până la sfârșit.

          „Specialist”, în cazul de față, a fost geologul și paleontologul elvețian Jean Louis Agassiz (1807-1873), fost student al lui Cuvier și von Humbolt la Paris, profesor de istorie naturală la Universitatea Neuchâtel, profesor de zoologie și geologie la Harvard University, directorul al Lawrence Scientific School la Harvard, fondatorul Muzeului de Zoologie Comparată de la Harvard.

          „Omul și-a recunoscut greașala”, dar când și cum ? Într-un mod care, după părerea mea, nu îl așează într-o lumină favorabilă.

          Meritele lui Darwin în propunerea teoriei evoluției prin selecție naturală sunt incontestabile și nu i le ia nimeni, stați liniștit.

          Dar zeificarea unui om, cu trăsături de caracter non-standard, este periculoasă. Merită întotdeauna să ne aducem aminte cu folos de Andersen și pilduitoarea lui poveste „Hainele noi ale împăratului”.

    • E relevant pentru că Darwin mințit cu bună știință și a perseverat în minciună decenii în șir. Asta spune foarte mult despre apucăturile individului.

      E adevărat că Darwin e oale și ulcele de mult. Însă atâta vreme cât se găsesc destui zgubilitici care să înghită pe nemestecate chestiile lui, e important ca apucăturile de mitoman și impostor ieftin ale ui Darwin să fie revelate. Nu-i așa?

      • Nu e relevant decât dacă faceți politie politica.
        Faceți?
        Pot să fiu plin de păcate dar sa cant bine la pian. Sau să alerg repede suta de m. Sau să descopăr o stea nouă. Sunt chestiuni diferite. Le amestecați cu rea credință. Opinia mea.

        • Vă repet: Integritatea unui om de știință e un fapt extrem de important. De-a dreptul esențial. Darwin a produs o teorie contorsionând/ascuznân/inventând o parte din fapte cu bună știință. Pe măsură ce trece timpul ea e tot mai greu de susținut si e acceptată în principal din motive ideologici de oameni al căror crez politic spune că minciuna în interesul cauzei este morală. Deci e o poveste a unui mitoman pentru alți mitomani. Firește că e dreptul dumneavoastră să-l credeți, respectați și apărați pe mitoman :-D

          În știință nu e loc de impostură, de minciună groasă și găinării de bâlci. Și aici nu e vorbă doar de știință. Minciuna și impostura sunt intolerabile între orice fel de oameni civilizați Ele sunt acceptate doar de alți impostori și mitomani. Nu-i așa?

          • Domnule Comisar, sunteți blocat în ipoteza „nu sunt de acord cu evoluționismul, nu am alte idei, deci îl înjur pe Darwin”. Din punctul de vedere al adevărului teoriei, nu are relevanță caracterul lui Darwin. Omul a murit. Presupunând că avea un caracter infect, ar trebui să fim atenți la „productiile” lui viitoare. Cele trecute se raportează la adevăr/ fals doar prin metode științifice.
            Dialog închis.

            • Nope. Nu sunt blocat in nici o ipoteză. Sunt blocat în refuzul de a accepta minciuna. E o chestie de care „suferă” toți oamenii civilizați

              Sunteți capabil să raăspundeți la câteva întrebări simple cu „da” sau „nu”?

              1. Este minciuna un instrument de susținere a unei teorii științifice?
              2. Aveți prieteni care mint cu bună știință?
              3. Vi se întâmplă să mințiți cu bună știință?

  20. Judecând după numărul, pasiunea și erudiția celor care scriu pe-aici ( cu deosebire pe temele deschise de d-l.prof.Crânganu ) sunt convins că România este cu adevărat Pământul Ales. Foarte curând, poporul român va stăpâni lumea așa cum bine susțin inițiații.

  21. @Gabriel Deliu (18/06/2016 la 22:58)

    Sunt de acord cu dvs.

    Acest articol are peste 7000 de vizionari si peste 70 de comentarii facute exclusiv de romani.

    In aceasta situatie, cred ca Darwin va ramane cu teoria lui despre evolutia speciilor (publicata in alta era informationala / de comunicatie etc.) care va fi acceptata / sustinuta sau detestata, indiferent de cate articole se vor mai scrie pe acest site si indiferent ca Darwin a fost un „geolog amator”.

    Oare tori cei care au comentat aici sunt „geologi profesionisti’ si/sau „evolutionisti / creationisti profesionisti” ?

    • V-a scăpat esențialul. Nu era vorba de validitatea teoriei lui Darwin legată de evoluția speciei, ci de integritatea morală a lui Darwin, care fără îndoială că are impact și asupra operei sale.

      Ceea ce spunea dl. Deliu se rezumă la: „Lăsati-l dom’le pe bietul Darwin! Ce contează că a mințit și că si-a susținut minciuna timp de decenii chiar și după ce și-a dat seama că e nesustenabilă? Că doar e băiat simpatic și de-al nostru din popor…”

      Din halul ăsta de decrepitudine morală se naște și chestia românească cu: „Da dom’le ăsta fură, dar măcar ne dă și nouă ceva” care a adus România în mlaștina în care se zvârcolește azi fără speranță. Vă meritați soarta 120%…

    • V-a scăpat esențialul. Nu era vorba de validitatea teoriei lui Darwin legată de evoluția speciei, ci de integritatea morală a lui Darwin, care fără îndoială că are impact și asupra operei sale.

      Ceea ce spunea dl. Deliu se rezumă la: „Lăsati-l dom’le pe bietul Darwin! Ce contează că a mințit și că si-a susținut minciuna timp de decenii chiar și după ce și-a dat seama că e nesustenabilă? Că doar e băiat simpatic și de-al nostru din popor…”

      Din halul ăsta de decrepitudine morală se naște și chestia românească cu: „Da dom’le ăsta fură, dar măcar ne dă și nouă ceva” care a adus România în mlaștina în care se zvârcolește azi fără speranță. Vă meritați soarta 120%.

      • @Josef Svejk (19/06/2016 la 18:07)

        D-le comisar ati invatat „arta manipularii” la perfectiune: Nu-mi puneti in „carca” ce n-am afirmat si nu raspundeti la ceea ce va inchipuiti dvs.

        Cititi mai jos ce spunea d-l Gabriel Deliu cu care am fost de acord si nu mai fabulati” ca sa va bagati in seama.

        „Gabriel Deliu spune:
        18/06/2016 la 22:58
        E foarte probabil sa fi avut un ego supraevaluat. Dar nu inteleg de ce a devenit pentru Dvs. o problema atat de grava. Oricum, omul e oale si ulcele. Nu cred ca se va mai indrepta..
        Cred ca, in subsidiar, vreti sa atacati caracterul lui Drawin pentru a lovi (piezis) in teoria evolutionista. Alta explicatie nu e.”

        • De ce simțiti nevoia să contorsionați și dumneavoastră adevărul?! În articol nu e vorba de nici un ego supraevaluat ci de o minciună groasă pe care Darwin a ținut-o în brațe vreo 20 de anișori. Ce faceți dumnevoastră e exact ceea ce făceau apărătorii plagiatorului Ponta când se agitau că de fapt n-a plagiat mititelu’, dor că la vremea când și-a redactat teza, ghilimelele nu erau la moda:-D :-D :-D Străduiți-vă să vă păstrați simțul ridicolului.

          Vă reamintesc că pentru orice om normal minciuna intenționată și impostrura sunt cele mai de disprețuit apicături. Poate îmi explicați dumneavoastră de unde v-ți molipsit cu acestă toleranță perversă pentru ele?

          P.S. Cu ocazia teoriei evoluției speciilor Darwin a fost deasemenea incapabil să să se abțină de la a ignora intenționat unele fapte, de a minți și falsifica pe ici și colo în loc să încerce să-și adapteze/limiteze teoria la ceea ce era probat dincolo de orice dubiu la vremea sa. Toate neputințe ale lui Darwin spun foarte multe despre caracterul individului.

          • @ Josef Svejk (20/06/2016 la 0:05)

            Nu cred ca o persoana care comenteaza la un alt rticol ca a urat scoala, poate da lectii altora, incercand sa-si impuna opinia ca orie activist de partid / comisar politic:

            Josef Svejk spune:
            15/06/2016 la 14:21

            „Am urât școala românească. În liceu chiuleam fest asemeni ceilalți colegi ai mei și………..,”

            • Ei vedeți asta-i tragedia. Mie nu mi-a plăcut deoc, ba chiar am urât, școala românească bazată pe învătare mecanică și unde utilizarea creierului e de regulă drastic sancționată. Dumneavoastră v-a plăcut prea mult și bag seama că ați rămas cu sechele incurabile :-D

              Oricum faptul că v-a plăcut școala romaânească explică întru-totul afinitatea instinctivă pentru mitomani și impostori care sunt principalele produse (cantitativ vorbind) ale acestei monstruozități. Și mai explică de asemenea incapacittea structurală de înțelege un text simplu.

              Ca să simplificăm treaba aș aprecia dacă mi-ați putea răspunde cu „da” sau „nu”la câteva întrebări simple și clare, ce sunt chiar și pe înțelesul cuiva ce a savurat pustietatea abisală a școlii românești:

              1. Este minciuna un instrument de susținere a unei teorii științifice?
              2. Aveți prieteni care mint cu bună știință?
              3. Vi se întâmplă să mințiți cu bună știință?

              P.S.: Vă dau mai jos un fragment despre școal românească, rămas la fel de actual și după 150 de ani: „Nu aşa, necredincioşilor, ci iată cum: Ce este gramatica română, este… ce este, este… este arata… nu arata, artea… artea… ce… ce… ce ne învaţă, învaţă… învaţă… ce ne învaţă; a vorbi… bi… bi… ce ne învaţă… ce este, este… este arata, uite dracu! nu arata, artea ce ne învaţă… ce este, este… Şi tot aşa dondănind foarte repede, bâlbâit şi fără pic de cugetare, până la a scrie într-o limbă corect rar ajungea, sărmanul! ” . Ion Creangă, ”Amintiri din copilărie” , Editura Litera 2002 pag, 214

            • Josef Svejk (20/06/2016 la 3:03)

              „Ei vedeți asta-i tragedia. Mie nu mi-a plăcut deoc, ba chiar am urât, școala românească ……..”

              La fel se lauda si un personaj politic care pana la urma a ajuns presedinte. Ati ratat ocazia prin emigrare. In SUA nici o sansa.

              Oricare ar fi subiectul intotdeauna ajungeti la „crastavete” ca si loaza lui Maruis Ghicos Rostogan(I.L.Caragiale).

              Poate vi se trage si de la aterizarile ratate la parasutism.

              Iar asa cum au remarcat si altii intrebarile sunt tipice de comisar politic. N-am ce raspunde unui „neica-nimeni” care n-a invatat nimic din democratia tarii in catre traieste. Period.

            • @Dorin FK

              Pai vad ca i-ati rapuns pana la urma lu’ „neica nimeni” lunad-o voiniceste pe aratura. Dar remarc de asemenea ca nu ati avut suficient sange in instalatie sa raspundeti la cele 3 intrebari simple pe care vi le-am pus mai sus. Intrebari la care orice om cat de cat normal si cu o umbra de integritate in el poate raspunde instant. Realizand ca tinerea de minte nu e punctul dumneavoastra cel mai tare, vi le repet:

              1. Este minciuna un instrument de susținere a unei teorii științifice?
              2. Aveți prieteni care mint cu bună știință?
              3. Vi se întâmplă să mințiți cu bună știință?

              Sigur ca nu ma astept la o alta reactie decat cea a lui Gyuri colegul din clasa I cand a fost prins ca mintind ca n-a furat el matchbox-ul lui Bodo ci a fugit o pasare cu el in cioc :-D : „Io nu mint! Pasarea l-o fi adus inapoi! Si oricum nu mai vorbesc cu voi ca sunteti rai!!! îîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîîî” Pe bietul Gyuri au trebuit pana la urma sa-l mute la o scoala ajutatoare pentru, ca pe langa faptul ca mintea ca un retardat, nici nu prindea nimic. Cine stie? Poate totusi dumneavoastra sunteti cu o craca peste bietul Gyuri :-D :-D :-D

      • @Josef Svejk – a fi urât școala românească este o chestiune complet paralelă cu problema în discuție. Importantă este capacitatea de a deosebi adevărul de minciună și orice subiect poate fi evaluat printr-o asemenea prismă, în cele din urmă. Un subiect predat în școala românească nu devine fals prin simplu fapt că a fost predat în școala românească, iar altul nu devine adevărat prin simplul fapt că nu a fost predat în școala românească pe care ați urât-o.

        Pentru mine, școala românească dinainte de 1989 a fost destul de agreabilă. Nici profesorii, dar nici noi, elevii, nu luam în serios aspectele ideologice ale învățământului acelor vremuri, atmosfera era ceva gen ”live and let others live”, iar Dl.Crânganu a avut ocazia să-i cunoască pe unii dintre foștii mei colegi și poate confirma. Să auzi în 1986 un profesor de economie politică persiflând folclorul nou gen ”Foaie verde-a bobului / Mulțumim Partidului” făcea școala destul de distractivă :)

        Pe de altă parte, a-l discredita pe Darwin în zilele noastre este lipsit de sens. E adevărat că a fost un fel de apostol al evoluționismului, predica niște aspecte mai mult sau mai puțin reale (și mai mult sau puțin înțelese de el însuși) într-o lume în care evoluția era o idee nouă. Însă chiar dacă Darwin nu ar fi existat deloc, lumea de azi tot la teoria evoluționistă ar fi ajuns fiindcă respoectiva teorie are sens. Asta nu exclude posibilitatea ca una sau mai multe tranziții de la o specie la alta să fi fost opera unei inleligențe (care poate să fi avut și un scop) dar la modul general, tranzițiile de la o specie la alta se desfășoară natural, nu au nevoie de intervenții inteligente exprese, cam asta e ideea de bază din evoluționism.

        Disputa privind originea structurii geologice din Valea Roșie (*) este ea însăși o dovadă că lumea ajunge în cele din urmă la explicația corectă (i.e. distinge adevărul de minciună) indiferent dacă Darwin a recunoscut cu greu sau dacă nu ar fi recunoscut niciodată că s-a înșelat. Însă dacă tot am ajuns la capitolul ”de ce e bine să ascultăm specialiștii”, profesiunea de credință exprimată de autor chiar din titlu, poate că ar trebui să o aplicăm și în materie de evoluționism, nu doar în materie de geologie :)

        (*) – Glen Roy este transliterația destul de aproximativă în engleză a denumirii folosite de localnici în limba celtică din zonă. Nici măcar nu e cu-adevărat un nume, e mai mult descriere. Nu orice vale e ”glen”, doar tipul acela de vale e ”glen” în Scoția și Irlanda.

        • De acord ca perceptiile asupra scolii sunt irelevante in discutia de fata. Numai ca bietul personaj a ajuns in criza de sofisme si atunci a apelat la deturnarea discutiei spre derizoriu inainte de a disparea convenabil in decor. Nu cred ca ar trebui sa aruncati prima piatra, pentru ca vi s-a intamplat si dumneavoastra cand ati fost incoltit. :-D

          Daca chiar vi s-a parut agreabila scoala romaneasca asa cum era ea inainte de ’89, nu pot decat sa va compatimesc. Inseamna ca n-ati avut niciodata sansa sa calcati intr-o scoala adevarata. Scoala romaneasca dinainte de ’89 era probabil chiar cu ceva mai proasta ca cea de azi, cand mai vedem totusi unele incercari (din pacate futile) de indepartare de la invatarea mecanica a la Traznea si omorarea creativitatii si inteligentei. Oricum nu asta era tema discutiei.

          Insa se pare ca v-a cam scapat cu totul sensul discutiei. Haideti sa incercam sa clarificam cateva chestiuni punctuale:

          A. Nimeni nu-l „discrediteaza” pe Darwin prezentandu-l asa cum era. Dimpotriva e foarte important sa-l intelegem pe om ca sa putem aprecia opera sa. Stiinta fara integritate nu prea e stiinta ci mai degraba propaganda… Nu-i asa? Un om de stiinta ce-si merita numele nu ignora cu buna stiinta dovezi, nu minte si nu inseala cu buna stiinta. Sigur ca el poate gresi in mod onest si chiar insela cu buna creditna cand nu realizeaza erorile – iar astanu i se poate imputa. cu totii gresim mai adesea decat am dori :-D

          B. Articolul nu e un atac la adresa teoriei evolutiei lui Darwin asa cum au dat de inteles maimutofilii ce au sarit la jugulara autorului care indraznise sa se atinga de ditai vaca sfanta. Teoria in cauza are meritele incontestabile chiar daca e departe de a oferi o intelegere ehaustiva a vietii si a evolutiei vietii.

          Fara indoiala ca ceva similar teoriei lui Darwin ar fi iesti oricum la iveala si fara el. Si ar fi fost fara indoiala mult mai bine. Personalitatea gaunoasa a lui Darwin a transformat prin ingamfarea, lipsa de integritate si gainariile sale o teorie stiintifica intr-un circ public si o confruntare ideologica. Nimic nu poate fi mai rau pentru stiinta atunci cand pasiunile desarte iau locul obiectivitatii.

          C. Cat despre Glen Roy, din nou ma tem ca ati scapat sensul celor spuse de autor. Nu e deloc vorba de faptul ca „binele invinge pana la urma”. Era vorba de meschinaria ieftina a individului care minte si inseala cu buna stiinta pentru a sustine ceva ce nici el nu crede si care pana la urma accepta ca e pe langa doar cand e complet acoperit de ridicol.

          Ce m-a uimit in comentariile virulente de la acest articol a fost pe de o parte toleranta de care se bucura minciuna, impostura si gainaria. Si aici nu mai e vorba doar de toleranta ci de partizanat fanatic pentru acestea din partea unor oameni aparent educati. Asta explica intr-o buna masura esecul Romaniei de azi si succesul cleptocratiei. Un motiv in plus sa ma felicit ca am avut inspiratia sa parasesc acel loc al sperantelor ingropate.

  22. Pe cât de ridicol, pe atât de simplu este ca într-un articol pe o platformă civică fără editare peer-review să arunci cu noroi în imaginea post mortem a unui om de știință ca Darwin, cum se face în textul de mai jos.

    Din punct de vedere academic relevanța unui astfel de demers „istoriografic” este nulă. Orice text serios care propune revizuiri considerabile se publcă în reviste ca Journal of the History of Biology

    http://link.springer.com/journal/10739

    și este discutat de comunitatea celor specializați în domeniu.

    • Domnule Iordache,

      Cred, după cum i-am sugerat și altui comentator, că o re-lectură a „Hainelor noi ale împăratului”, este benefică întotdeauna pentru a ne ține departe de beția euforică a zeificărilor.

      • Perfect de acord, numai că o astfel de relectură trebuie validată de comunitatea profesională în domeniu înainte de a fi popularizată.

        Fără asta rămâne riscă să rămână ceva fără mare folos, nici pentru oamenii de știință, nici pentru oamenii neavizați.

        gânduri bune,

    • Omule, esti incredibil. E un articol de popularizare al unui demers istoriografic facut deja, nu are pretentia unui demers istoriografic original. Nu vezi ca practic rezuma o carte din bibliografie?! Atat esti de patruns de propria importanta, incat ai ajuns sa faci figura de mascarici.

  23. Din nou, despre amatorismul lui Darwin:

    It is not to be expected of Darwin that he should have been troubled by thoughts of fallibility, relativity, or indeterminacy; but only that he should have observed the standards of his own time. And it was by those standards that he was in arrears.

    Nineteenth-century science was sufficiently aware of the desirability of precision and standardization to make Darwin’s tool chest seem distinctly unprofessional. In this, as other respects, he gives the appearance of an amateur, an amateur even for his own day.[s.m.]

    Dr. Gertrude Himmelfarb, 1996, Darwin and the Darwinian Revolution, p. 144-146.

    • Din câte citesc termenul pe care îl folosește Darwin este great failure, și spune că îi este rușine de ea:

      https://www.darwinproject.ac.uk/darwin-glen-roy

      „Great” nu e „gigantic”.

      Culmea e că Agassiz a fost un oponent înverșunat al teoriei evoluției:

      chrome-extension://oemmndcbldboiebfnladdacbdfmadadm/http://www.marypwinsor.com/wp-content/uploads/2014/01/Louis-Agassiz-and-the-Species-Qu.pdf

      „By 1859 Agassiz was committed to a system of ideas very different from Darwin’s.The dogmatism of that commitment is clear to us because we no longer agree with his ideas.”

      Nicăieri nu ați menționat acest lucru în articolul dvs. E destul de ciudat felul în care faceți dintr-un om de ștință care a eșuat în programul major al evoluției speciilor, program în care a avut succes Darwein, un om de succes pentru explicare unui fenomen geologic local.

      E foarte posibil ca întârzierea lui Darwin în recunoaștere eșecului cu privire la Glen Roy să fi avut în spate tensiunile cu privire la teoria evoluției. Dar de aici până la a spune că Darwin a avut un eșec gigantic e cale lungă. Eșecul mai mare ca om de știință pare mai degrabă al lui Agassiz.

      gânduri bune,

      • Aveți grijă că ați început să încurcați borcanele, pardon, citatele: :-D

        Titlul articolului meu se regăsește parțial, incluzând cuvântele „gafă gigantică”, aici:

        A nice mess I made of Glen Roy … my paper was one long gigantic blunder from beginning to end” – Charles Darwin

        https://www.discoveringbritain.org/activities/scotland/trails/glen-roy-trail.html

        Referitor la Agassiz, cred că înverșunarea vă joacă o festă penibilă:

        Când Agassiz și-a publicat articolul în 1840, la doar un an după cel gafeur al lui Darwin, teoria evoluționistă nu exista încă (vor mai trece 19 ani până la publicarea ei). Deci, care este relevanța faptului că Agassiz a devenit un sceptic al darwinismului după 19 ani de la incidentul Glen Roy?!?

        Nu vi se pare că ați nimerit în plină fabulă a lui La Fontaine, Le loup et l’agneau, aceea care începe cu celebrul vers La raison du plus fort est toujours la meilleure?

        Chiar dacă bietul miel a băut apă departe în aval de lup, el tot s-a făcut vinovat în final pentru că, potrivit logicii lupului, altcineva din familia mielului o fi tulburat vreodată, în trecut, apa lupului. Asta e logica celui mai puternic (celebru, faimos etc.).

        Dacă vreți un „pont” despre Agassiz, vi-l ofer eu gratis:

        După ce a inventat de unul singur știința glaciologiei, după ce a fost profesor de istorie naturală la Universitatea Neuchâtel, după ce a ajuns profesor de zoologie și geologie la Harvard University, director al Lawrence Scientific School la Harvard și fondatorul Muzeului de Zoologie Comparată de la Harvard, „domnul” Agassiz a călcat pe bec (!) spre sfârșitul vieții, scriind despre poligenismul raselor – ideea că rasele umane au fost create separat, în diverse zone climatice, și sunt înzestrate cu atribute inegale (aka rasism științific).

        Ei, vă place acum că l-am „demascat” pe geologul rasist? :-) Cu ce schimbă asta gafa lui Darwin, mult anterioară poligeniei raselor lui Agassiz?

        • Grijă la ce, domnule Crânganu ?

          Vă folosoți de o eroare a lui Darwin ca să vă promovați propria imagine de om de știință în partea a doua a textului de pe Contributors și nu ezitați să puneți în față un creaționist în acest scop minor, ca fiind un mare om de știință comparativ cu Darwin, care ar fi un diletant.

          Fiecare dintre cei doi oameni de știință au avut și succesuri și lucruri mai puțin reușite.

          Simplu fapt că abia după trimiterea făcută de un cititor acceptați erorile lui Agassiz spune suficient.

          Modul dumnevoastră de a proceda în aceste text nu are nici legătură cu stilul riguros al unui om de știință.

          gânduri bune,

          • Grijă la ce, domnule Crânganu ?

            Să nu mai încurcați citatele, purtat de elanul polemicii à la La Fontaine:

            Virgil Iordache spune:
            19/06/2016 la 21:56

            Din câte citesc termenul pe care îl folosește Darwin este great failure, și spune că îi este rușine de ea:

            https://www.darwinproject.ac.uk/darwin-glen-roy

            “Great” nu e “gigantic”.

            –––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

            Constantin Crânganu spune:
            19/06/2016 la 22:49

            Titlul articolului meu se regăsește parțial, incluzând cuvântele „gafă gigantică”, aici:

            “A nice mess I made of Glen Roy … my paper was one long gigantic blunder from beginning to end” – Charles Darwin

            https://www.discoveringbritain.org/activities/scotland/trails/glen-roy-trail.html

            Mai aveți nevoie de explicații suplimentare sau ne oprim aici?

            BTW, Ați citit cartea lui Gertrude Himmelfarb (link-ul indicat mai sus)?

    • Asta e din ciclul „cine nu-i cu noi, e împotriva noastră” . Adică cine îndrăznește să chestioneze (argumentat sau nu) toeira „genialuilui” Darwin susținută fervent de „genialii” Marx, Engels, & Lenin e automat (horribile dictu!) „creaționist”.Sau mai pre limba organelor „deviaționist” și „dușman de clasă” ce trebuie numaidecât nimicit :-D

    • „Domnul” Louis Agassiz este menționat și în Encyclopedia Britannica:

      Louis Agassiz, in full Jean Louis Rodolphe Agassiz (born May 28, 1807, Motier, Switzerland—died December 14, 1873, Cambridge, Massachusetts, U.S.) Swiss-born American naturalist, geologist, and teacher who made revolutionary contributions to the study of natural science with landmark work on glacier activity and extinct fishes. He achieved lasting fame through his innovative teaching methods, which altered the character of natural science education in the United States.

  24. Despre integritatea morală a lui Darwin (și Dawkins), se poate citi într-un articol peer-reviewed publicat recent:

    Miles C. Coleman, 2015, Connecting Integrity, Respect, and Ethical Disagreement in Darwin and Dawkins, Philosophy & Rhetoric, Penn State University Press, Vol. 48, No. 3, pp. 292-312

    In public debates there are occasions on which persons might feel obligated to show disrespect in order to preserve integrity. In some public discourses (like those between evolutionists and creationists) interlocutors often show disrespect by “writing off ” one another’s reasons in an attempt to defend and preserve their own particular beliefs. To make better sense of the apparent discomfiture of intuitions concerning the connections between respect and integrity in such public confrontations, an “other-words orientation” to communication is proposed. The otherwords orientation requires that individuals “stand for something” but in a way that respects one’s opposition as the living, breathing, reason-giving entities they are. The ancient art of double argument is central to this endeavor.

  25. Darwin nu putea admite gafa așa devreme. Imaginea lui ar fi avut de suferit iremediabil. Cu siguranță nu avea „moralitatea” lui…Alfred Nobel de exemplu.
    Totuși, poate dacă acest articol ar fi fost scris pe o platformă unde ar avea acces doar cei din domeniul în care Darwin, așa cum spuneți, era amator, nu ar mai fi apărut atât de multe comentarii mult pe lângă subiect. Pt. oamenii de rând însă Darwin = Teoria Evoluție și atât. Ești adeptul ei sau împotriva ei. Și cum titlul, chiar dacă exprimă exact cuvintele lui, sună atât de pompos și de grav, articolul pornește cu handicap din start. Handicap întru înțelegerea scopului adevărat pentru care a fost scris, pe care ați fost nevoit să-l reamintiți pe parcursul comentariilor. Mulți dintre specialiștii zilelor noastre ajung în a susține idei eronate, în cunoștință de cauză, tocmai pentru a-și menține un statut.

    Cât despre selecția naturală, cel puțin la specia umană din zilele noastre selecția este cea mai nenaturală dintre toate speciile.

    Iar pentru cei mai înverșunați simpatizanți al teoriei evoluției, aș vrea să-i rog să facă un exercițiu de imaginație: Presupunând că urmașul omului de peste 2 miliarde de ani ar descoperi o planetă cu viață și ar decide să ofere o scurtătură în evoluție de câteva sute de milioane de ani celei mai avansate dintre specii,(presupunând că ar avea acea tehnologie) credeți că ar face în așa fel încât protagoniștii respectivei specii să nu realizeze timp de câteva sute de mii de ani că au fost ajutați?

    • Sunt de acord cu cea mai mai mare parte a comentariului dvs. Nu vă împărtășesc ideea cu „handicapul din start” – după 85 de articole publicate aici și sute de comentarii citite, pot să vă asigur că platforma Contributors.ro se bucură de un public foarte avizat, pe care nu l-am subestimat niciodată. Că, uneori, articolele mele mai zburlesc niște pene conformiste, asta este o altă poveste…

      Faptul că trebuie, din când în când, să mai revin, să mai repet, să mă autocitez etc., este doar pentru o mai bună înțelegere și învățătură de minte. Nu se spune că repetiția este mama învățăturii? :-)

      Gândiți-vă doar ce era în mass media din România (Contributors y compris) înainte de aprilie 2014, când mi-am început seria de articole dedicate fracturării hidraulice, serie pe care n-am încheiat-o nici acum.

      • Admit că „handicap” este un cuvânt mai putin potrivit, folosit în grabă și nu neg în nici un caz faptul că această platformă ar avea cititori avizați. Chiar are pe unii dintre cei mai bine informați. Totuși rămân la ideea că a asocia „gafă gigantică” cu „Darwin” va stârni întotdeauna polemici inutile. Însă chiar și așa, m-ați convins că veți avea tot timpul situația sub control, ceea ce doar un profesor de valoare poate.
        Multă stimă.

    • Cu tot respectul:

      Oamenii de știință în biologie au sute de mii de articole în domeniul teoriei evoluției.

      A discuta despre simpatizanți ai teoriei evoluției făcând referire doar la Darwin, autorul primei lucrări de mare impact, este ca și cum ai discuta de mecanică făcând referire doar la Newton. Nu e vorba de nici o simpatie aici, poate să ne fie profund antipatic orice om de știință, aici discutăm de știință validată și în derulare.

      Cine vrea să pună în discuție teoria evoluției să ia revista Evolution, locul 18 din 145 de reviste în domeniul ecologiei conform ISI Web și să critice ceva de acolo.

      Evident că nu va pricepe nimic de acolo dacă nu este profesionist în domeniu. Va tăcea ca peștele.

      Și am dat doar un exemplu singular.

      Însă e simplu să iei Originea Speciilor sau altceva care se scris în limbaj comun și să te dai mare că ceva nu e în regulă. Nu îți dai seama că e ca și cum ai găsi ceva în neregulă cu viața lui Maxwell și contești teoria care stă în spatele telefoanelor mobile și a internetului.

      Și la fel de simplu e să deconstruiești post-modern discursurile în limbaj comun din cărțile celor vechi. Totul e retorică și Derrida. Oricum nu intersează pe nimeni din anafara grupului respectiv decât din punct de vedere ideologic.

      Așteptăm o deconstrucție a operatorului Laplace și a ecuației lui Price.

      gândurii bune,

  26. Domnule profesor, pentru noi …filologii, puteți să ne spuneți dacă această „eroare” a fost prima teorie care a intuit corect „constructorul” acelor „drumuri”? Ideea că au fost modelate astfel de o apă care…începea sau se termina acolo a fost absolut originală?

    • Bună întrebare…

      Primele teorii despre formarea celor „trei drumuri paralele” au fost publicate la sfârșitul anilor 1810 de către doi geologi scoțieni.

      1. În 1817, John MacCulloch (1773-1835), Președinte al Societății Geologice din Londra, a studiat caracteristicile zonei Glen Roy pentru a dovedi/infirma paradigma predominantă la acea vreme, conform căreia potopul bilbic a fost o realitate mondială.

      El a acceptat, teoretic, realitatea potopului, dar, pe baza studiilor de teren, a ajuns la concluzia că ar fi fost nevoie de trei potopuri pentru a crea cele trei terase distincte. În plus, el a mai argumentat că și un singur potop nu ar fi putut produce o singură linie geologică în Glen Roy, pentru că liniile („drumurile”) sunt paralele, iar secțiunile verticale ale văii sunt neregulate. Mai mult, el s-a întrebat cum ar putea exista o singură linie inferioară, acoperind Glen Roy și Glen Spean, în timp ce liniile superioare nu se extind în Glen Spean (apar numai în Glen Roy)? (vedeți fotografia din articol)

      Pe baza acestor remarcabile observații de specialist, MacCulloch a respins ideea existenței unui potop universal. În schimb, el a sugerat că cele „trei drumuri paralele” ar fi fost săpate în versanții văii Roy de trei lacuri temporare, care ar fi ocupat valea la diferite nivele în trecutul geologic.

      Foarte important – pentru că Darwin n-a citit sau a decis să ignore acest argument decisiv, geologul scoțian a argumentat împotrivă ideei că un fost golf oceanic ar fi invadat nordul Scoției, pentru simplul motiv că nu s-a găsit, la fața locului, nicio o fosilă marină. În plus, dacă ar fi fost cu adevarăt un fost golf oceanic, de ce cele trei „drumuri paralele” sunt limitate ca extindere, și nu se regăsesc și în alte locații ale Scoției de nord?

      Ceea ce MacCullogh nu a putut să explice – și aici intervine geniul lui Agassiz- a fost mecanismul prin care cele trei lacuri ar fi putut fi zăgăzuite suficient de mult timp pentru a săpa „drumurile paralele”.

      MacCulloch J., 1817, On the Parallel Roads of Glen Roy, Transactions of the Geological Society of London, vol. 4, pp. 314-392.

      2. Thomas Dick Lauder [Lauder Dick] (1784-1848), în 1818, a ajuns la concluzii asemănătoare cu ale colegului său MacCulloch. Singura deosebire a fost sugestia că nivelele diferite ale apei au fost datorate trecătorilor muntoase (cols, în limba scoțiană) situate la diferite altitudini, prin care lacurile s-ar fi scurs la timpi diferiți.

      Lauder T.D. [T. Lauder Dick], 1823 (citită 1818), On the parallel roads of Lochaber. Transactions of the Royal Society of Edinburgh, vol. 9, pp.1-64.

      ===============================================

      După cum se poate constata, Darwin a avut (dacă o fi citit!) suficiente date și argumente contra ideii paleo-golfului oceanic din nordul Scoției.

      De ce a preferat, totuși, în ciuda lipsei sale de specializare, să se aventureze amatoricește într-o cercetare pentru care nu era pregătit absolut de loc, rămâne un mister (chiar și pentru suporterii săi cei mai înfocați). Eu, cu modestele mele instrumente de analiză, am încercat să ridic puțin vălul integrității morale al acestei personalități evoluționiste.

  27. Cred că cea mai bună caracterizare a gafei sale geologice a făcut-o, indirect, Darwin însuși:

    Faptele false sunt extrem de dăunătoare pentru progresul științei, căci de multe ori ele durează timp îndelungat; dar punctele de vedere false, dacă sunt susținute de unele dovezi, produc puține daune, pentru că toată lumea găsește o plăcere salutară în dovedirea falsității lor; iar când acest lucru se face, o cale către eroare este închisă, iar drumul spre adevăr este, de multe ori, în același timp, deschis.

    Charles Darwin, 1871, Descent of Man and Selection in Relation to Sex, p. 385

    Repet, am tot respectul pentru opera evoluționistă a lui Darwin și sunt pe deplin conștinent de temeritatea mea în aventuroasa încercare de a spune că și bunul Homer mai ațipea câteodată :-)

    Dar, în spiritul contestării „faptelor și punctelor de vedere false”, așa cum Darwin însuși ne încureajează, am considerat că avem de-a face cu un „fapt fals” (presupusa existență a unui golf atlantic acoperind Scoția), utilizat ca să sprijine un punct de vedere fals (sugerat de singura carte de geologie studiată de Darwin în timpul celor cinci ani petrecuți la bordul vasului Beagle). Că lui Darwin i-au trebuit peste 20 de ani că să recunoască această stare de lucruri, după numeroase încercări ne-oneste de a o escamota, mi se pare o problemă majoră de integritate morală.

    Nu avem de-a face aici cu gafa impardonabilă, pedepsită pe loc prin picarea la colocviul de teren, a unui student din anul I geologie de la Brooklyn College sau de aiurea, care confundă rocile glaciare cu altele. De la figuri titanice, precum Darwin, avem alte așteptări, pe măsura soclului pe care le-am așezat statuia, venerată de mulți.

    Dacă am scobit o mică gaură în acea statuie, nu înseamnă că sunt un distrugător de idoli. Pur și simplu, este o afirmare a ideii că prezentarea și discutarea aspectelor controversate ale marilor personalități sunt ingrediente necesare ale progresului științific, pentru că feresc viitoarele generații de păcatele prea omenești ale idolilor.

    • Vedeți aici „o problemă majoră de integritate morală”? Nu credeți că faceți o greșeală trecând pe un teritoriu care nu este propriu geologiei și făcând astfel de afirmații tranșante? Un om de știință crează o conjectură. Alți oameni de știință încearcă să o falsifice. Este o competiție pur intelectuală bazată pe argumente și eventual experiențe practice. Ce elemente imorale pot să intervină în disputele științifice? Nu pot să-mi imaginez nici unul. Morala ține de comportamentul public al unui om în raport cu contextul specific,social, în care trăiește. Ce normă de comportament a încălcat? S-a luat la bătaie, i-a înjurat, a făcut gesturi obscene …în scopul de a-și apăra teoria? Vreți să spuneți ca a persistat în minciună, poate? El știa că minte, și persista în minciună? Deci, nu a acceptat că a greșit? Teoria care a fost acceptată este 100% sigură? Einstein nu a acceptat niciodată mecanica cuantică așa cum o interpretăm azi. Din imoralitate? Marii oameni de știință au tot atâtea îndoieli câte certitudini au. Uneori poate chiar mai multe. De ce? pentru că ei au formulat o teorie într-un haos pe care îl percepeau cel mai complet dinte toți muritorii, dar au făcut o alegere subiectivă pentru a ordona puțin mai mult explicarea incertitudinii în care lucrau. Ceilalți le-au acceptat creația dar ei au rămas cu la fel de multe îndoieli de rezolvat…Poate chiar mai multe…și mai mari…

      • Despre moralitate…(biologică, geologică etc.)

        Dar problema mai serioasă este cum a procedat Darwin o dată ce și-a dat seama de erorile comise. El a admis „gigantica sa gafă” de-abia în 1861. În cele două decenii de la publicarea teoriei lui Agassiz, Darwin s-a agățat cu disperare și încăpățânare de propria sa teorie greșită. Pe măsură ce apăreau mai multe greșeli în teoria sa, Darwin își sporea argumentația retorică, scriindu-i lui Lyell în 1841 că „Am re-gândit întregul caz fără nicio prejudecată și rămân ferm convins că [drumurile paralele] sunt plaje marine”. Altă dată, într-o scrisoare trimisă prietenului său Joseph Dalton Hooker, Darwin l-a atacat pe un critic, David Milne, numindu-l „un pui de câine îndrăzneț, care mi-a atacat teoria”. [s.m.]

        De-abia în 1861, Darwin a mărturisit în memoriile sale, Recollections, că articolul său despre Glen Roy a fost un mare eșec „și mi-e rușine de el”.

        • Să-i spui unui om „un pui de câine îndrăzneț” mi se pare un argument foarte serios care contrazice chiar teoria evoluționistă. Iar dacă o face chiar Darwin este de neiertat. Este aici „o problemă majoră de integritate morală”. Ca la politicienii români. „Una zicem și alta fumăm…” Inacceptabil…

  28. Dumneavoastră ca geolog ce considerați că a fost mai înainte, oul ori găina?
    Ca filolog, eu cred că găina. De la Darwin știm că mutațiile apar pe anumiți indivizi din cadrul unei specii date. Găina ca mutant dintr-o specie de origine, apare așa cum o vedem azi prin mutații succesiv reușite ale embrionului în creștere. Deci mutația nu este în stadiul de găină ou ci de găină embrion/devenire găină. Abia oul dat de găina mutant va produce un exemplarul doi al acelui tip de găină. Mutațiile nu apar în oul primordial ci în cel ce se transformă în găina următoare care-l va produce. Enigma este astfel rezolvată. Mai întâi și mai întâi a fost găina care a suferit mutația ce se perpetuează prin oul făcut….Sper să nu o considerați o problemă gravă de morală. Dacă da, îmi cer scuze dar eu … tot cred în Darwin și în evoluționism.

    • Ca geolog, va pot răspunde la atlfel de întrebări :-).

      De exemplu, ce a fost mai întâi, magma ori lava?

      Răspunsul corect începe cu litera m.

  29. DON’T SHOOT THE MESSENGER!
    (pentru că vă aduce vești proaste când nu vă așteptați).

    M-am văzut nevoit să resping unele comentarii pentru că, în loc să se refere la tema articolului – o gafă monumentală a geologului amator Darwin – ele încercau să mute accentul pe atacuri ad hominem.

    De exemplu, un comentator – în lipsă de argumente valide, relevante temei articolului – s-a apucat, în maniera lui Adrian Năstase, cel cu ouăle – să-mi numere articolele (nu cărțile!) publicate în ultimii 5 ani. Ce legătură are această informație cu articolul de față?

    Alt comentator – folosind o tactică falimentară din perioada articolelor mele dedicate fracturării hidraulice – încearcă să-l consoleze pe un alt darwinist dezamăgit că, „dl. Crânganu are o agendă ascunsă” ?!? (Chevron, anyhbody?)

    Sau că eu, ca geologic profesionist, nu am voie/calificarea să sesizes opinia publică despre derapajele profesionistico-etice ale unui zeu adorat.

    Sunt gata să pariez 1:100 că în România nu s-a vorbit până la acest articol de gafa „geologului” Darwin (o simplă căutare pe Internet vă poate convinge). Și atunci, ce facem? Îl împușcăm (împroșcăm cu ce găsim) pe „poștaș” pentru că tocmai ne-a adus o veste tristă despre Darwin?

    Dacă veți veni în biroul meu de la Brooklyn College (4415 Old Ingersoll Hall), veți putea remarca, în poziția cea mai vizibilă, o deviză care mi-e este reper de conduită morală:

    Amicus Plato, sed magis amica veritas.

    • O intrebare care sper sa clarifice intrucatva lucrurile (daca imi permiteti): ati respins cumva vreun comentariu la fel de departe de continutul articolului ca si cele ale darwinistilor de care vorbiti, dar scris de vreun creationist vesel? :) Nu am acces la intregul comentariilor, dar din cate vad mai sus, e o intrebare care merita lamurita.

      Ca sa nu se considere ca am vreo agenda ascunsa eu insumi, imi permit sa imi spun si eu pe scurt parerea. Probabil ca aveti dreptate atat in privinta geologului amator Darwin, poate si a caracterului lui ca om in general (desi mai e cale lunga pana acolo). In rest, fara legatura cu articolul, dar in legatura cu alte comentarii de mai sus: creationistii mi se par niste oameni in general amuzanti. Cat timp parerea despre teoria evolutiei, pro sau contra, nu este folosita ca argument in luarea vreunei decizii importante in viata reala, e foarte bine.

      Va felicit pentru seria de articole din contributors (cred ca am mai spus asta) nu pentru ca sunt de aceeasi parere cu dvs tot timpul (acolo unde imi permit sa am o parere), ci mai ales pentru nivelul articolelor, care este in mod cert mult peste ce se gaseste in platforme similare de limba romana.

      • ati respins cumva vreun comentariu la fel de departe de continutul articolului ca si cele ale darwinistilor de care vorbiti, dar scris de vreun creationist vesel?

        Da, am respins ori editat. Merita să editez și sintagma „creaționist vesel”, pentru că mi se pare o ironie ieftină și deplasată. Am lăsat-o ca exemplu de „Așa, nu!”.

  30. Încă o explicație despre amatorismul geologic al lui Darwin:

    La întoarcerea sa din expediția cu vasul Beagle, Darwin nu avea nicio o pregătire profesională ca geolog. Singura lui lectură a fost manualul Principles of Geology al mentorului său, Charles Lyell: Am studiat [Principiile] cu atenție; și cartea mi-a fost de cel mai mare folos în multe feluri.

    Numai că Lyell însuși (ca și Darwin), nu era un geolog profesionist. Pe prima pagină a primei ediții a cărții Principles of Geology, singurul titlul pe care și-l dă Lyell este „Bart.,”, care este forma scurtă pentru barrister sau avocat. Cu alte cuvinte, Lyell era și el un amator perfect în geologie, fără nici un fel de studii de specialitate.

    În cartea Gertrudei Himmefarb (vezi lik-ul mai sus), în care ea îl acuză pe Darwin că are „aparența unui amator”, găsim (p. 85) următoarele comentarii despre Lyell:

    Era de profesie avocat, și studia geologia numai în zilele de sărbătoare, când tribunalele erau închise și când nu se ocupa de alte hobbyuri, precum concologia, zoologia sau botanica; vederea lui era așa de slabă, încât pentru un timp a trebui să-și întrerupă atât activitățile profesionale de avocat, cât și pe cele de geolog amator.

    Tehnica prin care Lyell a argumentat evoluția geologică, împrumutată ulterior și de Darwin, era cea folosită de un avocat, nu de un om de știință. El construia un caz pentru posibilitatea unei evoluții geologice fără a prezenta nicio o dovadă directă, folosind doar argumente indirecte.

    Practic, întregul manual al lui Lyell (venerat de Darwin) nu era decât un argument polemic pentru o formă extremă a unui uniformitarianism radical, care invoca, fără justificări, doar cauze, procese și rate uniforme de-a lungul timpului geologic. Pentru aceste motive, mi-am permis să-l numesc pe Lyell un impostor științific.

    Și atunci, stau și mă întreb: de unde putea tânărul Darwin să învețe știința geologiei, când singurul lui maestru „geolog” era un impostor?

    Darwin a recunoscut datoria sa morală față de Lyell: Nu uit niciodată că aproape orice am făcut în știință datorez studiului marilor lucrări [ale lui Lyell].

    No comments.

    • Cam toți erau amatori la vremea aceea, geologia modernă abia începea și nu avea nimeni de unde să o învețe. Încercau să descopere o ordine în ceea ce până atunci părea un haos și cei mai mulți dintre ei abordau ocazional și aspecte din geologie, pe lângă alte preocupări.

        • John MacCulloch studiase medicină, în nicun caz geologie. Louis Agassiz la fel, tot medicină studiase. Thomas Dick Lauder optase inițial pentru o carieră militară și nu studiase geologie nici el. Erau oameni care abia înființau geologia modernă, o ”studiau” pe teren, pe cont propriu.

          [editat]

          • În 1817, când a publicat articolul On the Parallel Roads of Glen Roy, John MacCulloch era deja President of Geological Society of London.

            În 1811, John MacCulloch publicase primele sale lucrări geologice, în care a studiat profesional, cu 28 ani înaintea lui Darwin (!), structurile geologice din Guernsey, the Channel Islands, și din Heligoland:

            MacCulloch, John (1811). „Account of Guernsey, and the other Channel Islands”. Transactions of the Geological Society, 1st series (The Geological Society of London) 1: 1–22.

            MacCulloch, John (1811). „Notice accompanying Section of Heligoland, drawn up from the Communications of Lieutenants Dickinson and Mac Culloch, of the Royal Engineers”. Transactions of the Geological Society, 1st series (The Geological Society of London) 1: 322–323.

            Dacă vreți în continuare să-l considerați pe John MacCulloch un geolog amator din stirpea lui Darwin, so be it. Dar aș fi vrut să citez – și n-am găsit nimic – o lucrare geologică semnată Charles Darwin, comparabilă cel puțin cu ce a publicat John MacCulloch cu zeci de ani înaintea lui.

  31. Domnule Profesor, apa dezghețată,care a format lacuri, de unde provenea înaintea formării ghețarilor? Era o mare, un golf al ei? Dacă da, în vremea acea existau scoicile și alte …viitoare fosile marine?

    • Cu tot respectul și toată simpatia, ați pus o întrebarea à la Darwin în 1839 :-)

      Apa necesară formării ghețarilor este apă dulce, provenind din acumulările anuale de zăpadă, care nu mai apucă să se topească din motive de altitudine, latitudine și cele trei cicluri Milankovic.

        • Nu mă considerați imoral dacă insist de unde venea apa din care provenea zăpada care forma prin depuneri succesive ghețari? Normal că din nori, dar ca să ajungă acolo tot dintr-o mare cu vreun golf se evapora. Erau ceva mări prin apropiere? Altfel cum ar fi apărut o astfel de idee năstrușnică la un geniu dovedit?

          • Apa care ajunge în nori din evaporarea oceanelor este numai o componentă azăpezii și gheții ulterioare. Există multe alte surse de apă care nu au legătură directă cu oceanele (geizerele, apa subterană, evapotranspirația plantelor etc.). Găsiți o ilustrare bună a ciclului apei aici:

            http://water.usgs.gov/edu/watercyclesummary.html

            Dar chiar dacă apa din norii de deasupra Scoției ar fi provenit 100% din Oceanul Atlantic (ceea ce este imposibil), Darwin tot a greșit mai rău ca un student începător: apa evaporată din ocean pierde sarea, devine apă dulce, așa că fosilele de apă sărată nu ar putea exista, nici măcar teoretic – vor exista numai fosile de apă dulce.

            Folosind o strategemă învățată de la „maestrul” Lyell, Darwin a pretins că fosilele marine – care ar fi probat indubitabil ipoteza sa – au fost cumva „dizolvate ” de un acid necunoscut !?! El a uitat intenționat că, în timpul călătoriei precedente în jurul Americii de Sud și Africii, a văzut și colectat zeci de fosile marine de pe coastele Pacificului și Atlanticului, pe care nu le-a mai dizolvat nimic.

            Pentru alte întrebări asemănătoare, vă recomand manual meu Exploring the Earth System sau, dacă aveți posibilitatea, sunteți invitat la cursul „Climate Change – Torn Between Myth and Fact”, TTH 02:15-03:30PM, cu începere de pe 25 august 2016.

    • Nu știu, dar ziaristul român care folosește una după alta două denumiri contradictorii -„fracking-ul” conventional și Folosirea fracturarii hidraulice neconventionale – sigur nu știe ce traduce.

      N-am găsit textul original – voi reveni când îl voi citi.

    • Nu e prima oară cand parlamentul german ia decizii iraționale de dragul jocurilor politice interne – satisfacerea ecologiștilor și social-democraților care controlează coaliția de la putere. In primăvara lui 2011 parlamentul german a decis închiderea tuturor centralelor atomice până în 2022. Germania are deja unul din cele mai ridicate prețuri la curentul electric din lume. Nimeni nu lucrează la nici un fel de alternativă. Procesul de închidere merge înainte și singura alternativă e importul de energie ce va crește costurile germanilor și nu va reduce deloc riscurile. Energia electrica va fi importată în principal din Franța, ce are 3 mari centrale atomice la frontiera germană :-D

      Gazele naturale sunt o miză infimă. Germania are rezerve estimate de 4 ori mai mici ca România. Dacă iși bat joc cu atâta detașare de energia electrică, gazele nici măcar nu mai contează.

      Germania e un exemplu excelent al pustiirilor produse de ecologismul irațional, fanatism ideologic, informare precară și dezinformare stridentă. Acesta e unul din motivele pentru care propagandiștii ca dumneavoastră nu trebuie lăsați niciodată fără replică: Ca să se contracareze minciunile groase ce provoacă decizii iraționale și devastatoare. Nu e așa?

  32. The companies in the Bloomberg index spent $4.15 for every dollar earned selling oil and gas in the first quarter, up from $2.25 a year earlier, while pushing U.S. oil production to the highest in more than 30 years.
    http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-06-18/next-threat-to-u-s-shale-rising-interest-payments
    The value of debt issued by junk-rated US energy companies has ..
    http://www.ft.com/cms/s/0/53f40fde-c167-11e5-9fdb-87b8d15baec2.html
    [editat]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro